166429112 Carte Civil Contractele
-
Upload
prodandanliviu -
Category
Documents
-
view
124 -
download
17
description
Transcript of 166429112 Carte Civil Contractele
1
CZU 347.4(075.8)
D82
Cuprins
Drept civil. Partea specială / Sub redacţia dr. profesor universitar
Gheorghe Chibac, dr. conf. univ. Sergiu Baieş
Recomandată la şedinţa Catedrei Drept Civil în data de 08.05.2012.
Prezenta lucrare a fost elaborată de colectivul de autori al Catedrei Drept Civil a Facultăţii
de Drept, Universitatea de Stat din Moldova, în componenţa:
Bănărcscu lulia - tema nr.l, 2 Brumă Sorin
- tema nr. 20, 28 Chelaru Oleg - tema nr. 3,
6, 22 Chibac Gheorghe - tema nr. 8, 9
Chibac Natalia - tema nr. 5, 19, 25 Cimil
Dorin - tema nr. 12, 13, 15, 16, 17
Constantinescu Elena - tema nr. 29
Pistriuga Vitalie - tema nr. 4, 7, 11, 14
Robu Oxana - tema nr. 1,2 Ţonova Irina -
tema nr. 10, 21, 26, 27 Vasluian Ghenadie
- tema nr. 23, 24 Velişco Lilian - tema nr.
18
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Drept civil: Partea specială: Scheme, speţe, teste / colectiv de aut.: Bănărescu lulia,
Brumă Sorin, Chelaru Oleg [et al.] ; sub red.: Gheorghe Chibac, Sergiu Baieş; Univ. de Stat
din Moldova, Fac. de Drept, Catedra Drept Civil. - Ed. a 2-a. - Ch. : S. n., 2013 (Î.S. F.E.-P.
„Tipografia Centrală"). - 332 p.
ISBN 978-9975-53-185-6.
347.4(075.8) D 82
© Bănărescu I., Brumă S., Chelaru O., Chibac G., Chibac N., Cimil D., Constantinescu E., Pistriuga V., Robu O.,
Ţonova I., Vasluian Gh.,Velişco L. 2013
ISBN 978-9975-53-185-6
Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare .............................................. p.5-35
(Bănărescu Mia, Robu Oxana)
I e r n a nr. 2. Contractul de schimb ............................................................. p.36-40
(llănărescu Mia, Robu Oxana)
I e r n a nr. 3. Contractul de donaţie ..............................................................p.41-48
(Chelaru Oleg)
Tema nr. 4. Contractul de rentă ....................................................................p.49-57
(Pistriuga Vitalie)
Tema nr. 5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia
întreţinerii pe viaţă ......................................................................... p.58-61
(Chibac Natalia)
Tema nr. 6. Contractul de comodat ................................................................ p.62-67
(Chelaru Oleg)
Tema nr. 7. Contractul de împrumut .............................................................. p.68-74
(Pistriuga Vitalie)
Tema nr. 8. Contractul de locaţiune ............................................................... p.75-86
(Chibac Gheorghe)
Tema nr. 9. Contractul de arendă ................................................................... p.87-91
(Chibac Gheorghe)
Tema nr. 10. Contractul de concesiune .......................................................... p.92-99
(Ţonova Irina)
Tema nr. 11. Contractul de leasing ............................................................... p.100-111
(Pistriuga Vitalie)
Tema nr. 12. Contractul de antrepriză .......................................................... p.l 12-121
(Cimil Dorin)
Tema nr. 13. Contractul de transport ............................................................ p.122-128
(Cimil Dorin)
Tema nr. 14. Contractul de expediţie ............................................................. p.129-135
(Pistriuga Vitalie)
Tema nr. 15. Contractul de mandat ................................................................ p.136-141
(Cimil Dorin)
_
2 5
Tema nr. 16. Contractul de comision ............................................................. p.142-148
(Cimil Dorin)
Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară ......................................... p.149-155
(Cimil Dorin)
Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj ......................................... p.156-170
(Velişco Lilian)
Tema nr. 19. Contractul de servicii turistice .................................................. p. 171-175
(Chibac Natalia)
Tema nr. 20. Contractele bancare (credit, depozit, cont curent) ..................... p.176-186
(Brumă Sorin)
Tema nr. 21. Contractul de factoring ............................................................. p. 187-192
(Ţonova Irina)
Tema nr. 22. Contractul de asigurare ............................................................. p. 193-206
(Chelaru Oleg)
Tema nr. 23. Contractul de societate civilă .................................................. p.207-214
(Vasluian Ghenadie)
Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză ..................................................... p.215-224
(Vasluian Ghenadie)
Tema nr. 25. Contractele în cadrul dreptului de autor .................................... p.225-230
(Chibac Natalia)
Tema nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator ............................ p.231-238
(Ţonova Irina)
Tema nr. 27. Contractul de franchising ........................................................ p.239-244
(Ţonova Irina)
Tema nr. 28. Obligaţiile ce se nasc din daune, fapte juridice şi alte
acte juridice unilaterale ........................................................... p.245-254
(Brumă Sorin)
Tema nr. 29. Dreptul succesoral ................................................................... p.255-302
(Constantinescu Elena)
Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare Schema 1.
Contractul de vînzare-cumpărare
Contractul de vînzare-cumpărare - contractul în baza căruia o parte (vînzător) se obligă să predea un
bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească
preţul (art.753 CC al RM
Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea
bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă
în contractul de vănzare-cumpărare nu este prevăzut altfel
Cheltuielile de vînzare a unui bun imobil (art.755 CC al RM)
In sarcina persoanei care cumpără un teren sau un alt bun imobil sunt puse
cheltuielile ce ţin de:
- întocmirea; autentificarea notarială;
- înregistrarea contractului de
vînzare-cumpărare în registrul bunurilor imobile;
preluarea documentelor necesare
Schema 2. Natura juridică a
contractului de vînzare-cumpărare
- Caracterul sinalagmatic al contractului de
vînzare-cumpărare denotă faptul că, odată fiind încheiat,
acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente
pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia
din părţi avîndu-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;
- Caracterul oneros presupune că fiecare parte urmăreşte să obţină în urma încheierii contractului un interes
patrimonial (folos, echivalent) în schimbul prestaţiei la care se obligă, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi
contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;
- Contractul de vînzare-cumpărare este consensual, deoarece se consideră valabil încheiat din momentul în care
părţile au realizat un acord în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;
- Caracterul comutativ al contractului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a drepturilor
şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de faptul dacă s-a
produs sau nu un eveniment;
- Caracterul translativ de proprietate presupune faptul că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor
contractante şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de proprietate de la
vînzător la cumpărător
Schema 3. Preţul bunului în contractul de vînzare-cumpărare
(art.756 CC al RM)
Schema 5. Obligaţiile vînzătorului
Preţul bunului reprezintă suma de bani pe
care o datorează cumpărătorul în schimbul bunului
transmis de către vînzător
- Preţul bunului trebuie să fie fixat în bani;
- Dacă în contractul încheiat între comercianţi preţul bunului nu este determinat, în
mod expres sau implicit, sau printr-o dispoziţie care permite să fie determinat, se
va considera, în lipsa unor prevederi contrare, că părţile s-au referit la preţul
practicat în mod obişnuit în momentul încheierii contractului în ramura
comercială respectivă, pentru aceleaşi bunuri vîndute în împrejurări
comparabile;
- Dacă preţul este stabilit în raport cu greutatea bunului, greutatea netă este aceea
care, în caz de îndoială, determină preţul
Schema 4. Termenul predării bunului (art.757 CC al RM)
Termenul predării bunului
♦
Vînzătorul este obligat să predea bunul
Obligaţiile vînzătorului
- predarea în termen a bunului în proprietate împreună cu documentele de însoţire ale acestuia;
- asigurarea dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunului;
- respectarea condiţiilor cu privire la cantitatea bunului; respectarea
condiţiilor cu privire la calitatea bunului; respectarea condiţiilor cu privire
la asortiment, completivitate, garnitură sau ambalaj.
Schema 6. Obligaţiile vînzătorului la expedierea bunului (art.758 CC al RM)
1. Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului un aviz de expediţie care specifică bunul în caz dacă, în
conformitate cu contractul, vînzătorul predă bunul către cărăuş şi dacă bunul nu este clar individualizat, potrivit
contractului, prin aplicarea unui semn distinctiv pe el, prin documentele de transport sau prin orice alt mijloc.
2. Dacă este obligat să ia măsuri pentru transportarea bunurilor, vînzătorul trebuie să încheie contracte necesare pentru ca
transportul să fie efectuat:
a) pînă la locul prevăzut;
b) cu vehicule adecvate circumstanţelor;
c) în condiţiile obişnuite pentru un astfel de transport.
3. Dacă nu este obligat să asigure bunul pe timpul transportării, vînzătorul urmează să
transmită la cererea cumpărătorului toată informaţia de care dispune, necesară pentru
încheierea contractului de asigurare
- la data stabilită în contract sau la data care poate fi dedusă din contract;
- în orice moment în cursul perioadei stabilite în contract sau determinate
prin referire la contract, cu excepţia cazului în care din împrejurări rezultă
că alegerea datei revine cumpărătorului;
- într-un termen rezonabil calculat de la data încheierii contractului, în
celelalte date
Contractul de vînzare-cumpărare se consideră
încheiat cu clauze de executare strict la data
stabilită dacă din contract rezultă clar că, la
încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde
interesul faţă de executarea contractului
Vînzătorul poate executa contractul cu clauze
de executare strict la data stabilită, înainte de
acest termen sau după el numai cu
consimţămîntul cumpărătorului
Cheltuielile de vînzare a unui bun
mobil (art.754 CC al RM)
Cheltuielile de predare a bunului mobil, în particular de
măsurare, cîntărire şi ambalare, sunt puse în sarcina
vînzătorului;
Cheltuielile de primire şi transportare a bunului din locul
încheierii contractului de vînzare-cumpărare sunt puse în
sarcina cumpărătorului, dacă în contract nu este prevăzut
altfel
Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de
vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)
Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului
(art.763- 764 CC al RM)
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului
___ i ---- __________ Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătoral
şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului
♦ ---------
In cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul
încheierii contractului
♦ ----- Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă
nu putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului
Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)
Bunul este lipsit de vicii, dacă
Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod
obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta
ţinând cont de felul bunului
In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării
bunului
Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului
(art.760 CC al RM)
Excepţie
Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate
accepta conform specificaţiilor publice
ale vînzătorului, producătorului sau ale
reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamă
Cazul în care specificaţiile nu puteau
influenţa decizia de cumpărare
Momentul executării obligaţiei de predare ; se consideră a
fi
bunului Vicii materiale
Momentul predării bunului către
cumpărător sau către persoana indicată
de el
Momentul punerii bunului la dispoziţia
cumpărătorului sau a persoanei indicate
de el, dacă bunul urmează să fie predat la
locul aflării lui
Cînd asamblarea convenită contractual a
fost realizată defectuos de către vînzător
sau de ajutoarele lui
Excepţie în cazul în care vînzătoral predă:
numai o parte a bunului;
- un alt bun;
- bunul într-o cantitate mai decît
cea convenită
Cînd este viciată numai o parte a bunului
Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea
lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată
de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la cumpărător, dacă
contractul nu prevede altfel
Cazul cînd viciul nu exercită o
influenţă substanţială asupra utilizării
bunului
Corespunde destinaţiei ce reiese
din contract
11 4
Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de
vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)
Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului
(art.763- 764 CC al RM)
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului
____ i __________
Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătorul
şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului
i în cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul
încheierii contractului j
Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă
nu putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului
Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)
Bunul este lipsit de vicii, dacă
Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod
obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta
ţinând cont de felul bunului
In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării
bunului
Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului
(art.760 CC al RM)
Excepţie
Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate
accepta conform specificaţiilor publice
ale vînzătorului, producătorului sau ale
reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamă
Cazul în care specificaţiile nu puteau
influenţa decizia de cumpărare
Momentul executării obligaţiei de predare a bunului se consideră a fi Vicii materiale
Momentul punerii bunului la dispoziţia cumpărătorului
sau a persoanei indicate de el, dacă bunul urmează să fie
predat la locul aflării lui
Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea
lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată
de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la cumpărător,
dacă contractul nu prevede altfel
în cazul în care vînzătorul predă:
- numai o parte a bunului; un alt
bun;
- bunul într-o cantitate mai mică
decît cea convenită
Excepţie Cînd este viciată numai o parte a bunului
Cazul cînd viciu' nu exercită o influenţă substanţială asupra utilizării bunului
Schema 10. Viciile de natură juridică în contractul de
vînzare-cumpărare
(art.764 CC al RM)
Schema 12. Obligaţia vînzătorului în cazul evicţiunii (art.766 CC al
RM) Răspunderea vînzătorului în cazul evicţiunii (art.767 CC al RM)
Viciile de natură juridică
Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de natură juridică (liber de drepturile
unui terţ asupra lui), cu excepţia cazului cînd cumpărătorul a consimţit să încheie
contractul cunoscînd drepturile terţului asupra bunului
__________ ± ___________ Se consideră viciu de natură juridică şi situaţia în care
în registrul bunurilor imobile este înscris un drept
inexistent
Schema 11. Evicţiunea în contractul de vînzare-cumpărare
(art.766-767 CC al RM)
Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de încheierea contractului de
vînzare-cumpărare, intentează o acţiune de evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este
obligat să atragă în calitate de copîrît pe vînzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-ar fi putut
opune vînzătorului
Neatragerea vînzătorului în calitate de copîrît îl eliberează pe acesta de răspundere faţă de cumpărător
dacă va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit evicţiunea cumpărătorului
în cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra bunului care s-au constituit înainte
de încheierea contractului de vînzare-cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului
Obligaţia de verificare a calităţii bunului
_________ V _____________
Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în
momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii
i ------ Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu 1-a cunoscut
în urma unei culpe grave cînd vînzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o
garanţie pentru existenţa unei caracteristici
Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice bunul într-un
termen atît de scurt, cît permit împuternicirile, iar în cazul constatării viciilor, să-1 informeze
neîntîrziat pe vînzător
Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu 1-a comunicat vînzătorului într-un termen
rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui. Vînzătorul nu poate
invoca dispoziţiile acestui aliniat dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul
V -----------
Vînzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sînt excluse sau limitate ca
urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru
existenţa unei caracteristici
Schema 13. Restituirea şi repararea prejudiciului în contractul de
vînzare-cumpărare (art.768-769 CC al RM) Schema 14. Dreptul de înstrăinare a bunului (art.781 CC al RM)
Remedierea (art.768 CC al RM)
______ i _________ Posibilitatea cumpărătorului de a solicita la alegerea sa înlăturarea viciului sau livrarea
unui bun fără viciu în cazul în care bunul prezintă vicii
j Vînzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, îndeosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrărilor şi
de procurare a materialelor
j
Vînzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă acestea necesită cheltuieli neproporţional de mari 1
Momentul predării bunului către
cumpărător sau către persoana indicată
de el
Cînd asamblarea convenită contractual a fost
realizată defectuos de către vînzător sau de
ajutoarele lui
Corespunde destinaţiei ce reiese
din contract
5
In cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără vicii, vînzătorul poate cere
cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele
rezoluţiunii contractului
Dreptul de înstrăinare a bunului
i Partea obligată să
conserveze bunul este în drept să-1
vîndă la un preţ convenabil, în cazul
Dacă bunul este pasibil de pieire sau
de alterare (deteriorare) rapidă şi
dacă conservarea lui ar genera
Partea care a vîndut bunul remite suma
încasată avînd dreptul de a reţine
cheltuielile rezonabile de conservare şi
în care cealaltă parte tergiversează
exagerat preluarea lui sau plata
cheltuielilor de
conservare, dacă a înştiinţat
cealaltă parte despre intenţia de
a vinde
cheltuieli disproporţionale, partea
obligată să-1 corserveze îl poate
vinde
vînzare
Schema 15. Executarea în natură (art.782 CC al RM)
Efectele imposibilităţii restituirii bunului
___ j _____
Dacă cumpărătorul nu poate restitui vînzătorului bunurile în starea în care le-a primit, el pierde
dreptul de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea unor bunuri de
înlocuire
Experţii
______ * _________ Cazuri în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează: acţiunii sau inacţiunii
vînzătorului;
- inutilităţii bunurilor;
dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare (inclusiv
asamblarea);
- dacă bunurile au fost utilizate pînă a se constata neconformitatea
lor
I Pierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere
vînzătorului predarea bunurilor de înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie
juridică, prevăzute de lege sau de contract
Dreptul de a cere executarea în natură a obligaţiilor
Cumpărătorul este în drept să ceară executarea în natură a obligaţiilor contractuale, dacă o astfel
de cerinţă este îndreptăţită pentru părţi şi pentru protecţia drepturilor cumpărătorului, referitor la
bunurile unice, la bunuri individualizate pentru contractul în cauză sau la alte bunuri pe care
cumpărătorul nu le poate achiziţiona de la alte persoane sau dacă aceste acţiuni de achiziţionare
nu au efect
14 6
Schema 16. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare Schema 17. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare
Termenul de răspundere a vînzătorului pentru viciile bunului (art.783
CC al RM) Termenul de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în
termen de garanţie (art.784 am RM)
Cumpărătorul are dreptul să înainteze vînzătorului, îndată ce a descoperit viciile bunului
nedeclarate de acesta pînă la vînzare, pretenţii, dar nu mai târziu de termenul stabilit de contract
+ Dacă în contract nu este stabilit un termen, pretenţiile pot fi înaintate în cel mult 6 luni din ziua predării
bunului, iar în privinţa imobilelor, cel mult un an
Dacă este imposibilă stabilirea zilei de predare a bunului care urmează să fie înregistrat sau dacă
bunul este predat cumpărătorului înainte de încheierea contractului, termenul de înaintare a
pretenţiilor se calculează din ziua înregistrării bunului în modul stabilit
Termenul de prescripţie pentru acţiunile privind viciile bunului
(art.785 CC al RM)
In cazul cînd pentru bunul vîndut este stabilit un termen de garanţie, pretenţiile pentru viciile depistate pot
fi înaintate în acest termen
Termenul de garanţie a bunurilor principale şi a celor accesorii
In cazul în care pentru accesorii sînt stabilite prin contract termene de garanţie mai scurte decît pentru bunul
principal, cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile
referitoare la viciile accesoriilor în perioada de garanţie a
bunului principal
Poate fi intentată acţiune privind viciile bunului în termen de un an din data înaintării pretenţiilor, iar dacă nu
au fost înaintate pretenţii sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an din data expirării
termenelor stabilite privind răspunderea vînzătorului pentru viciile bunului şi de înaintare a pretenţiilor
pentru viciile bunului în termen de garanţie
Dacă pentru accesorii în contract sînt stabilite termene de
garanţie mai mari decît pentru bunul principal,
cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile ce ţin de
viciile accesoriilor în perioada lor de garanţie
7
Schema 18. Răscumpărarea (art.786 - 791 CC al RM) Schema 19. Dreptul de preemţiune (art.793-797 CC al RM)
Cumpărarea în baza drepturilor de preemţiune
Răscumpărarea
_________ ____________________ j ___________________
Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de răscumpărare,
aceasta se face prin declaraţia vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de
răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul de vînzare-cumpărare
Titularul dreptului de preemţiune poate face
uz de el în cazul în care persoana obligată
încheie cu un terţ contract de
vînzare-cumpărare
In cazul în care de dreptul de preemţiune
beneficiază cîteva persoane împreună, acest
drept poate fi exercitat numai în comun dacă
legea sau contractul nu prevede altfel
Preţul de răscumpărare
j ~
Răscumpărarea se efectuează la preţul de
vânzare
Dreptul de preemţiune nu este transmisibil şi nu trece prin succesiune dacă
contractul dintre persoana obligată şi titularul dreptului de preemţiune nu
prevede altfel
Persoana obligată urmează să informeze neîntîrziat titularul dreptului de
preemţiune drept intenţia sa şi condiţiile vînzării. Informarea poate fi executată
de terţul cu care vînzătorul intenţionează să încheie contractul de
vînzare-cumpărare
Revînzătorul este în drept să ceară
compensarea cheltuielilor aferente bunului
cumpărat pînă la răscumpărare în cuantumul
egal cu creşterea valorii bunului datorită
acestor cheltuieli. Dacă pînă la exercitarea
dreptului de răscumpărare a dispus de
obiectul contractului, cumpărătorul este
obligat să înlăture drepturile terţilor asupra
bunului
Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie a
fost dotat cu un accesoriu, cumpărătorul îl
poate reţine dacă nu dăunează bunului.
Se consideră că revînzătorul a dispus de bun
şi în cazul în care bunul a fost înstrăinat în
cadrul procedurii de executare silită sau a
fost înstrăinat de către administratorul
procesului de insolvabilitate
Schema 20. Exercitarea
dreptului de preemţiune
(art.795 CC al RM)
Dreptul de preemţiune se
exercită pe calea informării
persoanei obligate
D
u
p
ă
p
r
i
m
i
r
e
a
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
e
i
d
e
s
p
r
e
i
n
t
e
n
ţ
i
a
d
e
v
î
n
z
a
r
e
,
d
r
e
p
t
ul de preemţiune poate fi exercitat în termen de 1
lună în cazul terenurilor şi în termen de 10 zile în
cazul altor bunuri dacă acordul dintre părţi nu
prevede altfel
Persoana obligată poate cere ca dreptul de preemţiune
să se extindă asupra tuturor bunurilor care nu pot fi
separate fără a fi dezavantajate
Accesoriile * Revânzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul
împreună cu accesoriile lui
z
8
Termenul de răscumpărare
_______ j _________ Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate
fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu
pot fi prelungite
Prin declaraţie faţă de persoana obligată, între ea
şi persoana împuternicită se încheie un contract
de vînzare-cumpărare în condiţii stabilite de
persoana obligată şi de terţ
Dacă terţului i s-a amînat achitarea preţului de
cumpărare, cel care are dreptul de preemţiune
poate beneficia de amînare dacă oferă o garanţie
pentru suma ce urmează a fi plătită
/
Schema 21. Vînzarea cumpărare la licitaţie (art.809-816 CC al RM) Schema 22. Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la
licitaţie (art.815 CC al RM)
Modalităţile de vînzare Consecinţele neachitării preţului în contractul de
vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM)
Benevolă
Preţul sau alte condiţii
Vînzătorul poate stabili preţul sau alte condiţii de vânzare.
Această stipulaţie nu este opozabilă adjudecatarului daca
nu a fost comunicată persoanelor prezente pana la
primirea ofertelor ___________________________________________ . ____
în cazul în care adjudecatarul nu achită preţul
în condiţiile contractului, adjudecătorul are
dreptul, pe lângă remediile de care dispune
vînzătorul, să revîndă bunul la licitaţia
următoare în conformitate cu uzanţele şi
numai după notificarea corespunzătoare a
adjudecatarului
Adjudecatarul nu are dreptul să participe din
nou la licitaţie şi este obligat să plătească
diferenţa dintre preţul cu care bunul i-a fost
vândut şi preţul cu care a fost revîndut, dacă
acesta este mai mic, dar nu are dreptul să
pretindă excedentul
Denunţarea identităţii
Vînzătorul are dreptul să nu-şi demintă identitatea la
licitaţie, dar dacă identitatea lui nu a fost comunicata
adjudecatarului, adjudecătorul răspunde personal
pentru toate obligaţiile vînzătorului ____________
■ ----- T? ' : i
Contractul de vînzare a imobilului
V ---------------1
Adjudecatarul răspunde, de asemenea, în cazul vînzării silite, faţă de
vînzător, de persoana în a cărei favoare a fost sechestrat bunul şi faţă de
creditorul care obţinuse o hotărîre judecătorească pentru dobînzile, costurile
şi prejudiciile cauzate prin neexecutare
Schema 23.Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum (art.803-808 CC al RM)
Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003
Vînzarea la licitaţie este încheiată prin
adjudecător ultimului ofertant. înscrierea în
registrul adjudecătorului a numelui sau a
denumirii adjudecatului şi a ofertei acestuia
face proba vânzării, dar, dacă lipseşte o
asemenea înscriere, este admisă proba cu
martori
Vînzătorul şi adjudecatarul
unui imobil trebuie să
întocmească contractul de
vînzare-cumpărare a
imobilului în termen de 10 zile de la cererea
celeilalte părţi
Inversarea
sarcinii
probaţiunii
Dacă un consumator procură de la
întreprinzător un bun mobil
(cumpărarea de bunuri pentru consum)
şi, în termen de 6 luni de la transferul
riscului, constată un viciu al bunului, se
prezumă că bunul a fost viciat în
momentul transferării riscului, cu
excepţia cazului în care prezumţia nu
este compatibilă cu felul bunului sau al
viciului
Prevederi speciale pentru garanţii
Trimiterea la drepturile legale ale
consumatorului şi la faptul că prin
garanţie acestea nu vor fi limitate
Toate menţiunile necesare pentru a
se putea beneficia de garanţie
Durata protecţiei
prin garanţie
Aplicabilitatea în spaţiu a
protecţiei prin garanţie
Schema 24. Vînzarea cu utilizarea aparatelor automate (art.806 CC al RM)
Vînzarea cu utilizarea
aparatelor automate
z
Schema 26. Vînzarea-cumpărarea întreprinderii ca un complex patrimonial
(art.817-822 CC al RM)
Contractul de vînzare-cumpărare <
întreprinderii
Dacă la vînzarea bunului se utilizează aparat
automat, proprietarul acestuia trebuie să informeze
cumpărătorul afişând pe aparat (sau în alt loc):
denumirea vînzătorului;
date pentru relaţii cu el;
denumirea bunului;
preţul bunului;
instrucţiunea despre acţiunile pe care
cumpărătorul urmează să le efectueze
pentru plata şi recepţionarea bunului
Contractul se consideră încheiat în momentul
efectuării acţiunilor necesare pentru recepţionarea
bunului.
în cazul în care aparatul automat este utilizat pentru
schimbarea monedelor, valutei, procurarea
tichetelor, sînt aplicabile normele cu privire la
vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru
consum, dacă din esenţa obligaţiei nu rezultă
altfel
Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii este contractul, în baza căruia vânzătorul se
obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate de complex patrimonial
unic, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor inalienabile
în baza contractului se transmit cumpărătorului
mijloacele de individualizare a lucrărilor şi serviciilor; drepturile de folosinţă
asupra mijloacelor de individualizare
Silită
Momentul vînzării
mijloace de individualizare a
întreprinderii; mijloace de
individualizare a producţiei
9 21
Schema 25. Preţul şi preschimbarea bunului pentru consum
(art.807-808 CC al RM)
i ----------------------------------------------------- 1
Schema 27. Evaluarea patrimoniului întreprinderii (art.819 CC al RM)
Preţul bunului j
Preţul, alte clauze esenţiale ale contractului de vînzare-cumpărare a
bunurilor pentru consum se stabilesc în mod egal pentru toţi
cumpărătorii
Preschimbarea hunului
cumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din momentul recepţionării bunului nealimentar, daca
vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, să preschimbe bunul la locul cumpărării lui sau în alt loc,
stabilit de vînzător, cu un bun similar de o altă mărime, formă, gabarit, model, culoare sau completare
etc, cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării;
- dacă lipseşte bunul necesar pentru preschimbare, cumpărătorul are dreptul să restituie bunul cumpărat,
iar vînzătorul este obligat sa-i restituie suma plătită;
cererea cumpărătorului de a preschimba bunul sau de a-1 restitui urmează sa fie executată dacă:
o bunul nu este utilizat,
o nu şi-a pierdut calităţile de consum,
o dacă există probe că a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv;
- bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite în temeiul prezentului articol se
stabilesc prin lege sau prin alte acte normative
Evaluarea patrimoniului întreprinderii
___________ j
Componenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în baza actului (procesului-verbal) de
inventariere întocmit în conformitate cu regulile inventarierii
j
Actele ce urmează a fi întocmite şi examinate la semnarea contractului
______ ♦ actul de inventariere; bilanţul
contabil;
- concluzia auditorului independent asupra componenţei şi valorii întreprinderii;
lista datoriilor vînzătorului incluse în componenţa întreprinderii; creditorii
întreprinderii; caracterul datoriei;
- cuantumul executării obligaţiilor; termenele de
executare a obligaţiilor
Schema 28. Predarea întreprinderii (art.821 CC al RM)
Predarea întreprinderii
Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza actului de predare în care se
indică datele despre bunurile predate, faptul că sînt înştiinţaţi creditorii, viciile întreprinderii
Momentul predării întreprinderii
Se consideră că întreprinderea este predată către cumpărător în momentul semnării actului
de predare de către ambele părţi. Din acest moment, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a
întreprinderii trece la cumpărător
Speţe
Speţa 1. V.M. a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui A.M. şi S.U. cu
privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare.
în motivare a indicat că la 16 septembrie 2004, între A.M. şi S.U. a fost încheiat un
contract de vînzare-cumpărare a apartamentului nr.22 din str. AB, nr.2, or. Teleneşti.
Contractul menţionat este pasibil de anulare din motiv că V.M., ca rezultat al divorţului cu
pîrîta A.M., a devenit proprietar al unei părţi din apartamentul menţionat. Acest apartament
era alcătuit din patru odăi şi s-a format din reamenajarea a două apartamente, nr. 22 şi nr. 23
din str. AB, nr.2.
Pîrîta, fără a-1 anunţa pe fostul soţ, a vîndut partea sa din apartament, încălcînd
dispoziţiile art.325,739,794,795 ale Codului civil.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. Cetăţenii M.E. şi R.E. au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
M.A. şi R.V. cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, motivînd
prin nerespectarea dreptului de preemţiune la vînzarea de către M.A. a unei odăi ce
constituia cota-parte a lui din apartamentul deţinut în coproprietate pe cote-părţi cu ei, lucru
prin care li s-au lezat drepturile.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 3. R.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului de
Hxecutare Ştefan Vodă cu privire la anularea rezultatelor licitaţiei.
în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că s-a adresat în instanţă cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, obiect al acţiunii fiind şi depozitul
din. strada A, nr.15 or. Ştefan Vodă, ce aparţine cu drept de proprietate privată ÎI „D", care
a fost vîndut la licitaţie în vederea executării hotărîrii judecătoriei economice de
circumscripţie din 03 mai 2006, prin care a fost încasată suma de 30.900 lei. Reclamanta a
considerat rezultatele licitaţiei ilegale şi cere anularea acestora, deoarece ea a cerut
suspendarea vînzării depozitului pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti la
cererea cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. I.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui CB. cu privire la
recunoaşterea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt.
în motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că pîrîtul CB. refuză să-i achite plata
cuvenită în sumă de 5000 lei pentru terenul vîndut cu suprafaţa de 0,2347 ha, situat în
extravilanul satului Urîta r-nul Dubăsari. A considerat că părţile la încheierea contractului
l-au indus în eroare.
Vînzarea terenului era determinată de situaţia în care se află el.
I.S. a solicitat declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de
pămînt cu destinaţie agricolă din 14 martie 2003.
La 25 mai 2003 I.S. a decedat. în proces ca succesori în drepturi au fost admişi A.D.,
fosta soţie şi P.S., tatăl defunctului, care au motivat acţiunea suplimentar prin aceea că
terenul vîndut este un bun al gospodăriei ţărăneşti cu via plantată, care a fost folosit de
membrii GŢ „SPI" al cărei membru a fost I.S.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 5. ÎI."B" şi Consiliul mun. Bălţi au depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui S.N., E.E., L.B. şi V.C, cu privire la recunoaşterea nulă a contractelor de
vînzare-cumpărare, transmitere-primire a casei de locuit şi anularea titlului de autentificare
a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui V.G. în motivarea acţiunii reclamanta a
indicat că la 31 octombrie 2002, în baza deciziei Primăriei mun. Bălţi nr.30/7 şi
contractului de arendă nr. 1912 a primit în arendă un teren cu o suprafaţă de 456 m2 pe
str.C120 mun. Bălţi, pe care anterior a fost situată o construcţie locativă care la 12 aprilie
1999, în urma unui incendiu, a ars din temelie.
Deşi casa de locuit nu exista, în privinţa acesteia s-au întocmit contracte translative de
proprietate, care se solicită a fi anulate. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 6. S.V. şi S.E. au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.G.,V.N.
şi V.S. cu privire la declararea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare a odăii din
apartament.
în motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în luna iulie 2002, la propunerea
pîrîtei V.R., au convenit de a cumpăra de la ultima o odaie din apartamentul nr.15 din str.
2/1 A, mun. Chişinău, la preţul de 1200 dolari SUA. Conform înţelegerii, la 25 iulie 2002,
ei i-au achitat pîrîtei suma de 600 dolari SUA în contul vînzării-cumpărării odăii,
instalîndu-se cu domiciliul în odaia în litigiu, iar restul sumei urma să fie achitată după
întocmirea contractului de vînzare-cumpărare. Pentru a documenta primirea sumei, pîrîta a
eliberat o recipisă scrisă şi s-a obligat în scurt timp să întocmească actele necesare. Mai
tîrziu, ei au aflat că apartamentul pîrîtei nu era privatizat, însă pîrîta s-a obligat de a întocmi
contractul de vînzare-cumpărare după privatizarea apartamentului. Ulterior au achitat
restul sumei, apartamentul a fost privatizat însă pîrîţii au început să se eschiveze de la
întocmirea contractului.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 7. B.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.S. cu privire la
anularea contractului de vînzare-cumpărare şi evacuarea lui din casa de locuit.
în motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 19 septembrie 2003 a vîndut lui
U.S. casa de locuit situată pe str. A., nr.59, or. Ialoveni. Preţul vînzării imobilului constituia
suma de 1500 dolari SUA, care urma să fie achitat de către cumpărător pînă la 10 octombrie
2003. Pînă în prezent pîrîtul refuză să-şi onoreze obligaţia contractuală.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 8. CE. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la
declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare .
în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 07 august 2003 a vîndut lui P.I.
terenul agricol cu suprafaţa de 0,2342 ha la preţul de 10.000 lei. A considerat că ea, la o
vîrstă înaintată, nu a avut capacitatea de a încheia acest contract, fapt pentru care a solicitat
anularea acestuia cu repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 9. Dolta a cumpărat de la Burlacu o parte dintr-o garnitura de mobilă cu 6000
lei: o masă, două fotolii, două scaune şi un dulap, refuzînd canapeaua şi patru scaune.
Părţile au convenit că Dolta devine proprietar al bunurilor cumpărate din momentul
încheierii contractului. Plătindu-i lui Burlacu arvună în mărime de 1000 de Ici, Dolta a
promis să mai aducă încă 5000 de lei peste 3 zile şi tot atunci Burlacu a promis că îi va
transmite mobila. După 3 zile Dolta nu s-a prezentat să primească mobila, deoarece a fost
10 23
bolnav. 5 zile mai tîrziu, noaptea, în urma folosirii neglijente a unui aparat electric de către
feciorul lui Burlacu, în vîrstă de 19 ani, în apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu
şi ca rezultat toată mobila a devenit inutilizabilă, cu excepţia unui fotoliu şi a canapelei.
Dolta a cerut de la Burlacu restituirea arvunei. Burlacu a obiectat, cerînd, la rîndul
său, de la Dolta să-i achite suma restantă, deoarece au pierit bunurile ce-i aparţineau deja lui
Dolta.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 10 . Zavatin a cumpărat de la Feraru o geacă de piele la preţul de 2220 lei. La
încheierea contractului geaca a fost examinată minuţios de către cumpărător, care nu a
descoperit nici un defect. în curînd Zavatin a început reparaţia în casă şi în legătură cu
aceasta toate bunurile, inclusiv geaca, au fost strămutate într-o magazie (şură). Peste o lună,
după ce a terminat reparaţia, Zavatin a decis să aducă bunurile înapoi în casă, dar, depistînd
că în magazie era destul de umed, a considerat să usuce bunurile păstrate acolo.
Peste o săptămînă, îmbrăcînd geaca, Zavatin a observat că aceasta a devenit mai
mică, pielea a devenit mai aspră şi pe alocuri s-a fisurat. Considerînd că i-a fost vîndută o
marfă de proastă calitate, Zavatin a cerut rezilierea contractului şi restituirea de către Feraru
a sumei plătite. Feraru a refuzat să-i satisfacă cerinţele, invocînd faptul că însuşi Zavatin
este vinovat de deteriorarea hainei. Zavatin s-a adresat cu o acţiune în instanţă.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 11. Iarna Grigoriu a cumpărat de la Ciuchitu o vilă. în mai, dorind să se
instaleze în vilă, cumpărătorul a depistat că în două odăi locuia deja Sidorov cu familia.
Sidorov a declarat că anul trecut, vara, a încheiat cu Ciuchitu contract de închiriere a două
odăi din vilă pe un termen de 5 ani şi i-a plătit anticipat chiria pe tot termenul contractului,
deşi nu exista contract scris în acest sens. Grigoriu s-a adresat cu pretenţii faţă de Ciuchitu,
dar ultimul a declarat că Grigoriu cunoştea faptul că ( iuchitu închiria sistematic vila şi la
încheierea contractului de vînzare-cumpărare nu a pus întrebări referitor la prezenţa sau
lipsa chiriaşilor în vilă. în afară de aceasta, după cum a înţeles, Grigoriu era interesat numai
în perfectarea documentelor asupra vilei, neavînd intenţia să folosească vila, deoarece
locuia permanent cu familia peste hotare. Grigoriu s-a adresat la avocat.
în calitate de avocat pronunţaţi-vă asupra cazului.
Speţa 12. Arhirii i-a vîndut lui Vasilev ceasul de mînă la preţul de 5000 lei. Vasilev
a plătit 1000 lei, restul sumei promiţînd să o aducă peste 3 zile. Pînă la achitarea deplină,
ceasul se păstra la Arhirii. Vasilev nu s-a prezentat să ia ceasul timp de două săptămîni.
Atunci Arhirii a vîndut ceasul lui Burlacu. După aceasta a apărut Vasilev şi a lămurit că a
fost bolnav şi de aceea nu s-a prezentat să-şi ia cumpărătura. Arhirii era de acord să restituie
suma de 1000 lei primită de la Vasilev. Vasilev, însă, considera că 1000 lei au fost lăsaţi în
calitate de arvună şi de aceea Arhirii trebuie să-i restituie arvuna în mărime dublă, adică
2000 lei, şi să execute real contractul (în natură).
Deoarece Arhirii a refuzat satisfacerea acestor pretenţii, Vasilev s-a adresat în
instanţa de judecată cu acţiune, cerînd de la Arhirii plata a 2000 lei, iar de la Burlacu
transmiterea ceasului.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 13. în octombrie 2003 Burlacu a cumpărat de la Arhirii o bicicletă. în mai
2004 Burlacu 1-a rugat pe Sineev să-i pregătească bicicleta pentru nişte eventuale călătorii,
achitîndu-i acestuia 20 lei. în procesul pregătirii bicicletei, s-au descoperit vicii ascunse.
Burlacu s-a adresat cu o acţiune împotriva lui Arhirii, cerînd rezilierea contractului şi
restituirea preţului, precum şi recuperarea prejudiciului în mărime de 20 lei. Arhirii a
declarat că, în primul rînd, el însuşi nu a cunoscut existenţa acestor vicii; în al doilea rînd,
Burlacu nu a înaintat pretenţii, dar s-a adresat dintr-o dată cu acţiune în judecată şi că, în al
treilea rînd, a expirat termenul de prescripţie, deoarece au trecut mai mult de 6 luni din
momentul cumpărării bicicletei.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 14. în baza contractului de vînzare-cumpărare întreprinderea de stat „Izvoraş"
a procurat de la Călugăreanu o casă de locuit în or. Floreşti contra 30 mii lei. Contractul a
fost autentificat de autorităţile administraţiei publice locale, deşi în or. Floreşti exista birou
notarial. Procurorul a înaintat acţiune în judecată cu privire la recunoaşterea nulităţii
contractului de vînzare-cumpărare, bazîndu-se pe aceea că ueeastă casă a fost procurată nu
la preţ de inventar, care constituie 20 mii lei, ci la preţ de piaţă.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 15. Şargu a cumpărat de la magazinul universal un frigider la preţul de 5800
lei. în timpul termenului de garanţie frigiderul s-a defectat de 2 ori, fiind reparat de atelierul
de garanţie. Dar şi după a doua reparaţie frigiderul a încetat să mai funcţioneze, iar atelierul
de garanţie i-a comunicat lui Şargu că nu sînt în stare să-1 repare.
Şargu s-a adresat cu o acţiune în judecată împotriva magazinului, cerînd restituirea
costului frigiderului. Instanţa de judecată, din proprie iniţiativă, a atras în calitate de copîrît
atelierul de garanţie de la care a fost încasată suma de 5600 lei. Magazinul a fost exonerat
de răspundere. Refuzînd satisfacerea integrală a pretenţiilor reclamantului, instanţa de
judecată a menţionat în hotărirea sa că reclamantul a folosit frigiderul în cadrul termenului
de garanţie. Nefiind de acord cu aşa o hotărîre, Şargu a făcut apel.
Ce hotărîre trebuie să pronunţe instanţa de apel?
Speţa 16. La 9 martie 2005 Feraru a încheiat cu concubina sa Burlacu un contract de
vînzare-cumpărare prin care a înstrăinat imobilul format din casă cu două camere,curte şi
grădină la preţul de 6000 lei. După moartea lui Feraru în anul 2010, Hui său a înaintat
acţiune împotriva lui Burlacu pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de
vînzare-cumpărare încheiat în 2003 şi restabilirii situaţiei anterioare încheierii acestuia,
deoarece nu a fost real, vînzătorul fiind alienat mintal.
Acţiunea a fost admisă, anulîndu-se contractul cu obligarea lui Burlacu de a restitui
imobilul, motivîndu-se că vînzarea-cumpărarea, de fapt o donaţie deghizată, a avut o cauză
imorală, fiind încheiată între 2 persoane care trăiesc în concubinaj.
l.Alienaţia mintală, pretinsă de reclamant, este oare o cauză de anulare a
contractului?
2. Vînzarea între concubini este valabilă? Hotărirea pronunţată este legală?
Speţa 17. Axenti îi vinde lui Ionaşcu un televizor color cu preţul de 4000 lei.
Televizorul este de origine moldovenească şi are o vechime de 5 ani, fiind în stare bună de
funcţionare. Preţul se plăteşte şi televizorul este predat.
Soţia lui Axenti cheamă în judecată pe Axenti şi Ionaşcu, cerînd desfacerea
contractului, deoarece: a) preţul nu este serios (real), b) bunul este proprietatea ei exclusivă,
fiind dobîndit înaintea căsătoriei. Ionaşcu solicită respingerea acţiunii, deoarece la
momentul încheierii contractului nu cunoştea situaţia reală. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 18. Axenti, în calitate de vînzător, încheie cu Burlacu, în calitate de
cumpărător, un contract de vînzare-cumpărare constatat printr-un înscris cu privire la
autoturismul Ford , fabricat în 2002, avînd rulaj de peste 300 mii km, contra preţ de 26 mii
lei. A doua zi Axenti încasează preţul şi predă lui Burlacu autoturismul şi toate
documentele aferente acestuia. Ulterior se constată că autoturismul funcţionează defectuos.
De aceea se efectuează o expertiză care atestă existenţa încă din momentul vînzării a unui
viciu la motor. Burlacu îl cheamă în judecată pe Axenti, cerînd desfacerea contractului şi
restabilirea situaţiei existente pînă la încheierea contractului din următoarele motive:
- contractul semnat nu a fost autentificat notarial, fiind deci nul absolut (de aceea
organele de poliţie au refuzat înmatricularea autoturismului pe numele cumpărătorului);
- chiar dacă actul semnat de părţi ar fi valabil, se cere rezilierea contractului pentru
existenţa viciilor ascunse, întrucît viciul existent nu putea fi depistat de cumpărător, care,
fiind de profesie artist, nu avea cunoştinţe în domeniu.
Necontestînd existenţa viciului, pîrîtul a cerut respingerea acţiunii, deoarece nici măcar el
însuşi nu ştia despre existenţa viciului invocat. Soluţionaţi litigiul.
.
Speţa 19. La 8 mai Şerbenco a procurat de la magazin un costum şi o pereche de
cizme, în prealabil măsurîndu-le şi examinîndu-le minuţios. Sosind acasă, Şerbenco a
măsurat din nou costumul, dar nu i-a plăcut nici fasonul, nici culoarea. Şerbenco a decis să
schimbe costumul duminica viitoare, la 12 mai. Costumul nu 1-a mai îmbrăcat. La 11 mai,
întorcîndu-se de la serviciu, Şerbenco s-a împiedicat pe scări şi, sosind acasă, a depistat că
talpa unei cizme s-a dezlipit. La 12 mai Şerbenco a cerut magazinului preschimbarea
costumului şi restituirea costului cizmelor. Magazinul a refuzat să schimbe costumul,
invocînd motivul că acest costum este calitativ, de mărimea corespunzătoare şi nu există un
motiv serios pentru a-1 preschimba. în ceea ce priveşte cizmele, magazinul a acceptat să le
primească înapoi, dar numai în schimbul unei alte perechi. Şerbenco s-a adresat cu acţiune
în judecată.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 20. Magazinul universal i-a vîndut lui Beleaev un pian cu obligaţia de a-1
transporta la domiciliul cumpărătorului. în timpul transportării, în urma ploii, pianul a (bst
udat şi, ca urmare, a fost deteriorat. Cumpărătorul a refuzat să primească Cumpărătura şi a
cerut restituirea banilor sau transmiterea unui alt pian calitativ şi funcţionabil. La cererea sa
Beleaev a primit de la magazin următorul răspuns: Beleaev alegînd pianul şi plătind preţul a
devenit proprietar şi de aceea trebuie să luporte consecinţele deteriorării pianului, rezultat
al unor circumstanţe întîmplătoare. Beleaev s-a adresat cu acţiune în judecată, prin care
cerea încasarea de la magazin a costului pianului sau acordarea în schimb a unui frigider
nou. Magazinul universal cerea instanţei, la rîndul său, să-1 oblige pe Beleaev să primească
pianul cumpărat.
Soluţionaţi litigiul.
11 23
Speţa 21. în decembrie 2003, Enache a procurat la magazin un televizor color. In
ianuarie 2004 s-a defectat tubul televizorului. Enache a cerut schimbarea Iclevizorului.
Magazinul a refuzat să satisfacă aceste cerinţe şi i-a propus lui Enache să se adreseze în
atelierul de garanţie pentru schimbarea tubului. Peste 2 luni tubul a fost schimbat, dar peste
o săptămînă televizorul a ars. Ca rezultat, în apartament s-a declanşat un incendiu şi au fost
deteriorate multe lucruri ale cumpărătorului. Acesta s-a adresat în instanţă cu o acţiune
împotriva magazinului, cerînd restituirea costului iclevizorului şi recuperarea prejudiciului
legat de deteriorarea bunurilor din apartament. Magazinul a cerut ca în proces să fie atras şi
producătorul de la care Irebuie încasate sumele respective, deoarece, conform concluziilor
expertului, incendiul a fost cauzat de un defect de producţie a televizorului.
Cine trebuie să recupereze prejudiciul?
Speţa 22. Axenti a cumpărat un aparat de fotografiat în rate. Achitînd jumătate de
preţ, Axenti s-a concediat de la serviciu şi, timp de cîteva luni, nu a achitat plăţile cuvenite.
în legătură cu aceasta, magazinul 1-a chemat în judecată pe Axenti, cerînd încasarea
integrală a sumei restante, deşi pînă la expirarea termenului de plată a ultimei rate mai erau
3 luni. Instanţa de judecată a satisfăcut cerinţele magazinului. Nelîind de acord cu aşa
decizie, Axenti a atacat hotărîrea instanţei, deoarece încasarea integrală a sumei restante
contravine conţinutului contractului, care prevede efectuarea unor plăţi periodice.
Ce hotărîre urmează să pronunţe instanţa superioară?
Speţa 23. Salariatul SA"Respect" Dolta a procurat în rate un casetofon de la
magazinul universal, cu amînarea achitării costului în termen de 12 luni, perfectînd în
modul corespunzător dispoziţia-obligaţiune în conformitate cu care SA deconta
magazinului de două ori pe lună plăţile periodice. După un timp decontările au încetat.
Ulterior, a fost stabilit că Dolta a trecut la un nou loc de muncă în parcul de troleibuze, iar
casetofonul 1-a vîndut surorii sale. Magazinul doreşte să ştie: / . Este legală vînzarea unui
bun neplătit şi poate magazinul cere casetofonul de la sora lui Dolta?
2. Pot fi prezentate pretenţii SA „Respect" cu privire la plata sumei restante, pe care
contabilitatea nu a reţinut-o la concedierea lui Dolta?
3. Este valabilă dispoziţia-obligaţiune şi produce ea efecte în privinţa parcului de
troleibuze, unde în prezent lucrează Dolta?
4. In ce mod pot fi urmărite forţat sumele restante de la cumpărător?
Speţa 24. Liceul „I.Creangă" a încheiat cu SA „Respect" un contract de
vînzare-cumpărare, în conformitate cu care SA se obliga la 1 august să furnizeze liceului 15
calculatoare de producţie SUA pentru echiparea unei clase de studiu. SA nu şi-a executat
obligaţia şi liceul a înaintat acţiune în judecată cu privire la plata clauzei penale
contractuale în mărime de 4% din costul mărfii nefurnizate. In procesul examinării
litigiului s-a depistat că în contractul încheiat între părţi nu s-a indicat marca, configuraţia
calculatoarelor ce urmau a fi furnizate şi, de asemenea, nu au fost stabilite cerinţe referitor
la calitate şi modul de determinare a ei. Dat fiind că în contract nu s-au stipulat clauze
referitor la obiectul şi calitatea mărfurilor, instanţa de judecată a recunoscut acest contract
neîncheiat şi a refuzat satisfacerea pretenţiilor reclamantului.
Este corectă hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 25. Combinatul de panificaţie a înaintat acţiune în judecată împotriva SA
„MMM", cerînd modificarea contractului de vînzare-cumpărare a făinii. Cumpărătorul a
propus introducerea în contract a unei sancţiuni pentru fiecare caz de neprezentare a
reprezentantului SA, la cererea cumpărătorului, în caz de depistare a neconcordanţei dintre
calitatea şi cantitatea prevăzută în contract cu cantitatea şi calitatea mărfii furnizate de
vînzător. SA era împotriva introducerii în contract a unei atare sancţiuni. Instanţa de
judecată a admis pretenţiile reclamantului şi a introdus în contract clauza cu privire la
amendarea vînzătorului pentru fiecare caz de neprezentare, considerînd că aceasta va
contribui la asigurarea integrităţii mărfii.
Este legală hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 26 . Cooperativa „Style" a furnizat magazinului „Moda" un stoc de rochii şi
după expirarea termenului prevăzut în contract a prezentat cumpărătorului 1 1 u i ca de plată
a costului mărfurilor. Magazinul a refuzat să plătească marfa primită, nivocînd faptul că
nu-i cerere la această marfă propunînd cooperativei rezilierea I Oiltractului şi restituirea
mărfii. Cooperativa nu a acceptat această propunere, înaintând acţiune împotriva
magazinului cu privire la încasarea sumei de 17500 lei, OOStul mărfii furnizate, precum şi
a amenzii pentru refuzul de a plăti marfa.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 27. SA „Tracom" a expediat în august 2008 în adresa SA „Prut" 10 tractoare,
în actul de recepţionare, întocmit la 20 septembrie cu participarea reprezentantului
vînzătorului şi a cumpărătorului, s-a prevăzut că tractoarele au fost examinate sub aspect
calitativ şi nu au fost depistate careva vicii.
Peste o lună după punerea în exploatare a tractoarelor, un tractor s-a defectat. O
comisie specială a constatat: defecţiunea a avut loc în urma confecţionării necalitative II
unei supape la motor, fapt ce a dus la deteriorarea unui cilindru.
Motorul a fost reparat cu forţele şi mijloacele cumpărătorului. în iulie 2009
cumpărătorul a prezentat vînzătorului pretenţie cu privire la plata amenzii prevăzute tic
contract în mărime de 20% din costul tractorului şi recuperarea cheltuielilor i'l'cctuate în
legătură cu înlăturarea viciului . SA "Tracom" a refuzat satisfacerea pretenţiei,
considerînd-o ca neîntemeiată. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 28. Trustul „Monolit", încâlcind contractul, nu a furnizat în primul liimestru al
anului 2008 8 tone de metal întreprinderii individuale „Sam". în legătură cu aceasta, ÎI
„Sam" nu şi-a executat obligaţiile faţă de SA „Monolit" cu privire la executarea unor lucrări
de reparaţie, plătindu-i despăgubiri în mărime de 4 mii lei. ÎI „Sam" a înaintat acţiune
împotriva trustului cu privire la plata amenzii, în mărime de 6% din costul mărfii
nefurnizate şi recuperarea prejudiciului în mărime de 4 mii lei.
Obiectînd împotriva acţiunii, trustul a invocat faptul că nu există vinovăţia sa in
nefurnizarea mărfii, deoarece fosta administraţie a trustului, fiind necompetentă, a încheiat
acest contract de vînzare-cumpărare, nedispunînd de această marfă.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 29. SRL „East" a înaintat acţiune împotriva Fabricii de zahăr „Brătuşeni" cu
privire la încasarea amenzii în legătură cu nefurnizarea a 30% din marfă. Obiectînd
împotriva acţiunii, fabrica a invocat faptul că furnizarea mărfii n-a fost posibilă din lipsa
vagoanelor pentru încărcarea şi expedierea mărfii. Conform contractului de transport, calea
ferată a livrat vagoane pentru încărcarea numai a 70% din marfa, de aceea şi exclude
vinovăţia vînzătorului. Soluţionaţi litigiul.
■
Speţa 30. SRL"Alfa" a înaintat la 13 februarie 2007 acţiune împotriva SA „Steaua"
cu privire la încasarea costului ţesăturii, furnizate cu vicii ascunse, şi plata amenzii pentru
furnizarea unei mărfi necalitative. Ţesătura a fost primită de cumpărător la 12 septembrie
2006.La 10 decembrie cumpărătorul a înştiinţat vînzătorul despre descoperirea viciilor şi a
rugat prezenţa unui reprezentant al vînzătorului pentru întocmirea actului. Cu toate că au
fost expediate mai multe telegrame, reprezentantul vînzătorului nu s-a prezentat, atunci
cumpărătorul a invitat un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru întocmirea
actului. în actul întocmit la 7 februarie 2007 au fost consemnate viciile depistate. Instanţa
de judecată a respins acţiunea, invocînd depăşirea termenului de prescripţie, care a început
a curge, după părerea acesteia, la 13 octombrie 2006.
Este corectă hotărîrea instanţei?
Speţa 31. Vînzătorul a expediat în iulie 2005 în adresa SA „Transcostrucţia" un
excavator. în iulie 2004, în cadrul termenului de garanţie, s-a defectat întrerupătorul
automat montat în excavator. Prin expertiză s-a stabilit că întrerupătorul a avut vicii
datorate fabricării, admise de producător. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată cu
privire la încasarea de la vînzător a amenzii în mărime de 5 % din costul excavatorului şi
recuperarea daunelor cauzate de staţionarea lui neproductivă. Pîrîtul a obiectat împotriva
acţiunii deoarece, în conformitate cu condiţiile tehnice, termenul de garanţie, stabilit pentru
excavator, nu se răsfrînge asupra pieselor care se uzează uşor şi pe care cumpărătorul
trebuie să le schimbe din contul pieselor de rezervă, furnizate în garnitură cu excavatorul.
Pîrîtul a rugat, de asemenea, să fie luat în consideraţie şi faptul că întrerupătorul a fost
produs de uzina electromecanică, care trebuie să poarte răspundere pentru viciile ascunse
ale întrerupătorului. în procesul examinării litigiului s-a constatat că vînzătorul nu a inclus
întrerupătorul în lista pieselor ce se uzează uşor şi în garnitura pieselor de rezervă care a
fost predată cumpărătorului odată cu predarea excavatorului.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 32. La 14 decembrie cooperativa „Rest" s-a adresat uzinei electrice cu
propunerea de a i se vinde în această lună 75 de transformatoare, indicînd contul său şi
garantînd plata lor imediată. La 20 decembrie uzina a expediat cooperativei marfa
respectivă. Pretenţia uzinei cu privire la plata mărfii furnizate a rămas neexaminată de către
cooperativă, de aceea uzina a înaintat acţiune în judecată.
în procesul examinării litigiului, cooperativa a refuzat să recunoască pretenţiile
reclamantului, considerînd că contractul n-a fost încheiat, iar scrisoarea transmisă uzinei
trebuie calificată ca propunere de încheiere a contractului.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 33. Conform contractului, uzina chimică trebuia să furnizeze în iulie unui trust
de construcţie 6 tone de vopsea şi 500 kg de lac, dar de fapt a furnizat 1250 kg de vopsea şi
300 kg de lac.
12 23
în legătură cu aceasta, vînzătorul a decontat benevol pe contul cumpărătorului
clauza penală şi a lămurit că nu şi-a putut executa obligaţiile din cauza prelungirii reparaţiei
la uzină. Trustul care la 1 octombrie trebuia să dea în exploatare un sanatoriu s-a adresat în
instanţa de judecată cu acţiune, cerînd obligarea uzinei de a furniza marfa rămasă nu mai
tîrziu de 1 septembrie.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 34. Dumbravă a cumpărat de la Ghimpu o garnitură de mobilă la preţul de
3000 lei, dintre care 1500 lei s-au plătit imediat, iar restul sumei urma să fie plătită peste 3
zile, la momentul primirii bunurilor de către cumpărător. Părţile au convenit că
cumpărătorul dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor din momentul încheierii
contractului. După expirarea a 3 zile, cumpărătorul nu s-a prezentat să primească bunurile,
din motiv de boală. După expirarea a 5 zile, ca rezultat al neglijenţei fiului major al
vânzătorului, în apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu şi toată mobila s-a
deteriorat. După 7 zile cumpărătorul s-a prezentat şi a cerut de la vînzător restituirea sumei
de 1500 lei. Vînzătorul a refuzat şi a cerut cumpărătorului achitarea sumei restante,
deoarece s-au deteriorat bunurile care aparţineau acestuia cu titlu de proprietate .
1.1. în ce formă trebuia să fie încheiat contractul în speţă? Aveau dreptul părţile prin
contract să stabilească astfel momentul transferului dreptului de proprietate către
cumpărător?
1.2. Cine va suporta prejudiciul cauzat? Argumentaţi răspunsul.
1.3. Soluţionaţi litigiul în esenţă.
■
Teste-grilă
1. După natura sa contractul de vînzare-cumpărare este un contract:
a) translativ de posesie;
b) translativ de posesie şi folosinţă;
c) translativ de proprietate.
2. Conform regulii generale, dreptul de proprietate asupra bunului mobil este
transferat cumpărătorului:
a) în momentul încheierii contractului;
b) în momentul predării bunului;
c) în momentul achitării preţului.
3. Vînzarea-cumpărarea este un act:
a) de constituire;
b) de dispoziţie;
c) de conservare.
4. Nu pot forma obiectul contractului de vînzare-cumpărare:
a) bunurile consumptibile;
b) bunurile necorporale;
c) drepturile prevăzute de lege.
5. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura
obligaţiei, debitorul trebuie să execute obligaţia:
a) în termen de 7 zile de la data semnării contractului;
b) în termen de 7 zile de la data încheierii contractului;
c) în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.
6. Vînzătorul este obligat să-1 garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii
dacă:
a) cauza evicţiunii este anterioară vînzării;
b) vînzătorul a cunoscut cauza evicţiunii;
c) cumpărătorul nu a cunoscut cauza evicţiunii.
7. Dreptul de preemţiune apare dacă partea socială:
a) se vinde;
b) se schimbă;
c) se donează.
8. Contractul de vînzare-cumpărare este sinalagmatic, deoarece:
a) se încheie valabil prin acordul părţilor;
b) dă naştere la obligaţii reciproce pentru ambele părţi;
c) pentru încheierea sa valabilă este necesar consimţămîntul a două părţi.
9. Are dreptul tutorele să încheie contract de vînzare-cumpărare cu persoana
Aflată sub tutela sa:
a) da;
b) nu;
c) numai cu autorizaţia prealabilă a autorităţii tutelare.
10. Preţul bunului imobil trebuie să fie plătit:
a) la momentul stabilit de părţi;
b) la momentul autentificării contractului;
c) la momentul încheierii contractului.
1 1 . In cazul evicţiunii cumpărătorului, acesta are dreptul de a pretinde de la
vînzător:
a) reducerea preţului de cumpărare;
b) repararea prejudiciului cauzat;
c) remiterea unui alt bun liber de drepturile terţilor.
12. Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în momentul
încheierii contractului:
a) vînzătorul nu cunoştea aceste vicii;
b) cumpărătorul cunoştea aceste vicii;
c) calificarea cumpărătorului îi permitea cunoaşterea viciilor.
13. încăperea neizolată:
a) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;
b) nu poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;
c) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare cu autorizaţia
organelor locale.
14. Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii se înregistrează:
a) în Registrul Bunurilor Imobile;
b) la Camera înregistrării de Stat;
c) la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.
15. Răscumpărarea se efectuează:
a) la preţul stabilit în contract;
b) la preţul de vînzare;
c) la preţul de piaţă al bunului existent la data răscumpărării.
Tema nr. 2 Contractul de schimb Schema 3. Elementele contractului de schimb
Schema 1. Contractul de schimb (art.823-828 CC al RM) Părţile în calitate de părţi la acest contract (copermutanţi) pot apărea orice subiecţi de drept civil -
atît persoanele fizice şi juridice, cît şi statul Republica Moldova şi unităţile administrativ
teritoriale
Contractul de schimb - contractul în baza căruia părţile se obligă de a-şi transmite
reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun
Subiecţii contractului
Obiectul
Obiectul material al contractului de schimb pot fi bunurile aflate în circuitul civil. Potrivit
art.285 CC al RM bunuri sînt atît lucrurile susceptibile apropierii individuale sau
colective, cît şi drepturile patrimoniale. Obiect al contractului de schimb pot fi atît
lucrurile, cît şi drepturile patrimoniale
Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vînzător al bunului
pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb
Schema 2. Natura juridică a contractului de schimb
Preţul Preţul contractului de schimb reprezintă valoarea bunurilor, obiecte materiale ale
contractului. Preţul prezintă interes în măsura în care o asemenea condiţie de formare şi
validare a contractului cum este forma acestuia suferă impactul valorii bunurilor
schimbate. Cînd are loc schimbul bunurilor neechivalente ca valoare şi în contract este
prevăzută sulta, faţa de aceasta se aplică reglementările vînzării-cumpărării cu privire la
preţ (art.756 CC)
Caracterul consensual al contractului de schimb se consideră încheiat din momentul realizării în forma cuvenită
a acordului de voinţă în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;
Caracterul sinalagmatic denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi
interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avîndu-şi cauza juridică în
obligaţia respectivă a celeilalte părţi;
Caracterul oneros prevede faptul că fiecare copermutant, în urma încheierii contactului, urmăreşte scopul de a
obţine în proprietate un bun în schimbul unui alt bun, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi contractante
incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;
Caracterul
comutativ al
contactului
presupune
faptul că
existenţa certă
şi întinderea
determinată a
drepturilor şi
obligaţiilor
reciproce sînt
cunoscute de
către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de producerea în viitor a unor
evenimente asemenea contractelor aleatorii;
Caracterul translativ de proprietate presupune că odată fiind realizat acordul de voinţă al
părţilor contractante (solo consensu) şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc
transferul dreptului de proprietate asupra acestora
36 13
Forma Contractul se
consideră
valabil
încheiat odată
fiind
respectate
condiţiile
generale cu
privire la
forma actului
juridic
(art.208-215
CC al RM).
Contractul de
schimb poate
fi încheiat în
una din cele
trei forme:
verbală, scrisă
şi prin
săvîrşirea
acţiunilor
concludente,
forma
autentică fiind
o derivată a
formei scrise
care presupune
autentificarea
notarială a
contractului.
14 38
Schema 4. Efectele contractului de schimb Speţe
- drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de schimb se determină în conformitate cu normele specifice
vînzării-cumpărării (art.824 CC al RM), dacă aceste norme nu intră în contradicţie cu esenţa schimbului şi cu regulile
specifice aplicabile acestui contract;
- obligaţia principală a copermutanţilor constă în transmiterea reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse
schimbului;
- părţile se obligă să remită, concomitent cu predarea bunurilor, documentele referitoare la bunuri, prevăzute de lege, dacă
contractul nu prevede altfel (art.753, alin.2 CC al RM);
- obligaţia de predare se consideră executată în momentul:
- predării bunului către copermutant sau către persoana indicată de el;
- punerea bunului la dispoziţia copermutantului sau a persoanei indicate de el, dacă bunul urmează să fie predat la locul
aflării lui;
- obligaţiile părţilor contractului de schimb în ceea ce priveşte termenul predării bunurilor, cît şi obligaţiile de expediere se
reglementează de art.757, art.758 CC al RM;
- toate drepturile şi obligaţiile copermutanţilor ce ţin de respectarea condiţiilor contractului cu privire la garanţia
caracteristicilor bunurilor supuse schimbului, cantitatea, asortimentul, completivitatea, garnitura, ambalajul acestora etc,
sînt reglementate de normele specifice ale vînzării-cumpărării;
- părţile contractului de schimb sînt obligate de a asigura reciproc dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor
schimbate
Schema 5. Compensarea diferenţei de valoare (art.825 CC al RM)
în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi
compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract
Sulta nu poate depăşi valoarea bunului
Schema 6. Dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 CC al RM)
Partea care poate demonstra că cealaltă parte nu este proprietarul bunului are dreptul,
chiar şi după ce a primit bunul, să refuze executarea prestaţiei la care s-a obligat
în acest caz, partea poate fi obligată să restituie doar ceea ce a primit în baza
contractului
Speţa 1. Petrachi i-a transmis lui Soltan o maşină de spălat „Ariston"
cumpărată de acesta 4 luni în urmă în schimbul unui acordeon. La încheierea
contractului părţile au examinat minuţios bunurile primite, neavînd nici o pretenţie.
Predînd maşina de spălat, Petrachi a declarat că paşaportul tehnic şi instrucţiunea au
fost pierdute, dar el garantează funcţionarea normală a maşinii.
Peste trei luni maşina de spălat s-a defectat şi Soltan a fost nevoit s-o repare la
atelier, plătind pentru aceasta 800 lei.
Primind maşina de la reparaţie, Soltan s-a adresat lui Petrachi cu cerinţa de a
restitui costul reparaţiei, deoarece ultimul, după părerea sa, garantînd funcţionarea
normală a maşinii de spălat, trebuie să suporte cheltuelile de reparaţie.Primind refuz
de la Petrachi, Soltan s-a adresat cu acţiune în judecată, cerînd rezilierea
contractului şi recuperarea costului reparaţiei.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. Croitoru avea o casă de locuit în proprietate privată cu costul de 60
mii lei,iar Josanu o casă cu costul de 40 mii lei. Josanu presupunea că în legătură cu
construcţia unui drum, casa lui va fi demolată şi i se va acorda o locuinţă mai mare
în casa ce aparţinea autorităţilor publice locale.Despre această presupunere Josanu
i-a comunicat lui Croitoru, care, dorind să primească un apartament cu toate
comodităţile, i-a propus lui Josanu să facă schimb de case. Ei au încheiat contract de
schimb şi l-au perfectat în ordinea legală. Ulterior, organul autoadministrării locale
a anunţat că casa în care s-a instalat Croitoru nu va fi demolată. Josanu a refuzat să
se strămute înapoi. Croitoru a înaintat o acţiune în judecată, cerînd restituirea casei.
Instanţa de judecată a refuzat satisfacerea cerinţelor lui Croitoru,acesta adresîndu-se
în instanţa ierarhic superioară.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 3. T.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui A.C. şi I.C.
„Cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb."
A motivat că ea împreună cu A.C. au dobîndit prin moştenire în coproprietate
cîte 'A cotă parte din casa din str. Drumurilor , nr. 48, or. Cahul.
Ulterior, A.C. a încheiat cu I.C. un contract de schimb al cotei sale părţi din
imobilul în litigiu cu casa din satul Zorile, raionul Cahul, în urma căruia lui T.B. i-a
fost încălcat dreptul de preemţiune.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. M.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui N.B. cu privire la
declararea contractului de schimb ca fiind nul.
în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2004 a fost autentificat
notarial şi înregistrat la organul cadastral contractul de schimb al
15 41
locuinţelor încheiat între ea, care era proprietara apartamentului nr.21 situat pe str. Păcii,
nr.8 din or.Drochia şi N.B., care era proprietarul casei de locuit din comuna Calaraşeuca,
raionul Drochia.
Reclamanta consideră că a fost indusă în eroare de către pîrît la încheierea
contractului, deoarece casa din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia, unde ea a trecut cu
traiul, are multe vicii, cum ar fi umiditate sporită, necesitate de schimb a ferestrelor şi uşilor
şi altele.
Soluţionaţi litigiul.
Teste -grilă
1. Contractul de schimb :
a) este un contract consensual;
b) este un contract real;
c) este un contract cu executare succesivă.
2. în contractul de schimb :
a) părţile se numesc copermutanţi;
b) părţile se numesc vînzători;
c) părţile se numesc dobînditori.
3. Contractul de schimb :
a) este translativ de proprietate;
b) este translativ de posesie;
c) este translativ de posesie şi folosinţă.
4 Contractului de schimb îi sînt aplicabile:
a) regulile contractului de vînzare-cumpărare;
b) regulile contractului de rentă;
c) regulile generale în materie de obligaţii.
5. Bunurile schimbate:
a) trebuie să nu fie determinate;
b) trebuie să fie ilicite;
c) trebuie să fie în circuitul civil.
6. Contractul de schimb avînd ca obiect terenuri:
a) se încheie sub sancţiunea nulităţii absolute, în formă autentică;
b) în formă scrisă;
c) în formă verbală.
Tema nr. 3. Contractul de donaţie
Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului
Prin contract de donaţie o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu
gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar) (art.827 CC)
Caracterele juridice
Real (poate fi Şi
consensual)
Schema 2. Modalităţile donaţiei
Transmiterea efectivă către donatar a unui lucru în proprietate —.
Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa donatorului (acordarea
donatarului a unui anumit drept de creanţă faţă de donator)
Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa persoanelor terţe (acordarea donatarului a unui drept de creanţă asupra unui terţ ce aparţinea donatarului). în acest caz transmiterea are loc cu respectarea regulilor ce ţin de cesiunea de creanţă şi pot fi transmise numai acele drepturi care nu au legătură cu persoana creditorului (donatorului)
Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de donator (stingerea obligaţiei donatarului
faţă de donator)
Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de persoanele terţe (stingerea la donatar a
obligaţiilor faţă de persoanele terţe). Se aplică normele ce ţin de preluarea datoriei
Unilateral obligaţional
(excepţie donaţia cu
sarcină)
Comutativ
Translativ de
proprietate
(Iratuit (libcralitate)
16 43
Schema 3. Elementele de bază ale contractului Speţe
Oricare persoană fizică sau juridică care dispune de capacitate civilă
Donatar Proprietarul bunului sau persoana
împuternicită de lege sau de către proprietar
Bunuri corporale; drepturi patrimoniale; eliberarea de obligaţii
Forma verbală I
a) promisiunea de donaţie în viitor a unui bun;
b) donaţia terenurilor;
c) donaţia întreprinderii ca complex patrimonial unic.
Schema 4. Inadmisibilitatea donaţiei
în numele persoanelor incapabile
proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de
asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se afla în ele sau
din partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv Nu se admite donaţia:
în relaţii dintre persoanele juridice cu scop lucrativ
către funcţionarii publici
Schema 5. Revocarea donaţiei
Speţa 1. Fermierul Andronache a promis să cumpere o maşină la alegerea
nepotului său Ion după absolvirea universităţii, confirmînd acest fapt printr-o reeipisa.
După un an de zile Andronache a decedat. După absolvirea universităţii, Ion a cerut de la
unicul succesor al lui Andronache, indicat în testament, să-i doneze un automobil de
model "Renault Symbol" sau să-i plătească costul automobilului în hani. Primind refuz,
Ion s-a adresat în instanţa de judecata.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. O asociaţie obştească a transmis cu titlu de donaţie un plic cu 20 mii lei
unui grup de scriitori începători. Aceştia au împărţit banii în mod egal între fiecare
scriitor. Unul dintre donatari - funcţionar public, aflînd de la un avocat despre
consecinţele neplăcute, ce pot apărea de la o astfel de donaţie, a întors partea sa de hanii
primiţi donatorului. Un alt donatar, de asemenea funcţionar public, la fel a respins
donaţia şi a promis să transmită banii donaţi în scopuri de caritate. Restul scriitorilor au
considerat aceste acţiuni incorecte şi bazîndu-se pe faptul ca banii au fost donaţi
întregului colectiv de scriitori au considerat că aceştia urmează a fi împărţiţi între acei ce
nu au renunţat la donaţie. Donatarii nu au putut ajunge la un consens şi s-au adresat în
instanţa de judecata.
Rezolvaţi cazul.
Speţa 3. Boţan a donat un ceas scump de model elveţian unei rude de-a lui,
irlăţeanului Ermurache. După o perioadă, relaţiile dintre aceştia s-au înrăutăţit <
onsiderabil şi în timpul unei certe Ermurache 1-a insultat grav pe Boţan şi, mai mult CB
atît, i-a cauzat leziuni corporale şoferului celui din urmă, fapt pentru care a şi fost
condamnat la privaţiune de libertate. în lipsa lui Ermurache, Boţan i-a luat din casa
acestuia ceasul donat, susţinînd că renunţă la executarea obligaţiei ce rezultă din Contractul
de donaţie. Soţia lui Ermurache s-a adresat în instanţa de judecata cu i ererea de a i se restitui
darul.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 4. Fiind la pensie, Vrancea a donat o jumătate din biblioteca sa de cărţi
bibliotecii şcolii unde a predat ultimii 20 de ani, cu condiţia ca aceste cărţi să fie folosite de
elevi. Cealaltă jumătate din biblioteca sa de cărţi el a donat-o profesorilor din şcoală,
stabilind printr-un acord comun, că aceştia să le folosească în scopuri de formare
profesională. Peste 5 ani Vrancea a încercat să afle care este soarta bunurilor
Donator Părţile
Obiectul —
H Forma
------1 -----
Forma scrisă
~ I
Forma
Donatarul nu îndeplineşte sarcina
Donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia
Donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o ruda
apropiată acestuia, situaţii care atesta o ingratitudine gravă
Donatarul refuza fără motive întemeiate sa acorde donatorului întreţinerea datorată
Elementele —
44 17
donate. S-a stabilit - cărţile sale donate şcolii se aflau în biblioteca acesteia, iar celelalte
cărţi, care au fost donate profesorilor, au fost luate de către unii din aceştia la concediere.
Vrancea a cerut întoarcerea tuturor cărţilor în biblioteca şcolii. Sunt justificate acţiunile lui
Vrancea?
Speţa 5. în aprilie 2009, Ioniţă a donat fiicei sale Alina 1/2 cotă din casa sa de pe str.
Liviu Deleanu. Peste un an de zile Alina s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere de a
obliga pe Moşneaga (locatar) să părăsească partea casei donate, în care cea din urmă a locuit
ultimii 20 de ani. Reclamanta justifica ca ea are nevoie de a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai,
deoarece la moment ocupă o odaie cu o suprafaţa de 16 m2 împreună cu familia sa, compusa
din 4 membri, iar pîrîta, fiind singură, foloseşte 3 odăi cu o suprafaţă de 29 m2. Moşneaga,
în apărarea sa, a cerut instanţei de judecată să declare contractul de donaţie nul, întrucît în
momentul încheierii contractului, Alina era proprietara unei case de pe strada Alba lulia şi
nu a avut dreptul să accepte donaţia.
Ce hotărîre va emite instanţa de judecată?
Speţa 6. Zlotea şi Iordachi şi-au înregistrat căsătoria în anul 2003. în timpul trăit
împreună, soţii au procurat un automobil "Honda". La 10.01.2011 soţii au încheiat un
contract de donaţie a automobilului cu Carpu, contractul fiind autentificat notarial. La
03.04.2011 soţii au divorţat. După desfacerea căsătoriei, Carpu s-a adresat în instanţa de
judecată cu o acţiune împotriva lui Zlotea, indicînd ca pîrîtul a furat automobilul donat din
garajul lui Carpu şi respectiv Zlotea refuză să-1 întoarcă. Pîrîtul nu a recunoscut acţiunea,
justificînd faptul că automobilul nu este înregistrat pe numele reclamantului la organul de
înregistrare a autovehiculelor, iar documentele asupra automobilului se afla la pîrît, astfel
automobilul nu este transmis în posesia lui Carpu. Prin urmare, contractul încheiat între
foştii soţi si Carpu nu poate fi recunoscut definitiv valabil, iar automobilul se află în
proprietate comună în devălmăşie a lui Zlotea si Iordachi, şi urmează a fi obiectul împărţirii
bunurilor drept urmare a desfacerii căsătoriei.
Ce hotărîre va emite instanţa de judecată?
Speţa 7. Mîndru s-a adresat la un birou notarial cu o cerere de autentificare a
contractului de donaţie a automobilului său fiicei şi fiului său. Notarul a refuzat să
autentifice contractul de donaţie în favoarea a două părţi, ţinînd cont de faptul ca la organul
de înregistrare a autovehiculelor dreptul de proprietate asupra automobilului poate fi
înregistrat doar pe numele unei singure persoane, astfel proprietar poate fi doar o singură
persoană.
A procedat just notarul?
Speţa 8. în martie 2010 Barbăscumpă a încheiat un contract de donaţie cu Marinescu.
Obiect al contractului de donaţie a constituit 1/2 cotă din casa de locuit, contractul fiind
autentificat notarial. în baza unui acord verbal realizat între părţi, Marinescu urma sa
efectueze reparaţia întregii case şi sa-i ofere lui Barbăscumpă careva ajutor de întreţinere. în
noiembrie 2010 Barbăscumpă a înaintat o acţiune civilă în instanţa de judecata împotriva lui
Marinescu, în vederea revocării donaţiei, justificînd că Marinescu a început sa se comporte
necorespunzător cu aceasta şi îi tulbură traiul liniştit în casă. Pîrîtul a susţinut în instanţa de
judecată faptul că el a efectuat reparaţia casei în sumă de 6000 lei. Reclamantul respinge
afirmaţiile pîrîtului, bazîndu-se pe faptul ca acesta a reparat doar jumătate din casa.
Apreciaţi tipul contractului încheiat între părţi. Cum urmează a fi soluţionată cauza?
Speţa 9. Bătrînac a transmis lui Scumpu proprietatea asupra unei case de locuit, în
baza unui contract de donaţie autentificat notarial. Scumpu s-a obligat să o întreţină pe
Bătrînac şi să-i lase în folosinţă o cameră. Această obligaţie a fost stabilită de către părţi
printr-o recipisă. După 3 ani de zile, Bătrînac s-a îmbolnăvit. Cît timp aceasta a fost bolnavă,
Scumpu nu i-a oferit nici o îngrijire şi nici un ajutor material fiind întreţinută de prietenii săi.
Bătrînac s-a adresat în instanţa de judecată în vederea revocării donaţiei. Pîrîtul nu a
recunoscut acţiunea, susţinînd faptul ca contractul nu poate fi rezoluţionat, deoarece
Bătrînac are bani pe cont în bancă şi de aceea nu a avut nevoie de ajutor material.
Rezolvaţi cazul.
Speţa 10. Stancu, aflîndu-se în spital la lecuire staţionară, a dăruit nepotului său
Chiroşca brăţara de mînă din aur în valoare de 20 mii lei, iar peste două zile şi lănţişorul din
aur de la gît în valoare de 30 mii lei. Peste o săptămînă Stancu a decedat. Soţia defunctului a
cerut de la Chiroşca restituirea bunurilor donate, deoarece, a declarat că contractul respectiv
de donaţie este nul ca urmare a uerespectării formei autentice şi bijuteriile aparţin ei ca fiind
unicul succesor. (înroşea a refuzat predarea bunurilor donate.
Soluţionaţi litigiul.
Teste-grilă
1. Prin contractul de donaţie:
a) donatarul îşi micşorează patrimoniul, în mod irevocabil;
b) se transmite, prin esenţa sa, numai dreptul de proprietate;
c) donatorul măreşte în mod irevocabil cu titlu gratuit patrimoniul altei persoane.
2. Care sînt caracterele juridice ale contractului de donaţie:
a) contract cu executare succesivă;
b) contract cu titlu oneros;
c) contract translativ de proprietate.
3. Donaţia este un contract unilateral, deoarece:
a) presupune numai consimţămîntul donatorului;
b) naşte obligaţii numai pentru donator;
c) naşte obligaţii numai pentru donatar.
4. Caracterul irevocabil al donaţiei:
a) ocroteşte alît interesele donatorului, cît şi pe cele ale donatarului;
b) poate fi înlăturată oricînd, convenţional, de părţi;
c) poate fi înlăturată numai de donator.
5. Este imposibilă donaţia:
a) în numele persoanelor incapabile;
b) în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator;
c) de către persoanele juridice cu scop lucrativ.
6. Obiect al contractului poate fi:
a) bunuri mobile sau imobile corporale;
b) drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial;
c) a) şi b).
7. Care este forma contractului care conţine promisiunea de a dona în viitor un bun:
a) verbală;
b) scrisă;
c) autentică.
8. In cazul în care un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte părţi, contractul este:
a) valabil încheiat dacă partea a declarat primirea bunului însă nu a confirmat acceptul;
b) nu produce efecte juridice chiar dacă transmiţătorul a stabilit un anumit termen pentru ca cealaltă parte să poată declara expres că acceptă sau refuză să accepte donaţia;
c) valabil încheiat în cazul cînd partea respectivă, la expirarea termenului rezonabil, nu a
refuzat să accepte donaţia.
9. Dacă o creanţă este donată, contractul:
a) se supune regulilor cesiunii de creanţă, şi nu regulilor donaţiei;
b) se supune regulilor donaţiei, şi nu regulilor cesiunii de creanţă;
c) se supune atît regulilor cesiunii de creanţă, cît şi regulilor donaţiei, în mod
corespunzător.
10. Contractul poate fi declarat nul în următoarele cazuri:
a) donatorul se obligă să transmită în viitor întreg patrimoniul actual sau o fracţiune din
el fără a specifica bunurile care urmează sa fie predate;
b) stipulează obligaţia donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu există la
momentul încheierii contractului sau şi natura, şi întinderea datoriilor sau sarcinilor nu
sînt stipulate in contract;
c) care prevede predarea bunului după decesul donatorului.
d) contractul de donaţie încheiat în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru
donator, urmată de însănătoşirea acestuia.
11. Care sînt obligaţiile donatarului:
a) în toate cazurile, donatarul nu are nici o obligaţie;
b) dacă donaţia este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz
contrar donaţia poate fi revocata;
c) dacă donaţia este cu sarcina, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz
contrar donaţia poate fi anulata.
12. Dacă contractul nu prevede altfel, donatarul:
a) nu este obligat să plătească datoriile donatorului;
b) este obligat să plătească datoriile donatorului;
c) este obligat să plătească doar datoriile donatarului pe care le cunoştea.
13. Care sînt obligaţiile donatorului:
a) în principiu, donatorul are obligaţia de a-1 garanta pe donatar pentru evicţiune sau
pentru viciile ascunse ale lucrului;
b) în principiu, donatorul nu are obligaţia de a-1 garanta pe donatar pentru evicţiune sau
pentru viciile ascunse ale lucrului;
c) donatorul nu are nici o obligaţie faţă de donatar, atunci cînd contractul de donaţie
este pur gratuit.
14. Donatorul este îndreptăţit să refuze îndeplinirea promisiunii de a transmite
un bun:
a) în orice moment din data încheierii contractului;
18
b) în cazul imposibilităţii îndeplinirii promisiunii fără ca prin aceasta să-şi
pericliteze propria întreţinere corespunzătoare sau executarea obligaţiilor sale
legale de întreţinere a unor alte persoane;
c) în cazul atentării de către o rudă a donatarului la viaţa şi sănătataea donatorului.
15. Ce este principiul irevocabilităţii donaţiilor:
a) irevocabilitatea priveşte numai efectele contractului de donaţie;
b) părţile pot insera în contractul de donaţie clauze care să contravină irevocabilităţii
donaţiei;
c) irevocabilitatea donaţiilor priveşte nu numai efectele contractului, ci însăşi esenţa
contractului, fiind o condiţie de validitate pentru formarea lui.
16. Cînd se revocă donaţia pentru ingratitudine:
a) cînd donatorul a atentat la viata donatarului;
b) cînd o rudă a donatorului a atentat la viaţa donatarului sau a unei rude a acestuia;
c) în cazul refuzului donatarului de a acorda întreţinere donatorului care se află în
nevoie.
17. Ce caracteristici prezintă acţiunea în revocarea donaţiei pentru
ingratitudine:
a) trebuie introdusa în termen de 3 ani, care se calculează de la data producerii faptului
sau din ziua cînd donatorul 1-a cunoscut;
b) este o acţiune reala, astfel că poate fi introdusă atît de donator, cît şi de moştenitorii
acestuia;
c) trebuie introdusă în termen de 1 an, care se calculează de la data producerii faptului
sau din ziua cînd donatorul 1-a cunoscut.
18. Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi cerută:
a) de donator;
b) de terţul în favoarea căruia a fost stipulată sarcina;
c) de orice persoană interesată.
19. Cine poate formula acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii:
a) de succesorii în drepturi ai donatorului;
b) numai de donator;
c) de creditorii donatarului.
20. Care sînt cazurile în care donatorul datorează garanţie pentru viciile
lucrului:
a) cînd viciile ascunse, cunoscute de donator, au provocat un prejudiciu donatarului;
b) numai dacă donaţia este cu sarcini;
c) numai atunci cînd contractul de donaţie este pur gratuit.
Tema nr.4. Contractul de rentă Schema 1. Tipurile contractului de rentă în
dependenţă de termenul rentei
Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să
plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (crédirentier) (art. 847
alin. (1) din CC RM)
viageră - în cazul în care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane, în
caz de dubiu, să efectueze plata rentei pe durata vieţii credirentierului
non-viageră - existenţa şi întinderea obligaţiilor nu sînt cunoscute de părţi la încheierea contractului
şi depind de un eveniment viitor şi incert, cu excepţia duratei de viaţă
Schema 2. Forma contractului de rentă
Contractul de rentă îmbracă forma:
în cazul bunului imobil - autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile (ai*. 849
alin. (2) CC RM)
în celelalte cazuri - autentificată notarial (art. 849 alin. (1) CC RM)
renta (redeventa) se plăteşte periodic:
în bani
în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări)
Schema 3. Formele de plată a rentei (redevenţei)
19 53
Schema 4. Construcţia raporturilor juridice între părţile contractului de rentă
CREDIRENTIER
DEBIRENTIER
Moştenitorii debirentierului, în cazul decesului
acestuia
Schema 5. Drepturile şi obligaţiile credirentierului şi debirentierului
Crédirentier Debirentier
Drepturile Drepturile
a consimţi la înstrăinarea, ipotecarea sau grevarea în alt fel a
bunurilor transmise de persoana care a constituit renta (art. 852
CC RM)
a constitui renta în favoarea unui terţ (art. 847 alin. (3) CC RM)
a solicita schimbarea formei de plată a rentei (art. 853 CC RM) a solicita de la crédirentier acordul la înstrăinarea, ipotecarea sau
grevarea în alt fel a bunurilor transmise de persoana care a
constituit renta (art. 852 CC RM)
de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma
neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,
continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.
(1)CC RM)
de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma
neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,
continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.
(1) CC RM)
a stipula caracterul insesizabil al rentei cu titlu gratuit (art. 857
CC RM)
Obligaţiile Obligaţiile
a transmite bunul în constituirea rentei, în cazul contractului de
rentă cu titlu oneros (art. 847 alin. (1) CC RM)
de a plăti periodic redevenţe (art. 847 alin. (1) CC RM)
în urma rezilierii contractului de rentă, a restitui prestaţia
efectuată de debirentier, dacă contractul prevede astfel (art. 856
alin. (2) CC RM), cu excepţia cazului contestării de către un terţ
(art. 855 alin. (2) CC RM)
a solicita înscrierea contractului în registrul bunurilor imobile, în
cazul bunurilor imobile (art. 849 alin. (2) CC RM)
a restitui bunul transmis în constituirea rentei, în urma rezilierii
contractului de rentă (art. 856 alin. (2) CC RM)
Schema 6. încetarea contractului de rentă
Contractul de rentă încetează prin:
rezilierea contractului, ca urmare a contestării de către terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat la
plata rentei (art. 855 alin. (1) CC RM)
rezilierea contractului, la cererea uneia dintre părţile contractului, dacă, în urma neexecutării obligaţiilor
sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin. (1) CC RM)
declaraţia succesorilor debirentierului de renunţare la bunul transmis în constituirea rentei (art. 858 alin. (2)
CC RM)
decesul persoanei, pe durata vieţii căreia este constituită rentă, în cazul rentei viagere
survenirea evenimentului pînă la apariţia căruia a fost constituită renta, în căzui rentei non-viagere
în alte cazuri prevăzute de lege
Speţe
Speţa 1. Familia Cebotarescu, ambii pensionari, locuiesc într-un apartament cu trei
odăi din Chişinău, cumpărat de soţi în decursul căsătoriei. Dat fiind faptul că pensia primită
nu este suficientă pentru un trai decent, au încheiat cu cet. Maimescu, în anul 2007, un
contract de rentă. In anul 2009 soţia a decedat într-un accident rutier. Ulterior, cet.
Cebotarescu a întîlnit o altă femeie cu care s-a căsătorit. Urmărind drept scop un trai
comun, soţul a solicitat rezilierea contractului de rentă cu cet. Maimescu şi restituirea
apartamentului în întregime în proprietatea sa. La rîndul său, cet. Maimescu consideră că,
dat fiind faptul că unul dintre credirentieri a decedat, 1/2 cola-parte din apartament urmează
să rămînă în proprietatea sa, iar altă 1/2 va fi restituită soţului.
Stabiliţi natura juridică a obligaţiei de plată a rentei. Soluţionaţi litigiul. Propuneţi
clauze contractuale şi norme juridice care ar reglementa situaţia juridică relatată.
Speţa 2. în anul 2006, cet. Calodun a încheiat cu cet. Borocan un contract de rentă,
prin care, în vederea constituirii rentei, a transmis ultimului un mijloc de transport Lexus
RX350. Părţile s-au înţeles că cet. Borocan va plăti lunar o rentă egală cu 600 lei. în anul
2010 preţurile la toate serviciile comunale s-au majorat brusc şi cet. Calodun a solicitat
majorarea cuantumului rentei pînă la 700 lei lunar. Cet. Borocan a refuzat modificarea
cuantumului rentei, invocînd faptul că o astfel de înţelegere nu este prevăzută nici în
contract, nici în lege. Cet. Calodun s-a adresat în instanţa de judecată.
Soluţionaţi litigiul. Propuneţi clauze contractuale şi norme juridice care ar
reglementa situaţia juridică relatată.
Speţa 3. în anul 2004 cet. Flavius a transmis în proprietatea cet. Chetrescu un
apartament în scopul constituirii rentei. în anul 2007 cet. Chetrescu a decedat. Moştenitorii
cet. Chetrescu sînt soţia şi fiul. Fiul, declarînd acceptarea succesiunii, a refuzat să achite în
continuare renta. Soţia a manifestat acordul la continuarea raporturilor de rentă. Avînd în
vedere problemele din cadrai moştenirii, cet. Flavius a solicitat rezilierea contractului de
rentă şi restituirea apartamentului.
Soluţionaţi litigiul. Examinaţi cazul, luînd în consideraţie prevederile art. 1432 şi art.
1444 din Codul civil al RM. Oferiţi un proiect de reglementare juridică clară a situaţiei
date.
Speţa 4. La 12.10.2003, familia Marcus (Ion şi Claudia) a încheiat un contract de
rentă cu cet. Macuvei, prin care părţile au stabilit constituirea unei redevenţe pînă la decesul
cet. Claudiei Marcus şi care urma să fie achitată în avans pentru 3 luni. In vederea
constituirii rentei, familia Marcus a transmis apartamentul, care era unicul loc de trai.
în decembrie 2008 cet. Macuvei a achitat renta pentru tot anul 2009. în martie 2009
cet. Claudia Marcus a fost omorîtă de o persoană neidentificată.
Ca urmare a decesului cet. Claudia Marcus, cet. Macuvei a solicitat restituirea rentei
achitate pentru anul 2009, cu excepţia primului trimestru, precum şi eliberarea
apartamentului de către cet. Ion Marcus. Ultimul, la rîndul său, a menţionat că clauza
privind termenul contractului a fost stabilită în modul corespunzător reieşind din faptul că
soţia era mai tînără decît soţul său cu 10 ani şi, ca urmare, se presupunea că el va muri mai
înainte. Astfel, contractul nu a încetat, iar cet. Macuvei trebuie să-şi execute obligaţiile pînă
la decesul cet. Ion Marcus. Totodată, ultimul a relatat că dacă cet. Macuvei doreşte să
rezilieze contractul, atunci apartamentul urmează a fi restituit în întregime, conform art.
856 alin. (2) din Codul civil al RM.
Stabiliţi cauza contractului. Determinaţi influenţa cauzei contractului asupra
clauzelor acestuia. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 5. La 12.03.2009 cet. Chelter a încheiat cu cet. Avraam un contract de rentă,
prin care ultimul s-a obligat să achite renta pînă la decesul cet. Chelter. în schimb, cet.
Chelter a transmis în proprietatea cet. Avraam o casă de locuit.
în septembrie 2009, cet. Avraam privatizează terenul aferent casei de locuit transmise
în constituirea rentei. Drept urmare a cutremurului, survenit în ianuarie 2010, casa de locuit
s-a dărîmat.
După distrugerea casei de locuit, cet. Avraam a stopat achitarea rentei. Cet. Chelter a
solicitat continuarea raporturilor juridice sau, dacă debirentierul nu doreşte continuarea
acestora, să-i fie transmisă o contravaloare a casei de locuit, din motiv că bunul transmis în
constituirea rentei deja nu există.
Cet. Avraam a relatat, că art. 856 alin. (2) din Codul civil al RM, în cazul rezilierii
contractului prevede doar restituirea bunului, fără a stabili vreo obligaţie de compensare.
Bunul deja nu există, deci nu poate fi restituit, iar terenul îi aparţine lui ca rezultat al
privatizării şi nu i-a fost transmis în constituirea rentei. Deci, toate pretenţiile cet. Chelter
nu sînt întemeiate. Cet. Chelter s-a adresat în instanţa de judecată.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 6. Cet. Zepata, fiind antreprenor, a încheiat cu cet. Kaur, invalid de gradul I, un
contract, prin care cet. Zepata şi-a asumat obligaţia de a-i plăti cet. Kaur, în timpul vieţii
acestuia, cîte 300 lei lunar.
Peste trei ani, întreprinderea cet. Zepata a falimentat. Ca urmare, ultimul a refuzat să
plătească în continuare suma de bani cet. Kaur, considerînd că contractul încheiat este un
contract de donaţie sub formă de plăţi periodice, iar art. 836 din Codul civil al RM îi
permite rezoluţiunea contractului, invocînd faptul că nu are venituri suficiente pentru
întreţinerea propriei familii.
Cet. Kaur a relatat că contractul încheiat urmează a fi calificat nu drept un contract de
donaţie, ci unul de rentă. Ca urmare, lipseşte temeiul nominalizat de iczoluţiune a
contractului.
Persoana care constituie renta, în cazul în care
renta este constituită de un terţ
20
Calificaţi natura juridică a contractului încheiat. Urmează oare a fi restituită suma de
bani plătită în executarea acestui contract. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare
calificarea juridică, dacă cet. Kaur ar fi capabil de muncă.
Speţa 7. La 15.01.2008 cet. Loput a predat cet. Sumacer un apartament cu trei odăi în
scopul constituirii rentei. Părţile s-au înţeles, că cet. Sumacer va plăti o rentă egală cu 3000
lei lunar. Peste un an, cet. Sumacer a solicitat acordul cet. Loput la încheierea contractului,
prin care acest apartament cu trei odăi să fie schimbat pe altul de 2 odăi locative, dat fiind
faptul că cheltuielile de întreţinere a apartamentului s-au scumpit, iar pentru ei doi sînt
suficiente două odăi. Cet. Loput şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de schimb.
Peste 6 luni după încheierea contractului, cet. Sumacer a vîndut apartamentul cu două
odăi cet. Bodur şi a plecat peste hotare, sistînd achitarea rentei. Cet. Bodur a cerut eliberarea
apartamentului de către cet. Loput. Ultimul a solicitat rezilierea contractului de rentă, din
motiv că nu se achită renta, şi restituirea bunului transmis, considerînd că, deşi contractul de
schimb a fost încheiat, apartamentul transmis urma să rămînă în continuare grevat cu rentă.
Proprietarii apartamentului cu 3 odăi au spus că, deoarece cet. Loput şi-a exprimat acordul la
încheierea contractului de schimb, apartamentul transmis a fost eliberat de grevare cu rentă,
bunul fiind înlocuit cu apartamentul de 2 odăi.
Expuneţi poziţia argumentată referitor la soarta grevării cu rentă, în cazul în care
credirentierul a exprimat acordul la înstrăinarea apartamentului. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 8. Cet. Popescu, fiind grav bolnav de o maladie prezumată a fi letală, a încheiat
un contract de rentă cu cet. Vertu, prin care ultimul şi-a asumat obligaţia de a plăti o
redevenţă de 5000 lei lunar, primind în schimb un apartament. Peste 1 lună de la încheierea
contractului, cet. Popescu a decedat.
Moştenitorii cet. Popescu s-au adresat în instanţa de judecată cu acţiune de declarare a
nulităţii contractului de rentă, din motiv că lipseşte caracterul aleatoriu al contractului,
deoarece la încheierea contractului era vădit faptul că cet. Popescu va muri în curînd.
Cet. Vertu a relatat că legislaţia civilă nu prevede o astfel de normă juridică, din care
motiv acţiunea depusă trebuie să fie respinsă.
Determinaţi natura juridică a contractului încheiat. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 9. Cet. Limen a încheiat cu cet. Olarescu un contract de rentă, prin care, în |l
liimbul unei redevenţe lunare de 3000 lei, i-a transmis o casă de locuit cu terenul iferent.
Peste un an, cet. Olarescu a cerut acordul cet. Limen la ipotecarea casei de locuit cu terenul
aferent, explicînd că doreşte să facă reparaţii în casă şi să ■ (instruiască un garaj. Cet. Limen
şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de ipotecă.
După încheierea contractului de ipotecă şi primirea creditului de la bancă, cet. ()larescu
a plecat peste hotare, stopînd plata rentei. Cet. Limen a depus în instanţa de liidecată cererea
de reziliere a contractului de rentă din motiv că debirentierul nu-şi execută obligaţiile
asumate şi a cerut restituirea bunului imobil transmis în ((instituirea rentei. Banca, fiind
creditorul ipotecar, a depus o acţiune de exercitare a dreptului de ipotecă prin
comercializarea silită a bunului ipotecat.
Expuneţi opinia argumentată privind soarta grevării cu rentă, în cazul în care
credirentierul şi-a exprimat acordul la ipotecarea obiectului rentei. Este oare nevoie de
acordul credirentierului la comercializarea silită a bunului imobil transmis în constituirea
rentei în cazul examinat. Stabiliţi prioritatea satisfacerii pretenţiilor credirentierului şi
creditorului ipotecar. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 10. Cet. Aramen a încheiat cu vecina, cet. Gheorghescu, un contract de rentă,
prin care şi-a asumat obligaţia de a plăti lunar 1300 lei pe durata vieţii acesteia, iu schimbul
unui autoturism. Totodată, părţile au stipulat în contract faptul că renta tiu poate fi urmărită.
După un an, către cet. Aramen s-a adresat executorul judecătoresc cu titlu executoriu,
prin care a solicitat reţinerea din renta ce urma a fi plătită cet. Gheorghescu şi achitarea în
contul SA. „Termocom" a datoriei, în baza hotărîrii instanţei de judecată. Cet. Aramen a
refuzat, făcînd trimitere la prevederile contractuale. însă, executorul judiciar a invocat că art.
110 din Codul de executare al R M nu include renta în calitate de venit ce nu poate fi urmărit.
Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare situaţia, dacă cet. Aramen nu va beneficia de
anumite contraprestaţii?
56 21
Teste-grilă
1. In cazul în care renta cu titlu oneros se constituie în favoarea unui terţ,
crédirentierul este cel care:
a) plăteşte rentă;
b) primeşte rentă;
c) terţul.
2. Forma de plată a rentei poate fi schimbată:
a) doar renta în natură poate fi înlocuită cu o sumă de bani plătită periodic; b) doar renta într-o sumă de bani plătită periodic poate fi înlocuită prin plata în natură;
c) ambele cazuri sînt permise de lege.
3. In caz de pluralitate de credirentieri, dacă contractul nu prevede altfel, obligaţia lor este:
a) solidară;
b) divizibilă;
c) de alternativă.
4. în caz de pluralitate de debirentieri, dacă contractul nu prevede altfel, obligaţia lor este:
a) solidară;
b) divizibilă;
c) de alternativă.
5. Dacă contractul nu prevede altfel, renta este:
a) divizibilă;
b) indivizibilă;
c) flotantă.
6. în cazul rezilierii contractului de rentă şi în absenţa unei clauze în această
privinţă, bunul transmis în constituirea rentei, cu îmbunătăţiri esenţiale şi
inseparabile:
a) se restituie fără vreo compensare;
b) rămîne în proprietatea debirentierului, care achită plata de compensare credirentierului;
c) se restituie cu obligaţia de compensare a costului îmbunătăţirilor.
7. Renta se constituie:
a) doar prin contract;
b) doar prin lege;
c) prin contract şi/sau prin lege.
N. Renta poate fi constituită pe un termen:
a) doar pe durata vieţii persoanei;
b) dependent de un eveniment viitor şi incert;
c) fix.
<i. în timpul vieţii credirentierului, debirentierul:
a) nu poate înstrăina bunul transmis în constituirea rentei;
b) poate liber înstrăina bunul transmis în constituirea rentei;
c) poate înstrăina bunul transmis în constituirea rentei doar cu acordul credirentierului.
10. Contractul de rentă, prin care se transmite un bun imobil, se consideră încheiat
din momentul:
a) semnării;
b) autentificării notariale;
c) înscrierii în Registrul bunurilor imobile.
à v j r : st'. :(.".; . . i ■ ; M<
:
59 22
Tema nr.5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia
întreţinerii pe viată
Speţe
Schema 1. Subiecţii contractului
Subiecţii contractului
(art.839 CC RM)
Beneficiarul întreţinerii
Dobînditorul (sau mai multe persoane)
Schema 2. Forma contractului de înstrăinare a bunurilor
pe viaţă
Forma contractului
(art.840 CC RM)
Forma autentică
Schema 3. Rezoluţiunea contractului
Rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă (art.844 CC RM)
Din iniţiativa dibînditorului - în cazul imposibilităţii executării
obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente
de voinţa lui
Speţa 1. Josanu a încheiat cu Barbu,
pensionar, contract de înstrăinare a casei (ic locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
După încheierea contractului, Josanu cu liiinilia s-a instalat în casa primită conform
contractului. După 3 ani de la încheierea I ontractrului casa lui Josanu a fost
demolată, deoarece terenul a fost retras pentru necesităţile statului. Josanu a primit un
apartament cu 4 camere, unde s-a instalat cu liiinilia sa şi cu Barbu.
Instalîndu-se în noul apartament, Josanu continuă să-şi execute obligaţiile de
întreţinere a lui Barbu, dar, schimbîndu-şi locul de muncă, a început să vină acasă în
. i . i r o de ebrietate. în legătură cu aceast fapt în familia Josanu au început neînţelegeri.
Soţia lui Josanu a înaintat acţiune în judecată, cerînd evacuarea lui Josanu în baza a r i .
102 CL al RM. Instanţa de judecată a admis acţiunea, prin care Josanu a fost evacuat
fără acordarea altui spaţiu locativ. După aceasta soţia lui Josanu a cerut ca Barbu să
elibereze apartamentul, deoarece ea nu este obligată să-1 hrănească şi să-1 |ină în
apartamentul său. Barbu s-a adresat după consultaţie la avocat.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 2. Vîntea, împreună cu familia sa compusă din 3 persoane, locuia într-un
apartament de stat cu 2 odăi. în Chişinău locuia o rudă îndepărtată - Sîrcu, invalid de
prima grupă, care avea în proprietate privată o casă de locuit. Deoarece ultimul nu
avea rude, care ar fi putut să-1 întreţină, Sîrcu i-a prorus lui Vîntea să locuiască în
uasa lui cu scopul ca acesta să-i acorde întreţinere materială şi ajurotul necesar în
schimbul casei.
Părţile au încheiat un contract, conform căruia Sîrcu i-a transmis lui Vîntea
casa în proprietate privată, iar ultimul s-a obligată să-1 întreţină pe Sîrcu. După
încheirea contractului, apartamentul lui Vîntea a fost întors statului, acesta
instalîndu-se în casa lui Sîrcu.
Peste 6 ani Sîrcu a făcut un control medical la Berlin, unde, în urma
intervenţiilor medicale, s-a însănătoşit pe deplin. Sîrcu a fost declarat apt de muncă,
întorcîndu-se acasă, Sîrcu a cerut rezilierea contractului şi evacuarea familiei Vîntea.
Primind refuz, Sîrcu s-a adresat cu acţiune în judecată care a admis cerinţele acestuia.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 3. Reclamanta Soltan i-a chemat în judecată pe pîrîţii Croitoru, soţ şi soţie,
cerînd să se constate că aceştia nu-şi îndeplinesc obligaţiile de întreţinere în condiţiile
stabilite prin contract şi rezilierea contractului.
Forma verbală Forma scrisă
Din iniţiativa beneficiarului întreţinerii - în cazul
nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor
cu condiţia întreţinerii
23
In motivarea acţiunii, reclamanta a menţionat că prin contractul de înstrăinare a casei
de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă a transmis pîrîţilor dreptul de proprietate asupra
casei, iar pîrîţii s-au obligat să-i asigure toate cele necesare existenţei, obligaţie pe care nu
şi-au executat-o.
Pîrîţii s-au opus admiterii acţiunii, iar prin cererea reconvenţională depusă, au cerut
să se constate simulaţia contractului de întreţinere, deoarece prin act secret au convenit cu
reclamanta că în schimbul transmiterii dreptului de prorpietate asupra casei să-i plătească
suma de 23 mii euro, iar în contul întreţinerii cîte 60 euro lunar pînă la achitarea integrală a
costului casei, reclamanta cerînd a fi îngrijită de părţi doar în cazul în care nu se va putea
îngriji singură. Cu ocazia încheierii contractului, pe lîngă suma de 23 mii euro, pîrîţii au
achitat anticipat în contul întreţinerii suma de 7 mii euro, astfel că s-a achitat costul integral
al casei.
în dovedirea cererii lor, pîrîţii au depus la dosar înscrisul semnat de părţi (semnătură
privată) încheiată în aceeaşi zi cu actul autentic de vînzare-cumpărare a casei de locuit.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 4. Mihaleş, invalid de grupa II, a încheiat cu Petrescu un contract de înstrîinare
a unui lot de pămînt de 2 h cu condiţia întreţinerii pe viaţă. La momentul încheierii
contactului el se afla în relaţii proaste cu feciorii săi. Peste 5 ani Mihalaş s-a împăcat cu
feciorii şi s-a adresat în judecată către Petrescu cu cererea de rezoluţiune a contractului pe
motivul că nu i se acordă întreţinerea stipulată în contract. Petrescu a respins învinuirile din
cererea de chemare în judecată invocînd o altă cauză -împăcarea cu feciorii şi
neprezentarea probelor care ar demonstra necespectarea obligaţiilor contractuale.
Instanţa de judecată a respins cererea lui Mihalaş, care s-a adresat în instanţa de apel.
La data examinării cauzei în Curtea de Apel s-a constatat că Mihalaş a decedat şi interesele
lui în instanţă sînt prezentate de feciorul Ion.
Soluţionaţi cazul.
Teste-grilă
1. După natura sa contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii
pe viaţă este un contract:
a) translativ de posesie;
b) translativ de proprietate;
c) translativ de posesie şi folosinţă.
2. în cazul decesului beneficiarului întreţinerii:
a) contractul se reziliează;
b) drepturile şi obligaţiile trec la succesorii dobînditorului;
c) drepturile şi obligaţiile beneficiarului se sting.
3. Garanţiile beneficiarului întreţinerii:
a) în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii dobînditorul poate înstrăina bunul doar cu
consinţămîntul beneficiarului întreţinerii;
b) în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii dobînditorul poate înstrăina bunul fără
consinţămîntul beneficiarului întreţinerii;
c) în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii dobînditorul nu are dreptul să înstrăineze
bunul.
4. Efectele decesului dobînditorului:
a) drepturile beneficiarului întreţinerii se sting;
b) contractul se reziliează;
c) drepturile şi obligaţiile dobînditorului trec la succesorii lui.
62 24
Tema nr.6. Contractul de comodat Schema 1. Noţiunea şi
caracterele juridice ale contractului
Schema 3. Elementele de bază ale contractului
Oricare persoană fizică sau juridică
Noţiunea j
Prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi
(comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art.859 CC)
Elementele
>
Obiectul
Forma
Termenul
Comodatarul
Proprietarul bunului sau persoana
împuternicită de lege sau de către proprietar
(ex: uzufructuarul şi locatarul)
— Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile
Se aplică normele generale privind forma actului juridic civil:
art.208 -215 CC
Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile
Schema 2. Particularităţile contractului de comodat Schema 4. Drepturile şi obligaţiile comodatarului
p Contractul de comodat este un contract civil
Drepturile comodatarului asupra bunului nu sînt drepturi reale ci de creanţă
Obligaţiile
Să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenta unui bun
proprietar
Q Particularităţi
Riscul pieirii bunului - obiect
al contractului îl suportă:
Comodantul ca proprietar în
toate cazurile cu excepţia
Comodatarul nu restituie
bunul la termen, precum şi:
Drepturile şi \
obligaţiile comodatarului I
Să folosească bunul
numai în scopul
stabilit de contract sau
determinat prin natura
bunului
Să suporte cheltuielile
necesare folosinţei
bunului
Să solicite acordul
comodatarului pentru a
da bunul în folosinţă
unor terţi
Foloseşte bunul contrar destinaţiei sau naturii bunului
Contractul a fost încheiat fără indicarea
termenului
în orice moment la cererea comodantului dacă termenul
contractului nu poate fi stabilit în baza scopurilor de utilizare a
bunului
Să restituie bunul în starea prevăzută în contract luându-se în
consideraţie uzura normală a bunului
Drepturile — Compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente pe care
a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului
Dreptul de retenţie a bunului pentru creanţele privind cheltuielile
extraordinare, necesare şi ureente făcute nentru conservarea bunului
Comodantul poate cere
restituirea bunului mai devreme
dacă a trecut o perioadă
suficientă pentru valorificarea lui
Comodantul
Părţile
Bunul a fost transmis
unui terţ fără acordul
comodantului
Restituirea bunului contract
Translativ de folosinţă
Unilateral
Comutativ
Nu suportă cheltuielile necesare
folosinţei bunului şi nu întreprinde
măsuri pentru conservarea bunului
în orice moment de comodatar. însă de regulă
la sfîrşitul valorificării bunului în scopul
menţionat în contract
64 25
Drepturile şi obligaţiile comodantului
D
e
a rezilia contractul dacă:
SSSBSSS?» j^fe^ărnp^ mare, ca urmare a
X
Speţe
Speţa 1. Cocieru transmiţînd în comodat un ferestrău electric nu i-a comunicat lui
Vascan despre defecţiunile acestuia. în timpul tăierii lemnelor cu ferestrăul Vascan a
depistat că discul ferestrăului este deformat, iar motorul lucrează cu abateri. Cu acordul lui
Cocieru, Vascan a schimbat discul vechi cu unul nou şi a înaintat contul de plată lui Cocieru
care a refuzat să-1 achite argumentînd că Vascan şi aşa foloseşte ferestrăul în mod gratuit.
Văzînd că Cocieru nu doreşte să achite costul discului, Vascan a refuzat să-1 restituie după
finisarea lucrărilor. Vascan s-a adresat în instanţă.
Care va fi decizia instanţei de judecată?
manual pe care urma să-1 restituie în decurs de 14 zile. Fiind în
ospeţie la Castraveţ, Lupaşcu a solicitat să-i fie împrumutată pentru cîteva zile cartea
respectivă pentru a-şi face o copie. Vasilică, feciorul minor a lui Lupaşcu, a rupt mai multe
foi din carte fără ştirea tatălui său, care a doua zi a şi restituit cartea lui Castraveţ. După 14
zile Castraveţ a întors cartea la bibliotecă care, după examinarea acesteia, 1-a obligat pe
acesta să plătească costul cărţii. Castraveţ a refuzat să satisfacă aceste cerinţe, deoarece a
considerat că nu este vinovat pentru deteriorarea cărţii.
Avea dreptul Castraveţ să transmită cartea lui Lupaşcu? Cine trebuie să suporte
prejudiciul?
Speţa 3. Airapetean a chemat în judecată pe Banaru şi Costaş, cerînd obligarea lor la
plata costului autoturismului proprietatea lui, care a fost distrus într-un accident de circulaţie
în timp ce era folosit de pîrîţi, cărora le-a fost transmis în folosinţă. în acţiune s-a arătat că,
fiind rugat de cei doi, reclamantul le-a împrumutat autoturismul pentru cîteva ore, dar
aceştia, contrar înţelegerii, s-au deplasat în altă localitate, iar la întoarcere, din neatenţia lui
Banaru, au izbit maşina de un copac. Instanţa a admis acţiunea prin care a obligat pîrîţii la
plata sumei solicitate, în părţi egale. Costaş a declarat apel, susţinînd că nefiind vinovat de
producerea accidentului, obligarea sa la repararea prejudiciului apare nejustificată.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. în legătură cu plecarea la muncă peste hotare, Ionaşcu a transmis vărului său
Boldescu pentru un an de zile o vioară. Peste 6 luni Ionaşcu a decedat pe şantier la locul de
muncă. Fiica defunctului, fiind unica succesoare, a solicitat de la Boldescu restituirea
vioarei. Ionaşcu a refuzat restituirea vioarei, deoarece termenul contractului a fost de un an
care încă nu a expirat, şi că instrumentul muzical este necesar pentru finalizarea studiilor
muzicale de către fiul acestuia. Fiica lui Ionaşcu a insistat asupra cerinţelor sale declarînd că
ea nu are careva raporturi contractuale cu Boldescu, precum şi că tatăl său nu a încheiat cu
acesta un contract în formă scrisă, de aceea vioara trebuie restituită unicului moştenitor.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 5. SA „CivilConstruct" a transmis în folosinţă gratuită către SRL
„EuroMontaj" o macara, 2 camioane şi un tractor pe un termen de 2 ani pentru construcţia
propriului oficiu. Cu acordul comodantului, comodatarul a transmis macaraua unei CCL
pentru 10 luni. După expirarea a 5 luni, părţile contractului de comodat au decis, prin acord
comun, să desfacă contractul. Drept urmare, SA „CivilConstruct" a cerut de la CCL
restituirea macaralei. CCL a refuzat să restituie macaraua, invocînd că termenul de 10 luni
încă nu a expirat. în ceea ce priveşte camioanele, acestea au fost restituite comodantului,
însă ultimul a solicitat şi plata uzurii pentru utilizarea acestora, iar tractorul nu a fost
restituit, deoarece a ars în urma unui incendiu provocat de un fulger. SA „Civil Construct"
s-a adresat în judecată cerînd de la comodatar compensarea în bani a valorii tractorului şi
plăţii uzurii camioanelor, precum şi restituirea de la CCL a macaralei. Care va fi hotărîrea
instanţei de judecată?
Teste-grilă
1. Comodatul este un contract:
a) prin esenţa sa gratuit;
b) numai prin natura sa gratuit;
c) poate fi şi cu titlu gratuit, şi cu titlu oneros.
2. Comodatul este un contract:
a) bilateral şi solemn;
b) prin care se transmite dreptul de folosinţă; b)
translativ de proprietate.
3. Contractul de comodat se încheie:
a) doar între persoanele fizice;
b) între persoanele fizice şi juridice, inclusiv organizaţiile necomerciale;
c) între comercianţi.
4. Comodatul are ca obiect:
a) doar bunuri determinate generic;
b) doar bunuri individual determinate;
c) bunuri individual determinate şi bunuri determinate generic.
5. Comodatul se încheie în formă:
a) verbală;
b) scrisă;
c) cu respectarea cerinţelor generale înaintate faţă de forma actului juridic civil.
6. în cazul în care comodantul nu execută obligaţia de a transmite bunul,
comodatarul poate cere:
a) doar executarea obligaţiei;
b) doar repararea prejudiciului cauzat;
c) executarea obligaţiei şi repararea prejudiciului cauzat.
7. în cazul în care bunul transmis are vicii, comodantul răspunde:
a) doar în cazul în care a ascuns viciile cu viclenie;
b) pentru toate prejudiciile cauzate comodatarului;
c) doar în cazul în care viciul era ascuns.
8. în caz de pluralitate de comodatari, aceştia răspund pentru deteriorarea sau
pieirea bunului:
a) pe cote-părţi;
b) solidar;
c) subsidiar.
9. Comodantul este în drept să ceară compensarea de la comodatar a uzurii
bunului:
a) în toate cazurile;
b) în cazul restituirii bunului într-o stare modificată sau înrăutăţită;
c) în cazul existenţei unei prevederi expres în această privinţă.
10. Comodatarul are dreptul de retenţie asupra bunului:
a) pentru toate creanţele faţă de comodant;
b) pentru creanţele privind cheltuielile extraordinare, necesare şi urgente făcute pentru
conservarea bunului;
c) legea nu prevede pentru comodatar drept de retenţie.
ll.Contractul de comodat care nu stabileşte termenul de restituire a bunului este:
a) nul;
b) poate fi declarat nul de părţi sau de persoane cointeresate;
c) nu afectează valabilitatea contractului.
12. Riscul pierii fortuite a bunului îl suportă:
a) comodatarul în toate cazurile fiind proprietarul bunului;
b) comodatarul în cazul neexecutării obligaţiilor sale dacă nu dovedeşte că prejudiciul
ar fi survenit chiar dacă el şi-ar fi îndeplinit obligaţiile;
c) comodatarul şi comodantul în condiţiile celor menţionate la lit.a) şi b).
13. Comodantul poate rezilia contractul:
a) oricînd din momentul încheierii contractului;
b) dacă a trecut suficient timp pentru valorificarea bunului de către comodatar în scopul
menţionat în contract;
c) daca în virtutea unor circumstanţe neprevăzute, comodantul însuşi are nevoie < bun.
Drepturile
Schema 5. Drepturile şi obligaţiile comodantului
Obligaţia de restituire a cheltuielilor extraordinare
Obligaţii!
Obligaţia de a repara prejudiciul dacă a ascuns cu
Comodantul poate cere imediat restituirea bunului ş.reparaţm prejudiciului
cauzat dacă comodatat nu-şi mdeplmeşte obligaţiile sale
26 68
Tema nr. 7. Contractul de împrumut Schema 1. Formele şi caracterele
juridice ale contractului de împrumut
Prin contractul de împrumut o parte
(împrumutător) se obligă să dea în proprietate
celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte
Caracterele bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să
juridice * restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la
expirarea termenului pentru care i-au fost date (art. 867 alin. (1)
CC RM)
transi propi ativ de
•ietate
cu ext succ 'cutare esivă
1 " -. A "
comutativ, în cazul în care este cu titlu oneros, iar în cazul
în care este cu titlu gratuit, existenţa şi întinderea
obligaţiilor sînt cunoscute de părţi de la încheierea
contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi incert,
care ar face să existe şanse să fie schimbată această situaţie
Schema 2. Drepturile şi obligaţiile părţilor
Imprumutătorul împrumutatul
Drepturile Drepturile
a-şi asuma obligaţia de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)' a restitui împrumutul înainte de termen, în cazul contractului cu
titlu gratuit (art. 871 alin. (1) CC RM)
a stabili plata unei dobînzi (art. 869 alin. (1) CC RM) a cere repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei
de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)
a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente,
dacă împrumutatul nu plăteşte dobînda în termen (art. 869 alin. (4)
CC RM)
a revoca promisiunea de împrumut, în cazul prevăzut de lege (art.
870 CC RM)
a cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă de întîrziere legală
sau contractuală, în cazul nerestituirii împrumutului în termen
(art. 872 alin. (1) CC RM)
a cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii
aferente, în cazul în care nu a fost restituită cel puţin o rată,
stabilită în contractul de împrumut cu restituirea în rate (art. 872
alin. (2) CC RM)
a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente, în
cazul în care împrumutatul nu-şi respectă obligaţiile privind
garantarea restituirii bunului (art. 873 CC RM)
Obligaţiile Obligaţiile
a transmite în proprietatea împrumutatului bani sau alte bunuri
fungibile (art. 867 alin. (1) CC RM)
a achita dobînda (art. 869 alin. (1) CC RM)
a expedia cererea de restituire, dacă contractul nu prevede nici
termen de restituire, nici termen de preaviz (art. 871 alin. (4) CC
RM)
a restitui banii în sumă sau bunuri de genul, calitatea şi cantitatea
celor primite, în termenul şi în modul stabilit de contract sau de
lege (art. 867 alin. (1); art. 871 CCRM)
a plăti valoarea bunului calculată în funcţie de locul şi timpul
executării obligaţiei, în cazul în care nu-1 poate restitui (art. 872
alin. (3) CC RM)
Formele contractului de împrumut
Contractul de
împrumut
Promisiunea de împrumut
(antecontract de împrumut)
consensual, dacă sub forma promisiunii de împrumut, şi
real, dacă în formă de contract de împrumut sinalagmatic, dacă sub forma promisiunii de
împrumut, şi unilateral, dacă în formă de contract de
împrumut
gratuit, dacă legea sau contractul nu prevăd că este cu
titlu oneros (împrumut cu dobîndă)
70 27
Speţe
Părţile contractului:
împrumutătorul - orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
împrumutatul - orice persoană fizică sau juridică.
Termenul: Termenul contractului se stabileşte de către părţi. Dacă în contract nu este stabilit nici termenul de restituire,
nici termenul de preaviz, împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 zile de la data la care împrumutatul a primit cererea
de restituire
Forma: Se aplică normele generale, cu excepţia cazurilor cînd există normele speciale faţă de împrumut. De ex., în cazul
asociaţiilor de economii şi împrumut - în formă scrisă, în cazul lombardului - bilet nominativ de amanet
Schema 4. încetarea contractului de împrumut
Contractul de împrumut încetează prin:
restituirea în modul corespunzător a împrumutului
revocarea promisiunii de împrumut (art. 870 CC RM)
neexecutarea promisiunii de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)
cererea de restituire a împrumutului, în cazul de neexecutare a obligaţiilor (art. 968 alin. (4); art. 871 alin. (4);
art. 872 alin. (2); art. 873 din CC RM)
în alte cazuri prevăzute de lege
Speţa 1. Cet. Morevici a încheiat cu cet. Laeru un contract, prin care şi-a
asumat obligaţia de a oferi ultimului un împrumut în sumă de 15000 Euro peste o
lună, la 01.03.2010. Cet. Laeru, fiind cert de faptul că va obţine împrumutul,
plăteşte cet. Pelivan o arvună, în sumă de 5000 Euro pentru cumpărarea
apartamentului, în acordul de arvună stabilind data achitării totale a contractului -
02.03.2010.
La 26.02.2010, fratele lui Morevici nimereşte într-un accident rutier. Potrivit
medicilor, este necesară o operaţie urgentă care costă 10000 Euro. Cet. Morevici a
achitat costul operaţiei fratelui său. Astfel, la data de 01.03.2010, cet. Morevici a
spus că poate acorda în împrumut doar o sumă egală cu 5000 Euro, şi nu 15000
Euro, după cum au convenit iniţial. Cet. Laeru nu a fost de acord, cerînd să-i fie
transmis împrumutul promis în întregime, altfel el pierde arvuna, pe care a dat-o
cet. Pelivan.
Are oare dreptul cet. Morevici să revoce obligaţia de a da cu împrumut în
această situaţie? Este obligat cet. Morevici să repare prejudiciul suportat de cet.
Laeru, inclusiv în mărimea arvunei? Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. La 13.02.2009, cet. Huardo a luat cu împrumut 10000 Euro, cu o
dobîndă de 18 % anual, pe un termen de 3 ani. împrumutătorul, cet. Moldovanu, a
fost de acord că dobîndă stipulată în contract este rezonabilă.
La 20.09.2009, cet. Huardo a solicitat de la cet. Moldovanu micşorarea
dobînzii pînă la 12 %, motivînd cererea prin faptul că Consiliul de Administraţie
al Băncii Naţionale a Moldovei a stabilit noi rate de dobîndă, micşorîndu-le cu 4
puncte. Cet. Moldovanu nu a fost de acord, invocînd forţa obligatorie a
contractului şi faptul că la momentul încheierii contractului această dobîndă
corespundea ratei de refinanţare a BNM.
In ce cazuri fiecare dintre părţile contractului de împrumut poate solicita
modificarea cuantumului dobînzii? Soluţionaţi litigiul.
Speţa 3. Membrul Asociaţiei de Economii şi împrumut „Coloniţa", cet. Buzgan, n
luat un împrumut în sumă de 10000 lei pe un termen de 3 ani. Peste o lună, la solicitarea
Asociaţiei, părţile au încheiat un contract de ipotecă cu titlu de garanţie a restituirii
împrumutului.
La expirarea a şase luni de la încheierea contractului, cet. Buzgan a fost exclus din
Asociaţie. Asociaţia a solicitat restituirea integrală a împrumutului înainte de termen, dat
fiind faptul că nu poate acorda împrumuturi persoanelor care nu sînt fnembri ai Asociaţiei,
menţionînd că în caz contrar vor exercita dreptul de ipotecă.
Cet. Buzgan nu a fost de acord, invocînd faptul că la data acordării împrumutului
acesta era membru al Asociaţiei, iar legea nu prevede încetarea calităţii de membru ca
temei pentru restituirea anticipată a împrumutului. Mai mult decît atît, acesta a pretins
nulitatea contractului de ipotecă, argumentînd că în contractul de împrumut este inclusă o
clauză prin care nu se stabileşte vreo obligaţie de asigurare a executării obligaţiei de
restituire a împrumutului.
Soluţionaţi litigiul. Expuneţi propria opinie referitor la fiecare argument adus.
Speţa 4. Gospodăria ţărănească (de fermier) „Ion Calun" a luat cu împrumut de la cet.
Ertescu 1 tonă de grîu în calitate de material săditor. Părţile s-au înţeles că Gospodăria
ţărănească va restitui împrumutul peste 1 an, plus 200 kg de grîu cu titlu de dobîndă.
Deşi a fost sădit la timp, grîul totuşi nu a dat roadă. Invocînd faptul că materialul
săditor a fost necalitativ, Gospodăria ţărănească a pretins declararea nulităţii contractului
de împrumut şi repararea prejudiciului care i-a fost cauzat prin viciile griului.
La rîndul său, cet. Ertescu a solicitat executarea obligaţiilor asumate prin contractul
de împrumut, motivînd că la momentul predării griului Gospodăria ţărănească nu a depistat
careva vicii ale griului.
Soluţionaţi litigiul. S-ar schimba decizia, dacă grîul ar fi rodit, însă ar fi fost distrus
de grindină?
Speţa 5. Părţile au încheiat un contract, prin care „împrumutătorul a transmis în
proprietatea împrumutatului o sumă de bani (împrumut) în mărime de 5000 Euro, ceea ce
constituia, conform cursului oficial al BNM la ziua predării, 78000 lei moldoveneşti".
împrumutul a fost oferit pe un termen de 1 an.
La expirarea termenului, împrumutatul, cet. Grecu, a pretins restituirea împrumutului
în sumă de 72000 lei moldoveneşti, deoarece la ziua restituirii anume această sumă
constituia echivalentul a 5000 Euro.
împrumutătorul, cet. Ferson, nu a fost de acord, argumentînd că împrumutul
constituie nu 5000 Euro, ci 78000 lei, din motiv că anume în această valută a fost transmis
de facto împrumutul, iar conform legii, împrumutul trebuie să fie restituit în sumă nominală
primită, fără a ţine cont de inflaţie.
Stabiliţi obiectul împrumutului. Soluţionaţi litigiul.
■ ■ ■
Teste-grilă
1. Care din următoarele bunuri nu poate constitui obiectul contractului de
împrumut:
a) o bancnotă de 100 euro;
b) o monedă comemorativă din argint cu valoare nominală de 100 lei „Aniversarea a
150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu";
c) un costum purtat de Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova în ziua semnării
Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.
2. în temeiul contractului de împrumut bunurile se transmit împrumutatului
cu drept de:
a) folosinţă;
b) proprietate;
c) posesiune.
3. împrumutătorul are dreptul să revoce obligaţia de a da în împrumut:
a) în cazul în care contractul de împrumut este cu titlu gratuit;
b) în cazul unei promisiuni de împrumut;
c) în orice situaţie, dacă contractul nu prevede altfel.
4. Contractul de împrumut trebuie să îmbrace:
a) forma autentică;
b) forma scrisă, dacă obiectul depăşeşte 1000 lei;
c) forma verbală, în orice situaţie.
Elementele contractului de împrumut
Obiectul: banii sau alte bunuri fungibile
Schema 3. Elementele contractului de împrumut
Preţul: dobîndă, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a
Băncii Naţionale a Moldovei
70 28
5. Dacă nu poate restitui bunul, împrumutatul trebuie:
a) să plătească contravaloarea acestui bun;
b) să plătească valoarea acestuia calculată luînd în consideraţie locul şi timpul
executării obligaţiei de restituire a bunului;
c) să plătească valoarea acestuia calculată luînd în consideraţie locul şi timpul
executării obligaţiei de a da în împrumut.
6. în contractul de împrumut părţile pot stabili o dobîndă:
a) care trebuie să fie într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a Băncii
Naţionale a Moldovei;
b) care se stabileşte de Guvernul Republicii Moldova;
c) care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a
Băncii Financiare Mondiale.
7. Asociaţia de economii şi împrumut acordă împrumuturi:
a) oricărei persoane fizice, care oferă cea mai mare dobîndă;
b) oricărei persoane, care solicită acordarea împrumutului.
c) doar membrilor săi.
76 29
Schema 2. Structura raporturilor contractuale în locaţiune
(art.art.889, 890, 896, 897 CC RM)
Locator
Locatar Locatar Locatar
Sublocatar
Art.894 CC
Sublocatar
Art.894 CC
Sublocatar
Art.894 CC
Schema 3. Modificarea contractului de locaţiune
Temeiurile modificării
chiriei
Prin
acordul
părţilor
Locatorul
-numai o dată
pe an
Pentru
nerespectarea
obligaţiilor
contractulae
Locatarul poate
cere
reducerea chiriei
dacă
f
olosirea
bunului s-a
înrăutăţit
considerabil
Tema nr.8. Contractul de locaţiune
Schema 1. Forma contractului
8. Lombardul acordă împrumuturi:
a) tuturor persoanelor care apelează;
b) în mod prioritar persoanelor care depun cu titlu de garanţie bunuri imobile;
c) doar persoanelor fizice.
9. Lombardul acordă împrumut:
a) doar în lei moldoveneşti;
b) atît în lei moldoveneşti, cît şi în valută străină, pe care o deţine;
c) în bani sau în alte bunuri fungibile.
10.In cazul în care bunul transmis în împrumut a fost cu vicii,
împrumutătorul:
a) este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel;
b) este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel, doar dacă viciile au fost ascunse cu
viclenie;
c) este exonerat de răspundere, dacă împrumutul este gratuit.
Forma contractului de locaţiune (art.876 CC
RM)
1 Bunuri Bunuri mobile imobile
Scris şi înregistrat în Registrul
Bunurilor Imobile, dacă termenul
depăşeşte 3 ani
Scris Scris Verbal
30
Schema 4. Prelungirea contractului de locaţiune Schema 6. Structura raporturilor contractuale în contractul de închiriere a
spaţiului locativ
Dreptul prioritar al locatarului pentru
prelungirea locaţiunii (art.904 CC RM)
Locator
Locatar (membrii
familiei)
Şi-a onorat
anterior obligaţiile
contractuale
Bunul se dă în locaţiune
pe un nou termen
Este de acord cu noile
condiţii contractuale
stabilite de locator
I Sublocatar Alte persoane (rude, cunoscuţi)
Schema 5. Rezilierea contractului de locaţiune
Temeiurile rezilierii
contractului Schema 7. Membrii familiei locatarului (care au dreptul Ia spaţiul locativ)
Din iniţiativa locatorului:
a) Locatarul nu foloseşte bunul închiriat după
destinaţie;
b) Admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării
bunului;
c) Nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea
termenului de plată;
d) încheie un contract de sublocaţiune
fără acordul locatorului (art.906 CC
RR)
Legea sau contractul poate prevedea şi alte
temeiuri de reziliere din iniţiativa ambelor părţi
Chiriaşul (locatarul) (art. 55
CL RM)
Condiţie - conlocuirea
Copiii oricărui membru al familiei
Alte persoane (fraţi, surori, alte rude şi cunoscuţi) care locuiesc
temporar şi nu au dreptul la spaţiul locativ
Copiii
locatarului
Din iniţiativa locatarului:
a) Şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu
poate folosi bunul închiriat;
b) Este privat de libertate şi nu poate
executa obligaţiile contractuale (art. 907
CC RM)
76 31
Schema 8. Modificarea contractului de închiriere a spaţiului Icoativ
Temeiurile modificării contractului în spaţiul
locativ privat
Prin acordul părţilor
X
Din iniţiativa locatorului (proprietarului)
Numai în cazurile prevăzute de lege şi numai pe cale judiciară (art.102, 104CLRM)
Neachitarea Deteriorarea Folosirea ▼
încălcarea
sistematică sistematică spaţiului sistematică
a chiriei şi a spaţiului locativ nu a regulilor
serviciilor locativ după de
comunale destinaţie convieţuire
comună
Speţe
Speţa 1. SA „Baştină" a dat în locaţiune cooperativei un depozit de consum. Acest
depozit se afla pe terenul primit de SA în folosinţă perpetuă. în termenul de valabilitate a
contractului cooperativa, cu acordul SA, a reutilat depozitul în magazin, iar în continaure,
fără acceptul SA, depozitul a fost demolat şi folosit în calitate de materiale de construcţie
pentru construcţia pe acelaşi teren a unei case de locuit.
Acţiunea SA împotriva cooperativei cu privire la restituirea depozitului a fost
satisfăcută cu obligarea locatarului de a restitui bunul şi a recupera locatorului prejudiciul
cauzat în legătură cu demolarea bunului. Atacînd hotărîrea, pîrîtul a declarat că pretenţiile
SA trebuie respinse, deoarece bunul nu există, iar construcţia casei a costat foarte mult şi în
ea s-au instalat deja locatari.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. Primăria mun.Chişinău a transmis în locaţiune SRL „Basarabia" o încăpere
cu două etaje pentru activitatea de antreprenoriat pe termen de 25 ani. ( ontractul a fost
încheiat pe baza unui concurs cîştigat de SRL, care a achitat 20 mii Ici.
Peste 5 ani SRL a constituit împreună cu un investitor străin, o persoană luridică, şi a
depus în calitate de aport în capital social dreptul de folosinţă a Vi din incăperea închiriată
pe termen de 10 ani.
Reprezentantul primăriei a depistat că chiria nu se achita de SRL, dar de
uilrcprinderea mixtă constituită. în legătură cu aceasta, primăria a chemat în judecată
locatarul, cerînd rezilierea contractului, deoarece SRL, după cum considera primăria, :\
încălcat clauza contractuală de a nu transmite bunul în sublocaţiune. Pîrîtul consideră că nu
a încălcat contractul de locaţiune, deoarece acesta nu conţine interdicţia de a transmite
dreptul de folosinţă în calitate de aport în capital social al unei persoane juridice nou create.
în ce priveşte achitarea chiriei de către Întreprinderea mixtă, aceasta se face din
însărcinarea SRL şi în contul datoriei faţă de ultima.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. SA „Agroconstructor" a transmis în locaţiune unei organizaţii de construcţie
un excavator pe termen de 5 ani. Cu acordul locatorului, locatarul a transmis excavatorul în
sublocaţiune unui SRL pe termen de 3 ani. Peste 6 luni părţile contractante au decis să
înceteze contractul de locaţiune. Respectiv, au cerut restiturea excavatorului de la
sublocatat. Sublocataral a refuzat să restituie obiectul respectiv, invocînd contractul de
sublocaţiune încheiat, al cărui termen nu a expirat.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. SA „Osiris" a transmis în locaţiune SRL „Anubis" automobilul „Volvo 850"
pe termen de 3 ani cu dreptul de răscumpărare. Totodată, s-a stabilit că chiria va fi în acelaşi
timp şi plata de răscumpărare. La expirarea termenului contractului, locatarul putea să
achite diferenţa preţului de răscumpărare şi din acest moment să devină proprietarul
automobilului.
După expirarea a doi ani, locatarul a dat faliment şi în procesul lichidării s-a pus
problema restituirii plăţilor de răscumpărare. Locatorul a obiectat împotriva unor aşa
cerinţe, considerînd că dreptul de răscumpărare apare la locatar numai după expirarea
termenului contractului la achitarea integrală şi deci nu este nevoie de a restitui plăţile
achitate. în afara de aceasta, contractul de locaţiune conţine clauza în
Din iniţiativa
locatarului
în orice moment (art.139
CL RM)
Consecinţele
rezilierii
Fără acordarea altui
spaţiu locativ
32 SI
conformitate cu care, dacă contractul va fi reziliat anticipat de locator, din cauza unoi
încălcări, admise de locatar, dreptul de răscumpărare încetează. Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. Institutul de cercetări ştiinţifice a închiriat de la SR1 „Profit" o încăpere cu
suprafaţa de 200 m2, compusă din 3 camere, pentru instalarea unei sec|ii noi de cercetare.
Peste 10 zile s-a constatat că încăperea este în stare necorespunzătoare. Specialiştii invitaţi
de institut, după examinarea încăperii, au ajuns la concluzia că este necesară reacoperirea
clădirii fără de care încăperea nu va putea fi folosită conform destinaţiei. Institutul s-a
adresat SRL-lui cu cererea de a repara acoperişul şi să aducă încăperea într-o stare utilă
pentru folosirea ei conform destinaţiei. Totodată, institutul a comunicat că întrerupe
achitarea plăţii pe tot timpul efectuării reparaţiei.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 6. In baza contractului semnat cu calea ferată, SA a primit în locaţiune o linie
secundară de cale ferată (linie de garaj) împreună cu o locomotivă şi 10 vagoane ce
aparţineau SA, pentru deservirea transportării de încărcături. în urma unei furtuni,
locomotiva şi 3 vagoane au fost deteriorate într-atît, încît nu puteau fi folosite de SA pentru
efectuarea transportării. SA s-a adresat căii ferate cu cererea de a repara locomotiva şi
vagoanele. Calea ferată, recunoscînd că deteriorarea a avut loc nu din vina SA, dar, totuşi, a
refuzat să efectueze reparaţia, invocînd faptul că, conform contractului, locatarul trebuie să
efectueze reparaţia capitală. Locatarul, la rîndul său, a cerut rezilierea contractului de
locaţiune şi recuperarea daunelor cauzate.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 7. Burlacu a închiriat un pian pe termen de un an, întocmind contractul de
locaţiune cu Chicu. în legătură cu plecarea în deplasare pe termen de trei luni, Burlacu i-a
transmis pianul în folosinţă temporară vecinului său Ionaşcu, cu condiţia că acesta va plăti
chiria pentru timpul cît pianul se va afla în folosinţa lui. Ionaşcu a pus pianul lîngă un
calorifer, ca rezultat apărîndu-i 2 fisuri.
La expirarea termenului contractului, Burlacu a restituit pianul lui Chicu. După
examinarea pianului, Chicu a refuzat să-1 primească şi i-a propus lui Burlacu să-1 repare pe
cont propriu. Burlacu a refuzat să satisfacă aceste cerinţe, considerînd că vinovat pentru
deteriorarea pianului este Ionaşcu.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 8. Reclamantul, SA „Atom", a cerut ca pîrîtul, ÎI „Mihăieşti", să fie Obligat să
evacueze bufetul „Cozia" şi să-1 predea cu inventarul existent. Instanţa de liiclccată a
admis acţiunea. Pîrîtul a declarat apel, susţinînd că la expirarea termenului de locaţiune
prevăzut de contract (31 decembrie 2010), contractul a fost reînnoit, în mod tacit, pe o
perioadă de încă doi ani, conform clauzei contractuale, astfel că evacuarea s-a efectuat
greşit.
Instanţa de apel a considerat că, întra-devăr, alineatul penultim din contractul de
locaţiune prevede posibilitatea prelungirii contractului la expirarea termenului convenit pe
un termen de încă doi ani, prin acordul comun al părţilor. în instanţă nu s-a dovedit că un
asemenea acord ar fi avut loc.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 9. în legătură cu plecarea într-o deplasare îndelungată, Popescu a încheiat cu
vecinul său Rîmbu un contract prin care i-a transmis acestuia automobilul pe un termen de
un an. Peste 3 luni Popescu a decedat în urma unui accident rutier. Fiul defunctului, fiind
unicul moştenitor, a înaintat acţiune împotriva lui Rîmbu, cerînd restituirea automobilului.
Obiectînd împotriva acţiunii, Rîmbu a explicat că contractul de locaţiune a fost
încheiat pe un termen de un an şi termenul nu a expirat, iar automobilul este necesar pentru
activitatea profesională.
Reclamantul a insistat asupra cerinţelor sale, declarînd că el nu are raporturi
contractuale cu Rîmbu şi, în afară de aceasta, tatăl nu a încheiat cu pîrîtul contract în scris,
de aceea automobilul trebuie transmis lui ca fiind unicul moştenitor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 10. Reclamantul i-a chemat în judecată pe Secrieru şi Ursu, cerînd obligarea
lor la plata costului autoturismului proprietatea lui, ce a fost distrus într-un accident rutier în
timp ce era folosit de cei doi în baza contractului de locaţiune pe termen de 2 săptămîni.
în acţiune s-a arătat că, fiind rugat de cei doi pîrîţi, reclamantul le-a dat în locaţiune
autoturismul pentru a pleca la mare, dar aceştia, contrar prevederilor contractuale, s-au
deplasat în altă localitate, iar la întoarcere, din neatenţia conducătorului auto - pîrîtul
Secrieru - s-au răsturnat, izbind maşina de un copac.
Instanţa a admis acţiunea prin care a obligat pîrîţii la plata sumei solicitate. Ursu a
declarat apel, susţinînd că, nefiind vinovat cu nimic de producerea accidentului, obligarea
sa la reparaţia prejudiciului apare nejustificată.
Soluţionaţi speţa.
33 83
Speţa 11. Ciubotarii împreună cu soţia şi fiica locuiau într-un apartament (listat cu
trei odăi cu suprafaţa de 50 m2 (odăile de 22, 16 şi 12 m2). După căsătoria fiicei în acelaşi
apartament a trecut să locuiască şi soţul ei, Negru. Tinerii locuiau în odaia de 12 m2. Peste 2
ani soţii Negru au divorţat. Negru a cerut partajul apartamentului şi acordarea lui a odăii de
12 m2. Ciubotaru era împotriva unei astfel de separări şi Negru s-a adresat în judecată,
cerînd partajul apartamentului.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 12. Nederiţă, proprietar al casei, locuia cu familia din 5 persoane într-un spaţiu
locativ de 42 m2. în legătură cu retragerea lotului pentru utilitate publică, casa lui Nederiţă
urma să fie demolată. Autorităţile publice locale i-au propus familiei un apartament cu
suprafaţa de 58 m2. Nederiţă a refuzat acest apartament, cerînd costul casei demolate,
acordarea unui teren pentru construcţia casei, precum şi acordarea unui apartament cu 3
camere pentru feciorul său căsătorit care avea un copil. Feciorul lui Nederiţă împreună cu
familia ocupau o odaie separată în casa tatălui şi ducea cu acesta gospodărie comună.
Aceste circumstanţe au servit drept temei pentru refuzul satisfacerii cerinţelor lui
Nederiţă, care, primind aşa un răspuns, a refuzat categoric demolarea casei. Autorităţile
locale au înaintat acţiune cu privire la evacuarea familiei Negeriţă din casă şi instalarea
acestuia într-un apartament cu 4 camere.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 13. După eliberarea (1989) din rîndul forţelor armate, Cotos Nicolae s-a
instalat în apartamentul surorii sale, Ionaşcu, care, împreună cu familia compusă din 3
persoane, locuiau într-un apartament cu 2 odăi. în 1992 Cotos s-a căsătorit, ulterior în
familia acestuia s-au născut doi copii, continuînd să locuiască în apartamentul surorii. în
scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai, în 1993 Ionaşcu a primit odaia izolată, care s-a
eliberat. în noul bon de repartiţie au fost înscrişi şi familia Cotos ca membri ai familiei.
în legătură cu vătămarea sănătăţii şi stabilirea invalidităţii, Ionaşcu în 1994 a primit
un apartament cu 3 odăi cu suprafaţa de 44 m2. în bonul de repartiţie au fost înscrişi în
calitate de locatari temporari şi membrii familiei Cotos, dar aceştia au refuzat să se instaleze
în noul apartament şi au continuat să locuiască în vechiul apartament.
Primăria s-a adesat în instanţa de judecată cu acţiunea de evacuare a familiei Cotos.
Nefiind de acord cu acţiunea Primăriei, Cotos a menţionat că nu s-a obligat să
.libereze vechiul apartament şi să se instaleze în cel nou şi, în afară de aceasta, lui nu i -. a
atribuit spaţiu locativ. Soluţionaţi speţa.
Speţa 14.Adamova locuia împreună cu fiica sa Dana de 13 ani într-o odaie i-parată în
casă de stat. în legătură cu încheierea căsătoriei, Adamova s-a mutat la Boţul său, iar în
odaia sa a lăsat o parte din bunuri şi a cerut recunoaşterea în calitate de chiriaş pe fiica sa.
Proprietarul casei a cerut eliberarea camerei pe cale judiciară şi instalarea fiicei lui
Adamova în apartamentul unde locuia mama şi tatăl ei vitreg.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 15. Soţii Coroi aveau 3 copii şi ocupau un apartament de 3 odăi cu suprafaţa de
47 m2. Familia Cazacu ocupau de asemenea un apartament de 3 odăi cu suprafaţa de 47,07
m2, după cum era indicat în bonul de repartiţie. Familiile Coroi şi (Cazacu au perfectat
schimbul acestor apartamente. Ulterior Coroi a înaintat acţiune în Itidecată împotriva
familiei Cazacu de reziliere a contractului şi evacuarea acesteia din apartamentul cu
suprafaţa de 47m2. Ultimii au obiectat împotriva acţiunii şi au înaintat acţiune
reconvenţională, cerînd declararea nulităţii contractului, invocînd faptul că în procesul
perfectării schimbului s-au înşelat cu bună credinţă în ce priveşte mărimea spaţiului locativ
primit în schimb care, de fapt, era mai mic cu 9 m .
Soluţionaţi speţa.
Speţa 16. Roman i-a dat în chirie lui Moşanu 2 odăi din casa ce-i aparţinea în
proprietate privată. Părţile au convenit verbal mărimea chiriei şi au determinat termenul
contractului - 12 ani, la a cărui expirare Moşanu s-a obligat să elibereze spaţiul. Peste 10 ani
Roman s-a adresat în judecată cu cererea de reziliere a contractului şi evacuarea lui
Moşanu. întemeind acţiunea, acesta a adus următoarele argumente:
1) Moşanu, deşi plăteşte chiria, deseori se află în expediţii, în timp ce spaţiul locativ
este liber;
2) Roman are nevoie de acest spaţiu personal şi nu doreşte să-1 mai dea în locaţiune.
Moşanu a consimţit să elibereze încăperea numai după expirarea termenului contractului,
adică peste 2 ani. Soluţionaţi speţa.
Speţa 17. Familia Baciu (soţ, soţie şi 2 fiice) ocupau în baza contractului un
apartament cu 4 odăi cu suprafaţa de 92 m2. După decesul soţiei şi plecarea copiilor în
legătură cu căsătoriile lor, Baciu a rămas unicul locatar în acest apartament. în legătură cu
retragerea lotului pentru utilitate publică, casa urma să fie demolată, iar locatarii evacuaţi.
Lui Baciu i s-a propus un apartament cu suprafaţa de 23 m2. Baciu a refuzat considerînd că
are dreptul la un apartament cu 4 odăi, deoarece în prezent ocupa un apartament cu 4 odăi.
Primăria a înaintat acţiune cu privire la evacuarea lui Baciu şi instalarea în
apartamentul de 23 m2.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 18. Primăria mun.Chişinău a înaintat în judecată acţiune cu privire la
evacuarea d-nei Burlacu şi a surorii acesteia Mocanu din casa compusă dintr-o cameră de 16
m2 şi bucătărie, proprietate privată pe cote-părţi, în legătură cu demolarea acestei case.
Surorilor li s-a propus instalarea într-un apartament cu o odaie cu suprafaţa de 19 m2.
Piritele nu au recunoscut acţiunea şi au prezentat acţiune reconvenţională, cerînd acordarea
pentru fiecare în parte a apartamentelor cu o odaie. întemeind acţiunea, surorile au
menţionat că această casa a fost dobîndită prin succesiune, fiecare deţinînd în proprietate
cîte 1/82 din casă şi de aceea fiecare are dreptul asupra unui apartament separat.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Teste-grilă
1. După natura sa contractul de locaţiune este un contract:
a) translativ de posesie;
b) translativ de proprietate;
c) translativ de posesie şi folosinţă.
2. In conformitate cu Codul civil neînregistrarea în termen a contractului de
locaţiune pe un termen de peste 3 ani în registrul bunurilor imobile are ca
efect:
a) nulitatea contractului;
b) inadmisibilitatea probei cu martori;
c) inopozabilitatea faţă de terţi.
3. Locatorul răspunde pentru viciile bunului închiriat:
a) doar dacă viciul nu poate fi remediat;
b) doar dacă bunul nu poate fi folosit după destinaţie;
c) doar dacă nu există o clauză contractuală care-1 exonerează de răspundere.
4. Locatorul poate cere modificarea chiriei:
a) când starea bunului s-a înrăutăţit considerabil în virtutea unor circumstanţe
obiective;
b) când condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă;
c) dacă locatarul foloseşte bunul contrar destinaţiei.
5. Contractul de locaţiune poate fi încheiat pentru un termen:
a) de maximum 99 de ani;
b) care nu va depăşi termenul de folosinţă a bunului;
c) nelimitat.
6. în cazul decesului uneia din părţi, contractul de locaţiune:
a) încetează;
b) nu încetează;
c) se reziliază.
7. Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirarea
termenului contractului de locaţiune, acesta se consideră prelungit:
a) pe un termen egal cu cel stipulat în contract;
b) pe o perioadă nedeterminată;
c) pe termen de 1 an.
8. în cazul pieirii bunului închiriat:
a) contractul de locaţiune încetează de drept;
b) contractul de locaţiune încetează prin acordul părţilor;
c) locatorul este obligat să pună la dispoziţia locatarului un alt bun.
9. Forma contractului de locaţiune a bunurilor mobile:
a) verbală;
b) scrisă;
c) scrisă şi autentificată notarial.
10. Forma contractului de locaţiune a bunurilor imobile:
a) scrisă;
b) scrisă şi autentificată notarial;
c) scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile;
d) scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile, dacă termenul
contractului depăşeşte 3 ani.
S4 85
35
11. Obiectul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:
a) o cameră izolată cu o suprafaţă locativă sub norma stabilită de lege;
b) o cameră legată cu altă cameră printr-o intrare comună (camere adiacente);
c) o locuinţă izolată, care este constituită din una sau mai multe camere.
12. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:
a) pe un termen de pînă la 3 ani;
b) pe un termen de pînă la 5 ani;
c) pe un termen de pînă la 10 ani.
13. Forma contractului de închiriere a spaţiului locativ:
a) verbală;
b) scrisă;
c) scrisă şi înregistrată la organul teritorial cadastral.
14. Care organ ia decizie de evacuare din spaţiul locativ social:
a) autoritatea publică locală;
b) proprietarul;
c) instanţa de judecată.
15. Consecinţele evacuării din spaţiul locativ social:
a) cu acordarea altui spaţiul locativ social;
b) fără acordarea altui spaţiul locativ social;
c) după caz cu sau fără acordarea altui spaţiu locativ social.
16. Formele contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:
a) verbală,
b) scrisă,
c) scrisă şi înregistrată la administraţia publică locală.
17. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:
a) pe un termen de 5 ani;
b) pe un termen nedeterminat;
c) pe un termen determinat de proprietar.
Tema nr.9. Contractul de arendă Schema 1. Forma
contractului
Forma contractului de arendă (art. 912 CC RM)
In conformitate cu Legea RM nr.198 din 15 mai 2003 numai scrisă, nerespectarea formei scrise atrage nulitatea
contractului
Schema 2. încetarea raporturilor contractuale în baza legii
Temeiurile încetării contractului de arendă (art. 13 al Legii cu privire la arendă în agricultură nr.198 din 15 mai
2003)
în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contract Rezilierea
contractului
Declararea
nulităţii
contractului
Pieirii
bunurilor
arendate
în conformitate cu art.912 CC RM -
scrisă
Expirarea
termenului
arendei
36 88
Schema 3. Rezilierea contractului
Temeiurile rezilierii contractului de arendă (art.14 al Legii cu privire la arendă în
agricultură)
Temeiurile generale
în baza deciziei judecătoreşti
Din iniţiativa părţilor
Din iniţiativa arendatorului (art.14 alin.3 al Legii)
- nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de prezenta lege;
- refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract;
- a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără
consimţămîntul arendatorului;
- a înrăutăţit starea bunurilor încît nu pot fi restabilite pînă la
expirarea contractului;
- nu a plătit plata arendei în termen de 3 luni din momentul
expirării termenului;
- a încheiat un contract de subarenda fără consimţămîntul
arendatorului
Schema 4. Structura raporturilor
contractuale în arendă
(art.2, 18 ale Legii Republicii Moldova cu
privire la arendă în agricltură)
Arendaş
Speţe
Speţa 1. SA „Bucovăţ" a transmis în locaţiune fermierului Dolta două
încăperi, contractul de locaţiune fiind semnat numai peste 6 luni de la
transmiterea efectivă a incăperilor. Invocînd faptul că raporturile contractuale
între SA şi fermier au apărut numai după semnarea contractului, fermierul a
început să plătească chiria numai din momentul semnării contractului, iar
pentru lunile precedente a refuzat să plătească.
în procesul examinării litigiului în instanţa de judecată, fermierul a
declarat că contractul nu a fost semnat la timp, deoarece SA a predat
încăperile neamenajate conform destinaţiei şi fermierul a fost nevoit personal
să le reamenajeze. Totodată, fermierul a confirmat faptul că, din momentul
transmiterii, el folosea o încăpere pentru depozitarea pieselor de rezervă
pentru tractoare. Obiectul contractului era destinat păstrării roadei de grîu şi
de floarea-soarelui.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. Prin acţiunea introdusă la 16.03.1981 Direcţia de Muncă şi
Ocrotire Socială a chemat în judecată pe fermierul Burlacu, cerînd obligarea
acestuia la plata sumei de 13200 lei cu titlul de despăgubiri.
în acţiune s-a arătat că la 02.02.1977 reclamantul i-a predat pîrîtului în
folosinţă, în baza contractului încheiat, un tractor pentru prelucrarea terenului
agricol, evaluat prin contract la 17 mii lei, dar pîrîtul n-a avut grijă de paza lui
şi de aceasta i-a fost sustras de persoane necunoscute în noaptea de 20-21
iulie 1981.
Judecătoria a admis acţiunea aşa cum a fost formulată, reţînînd că în
baza contractului încheiat pîrîtul urmează să răspundă pentru prejudiciul
cauzat reclamantului prin dispariţia bunului încredinţat. Curtea de Apel a
respins recursul cu motivarea că nu s-a făcut dovada că pîrîtul ar avea vreo
vină care să fi facilitat furtul tractorului.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. Businessmanul Petrov a procurat un lot de pămînt agrar de 10 ha. Dat lîind
faptul că se ocupa cu mai multe forme de business nu avea timp, cunoştinţe şi practică
pentru a se ocupa de agricultură, fapt ce 1-a determinat să dea lotul de pămînt în arendă pe
un termen de 20 ani la un preţ foarte avantajos, dar cu condiţia că plata arendei va fi
achitată anticipat pe primii 5 ani. Contractul respectiv a fost încheiat cu loniţă în decembrie
2009.
Peste 2 ani businessul lui Petrov a suferit careva eşecuri şi el a decis să finiseze loată
activitatea în Republica Moldova şi să plece în Rusia.
în mod urgent, la un preţ accesibil, în ianuarie 2011 lotul de pămînt a fost vîndut lui
Petrache.
Noul proprietar în luna martie a anului următor a decis să înceapă lucrările agricole
pe terenul procurat, însă, cînd s-a prezentat la faţa locului, a stabilit că lucrările agricole sînt
în toi, fiind începute de către arendaşul Ioniţă.
între Petrache şi Ioniţă s-a iscat o ceartă, însă verificînd situaţia şi luînd cunoştinţă de
contractul de arendă, Petrache s-a adresat în judecată cu o cerere de reziliere a contractului
de arendă invocînd faptul că a fost indus în eroare de către Petrov, care a plecat în Federaţia
Rusă, unde i s-a pierdut urma.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. Verdeş a încheiat un contract de arendă a unui tractor de marca „Belarusi"
cu toate accesoriile tehnice pentru efectuarea lucrărilor agricole pe cotele de pămînt ale
familiei Crudu pe un termen de 10 ani şi pe un teren de 16 ha.
Părţile au stipulat în contract condiţia că toate lucrările vor fi efectuate de către
însuşi proprietarul tractorului Verdeş în termenele stabilite de Crudu.
Plata a fost stabilită prin acordul părţilor şi era compusă din 2 componente: pentru
arenda tractorului în mărime de 100 lei pe zi şi 200 lei - tractoristului. Costul
combustibilului era acoperit suplimentar de către Crudu.
în al patrulea an tractorul s-a defectat din cauza termenului îndelungat de exploatare
şi Verdeş şi-a procurat un nou tractor de aceeaşi marcă, dar a refuzat să execute contractul
încheiat cu Crudu motivînd refuzul prin faptul că are alte solicitări mai favorabile şi doreşte
să majoreze atît arenda, cît şi remuneraţia muncii cu cîte 100 lei fiecare.
Crudu s-a adresat în instanţă cu cerere de a-1 obliga pe Verdeş să-şi execute
obligaţiile contractuale în condiţiile iniţiale stipulate în contract.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 5. Oglindă a încheiat cu liderul Secrieru un contract de arendă a lotului de
pămînt (3 ha) şi a cotei valorice ce-i revenea din bunurile imobile şi mobile după lichidarea
sovhozului „Biruinţa" şi privatizării bunurilor ce aparţineau acestei gospodării. Cele 3 ha
de pămînt era situate în 6 locuri diferite.
Termenul contractului a fost stabilit pe 5 ani. Plata arendei a fost stabilită în mărime
de 800 kg de grîu, 100 kg de floarea-soarelui şi 100 kg de zahăr anual. Peste 5 ani
contractul a fost reînnoit încă pe 5 ani în aceleaşi condiţii. Oglindă a decedat peste 2 ani şi
toată averea acestuia a trecut prin succesiune la 2 feciori în părţi egale.
După decesul lui Oglindă, Secrieru a redus plata arendei pînă la 500 kg de grâu, 50
kg de floarea-soarelui şi 50 kg de zahăr, adică cu 50%, motivînd reducerea prin faptul că
cota valorică (costul clădirilor, tehnicii agricole ş.a.) s-au epuizat din cauza amortizării
absolute.
Fraţii Oglindă s-au adresat cu o cerere în judecată către Secrieru în care au solicitat
plata arendei în mărime iniţială, dat fiind faptul că unele unităţi de tehnică şi clădiri au fost
reparate şi sînt folosite pînă în prezent.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Teste-grilă
1. După natura sa contractul de arendă este un contract:
a) translativ de proprietate;
b) translativ de posesie;
c) translativ de posesie şi folosinţă.
2. Termenul minimal al contractului de arendă:
a) nu poate fi mai mic de 6 luni;
b) nu poate fi mai mic dc 1 an;
c) nu poale fi mai mic de 30 ani.
3. Termenul maximal al contractului de arendă:
a) nu poate depăşi 99 ani;
La expirarea termenului
Din iniţiativa arendaşului (art.14
alin.4 al Legii)
- arendatorul refuză să dea în arendă bunurile
stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori
face imposibilă exploatarea bunurilor;
- bunurile arendate, din motive ce nu depind de
voinţa sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;
- se află în incapacitatea de muncă, este privat de
libertate ori au survenit alte circumstanţe care fac
imposibilă executarea de mai departe a
contractului
Arendator, arendatori
Arendaş Arendaş
subarendaş
Prin acordul părţilor
37 88
b) nu poate depăşi 25 ani;
c) nu poate depăşi 30 ani.
4. Plata arendei se face:
a) în natură;
b) în bani;
c) în bani şi în natură.
5. Reducerea arendei din iniţiativa arendaşului:
a) în caz de pieire fortuită a recoltei obţinute;
b) în caz de pieire fortuită a 1/3 din recolta obţinută;
c) în caz de pieire fortuită a mai mult de jumătate din fructele
obţinute.
6. Forma contractului de arendă:
a) verbală;
b) scrisă;
c) scrisă şi autentificată notarial.
38 92
Tema nr. 10 Contractul de concesiune
Schema 1. Noţiunea contractului de concesiune
Schema 3. Tipurile contractului de concesiune
Tipurile contractului de
concesiune
Concesiunea
Concesiune de bunuri De activităţi economice De servicii publice
Un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale (concedentul) cesionează (transmite) unui investitor
(concesionarului persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în
schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor
naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate
publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul
civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluînd
gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială (art.l Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)
Concesionarul obţine dreptul de a
exploata
bunuri publice (proprietate de stat
sau municipală), care sînt retrase
integral sau parţial din circuitul
civil
Concesionarul obţine dreptul de a
desfăşura activităţi de
prospectare, explorare,
valorificare sau restabilire a
resurselor naturale, precum şi
desfăşurarea anumitor genuri de
activitate care constituie
monopolul statului
Concesionarul obţine dreptul de a
presta servicii publice, care
presupune gestionarea serviciului
public în funcţie de exigenţele
interesului general
Schema 2. Natura juridică a contractului de concesiune
Natura juridică a contractului de
concesiune
De drept administrativ De drept civil
Clauzele reglementare sînt stabilite unilateral de
către concedent şi pot fi
modificate de către acesta în orice moment, de
exemplu clauze referitoare la condiţiile de exploatare
a bunurilor concesionate
Clauzele de natură contractuală sînt stabilite
prin acordul de voinţă al părţilor
Schema 4. Elementele contractului de concesiune Schema 5. Drepturile şi obligaţiile concesionarului
Elementele contractului de concesiune Concesionarul
Părţile
Obiectul
Termenul
Concedentul: a) Guvernul, în cazul concesionării terenurilor şi altor resurse naturale; b)
organele centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale, în limitele
competenţei lor, în cazul concesionării bunurilor întreprinderilor de stat (municipale), a altor
obiecte economice (art.4 din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)
Concesionarul - persoană fizică şi juridică din Republica Moldova şi din alte state(art.4
din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)
Pot face obiectul concesiunii: a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea,
explorarea şi valorificarea acestora; b) bunurile mobile şi imobile ale domeniului public ori privat
al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; c) lucrările şi serviciile de interes public
naţional sau local (art.3 alin.(2) din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)
Se încheie pe o durată ce nu va depăşi 50 de ani (art.13 alin.(4) din Legea cu privire la concesiuni
nr.534/1995)
Drepturi
să exploateze bunul, serviciul public sau să execute lucrările
publice prin stabilirea direcţiilor principale şi perspectivele
dezvoltării întreprinderii concesionale, precum şi să
planifice activitatea ei;
să culeagă fructele bunului ce fac obiectul concesiunii;
să stabilească structura organelor de conducere, statul de
funcţii, să angajeze lucrătorii, inclusiv cetăţeni străini şi
apatrizi;
să numească şeful întreprinderii concesionale, adjuncţii lui,
conducătorii subdiviziunilor structurale, dacă contractul de
concesiune nu prevede altfel;
Obligaţii
să asigure funcţionarea serviciului publie, exploatarea
bunurilor sau activităţii publice, cu respectarea prevederilor
contractului de concesiune;
să asigure continuitatea serviciului, fiind exonerat numai
prin forţa majoră;
să respecte egalitatea beneficiarilor în faţa serviciului public
în ceea ce priveşte calitatea prestaţiei pentru niveluri tarifare
egale;
să plătească redevenţă la voaloarea prevăzută în ofertă, în
modul şi în termenele prevăzute de contract;
să-şi execute personal sarcinile care îi revin din contract,
fără a putea subconcesiona, integral sau parţial, obiectul
concesiunii;
Forma
Contractul de concesiune se încheie în formă scrisă în baza rezultatelor concursului de selectare a
concesionarului (art.12, art.13 din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)
să desfăşoare activităţi extraconcesionale în corespundere
cu legislaţia şi contractul de concesiune sau cu acordul
concedentului;
să desfăşoare activitate de întreprinzător, să ţină evidenţa
contabilă şi statistică în conformitate cu legislaţia;
39
Poartă denumirea de redevenţă şi se stabileşte în natură, în bani sau mixt, sub formă de plăţi de
o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru
fabricarea producţiei (royalty) (art.15 din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)
să atace în instanţă de contencios administrativ competentă
acţiunile organelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice (autorităţilor administraţiei publice
locale) în cadrul reglementării raporturilor concesionale;
să prezinte, la încetarea contractului de concesiune,
documentele care dovedesc că obiectele concesiunii sînt
libere de orice sarcini;
să recupereze costul îmbunătăţirilor aduse obiectului
concesiunii, cu acordul concedentului, în cazul expirării
contractului ori în cazul rezilierii lui, dacă contractul nu
prevede altfel;
să ceară, în caz de modificare unilaterală a contractului,
acoperirea prejudiciului şi a venitului nerealizat (art.16 din
Legea cu privire la concesiuni 534/1995)
să restituie concedentului, la expirarea contractului de
concesiune sau în cazul rezilierii lui, bunurile în starea în
care le-a preluat, ţinîndu-se cont de uzura naturală;
să lichideze întreprinderea concesională în corespundere cu
legislaţia şi contractul de concesiune, în termen de 6 luni de
la expirarea contractului sau în cazul rezilierii lui înainte de
termen (art.16 din Legea cu privire la concesiuni 534/1995)
40
Schema 6. Drepturile şi obligaţiile concedentului Speţe
Concedentul
Drepturi
să modifice unilateral clauzele contractului, în cazul în care
apar circumstanţe deosebite de cele care au fost prevăzute la
acordarea concesiunii, şi anume în cazul modificării unui
interes general;
să intre în componenţa organelor de conducere şi de
control'ale întreprinderii concesionale pentru a controla
modul cum concesionarul îşi îndeplineşte obligaţiile
contractuale;
să primească sau să procure în mod prioritar o parte din
producţia fabricată de concesionar, dacă contractul de
concesiune nu prevede altfel;
să procure în mod prioritar bunurile concesionarului după
încetarea efectului contractului de concesiune;
să ceară, în caz de expirare a contractului de concesiune sau
de reziliere a lui, să i se transmită gratuit îmbunătăţirile care
nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza
prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect, precum
şi construcţiile executate pe sectorul concesionat fără
consimţămîntul concedentului;
să efectueze controlul asupra activităţii económico-financiare
a concesionarului prin antrenarea unui serviciu de audit
independent (art.18 din Legea cu privire Ia concesiuni
534/1995)
Obligaţii
să acorde concesionarului, la timp şi în volum deplin,
drepturile asupra obiectelor concesiunii, prevăzute de
contractul de concesiune;
să predea concesionarului obiectele concesiunii în starea şi
termenele prevăzute de contractul de concesiune;
sa păstreze secretul comercial al concesionarului, în
conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial;
să nu intervină în activitatea economică şi operativă a
concesionarului (art.18 din Legea cu privire la concesiuni
534/1995)
Speţa 1. Prin contractul de
concesiune din 06 iulie 1995 Guvernul
Republicii Moldova a concesionat
Companiei de explorare şi exploatare a
resurselor 1(1 DECO" LTD (SUA)
dreptul de a desfăşura activitate de
cercetare, explorare şi . \|>loatare a
resurselor de ţiţei şi gaze pe teritoriul
Republicii Moldova pe un termen di- .'()
de ani în schimbul plăţii pentru arendă.
La 11 martie 2000 concedentul a
înaintat în instanţa de judecată o acţiune
plivind rezilierea contractului de
concesiune invocînd următoarele
circumstanţe.
Deşi concesionarul a activat în
baza contractului circa şase ani, acesta
nu a prezentat concedentului informaţii
argumentate privind analiza geologică a
rezervelor de ţiţei şi gaze în Republica
Moldova. Căpătînd dreptul de atribuire
a terenului cu perimetrul minier pentru
forarea a 24 de sonde de extragere,
concesionarul a testat numai o sondă de
petrol, înzestrată cu instalaţie de foraj de
tip vechi, care are o productivitate doar
de 1,2 - 1,5 tone pe zi. Conform
contractului de concesiune, concedentul
urma să încaseze plata pentru
concesiune mixtă în dolari SUA sau
produse naturale - ţiţei brut, conform
datelor contoarelor instalate la gura
fiecărei sonde. Insă, din momentul
extragerii primei producţii, concedentul
n-a instalat la gura sondei contor.
Concesionarul „REDECO" LTD a
obiectat împotriva cerinţelor
reclamantului invocînd că, deşi obiectul
concesionat a fost transmis la timp şi
concesionarul dispunea de tot arealul
necesar pentru activitate în domeniul
prevăzut de contract un şir de obiective
n-au putut fi exploatate din cauza
divergenţelor cu Ministerul Ixologiei,
Construcţiilor şi Amenajării Teritoriului
care solicita o licenţă specială pentru
explorarea, exploatarea zăcămintelor,
producerea, transportarea gazelor
naturale, cerinţă pe care concesionarul o
consideră incompatibilă cu prevederile
legislaţiei în vigoare. Referitor la
veridicitatea volumului de gaze naturale
extrase, cu toate că nu a fost instalat
contor la intrarea gazelor în conductă,
evidenţa lui s-a ţinut conform datelor
contoarelor instalate la consumatori, iar
20% din volumul produselor realizate
au fost transferate la bugetul de stat.
1. Analizaţi obiectul şi părţile
contractului de concesiune pornind de
la conţinutul speţei.
2. Descrieţi care sînt condiţiile de
reziliere a contractului de concesiune?
3. Este întemeiat argumentul concesionarului referitor la imposibilitatea obţinerii în
termen rezonabil a permisiunilor, autorizaţiilor şi altor documente aferente realizării
concesiunii, prevăzute de actele legislative sau de contract.
41 98
Speţa 2. întreprinderii concesionale „Star Auto" i-a fost transmis dreptul de a exploata
parcarea auto şi terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,9951 ha, amplasate în preajma
Terminalului Aerogării aflate în gestiunea economică a ÎS „Aeroportul Internaţional
Chişinău" pe o perioadă de 20 de ani, în scopul modernizării infrastructurii parcării
existente, prin construcţia parcării auto multietajate şi exploatarea acesteia de către
concesionar pe durata contractului de concesiune. Redevenţa concesionării parcării auto şi
terenului aferent acesteia a fost stabilită în mărime de 2% din venitul realizat din activitatea
întreprinderii concesionale.
După finisarea construcţiei parcării, concesionarul a înregistrat în registrul bunurilor
imobile ţinut de OCT Chişinău imobilul parcării ca proprietate a statului, cu grevarea
dreptului său asupra construcţiei şi terenului pe perioada contractului de concesiune.
La expirarea duratei contractului, concesionarul a solicitat de la concedent costul
îmbunătăţirilor inseparabile aduse obiectului concesiunii.
Concedentul a obiectat împotriva cerinţei întreprinderii concesionale, argumentîndu-şi
poziţia prin faptul că venitul obţinut de concesionar, ca rezultat al exploatării obiectului
concesiunii pe durata contractului, permite acoperirea investiţiilor legate de îmbunătăţirile
inseparabile ale obiectului concesiunii.
1. Analizaţi părţile, obiectul şi preţul contractului de concesiune ce rezultă din
conţinutul speţei.
2. Este oare concedentul în drept, la expirarea contractului de concesiune, să ceară
transmiterea gratuită a îmbunătăţirilor inseparabile aduse de către concesionar
obiectului concesiunii?
3. Cine este proprietarul valorilor îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii, dacă
acestea pot fi separate de obiectul în cauză fără a-l prejudicia?
Teste- grilă
1. După natura sa, contractul de concesiune este un contract:
a) cu titlu oneros şi translativ de proprietate;
b) real, aleatoriu şi solemn;
c) cu executare succesivă, intuitu personae, solemn şi comutativ.
2. Pot face obiectul concesiunii:
a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea, explorarea şi valorificarea acestora,
precum şi alte bunuri imobile ale domeniului privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;
b) exclusiv bunuri mobile ale domeniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale.
c) lucrările şi serviciile de interes public naţional sau local, precum şi terenurile
agricole.
3. Dreptul de proprietate în baza contractului de concesiune:
a) produsele şi beneficiul (venitul) obţinut de concesionar ca rezultat al exploatării
obiectului concesiunii constituie proprietatea exclusivă a concedentului, indiferent
de prevederile contractului de concesiune;
b) concedentul cesionează concesionarului drepturile sale de posesiune şi de folosinţă
asupra obiectului concesiunii, rezervîndu-şi dreptul exclusiv de dispoziţie asupra
acestuia;
c) îmbunătăţirile inseparabile aduse obiectului concesiunii de către concesionar
constituie proprietatea concesionarului.
4. Redevenţa concesiunii se stabileşte:
a) doar în plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei
(royalţy);
b) doar în bani sub formă de plăţi de o singură dată (bonus), care sînt sume fixe, egale
cu valoarea estimată a obiectului concesiunii;
c) în natură, în bani sau în ambele modalităţi, sub formă de plăţi de o singură dată
(bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea
producţiei (royalty).
5. Concedentul garantează concesionarului:
a) neamestecul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
(autorităţilor administraţiei publice locale) în activitatea de întreprinzător a
concesionarului, inclusiv în cazul în care printr-o astfel de activitate se încalcă
legislaţia, se creează pericol real pentru viaţa şi sănătatea populaţiei sau se pot
declanşa alte urmări grave;
b) compensarea în folosul concesionarului, după lichidarea întreprinderii concesionale,
a părţii neamortizate de cheltuieli efectuate în perioada concesiunii, dacă contractul
nu prevede altfel;
c) apărarea drepturilor concesionarului doar de către judecata arbítrala.
6. Rezilierea înainte de termen a contractului la cererea concedentului se
permite în cazul:
a) lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului
-persoană fizică ce a încheiat contractul;
b) în situaţia cînd obiectul concesiunii trece în domeniul privat al statului pînă la
expirarea contractului;
c) transmiterii de către concesionar a obiectului concesiunii unor terţi pe un termen ce
depăşeşte 50 ani.
Tema nr.ll. Contractul de leasing Schema 3. Formele leasingului
Schema 1. Forma juridică a operaţiunilor de leasing Leasingul poate avea următoarele forme:
COMPANIA DE ASIGURARE BANCA
TT
LOCATOR
□
leasingul financiar - operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din
următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de
leasing;
b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat în leasing;
c) contractul de leasing să prevadă expres transferai dreptului de proprietate asupra
bunului obiect al leasingului către locatar la expirarea contractului;
d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului
obiect al leasingului
leasingul
operaţional -
operaţiune
care nu
îndeplineşte nici
una din
condiţiile
contractului
de leasing
financiar
i
□
42 101
D
>2 o 5
" cd
□
leasingul intern - operaţiune de leasing în cadrai căreia
toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova leasingul internaţional - operaţiune de leasing în
cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este
rezident al Republicii Moldova
LOCATAR transmite bunul
VINZĂTOR (FURNIZOR)
leasingul direct - operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de
furnizor al bunului
Schema 2. Lease-back
leasingul de consum - operaţiune de leasing în cadrai căreia locatarul are calitatea de consumator
leasingul barter - operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror
proprietar este
+ leasingul compensaţional - operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă
cu utilajul obiect al leasingului
lease-back - operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în
scopul de a-1 lua ulterior în leasing
Schema 4. Elementele contractului de leasing Schema 5. Forma ratelor de leasing
Elementele contractului de leasing
Obiectul - orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate
Preţul (rată de leasing) - plată periodică, efectuată de locatar către locator:
în cazul leasingului financiar - cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda
de leasing;
în cazul leasingului operaţional - cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un
beneficiu stabilit de părţile contractante
Rata de leasing se plăteşte periodic:
în bani
în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări): în cazul leasingului barter - în bunuri;
în cazul leasingului compensaţional - marfa produsă cu utilajul obiect al leasingului.
informă mixtă - care include atît plăţi în expresie bănească, cît şi în natură
Schema 6. încetarea contractului de leasing
Părţile contractului:
Locatorul - persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător şi transmite, în condiţiile contractului
de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra
unui bun al cărui proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea
contractului;
Locatarul - persoană fizică sau juridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şi folosinţă
bunul specificat în contract pentru o anumită perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing;
Vînzătorul (furnizorul) - persoană fizică sau juridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului de
vînzare-cumpărare încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunul
solicitat de locatar
Termenul:
Termenul contractului se stabileşte de către părţi, însă nu poate fi mai mic de un an de la data intrării lui în vigoare
Forma:
Contractul se încheie în scris (art. 924 alin. (1) din CC RM) Clauzele esenţiale ale
acestuia sînt prevăzute expres în lege
Contractul de leasing încetează în caz de:
expirare
reziliere cu acordul părţilor (locatorului şi locatarului)
reziliere a contractului de către locator, dacă locatarul: - încalcă esenţial clauzele contractului; * -
a decis să se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate
reziliere a contractului de către locatar, dacă:
- bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contract;
' - bunul nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi de accesorii, altor condiţii de
furnizare (transmitere) ori clauzelor contractuale;
- locatorul încalcă esenţial alte clauze ale contractului
alte circumstanţe prevăzute de lege
Speţe
Speţa 1. Compania de leasing „NOROC" SA a încheiat cu locatarul Serin un contract
de leasing financiar, potrivit căruia în posesia şi folosinţa lui Serin se transmitea un atelier
pentru a fi prestate servicii de cizmărie pe un termen de 7 ani, cu transferul dreptului de
proprietate către locatar la expirarea termenului contractului. Atelierul a fost asigurat pentru
riscul pieirii sau deteriorării.
Peste 3 ani de zile, ca urmare a cutremurului, atelierul a fost distrus. Compania de
asigurare a transferat pe contul „NOROC" SA despăgubire de asigurare în mărime de
475000 lei - valoarea atelierului minus franciză 5 %. Serin a solicitat Companiei de leasing
să-i achite o sumă de 200000 lei, motivînd că potrivit contractului de leasing suma ratelor de
leasing la data achitării despăgubirii de asigurare constituie 800000 lei, iar el a achitat
525000 lei, deci Compania de leasing a primit un venit ilegal în sumă de 200000 lei, care i se
cuvin lui. Compania de leasing a menţionat, că locatarul nu a fost proprietarul atelierului, iar
în cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare poate fi efectuată numai în favoarea
proprietarului bunului şi doar în scopul reparării prejudiciului cauzat. Ca urmare, locatarul
Serin nu poate să beneficieze de această sumă.
Determinaţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Stabiliţi cine poartă riscul
pieirii obiectului contractului de leasing şi momentul trecerii dreptului de proprietate.
Determinaţi dacă locatarul în cazul dat a suportat prejudiciul. Soluţionaţi litigiul.
3
LOCATOR - persoana fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzăt
104 43
Speţa 2. Compania de leasing a cumpărat pentru SRL „Gogoşele" cinci copiatoare.
Aceste copiatoare au fost transmise SRL „Gogoşele" în baza unui contract de leasing,
potrivit căruia în decurs de 5 ani locatarul va plăti lunar cîte 1000 lei (rata de leasing), iar la
expirarea termenului aceste copiatoare devin proprietatea SRL „Gogoşele".
După 50 luni de achitare a plăţilor, a fost intentat procesul de insolvabilitate a SRL
„Gogoşele". Cu toate că locatorul îşi continua achitarea ratelor de leasing, Compania de
leasing a declarat rezilierea contractului de leasing şi a solicitat revendicarea obiectului
contractului de leasing. în temeiul ordonanţei instanţei de judecată, Compania de leasing a
luat în posesia sa aparatele de copiere şi a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Bam".
Administratorul insolvabilităţii al SRL „Gogoşele" a contestat în instanţa de judecată
acţiunile companiei de leasing şi a menţionat că ratele de leasing au fost achitate în modul
corespunzător, iar contractul de leasing prevedea dreptul de opţiune al locatarului de a
cumpăra obiectul contractului. Deci, compania de leasing a fost obligată să-i propună
cumpărarea copiatoarelor şi doar după aceea să încheie un alt contract de leasing.
Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru reziliere
a contractului de leasing. Descrieţi opţiunea de cumpărare a obiectului contractului de
leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract
de leasing de consum cu o persoană fizică?
Speţa 3. Firma „Peştişorul" SRL a vrut să dobîndească cu titlu de proprietate de la cet.
Calert o uzină. Din cauza insuficienţei de surse financiare, Firma „Peştişorul" SRL a apelat
la Compania de leasing „Minune" SA cu o cerere de încheiere a unui contract de leasing
financiar respectiv. Nedorind să procure uzina direct de la proprietar, Compania de leasing a
propus Firmei „Peştişorul" SRL să încheie contract de vînzare-cumpărare cu proprietarului
uzinei, iar după aceea să încheie un contract de leasing (lease-back) cu ea. Părţile au apelat la
notar pentru autentificarea contractului de leasing, însă notarul a refuzat autentificarea
acestui contract pe motiv că contractul este unul simulat, părţile avînd alt scop decît cel
necesar pentru un contract de leasing (lease-back), şi anume creditare pentru procurarea
obiectului contractului de leasing; precum şi din motiv că contractul de vînzare-cumpărare
între cet. Calert şi Firma „Peştişorul" SRL nu a fost autentificat notarial.
Nefiind de acord cu refuzul notarului, Compania de leasing a depus o cerere în instanţă
de judecată, unde a relatat că motivele invocate nu se bazează pe lege.
Stabiliţi forma contractelor stipulate în speţă. Identificaţi normele de drept care
reglementează argumentele notarului şi Companiei de leasing. Determinaţi scopul
lease-backului. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. La 01.09.2010, cet. Burlacu a încheiat un contract de leasing operaţional, prin
care a luat în folosinţă şi posesie de la Compania de leasing „Patrioţii" SRL două combine
agicole, pe un termen de 10 ani. în luna august a anului 2014, Compania de leasing a
falimentat şi cele două combine transmise în leasing au fost înstrăinate pentru datoriile
locatorului, contractul de leasing fiind reziliat, iar locatarul deposedat.
Nefiind de acord cu acţiunile administratorului insolvabilităţii, cet. Burlacu a înaintat o
acţiune în instanţa de judecată, menţionînd că schimbarea proprietarului combinelor nu
poate afecta drepturile locatarului şi solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin aceste
acţiuni, în sumă de 300000 lei, pentru imposibilitatea de a recolta roadă la timp. La rîndul
său, administratorul insolvabilităţii a menţionat că pretenţiile cet. Burlacu nu au nici un
suport legal, iar el s-a condus după planul aprobat de instanţa de judecată.
Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat
există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului. Identificaţi
normele de drept care soluţionează acest litigiu. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare
soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing financiar?
Speţa 5. Cet. Simonu a vrut să cumpere un autoturism uzat de la firma „Mereu". Din
cauza insuficienţei de bani, primul a apelat la o companie de leasing. Compania de leasing a
încheiat un contract de vînzare-cumpărare cu firma „Mereu", precum şi un contract de
leasing financiar, prin care i-a transmis lui Simonu acest mijloc de transport. în contractul de
leasing părţile au stipulat că ratele de leasing vor fi plătite lunar în timp de 36 de luni, în
mărime de 2000 lei, din care 500 lei valoare reziduală.
Peste 20 de luni de utilizare, din cauza unui viciu al autoturismului, s-a produs un
accident rutier, în urma căruia au fost cauzate prejudicii: sănătăţii cet. Simonu, autoturismul
acestuia a devenit ireparabil, totodată a fost deteriorat şi autoturismul cet. Lamur.
Din motiv că obiectul contractului a pierit, cet. Simonu a refuzat să plătească în
continuare ratele de leasing, menţionînd că nu poate folosi autoturismul în continuare, iar
compania de leasing nu va putea să-1 transmită în proprietate la expirarea termenului
contractului. Ba chiar mai mult, cet. Simonu a solicitat de la compania de leasing repararea
prejudiciului cauzat sănătăţii sale şi a celui cauzat cet. Lamur. Compania de leasing nu a
căzut de acord, solicitînd achitarea ratelor de leasing în total, relatînd că riscul pierii bunului
îl poartă cet. Simonu, iar în privinţa viciilor bunului răspunde firma „Mereu".
Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat
există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului. Identificaţi
normele de drept care soluţionează acest litigiu. Decideţi dacă faţă de această situaţie poate
fi aplicat art. 623 din Codul civil şi dacă cet. Simonu poate solicita compensarea pagubei
morale. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract
de leasing operaţional?
Speţa 6. în anul 2005, Administratorul rutei maxi-taxi a procurat 20 de microbuze
pentru a le pune în circulaţie pe rutele din mun. Chişinău. Din motivul lipsei de surse
financiare, 80% din preţul microbuzelor au fost plătite de compania de leasing
„PrimAjutor". Potrivit clauzelor contractului, în decurs de 10 ani Administratorul rutei
trebuia să achite cîte 200000 lei lunar, iar la expirarea lermenului contractului să plătească o
sumă de 400000 lei pentru a deveni proprietar ;il acestor microbuze.
în anul 2012, concursul pentru administrarea rutei, organizat de Primăria mun.
(:hişinău, a fost cîştigat de o altă persoană juridică. Din motivul lipsei surselor de finanţare,
Administratorul rutei a sistat achitarea ratelor de leasing şi a solicitat rezilierea contractului
de leasing cu restituirea acestuia a unei sume de 9000000 lei clin suma totală a ratelor de
leasing achitate, considerînd că restul sumei, 7800000 lei, reprezintă plata pentru posesia şi
folosinţa microbuzelor. Compania de leasing a respins pretenţiile locatarului de a restitui
suma cerută şi a susţinut rezilierea contractului, solicitînd suplimentar repararea
prejudiciului cauzat. Compania de leasing a relatat că valoarea reziduală a microbuzelor
constituie doar cele 400000 lei, care urmau a fi achitate la expirarea termenului contractului
de leasing, iar celelalte plăţi au fost destinate doar pentru posesie şi folosinţă.
Dat fiind faptul că ambele părţi au susţinut rezilierea contractului, Compania de leasing
a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Veerul", potrivit căruia aceste microbuze se
transmit ultimului în folosinţă. însă Administratorul rutei a refuzat să transmită microbuzele
în folosinţa SRL „Veerul". SRL „Veerul" a înaintat în instanţa tic judecată acţiunea de
revendicare a microbuzelor.
Stabiliţi drepturile şi obligaţiile tuturor participanţilor la aceste raporturi juridice.
Care acţiune trebuie să fie înaintată de către SRL „ Veerul" şi Compania de leasing pentru
a soluţiona acest litigiu? Soluţionaţi litigiul, expunînd opiniile argumentate în privinţa
fiecărei pretenţii.
Speţa 7. La solicitarea SRL „Frigul", Compania de leasing a achiziţionat de la firma
„Rubin" un frigider la un preţ de 40000 lei şi 1-a transmis în leasing SRL „Frigul", cu
obligaţia acestuia de a plăti lunar, în termen de 10 ani, cîte 800 lei. Potrivit contractului, la
expirarea acestui termen, frigiderul devine proprietatea SRL „Frigul". Firma „Rubin" a
stabilit termenul de garanţie a bunului 3 ani.
Potrivit standardelor, uzura calculată a frigiderului peste 5 ani de zile a devenit 100%.
La expirarea a 5 ani de la încheierea contractului, SRL „Frigul" a refuzat să continue
achitarea ratelor de leasing, dat fiind faptul că frigiderul, din cauza amortizării, nu mai are
valoarea economică, cu alte cuvinte, a considerat că a expirat durata de funcţionare utilă a
frigiderului. Ca urmare, ţinerea acestuia la evidenţa contabilă a SRL „Frigul" este
imposibilă şi plata pentru folosinţa unui bun, care nu are valoare economică, la fel devine
imposibilă. Ba chiar mai mult, a relatat că în decursul a 5 ani de zile s-a achitat suma de
48000 lei, deci valoarea bunului a fost achitată integral.
Compania de leasing nu a căzut de acord, menţionînd că contractul este legea părţilor
şi nu încetează odată cu expirarea termenului de uzură a frigiderului.
Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.
Decideţi dacă există temei pentru încetare sau reziliere a contractului de leasing.
Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de
leasing de consum cu o persoană fizică?
Speţa 8. Gospodăria ţărănească (de fermier) Ion Forescu a apelat la Compania de
leasing cu solicitarea de a procura un echipament pentru recoltarea griului. Ca rezultat al
negocierilor, Compania de leasing a procurat de la SRL „Moment" echipamentul convenit şi
1-a transmis GŢ Ion Forescu în leasing financiar. Potrivit contractului de leasing, locatarul
trebuia să achite rata de leasing în mărime de 15 tone de grîu anual, pe parcursul a 20 de ani.
în al cincilea an, din cauza căderii grindinii, 70% din roadă de grîu a fost compromisă.
Ca urmare, GŢ Ion Forescu a transmis doar 2 tone de grîu în contul ratelor de leasing.
Compania de leasing a calificat aceste acţiuni ale locatarului drept neexecutarea
esenţială a contractului şi a cerut rezilierea contractului şi repararea prejudiciului cauzat prin
achitarea parţială a ratelor de leasing. GŢ Ion Forescu a refuzat această pretenţie şi a
menţionat că în cazul în care plata este exprimată în roadă, atunci riscul neobţinerii acestei
roade aparţine atît locatorului, cît şi locatarului. Ba chiar mai mult, acesta a căzut de acord să
achite suma restantă în anii următori, însă fără plata prejudiciului.
Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.
Decideţi dacă există temei pentru rezilierea contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se
va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o
persoană fizică?
Speţa 9. Firma de producţie „Pîineluţul" a încheiat un contract de leasing cu
Compania de leasing „Foaie verde". La solicitarea Firmei de producţie, Compania de
leasing a achiziţionat o moară, care a constituit obiectul contractului de leasing. Contractul
104 44
de leasing operaţional prevedea că locatarul va plăti lunar, în decurs de 10 ani, ratele de
leasing în sumă de 50000 lei.
La expirarea termenului contractului de leasing, Firma de producţie a expediat o ofertă
de a cumpăra moara. Compania de leasing a respins oferta propusă şi a încheiat cu SRL
„For" un contract de leasing financiar pe un termen de 5 ani cu ratele de leasing lunare de
120000 lei. Firma de producţie s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de a obliga
Compania de leasing să-i vîndă moara. Compania de leasing a menţionat că nu poate
satisface pretenţiile Firmei de producţie şi din motiv că deja a încheiat un alt contract de
leasing, iar Firma „Pîineluţul" a menţionat că a avut dreptul prioritar la prelungirea
contractului faţă de terţi.
Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Explicaţi esenţa dreptului de a prelungi
contractul şi comparaţi-l cu dreptul de a încheia un nou contract cu aceeaşi persoană. Cine
stabileşte condiţiile prelungirii contractului de leasing? Soluţionaţi, expunînd opinia
argumentată în privinţa fiecărei pretenţii. Se va fi schimbat oare soluţia, dacă Compania de
leasing ar fi intenţionat să vîndă moara?
Speţa 10. La 01.09.1999, cet. Lafescu a încheiat cu Compania de leasing „Veşnicie" un
contract de leasing, prin care Compania de leasing i-a transmis un apartament cu 4 camere
locative din mun. Chişinău, cumpărat la alegerea cet. Lafescu, contract încheiat pe un termen
de 20 ani, cu transferul dreptului de proprietate la expirarea termenului contractului de
leasing.
în urma unui accident rutier, la 04.10.2011 cet. Lafescu a decedat. în timpul vieţii, el a
întocmit un testament, potrivit căruia acest apartament i-a fost testat soţiei. După deschiderea
procedurii succesorale, doi feciori ai cet. Lafescu de la prima căsătorie au solicitat declararea
nulităţii testamentului pe motiv că apartamentul nu-i aparţine cet. Lafescu, ci Companiei de
leasing, astfel pot fi moştenite doar drepturile şi obligaţiile cet. Lafescu născute în temeiul
contractului de leasing.
La 04.01.2012 Compania de leasing a solicitat rezilierea contractului de leasing pe
motiv că nu sînt achitate ratele de leasing. Moştenitorii cet. Lafescu au solicitat respingerea
acţiunii Companiei de leasing pe motiv că încă nu se ştie cine va fi moştenitorul, iar după
constatarea acestui fapt, moştenitorul va achita şi restanţele la ratele de leasing. Compania de
leasing a respins aceste argumente, invocînd că contractul încheiat nu prevede transmiterea
drepturilor şi obligaţilor locatarului către moştenitori.
Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru reziliere
a contractului de leasing. Stabiliţi dacă drepturile şi obligaţiile locatarului pot fi moştenite.
Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing
cu locatarul - persoana juridică?
■
Teste-grilă
1. Valoare reziduală este:
a) valoarea obiectului contractului de leasing la data încheierii contractului;
b) valoarea obiectului contractului de leasing la data încetării contractului;
c) valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul către
locatar al dreptului de proprietate asupra bunului.
2. Capitalizarea ratelor de leasing:
a) se interzice de lege;
b) se permite de lege;
c) se permite doar în cazul leasingului financiar.
3. Leasingul direct este:
a) operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de
furnizor al bunului;
b) operaţiune de leasing în cadrul căreia toţi subiecţii sînt rezidenţi ai Republicii
Moldova;
c) operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al
căror proprietar este.
4. Nu poate constitui obiect al contractului de leasing:
a) o bicicletă;
b) o armă;
c) un maxi-taxi.
5. Locatarul este obligat să asigure obiectul contractului de leasing:
a) doar în cazul leasingului de consum;
b) la încheierea oricărui contract de leasing;
c) doar dacă contractul de leasing prevede această clauză.
6. în lipsa unei prevederi speciale, faţă de contractul de leasing se aplică:
a) dispoziţiile privind contractul de vînzare-cumpărare;
b) dispoziţiile privind contractul de locaţiune;
c) dispoziţiile privind contractul de credit şi ipotecă.
7. Dreptul de proprietate asupra obiectului contractului de leasing nu se
transmite locatarului în cazul:
a) leasingului operaţional;
b) leasingului financiar;
c) lease-backului.
8. Locatorul poate fi:
a) orice persoană juridică cu scop lucrativ;
b) orice persoană fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzător;
c) doar persoana juridică care deţine licenţa respectivă.
9. Contractul de leasing îmbracă forma:
a) scrisă;
b) scrisă, iar în cazul leasingului mobiliar, la dorinţa părţilor, verbal;
c) scrisă, iar în cazul leasingului imobiliar - autentificată notarial.
10. în caz de deces al locatarului:
a) moştenitorii locatarului îl subrogă în contractul de leasing;
b) contractul de leasing încetează;
c) locatorul obţine dreptul de a rezilia contractul de leasing.
112 45
Tema nr. 12. Contractul de antrepriză Schema 3. Elementele contractului de antrepriză ■ ' ' "
:' ■ ■ ' ■ :
Schema 1. Noţiunea şi natura juridică a contractului de antrepriză
Contractul de antrepriză - contractul prin care o parte (antreprenor) se
obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client),
iar acesta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit
Consensual
De obicei intuitu personae
Schema 2. Varietăţile contractului de
antrepriză
Contractul de antrepriză
contractul de antrepriză pentru construcţii capitale - presupune
construirea, reconstruirea, modificarea, extinderea de clădiri şi alte
imobile, construcţii de orice fel, cum ar fi căi de comunicaţie, dotări
subterane, împrejurimi etc, precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii
la construcţii, inclusiv activităţi de proiecatre a lucrărilor de
construcţii
Elementele contractului de antrepriză
Subiecţi - părţi la contractul de antrepriză pot fi atît persoanele fizice cît şi persoanele juridice
Obiectul contractului - poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor
rezultate prin efectuarea de lucrări
Forma contractului - nu este o condiţie de valabilitate, aplicîndu-se regulile generale cu privire la
forma actului juridic (art. 208-215)
Termenul - este considerat o condiţie esenţială, deoarece interesul clientului constă în
recepţionarea la timp a obiectului contractului, iar pentru antreprenor importanţa prezintă
remuneraţia pentru executarea lucrării şi predării la timp
Clauza cu privire la preţ - constituie una esenţială ce constă din: cheltuielile suportate de către
antreprenor la executarea lucrării şi remuneraţia ce i se cuvine
Comutativ Bilateral Cu executare
succesivă
Oneros
contractul de deservire a cetăţenilor - se încheie în
urma ofertei publice prin afişarea de către prestator a
principalelor tipuri de lucrări şi prestări servicii,
precum şi a tarifelor
114 46
Schema 4. Drepturile şi obligaţiile antreprenorului Schema 5. Drepturile şi obligaţiile clientului
Antreprenorul
Clientul
Drepturi Obligaţii Drepturi Obligaţii
dreptul la remuneraţie deplină, dacă lucrarea nu poate fi
finalizată din cauza materialului necalitativ prezentat de
client, cu condiţia că antreprenorul şi-a executat obligaţiile
informaţionale obligaţia de a efectua lucrarea pe propriul
risc
obligaţia de a efectua personal lucrarea cînd aceasta reiese
expres din contract, din împrejurări sau din natura
obligaţiei dreptul de a cere executarea şi recepţionarea
lucrării
dreptul de a verifica cursul şi calitatea lucrărilor obligaţia
privind achitarea retribuţiei prevăzute de contract
obligaţia de participare activă la executarea contractului
dreptul la economia dobîndită prin reducerea costului
lucrării, cu condiţia de a nu fi redusă calitatea şi cantitatea
acesteia obligaţia preventivă de informare
dreptul de a cere înlăturarea viciilor din
contul antreprenorului obligaţia de
recepţionare a lucrării în termenul, locul şi
modul stabilit de contract
dreptul de retenţie şi de gaj asupra bunului produs sau
îmbunătăţit de el, dacă clientul refuză achitarea
remuneraţiei obligaţia de confidenţialitate
să participle la întocmirea actului de recepţionare dreptul
de a refuza achitarea retribuţiei integrale, pînă la
înlăturarea viciilor depistate
dreptul de a cere instituirea unei ipoteci, cînd obiectul
contractului prezintă o construcţie sau o parte din aceasta
obligaţia de a furniza materialele necesare executării
contractului, dacă această obligaţie nu este în sarcina
clientului
obligaţia de a executa lucrarea conform indicaţiilor
clientului fără careva abateri dreptul de a cere
recepţionarea lucrării parţiale cu repararea
prejudiciului cauzat prin executare necorespunzătoare
dreptul de a cere rezilierea contractului
dreptul de a cere rezilierea contractului
să transmită lucrarea clientului fără careva vicii materiale
sau juridice
Schema 6. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului
dreptul de opţiune: remedierea viciului sau efectuarea unei
noi lucrări să înlăture viciile şi abaterile depistate pe
parcursul recepţionării lucrării
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului
să suporte cheltuielile suplimentare ce ţin de remedierea
viciilor depistate în cazul materialelor necesare
executării - le suportă partea care le-a furnizat,
dacă în contract nu este prevăzut altfel
I _____________
în cazul obiectului propriu-zis riscul îl suportă
antreprenorul pînă în momentul recepţionării bunului către
client. Imediat recepţionării acest risc trece de partea
clientului
Speţe
-
Speţa 1. La data de 20.08.2002, V.B. s-a obligat, conform contractului de antrepriză
încheiat, să efectueze lucrări de reparaţie a acoperişului gimnaziului nr. 50, (nun. Chişinău.
Costul lucrărilor de reparaţie fiind estimat la 2758 lei 62 bani.
La rîndul său, A.I. se obligă să achite suma sus-menţionată la finisarea reparaţiei
acoperişului, la data de 25.08.2002. Finisînd lucrările de reparaţie, V.B. solicită achitarea
costului lucrărilor în sumă de 2758 lei 62 bani.
A.I. a refuzat achitarea costurilor, motivînd că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile
conform contractului din 20.08.2002.
V.B. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei şi repararea
prejudiciului moral.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. în temeiul unui contract de antrepriză, antreprenorul s-a obligat să ridice o
construcţie. Antreprenorul şi-a executat obligaţia de predare în termen a construcţiei
finalizate care a fost recepţionată de client fără careva obiecţii.
Peste un termen de 4 ani de la recepţionarea construcţiei, s- a dovedit că aceasta se
deformează şi că, de fapt, nu prezintă garanţii de securitate.
Clientul a înaintat pretenţii faţă de antreprenor. Antreprenorul a obiectat şi a declarat
că construcţia a fost recepţionată în termen şi fără careva obiecţii din partea acestuia, lucru
ce-1 eliberează pe antreprenor de răspundere în cazul dat, mai mult ca atît, termenul de
prescripţie întru înaintarea pretenţiilor a expirat.
Clientul s-a adresat în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin
vicierea construcţiei.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. încheind un contract de antrepriză, B s-a obligat faţă de C să construiască o
casă. Materialele de construcţie pentru casă au fost puse în sarcina clientului conform
contractului. Ajungînd la etapa de finalizare a casei şi de dare în exploatare a acesteia,
clientul refuză recepţionarea motivînd că aceasta prezintă vicii legate de calitate.
C s-a adresat faţă de B în privinţa rezilierii contractului pe motiv că această casă
prezintă vicii şi a cerut repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzătoare a
contractului. B însă a obiectat şi s-a adresat în instanţa de judecată şi a solicitat încasarea
Contractul de antrepriză Contractul de vînzare- cumpărare
Obiectul nu există la momentul încheieri contractului, el urmează
a fi produs, fabricat transformat, reparat de către antreprenor
Obiectul contractului de regulă există în realitate şi este transmis
cumpărătorului
Bunul se produce la cererea şi indicaţiile clientului Obiectul îl constituie bunul, chiar dacă urmează a fi comercializat,
intenţia vînzătorului a fost de a produce bunul pentru sine
Antreprenorul poate efectua sau transforma lucrarea care de la bun
început aparţine cu drept de proprietate clientului
Vînzătorul de fiecare dată este proprietarul bunului vîndut
Obiect al contractului pot fi doar bunurile individual determinate Obiect pot fi şi bunurile determinate generic
Bunul poate fi format atît din materialele proprietate a
antreprenorului, cît şi a clientului
Materialul din care este format bunul, chiar dacă iniţial se
intenţionează ca bunul format să fie vîndut, constituie întodeauna
drept de proprietate al vînzătorului
Contractul de antrepriză Contractul individual de muncă
Obiectul este însuşi rezultatul muncii sale şi în funcţie de aceasta
este şi remunerată
Obiectul este activitatea angajatului în profesia respectivă, angajatul
fiind remunerat pentru cantitatea şi calitatea muncii sale, independent
de rezultat
Antreprenorul se bucură de independenţă juridică în privinţa
modului de executare a lucrării, organizînd şi dirijînd procesul de
efectuare a lucrării în mod independent
Salariatul se subordonează ordinului angajatorului
fiind în imposibilitate de a lua decizii de unul singur
Clientul nu răspunde pentru prejudiciile cauzate terţilor Angajatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate faţă de terţi din vina
salariatului
Contractul de antrepriză Contractul de mandat
Urmăreşte rezultatul activităţii antreprenorului pe contul şi riscul
propriu
Săvîrşirea actelor juridice în numele şi pe contul mandantului
însăşi activitatea de antreprenor nu se retribuie, scopul final al
antreprizei este bunul obţinut
Obiectul îl constituie activitatea de orice natură a prestatorului
Schema 7. Deosebiri dintre contractul de antrepriză şi alte contracte
117 47
sumei stabilite conform contractului de antrepriză, cît şi repararea prejudiciului cauzat prin
neexecutare de către C.
in instanţă a fost menţionat faptul că în conformitate cu contractul de antrepriză, C
s-a obligat să pună la dispoziţie lui B materialele de construcţie necesare pentru construcţia
casei.
Soluţionaţi speţa şi daţi apreciere acţiunilor instanţei de judecată în vederea
soluţionării litigiului.
Speţa 4. A a încheiat un contract cu B care prevedea că acesta din urmă să-i repare
casetofonul. Potrivit contractului, sarcina cumpărării pieselor de schimb necesare îi
revenea lui B. Preţul serviciului constituia 1000 lei. în timpul executării lucrului, B a
constatat deficienţe în schema casetofonului, drept urmare adresîndu-se inginerului C în
a-1 ajuta să elaborareze o nouă schemă. Drept urmare, B s-a obligat să-i achite o arvună în
sumă de 200 lei lui C. în timpul executării lucrului unele piese nici nu puteau fi găsite în
vînzare şi B le-a confecţionat singur. Astfel, B 1-a anunţat pe A că trebuie să mai achite
1000 lei. A, însă, a refuzat să achite această sumă, deoarece, conform contractului, B s-a
obligat să efectueze reparaţia pe riscul său la preţul stabilit, de aceea cheltuielile
suplimentare pe care le-a suportat cad pe seama luiB.
B, însă, a menţionat că suma de 1000 lei nu este una finală, ci una aproximativă în
executarea lucrării, de aceea, dacă nu doreşte să o achite, el reziliază contractul şi cere
repararea prejudiciului cauzat prin reziliere.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. S.C. a încheiat cu A.C. un contract de reparaţie curentă a apartamentului
său cu trei odăi. Costul lucrărilor şi procurarea materialului a fost estimat de către părţi la
10 000 lei. Potrivit contractului, efectuarea reparaţiilor trebuia să înceapă la data de 15
septembrie 2009 şi să fie finisată la data de 20 septembrie 2009. La momentul încheierii
contractului, S.C. a achitat suma de 5000 lei. La data de 14 septembrie 2009, A.C. i-a
telefonat lui S.C. şi 1-a rugat să-i acorde un termen de amînare pentru efectuarea lucrărilor
de reparaţie pe motiv că nu reuşeşte să dea în exploatare alte obiecte, la care era obligat, din
lipsa materialelor în vînzare. S.C. a refuzat motivînd că el şi-a luat concediu din cont
propriu pentru a fi prezent la efectuarea lucrărilor de reparaţie şi aşteaptă ca de pe 15
septembrie să fie începută reparaţia.
Efectuarea lucrărilor a fost începută abia la data de 20 septembrie 2009 şi finisate la
data de 28 septembrie 2009. La finele lucrărilor S.C. a achitat suma de 1250 lei, refuzînd să
achite restul motivînd că acesta constituie repararea prejudiciului cauzat prin nexecutarea
corespunzătoare a contractului.
A. C. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei de 3750 lei de
Iu S.C.
Soluţionaţi speţa
Speţa 6. încheind contract de antrepriză, Drosu s-a obligat faţă de Ceban, în schimbul unei
remuneraţii de 5000 lei, să execute cu materialele sale lucrări de reparaţie a casei, în termen
de 2 luni. Efectuând o parte din lucrări, Drosu a fost internat în spital în rezultatul unui
accident. Ceban, dorind să finiseze reparaţia în iermen, a contractat un alt antreprenor.
Ultimul a finalizat lucrările, utilizând materialele lui Drosu. După expirarea a 3 luni, Drosu
i-a solicitat lui Ceban plata a 75% din lucrările efectuate şi restituirea a 800 lei - costul
materialelor utilizate de al 2-lea antreprenor. B a refuzat să plătească sumele sus-numite.
Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
1. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:
a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;
b) dacă aceasta este prevăzut de contract;
c) la cererea antreprenorului.
2. Modalitatea prestării serviciilor este determinată de:
a) prestator;
b) beneficiar;
c) de lege.
3. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru
executarea lucrării revine:
a) antreprenorului general;
b) subantreprenorilor;
c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.
4. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:
a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;
b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru
sau cheltuieli;
c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult
lucru sau cheltuieli.
5. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la
recepţionarea Iui îl suportă:
a) antreprenorul;
b) clientul;
c) partea care a furnizat materialele.
6. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii Ia
destinaţie sau au vicii, antreprenorul:
a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;
b) este obligat să refuze executarea lucrării;
c) este obligat să rezilieze contractul.
7. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:
a) contractul încetează de drept;
b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă;
c) contractul încetează la cererea succesorilor.
8. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:
a) doar să remedieze viciul;
b) doar să execute o nouă lucrare;
c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli disproporţionate.
9. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:
a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;
b) dacă aceasta este prevăzut de contract;
c) la cererea antreprenorului.
10. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru
executarea lucrării revine:
a) antreprenorului general;
b) subantreprenorilor;
c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.
11. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:
a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;
b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli;
c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.
12. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la
recepţionarea lui îl suportă:
a) antreprenorul;
b) clientul;
c) partea care a furnizat materialele.
13. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii
la destinaţie sau au vicii, antreprenorul:
a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;
b) este obligat să refuze executarea lucrării;
c) este obligat să rezilieze contractul.
14. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:
a) contractul încetează de drept;
b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă;
c) contractul încetează la cererea succesorilor.
15. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:
a) doar să remedieze viciul;
b) doar să execute o nouă lucrare;
c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli
disproporţionate.
16. Beneficiarul este obligat să plătească serviciile:
a) atunci cînd cere prestatorul;
b) la momentul încheierii contractului;
c) după prestarea serviciilor.
122 48
Tema nr. 13. Contractul de transport Schema 1.
Caracterele juridice ale contractului de transport
Schema 2. Varietăţile contractului de transport
Transport
Oneros
Contract de transport
Comutativ Sinalagmatic Consensual
Auto
Legislaţie: Codul
transporturilor autonr.
116-XIV din 29.07.1998
Regulamentul
transporturilor auto de
mărfuri din 09.12.1999
Regulamentul
transporturilor auto de
călători şi bagaje din
28.06.2006 Metodologia
de calculare a tarifelor
pentru serviciile de
transportare a călătorilor şi
bagajelor cu transportul
auto Regulamentul
Instituţiei publice
"Agenţia Naţională
Transport Auto" Anexa
nr.l la Hotărîrea
Guvernului nr.539 din V
23.04.2008
Naval
Legislaţie:
Codul
navigaţiei
maritime
comerciale
nr. 599-XIV din
30.09.1999
Regulamentul
Instituţiei
publice
"Căpitănia
portului
Giurgiuleşti"
nr.l 128 din
29.09. 2006
Codul
transportului naval
intern (Proiect)
Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
cu privire la
construcţia Portului
de pasageri
Giurgiuleşti nr.l54
din 14 februarie 2008
Feroviar
Legislaţie:
Regulamentul cu
privire la disciplina
salariaţilor din
transportul feroviar
din 25.02.2005
Regulamentul privind
prestările de servicii
în traficul feroviar de
călători, bagaje,
mărfuri şi mesagerii
în interes propriu,
anexa la Hotărîrea
Guvernului
Republicii Moldova
nr.238 din 25.02.2005
Proiectul
regulamentului
transportului de
mărfuri pe calea
ferată din Moldova
Legislaţie:
Legea aviaţiei civile
nr.l237-XIH din
09.07.1997_______________
Programul Naţional de
facilitare a transporturilor
aeriene nr. 1034 din
16.10.2000_______________
Legea privind securitatea
aeronautică nr. 92-XVI din
05.04.2007 Hotărîrea
Guvernului Republicii
Moldova privind aprobarea
Programului naţional de
securitate aeronautică nr.l49
din
09.02.1998_______________
Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova privind
măsurile ce ţin de asigurarea
activităţii
Administraţiei de Stat a
Aviaţiei Civile nr.l057din
19.10.1998
Speţe
Speţa 1. La data de 23 iulie 2010, SRL „Viitorul" a încheiat cu SRL „Râul" un contract
prin care ultima s-a obligat să-i pună la dispoziţia primei o navă de croazieră fluvială pentru
organizarea unei petreceri de vară pentru angajaţii săi. Prevederile contractului stipulau că
nava pusă la dispoziţia SRL „Viitorul" va fi acordată pentru organizarea petrecerii o
perioadă de 24 de ore (pe toată durata zilei de 1 august 2010), fiind ancorată în portul fluvial
Ungheni, fără drept de deplasare din locul ancorării.
Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile contractuale dintre
SRL „ Viitorul" şi SRL „Râul", inclusiv şi în cazul în care respectivul contract ar fi prevăzut
că nava pusă la dispoziţie urma să se deplaseze, pe perioada acordată, spre portul
Giurgiuleşti.
Speţa 2. La data de 15 august 2010, SRL „Venit", companie specializată în transportul
auto internaţional de persoane, a încheiat cu Asociaţia Obştească „Ciprian Porumbescu" un
contract prin care prima îşi asuma, pe perioada 1 septembrie-1 octombrie 2010, obligaţia de
a-i acorda în mod gratuit ultimei servicii de transport necesare realizării unui turneu
concertistic al trupei orchestrale a Asociaţiei prin mai multe oraşe ale României. La data de
2 septembrie 2010, în drum spre oraşul Galaţi, autocarul pus la dispoziţia trupei s-a defectat,
fiind înlocuit cu un alt mijloc de transport. Din această cauză concertul din Galaţi a fost
amînat cu o zi, iar spectatorilor prejudiciaţi le-a fost returnat 50% din preţ cu titlu de
compensaţie pentru prejudiciul cauzat.
La întoarcerea trupei din România, AO „Ciprian Porumbescu" a acţionat-o în instanţa
de judecată pe SRL „Venit" pentru prejudiciul cauzat prin întîrziere, solicitînd despăgubiri
materiale în mărimea prejudiciului real şi a venitului ratat, care urma a fi utilizat în
activitatea Asociaţiei.
Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile contractuale dintre SRL
„Venit" şi AO „Ciprian Porumbescu", inclusiv în cazul în care respectivul contract ar fi
prevăzut retribuţia pecuniară a transportatorului.
Speţa 3. La încheierea contractului de charter între părţile semnatare au apărut
anumite conflicte vizînd următoarele clauze contractuale:
a) obligaţia indicării mărimii navlului pornind de la volumul şi greutatea mărfii;
b) dreptul de retenţie a mărfii la predarea ei către destinatar în cazul neachitării mărimii
navlului;
c) dreptul de reziliere a contractului de charter în cazul necorespunderii vasului
maritim condiţiilor din contract şi documentelor maritime;
d) includerea în charter de către navlositor a unor prevederi vizînd dreptul lui de a plasa
pe navă „orice încărcătură legală", precum şi dreptul de a alege locul încărcării
mărfii în port.
Determinaţi natura juridică a contractului de charter şi decideţi asupra conţinutului
clauzelor sus-indicate.
Speţa 4. în conformitate cu prevederile contractuale, SRL „Piese de aluminiu" a
expediat marfa sa către destinatar, fiind încheiat în acest sens un contract complex de
transport combinat (feroviar şi automobilistic). Pînă la gara feroviară Drochia încărcătura a
fost deplasată utilizînd transportul feroviar. La predarea mărfii către cărăuşul automobilistic,
acesta a solicitat încheierea unui contract separat cu el, dat fiind faptul că a fost depistată o
cantitate mai mică a încărcăturii decît cea indicată în actele de transport. Reprezentanţii ÎS
„Calea Ferată a Moldovei" au declarat că nu sînt împuterniciţi să încheie un asemenea act
dat fiind faptul că ei la fel deţin doar calitatea de cărăuş. Fiind solicitat de a se prezenta
pentru încheierea contractului de transport auto, expeditorul a refuzat menţionând că deja
are încheiat un contract cu IS „Calea Ferată a Moldovei".
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport.
Speţa 5. SRL „Piese de aluminiu" s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune
către ÎS „Calea Ferată din Moldova", vizînd conflictul apărut la încheierea contractului de
transport în partea modalităţii de achitare pentru transportul prestat şi acordarea unor servicii
suplimentare de către cărăuş.
Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" insista asupra includerii în pct. 2.2 a
contractului alin. (3) în corespundere cu care aceasta ar avea dreptul de a reţine expedierea şi
predarea mărfii pînă la acceptarea de către SRL „Piese de aluminiu" a preţului pentru
operaţiunea de încărcare a bunurilor.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport.
Speţa 6. în conformitate cu prevederile contractuale, ÎS „Calea Ferată a Moldovei"
efectua transportarea mărfurilor textile din mun. Chişinău în oraşul Drochia. în luna mai a
anului 2010 în gara feroviară de destinaţie au parvenit 25 de vagoane de bumbac. întocmai
celor indicate în contract, cărăuşul a notificat destinatarul despre încărcătura ajunsă la
destinaţie în ziua imediat următoare celei în care a sosit marfa. Notificarea a fost realizată
telefonic. Destinatarul, însă, la scurgerea a 5 zile calendaristice nu a efectuat acţiuni de
descărcare şi recepţionare a mărfii, aceasta fiind preluată abia în a 10-ea zi de la sosirea ei la
destinaţie. în efect, aceasta a condiţionat anumite probleme legate de descărcarea
Aerian
49 49
încărcăturii de piese agricole destinată pentru un alt subiect - Uzina de tractoare din Drochia.
Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a solicitat de la destinatarul mărfii de bumbac
compensarea prejudiciului cauzat prin recepţionarea tardivă a încărcăturii.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport.
Speţa 7. ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a încheiat un contract cu SRL „Intermediar",
prin care ultima se obliga la efectuarea unor operaţiuni legate de transportarea încărcăturilor
către destinatari: perfectarea documentelor de transport, intermedierea plăţilor dintre terţi şi
ÎS „Calea Ferată a Moldovei", precum şi întocmirea actelor de recepţionare a mărfii de
respectivii terţi. în luna martie a anului 2010 în gara feroviară au parvenit vagoanele cu
marfa a căror recepţionare de destinatar era intermediată de SRL „Intermediar". ÎS „Calea
Ferată a Moldovei" i-a solicitat acesteia efectuarea descărcării imediate a mărfii pentru a
elibera calea ferată. SRL „Intermediar" a refuzat realizarea respectivelor acţiuni pe motiv că
aceste acţiuni nu intră în obligaţiile sale contractuale, ci, în baza contractului, acestea sînt
puse în sarcina destinatarului. Ultimul a efectuat descărcarea mărfii, însă cu încălcarea
termenelor prevăzute în contract.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport şi expediţie.
Speţa 8. La data de 10 martie 2009 între SRL „Navlositorul" şi SRL „Armatorul" a
fost încheiat contractul de time charter, în temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă nava
maritimă „Sfînta Elena", înregistrată în Republica Moldova, pe o perioadă globală de
închiriere de 3 luni de zile, destinată transportului de mărfuri din mai multe porturi
mediteraneene spre portul maritim Odesa. Pe parcursul executării contractului, SRL
„Navlositorul" în repetate rînduri i-a ordonat comandantului navei să mărească cu 15%
viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul că înregistrează pierderi derivate din
ajungerea tardivă la porturile de destinaţie, fiind deseori obligat să achite amenzi portuare
pentru staţionarea supranormativă a navei în port la efectuarea acţiunilor de descărcare /
încărcare a bunurilor.
Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului respectiv pe motiv că o atare cerinţă
contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai mult în partea dispoziţiilor
referitoare la conducerea navei acesta este subordonat doar armatorului.
La încetarea termenului contractului, SRL „Navlositorul" a acţionat-o în instanţă pe
SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea comandatului, pe motiv că
prepusul său a refuzat îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a
navei, or, dat fiind că raporturile contractuale dintre acestea erau limitate în timp, pentru
interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea raţională a
timpului în care închiria nava.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
navlosire.
Speţa 9. La data de 15 aprilie 2010, între SRL „Navlositorul" şi SRL „Armatorul" a
fost încheiat contractul de bareboat charter, în temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă
nava maritimă „Andora", înregistrată în Republica Moldova, destinată transportului de
mărfuri din portul Bordeaux spre portul maritim Odessa. Pe parcursul executării
contractului SRL „Navlositorul" i-a ordonat comandantului navei să mărească cu 15%
viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul că riscă ajungerea tardivă la portul din
Bordeaux.
Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului dat pe motiv că o atare cerinţă
contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai mult în partea dispoziţiilor
referitoare la conducerea navei acesta este subordonat doar armatorului.
în final, la efectuarea acţiunilor de încărcare a bunurilor, SRL „Navlositorul" a fost
obligată la plata amenzilor portuare pentru staţionarea supranormativă a navei în portul
Bordeaux.
La încetarea contractului SRL, „Navlositorul" a acţionat-o în instanţă pe SRL
„Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea comandatului, pe motiv că ultimul a
refuzat îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a navei, or, pentru
interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea raţională a
timpului în care închiria nava.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
navlosire.
Speţa 10. La data de 15 aprilie 2010 între SRL „Personalitate" şi SRL „Expeditorul"
a fost încheiat contractul de expediţie, în virtutea căruia ultima s-a obligat în faţa primei la
contractarea unui cărăuş şi perfectarea tuturor documentelor necesare transportării auto a 50
de garnituri de mobilier din oraşul Verona în mun.
50 129
Chişinău. Astfel, la 1 mai 2010, SRL „Expeditorul" a încheiat un contract de transport auto
de mărfuri cu SRL „Cărăuşul", însă, la data plecării din oraşul Verona, acesta din urmă a
fost în stare să suplimenteze doar 72 din efectivul de vehicule necesare transportului de
bunuri. în final, SRL „Expeditorul" şi-a asumat de sine stătător obligaţia de transport a
mărfii în partea neacoperită de SRL „Cărăuşul". La 10 mai 2010 unul din vehiculele SRL
„Expeditorul" a suferit un accident rutier şi ca efect bunurile transportate de camionul
accidentat au fost ireparabil distruse, cauzîndu-i lui SRL „Personalitate" un prejudiciu de 35
000 euro. SRL „Expeditorul" i-a compensat dauna cauzată clientului, însă s-a adresat cu o
acţiune către SRL „Cărăuşul" prin care a cerut repararea prejudiciului cauzat prin
neonorarea obligaţiilor de transport, precum şi plata celor 35 000 euro pentru mobilierul
distrus.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport şi expediţie.
Speţa 11. A a expediat în adresa lui B piese de schimb. încărcătura a sosit la
destinaţie cu întîrziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C,
plătindu-i ultimului o amendă pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului potrivit
contractului de vînzare-cumpărare.
B a prezentat ÎS „Calea ferată" pretenţie, solicitînd plata amenzii pentru întîrzierea
transportării şi recuperarea daunelor (amenda plătită lui C şi beneficiul neobţinut prin
sistarea temporară a activităţii).
Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de transport înainte de
intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare a pretenţiei? Soluţionaţi
speţa. Ce categorii de daune urmează să repare cărăuşul? Argumentaţi răspunsul.
> ' ■ » • ' a 1 v .3
Teste-grila
1. Este obligat cărăuşul să încheie contract de transport? a) nu este obligat; . ( . . . . . . . . . b) este obligat daca nu are un motiv serios de a refuza; c) este obligat dacă face ofertă publică de transport.
Tema nr. 14. Contractul de expediţie Schema 1. Reglementarea juridică a
raporturilor juridice de expediţie
Prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte părţi (client)
sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare în vederea
efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision) Raporturile
juridice sînt reglementate de:
dispoziţiile referitoare la mandat, dacă capitolul privind expediţia nu prevede altfel (art. 1075 alin.
(3) din CCRM)
normele juridice
care
reglementează
contractul de expediţie
Schema 2. Forma contractului de expediţie
Contractul de expediţie se încheie în scris
(art. 1075 alin. (2) din CC RM). în executarea acestuia
clientul întocmeşte:
procură în scris, dacă este necesară pentru executarea obligaţiilor
contractuale (art. 1075 alin. (2) CC RM)
dispoziţie de expediere în scris - document pentru organizarea * transportului şi deservirea de
expediţie a clientului
dispoziţie de expediere verbală sau prin telefon. Această dispoziţie necesită a fi confirmată
ulterior în scris
normele cu privire la contractul de
transport în situaţia descrisă în art. 1081 şi
în art. 1082 alin. (2) din CC RM
Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor Speţe
Expeditorul Clientul
Drepturile Drepturile
să descarce, distrugă ori să facă inofensive oricînd, oriunde şi fără
plata vreunei despăgubiri bunurile despre al căror pericol
expeditorul nu a fost informat (art. 1077 alin. (3) CC RM)
să ceară verificarea conţinutului coletelor (unităţilor de
încărcătură) în momentul preluării de către expeditor, în schimbul
unei taxe speciale (art. 1078 CC RM).
să execute el însuşi transportarea, dacă clientul nu a dispus altfel
(art. 1082 alin. (1) CC RM)
să retragă dispoziţiile de expediere şi să revoce procurile eliberate
expeditorului
să ceară compensarea tuturor cheltuielilor suportate la executarea
indicaţiilor clientului, dacă acestea nu sînt incluse în comision
Obligaţiile Obligaţiile
să acţioneze pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în
nume propriu (art. 1075 alin. (1) CC RM)
să achite remuneraţia convenită (comision), care este exigibilă în
momentul în care expeditorul a predat transportatorului bunul (art.
1075 alin. (1), art. 1085 din CC RM)
să încheie un contract de transport (art. 1075 alin. (l)CCRM) să elibereze expeditorului actele necesare pentru executarea
obligaţiilor contractuale
să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării (art.
1075 alin. (1) CC RM)
la cererea expeditorului, să-i furnizeze la timp informaţii asupra
bunului, informaţii pentru întocmirea documentelor de transport,
precum şi îndeplinirea procedurilor vamale şi a altor formalităţi;
să transmită expeditorului documentele care atestă exactitatea
unor astfel de informaţii (art. 1077 alin. (1) CC RM)
să îndeplinească expedierea, în special sub aspectul alegerii
transportatorului, cu grija unui expeditor diligent. în acest sens, el
trebuie să ţină seama de interesele clientului şi să urmeze
indicaţiile acestuia (art. 1076 CC RM)
să atragă atenţia expeditorului asupra naturii pericolului şi asupra
măsurilor de precauţie, în cazul unor bunuri periculoase (art. 1077
alin. (2) CC RM)
la cererea clientului, să-i transmită pretenţiile sale faţă de terţa
persoană participantă la executarea contractului care a cauzat
prejudiciul, cu excepţia cazului cînd, în baza unui acord special,
expeditorul îşi asumă valorificarea pretenţiei pe contul şi pe riscul
clientului (art. 1084 CC RM)
să ambaleze bunurile în aşa fel încît să corespundă cerinţelor
transportării, dacă natura bunurilor reclamă aceasta (art. 1077
alin. (4) CC RM)
dacă bunul trebuie individualizat prin semne, să le aplice în aşa fel
încît să rămînă lizibile pînă la livrare (art. 1077 alin. (5) CC RM)
Speţa 1. SRL „Mogorici" a încheiat cu întreprinzătorul individual „Ion Feret" un
contract, prin care ultimul şi-a asumat obligaţia de a încheia un contract de transport,
conform căruia 15 tone de divin vor fi transportate din or. Călăraşi în or. Briceni, precum şi
să efectueze alte acţiuni, necesare în vederea transportării acestei încărcături. Părţile s-au
înţeles că pentru serviciile de transport vor fi achitaţi 5000 lei, iar pentru serviciile de
expediţie - 1500 lei, inclusiv 500 lei pentru încărcarea în mijlocul de transport.
Expeditorul a găsit un cărăuş, care a fost de acord să transporte 15 tone de divin cu
taxa de transport egală cu 4000 lei. Totodată, cărăuşul şi-a asumat obligaţia de a încărca
această marfă din contul taxei de transport.
Banii pentru serviciile în cauză, în sumă totală de 6500 lei, au fost transmise
expeditorului la momentul încheierii contractului de expediţie.
Aflînd despre faptul că întreprinzătorul individual „Ion Feret" a economisit 1500 lei,
SRL „Mogorici" a cerut să-i fie restituită această sumă, însă expeditorul a refuzat,
considerînd că suma respectivă se datorează experienţei sale şi, ca urmare, nu trebuie să fie
restituită.
Stabiliţi momentul achitării comisionului. Cui urmează să-i revină cîştigurile în cazul
dat? Soluţionaţi litigiul, expunînd propria opinie referitor la fiecare argument adus.
Speţa 2. S.A. „Voievod" a încheiat un contract, prin care a vîndut SRL „Kammilen"
50 tone de orz. Potrivit acestui contract, marfa urma a fi predată cumpărătorului din
depozitul S.A. „Voievod", aflat în s. Corjeuţi, r-nul Briceni. Pentru a transporta 50 tone de
orz la depozitul său, aflat în r-nul Cahul, s. Iujnoe, SRL „Kammilen" a încheiat cu SRL
„Viteza" un contract de expediţie, prin care ultima şi-a asumat obligaţia de a asigura
transportarea mărfii.
Costul serviciilor de expediere, de comun acord, a fost stabilit în mărime de 5000 lei,
deşi costul mediu al acestora pe piaţă este egal cu 4000 lei.
Expeditorul a încheiat un contract de transport cu SRL „Auto-transport", care şi-a
asumat obligaţia de a transporta marfa. Marfa a fost încărcată în cinci camioane şi
transportată în vrac. Pe parcursul transportării, şoferul unui camion a observat că, pe o
parte a bordului, orzul încărcat în camionul lui este alterat. în vederea excluderii
amestecării orzului alterat cu orzul bun, pentru a evita alterarea acestuia, şoferul a aruncat
aproximativ 1 tonă de orz alterat.
SRL „Kammilen" a înaintat pretenţii faţă de expeditorul SRL „Viteza" şi a cerut
achitarea costului orzului ce a fost aruncat - 7000 lei, plus prejudiciul cauzat - 4000 lei. La
rîndul său, expeditorul a menţionat că acesta nu şi-a asumat obligaţiunea de a verifica
marfa încărcată, deci, toate pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de cărăuş, SRL
„Auto-transport", sau către vînzătorul, SA. „Voievod". SRL „Kammilen" a relatat că a
achitat cu 1000 lei mai mult pentru serviciile de expediere, considerînd că această suma
este o taxă specială pentru verificarea mărfii.
Stabiliţi cine poartă răspundere în această situaţie. Soluţionaţi litigiul, oferind
propria viziune argumentată privind fiecare pretenţie adusă.
Speţa 3. SRL „Gunive" a procurat de la SA „Treculi" 20 aparate de cultivat. Dat fiind
faptul că aparatele trebuiau să fie transportate din r-nul Ungheni în r-nul Ocniţa, SRL
„Gunive" a apelat la compania de expediţie „Moroca". Ultima a găsit un cărăuş, cu care a
încheiat contract de expediţie în nume propriu, unde a fost stipulat că toate serviciile de
transport să fie prestate contra sumei de 4000 lei. Expeditorul a încărcat aparatele.
Pe parcursul transportării, din cauza reparării drumului, şoferul a fost nevoit să
transporte aparatele pe altă cale, din care motiv cheltuielile efectiv suportate pentru
transport au crescut de 2 ori, constituind 6000 lei.
Cărăuşul a cerut de la „Moroca" modificarea taxei de transport, care a crescut din
contul forţei majore, şi achitarea suplimentară a încă 2000 lei. Compania „Moroca" a
menţionat că, deşi contractul de transport a fost încheiat în nume propriu, totuşi toate
pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de SRL „Gunive", clientul său, care a şi plătit taxa de
transport.
Determinaţi părţile contractelor. Stabiliţi cazurile, care permit modificarea taxei de
transport. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. Firma de croitorie „Principesa" din r-nul Floreşti a procurat de la Gospodăria
ţărănească „Nelu Viitorul" din r-nul Cimişlia 6 tone de lînă de oi. Expeditorul, SRL
„Repejor", căruia Firma de croitorie i-a eliberat dispoziţia de expediere, a fost de acord să
presteze servicii de expediere: să încheie contractul de transport, ambalarea mărfii,
încărcarea şi descărcarea mărfii, precum şi verificarea mărfii, la un comision de 4000 lei.
SRL „Repejor" a găsit o companie de transport „Fuga-fuga", care a activat pe această
piaţă timp de 5 ani. După ce marfa a fost încărcată, camionul cu încărcătură a început
transportarea. însă încărcătura nu a ajuns la locul destinaţiei la timpul convenit în contractul
de transport.
Firma de croitorie a pretins de la SRL „Repejor" achitarea costului mărfii,
60000 Ic i , restituirea costului serviciilor de expediţie şi transport, precum şi repararea
prejudiciului cauzat în mărime de 15000 lei, dat fiind faptul că marfa nu a fost livrată
, I ... şi după expirarea termenului de 3 luni.
SRL „Repejor" a menţionat în referinţă că în alegerea cărăuşului s-a condus de
Informaţia obţinută din ziarul Makler şi din alte reviste publice, ca şi cum ar fi făcut-o
pentru sine însuşi, ca urmare, şi-a îndeplinit obligaţiile în modul corespunzător. Totodată,
acesta a respins pretenţiile clientului său şi din motiv că ultimul nu i-a dat hani pentru a
încheia un contract de asigurare a încărcăturii. Dacă ar fi fost încheiat un astfel de contract,
ar fi fost micşorat prejudiciul cauzat.
Conform datelor inspectorului fiscal, compania „Fuga-fuga" s-a dovedit a fi o
liimă-fantomă.
Stabiliţi natura juridică a obligaţiilor expeditorului. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 5. Firma de conserve „Gustoşică" a procurat de la GŢ „Aureliu Popuşoi" 50 tone
de mere şi 30 tone pere. în vederea asigurării transportării acestora din r-nul Şoldăneşti în
or. Cupcini, r-nul Edineţ, firma de conserve a încheiat cu expeditorul, SRL „Fluture", un
contract prin care ultima s-a obligat să încheie un contract de transport şi să presteze servicii
de: încărcare-descărcare, cîntărire, organizarea transportării, însoţirea şi paza acestor
fructe. Totodată, firma „Gustoşică" a înaintat următoarele cerinţe faţă de transportator: să
deţină licenţa necesară, să fie rezident al Republicii Moldova, să aibă o experienţă de cel
puţin 5 ani în domeniul transportului.
Dat fiind faptul că contractul nu stipula expres interdicţia expeditorului de a transporta
cu forţe proprii, SRL „Fluture" a încheiat cu sine un contract de transport din numele Firmei
de conserve, prin care s-a angajat să transporte legumele stipulate. Marfa a fost cîntărită şi
încărcată în 5 camioane închiriate de SRL „Fluture" de la o companie de transport terţă. Pe
parcursul transportării, 2 camioane s-au defectat, iar SRL „Fluture" a fost nevoită să încheie
un contract de transport cu o companie de transport moldo-ucraineană „Ajutorul" care a
obţinut licenţa pe teritoriul Moldovei cu doi ani mai înainte.
Fructele au ajuns la Firma de conserve la timp, însă din cauza mai multor
descărcări-încărcări, 10 % din marfa transportată de compania „Ajutorul" a fost deteriorată.
Compania „Gustoşică" a înaintat pretenţii faţă de expeditor: pentru transportarea cu
forţe propriii a fructelor, deşi contractul nu prevedea expres acest drept; pentru încheierea
contractului de transport cu o companie de transport care nu corespundea cerinţelor
prescrise în indicaţiile clientului, precum şi pentru prejudiciul cauzat bunurilor transportate.
SRL „Fluture" a contrazis prin argumentele sale că: avea dreptul să transporte cu forţe
proprii, dat fiind faptul că în legislaţia civilă se permite ceea ce nu este interzis expres; că a
fost nevoit să încheie contractul cu o companie de transport aleasă în interesele clientului,
urmînd scopul să reducă la minimum posibilele prejudicii ce puteau fi cauzate prin pierirea
fructelor. Ba chiar mai mult, compania atrasă şi-a executat întocmai clauzele contractului
de transport încheiat; iar prejudiciul este cauzat datorită viciilor transportului închiriat,
astfel ultima pretenţie urmează a fi înaintată faţă de proprietarul camioanelor arendate.
Identificaţi vinovăţia părţilor contractante. Stabiliţi răspunderea participanţilor
în aceste raporturi juridice. Soluţionaţi litigiul,
v ' • , . . ■ , , ,
Teste- grilă
1. Obligaţiile expeditorului sînt:
a) de prudenţă şi diligentă;
b) de rezultat;
c) de intermediere.
2. împuternicirile expeditorului pentru încheierea contractului de transport se atestă prin:
a) contract de expediţie;
b) contract de mandat;
c) procură specială, eliberată în mod obligatoriu.
3. Obligaţia de asigurare a încărcăturii este:
a) o obligaţie a expeditorului în orice situaţie;
b) o obligaţie a expeditorului doar în situaţia cînd a fost cerută de client;
c) o obligaţie a clientului.
b) aceasta urmează a fi confirmată ulterior în termen de 15 zile;
c) aceasta nu are putere juridică.
7. Destinatarul trebuie să formuleze obiecţii referitor la starea încărcăturii:
a) la momentul livrării încărcăturii, sub sancţiunea pierderii acestui drept;
b) pînă la a treia zi din data livrării, cu condiţia că viciul nu poate fi observat din
exterior;
c) pînă la a cincia zi din momentul livrării.
8. Expeditorul are obligaţia de verificare a încărcăturii:
a) indiferent de conţinutul contractului;
b) doar contra unei taxe speciale;
c) doar la solicitarea clientului, plata fiind inclusă în comision.
9. Expeditorul poate reprezenta şi interesele cărăuşului:
a) doar în cazul în care cărăuşul este rezidentul Republicii Moldova;
b) în orice situaţie;
c) în cazul în care îi este oferită expres această împuternicire.
10. în cazul decesului clientului:
a) contractul de expediţie încetează la data decesului;
b) contractul de expediţie nu încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract sau nu
rezultă din conţinutul obligaţiei;
c) contractul de expediţie încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract.
4. Dispoziţia de expediere se emite:
a) în mod obligatoriu în orice situaţie;
b) la solicitarea expeditorului;
c) din iniţiativa clientului.
5. Expeditorul poate efectua transportarea cu forţe proprii:
a) dacă îi este oferit acest drept prin contract;
b) dacă altfel nu este stipulat în contract;
c) dacă suplimentar a fost încheiat contract de transport.
6. In cazul în care dispoziţia de expediere a fost dată oral:
a) clientul suportă toate riscurile legate de transmiterea deplină sau incompletă a însărcinărilor;
■
Tema nr. 15. Contractul de mandat Schema 1.
Caracterele juridice ale contractului de mandat
Schema 2. încheierea, executarea şi încetarea contractului de
mandat
Contractul de
mandat
Contract de mandat
Gratuit Unilateral Comutativ
Consensual
Personal
încheierea
Subiecţi: 1 .Mandant
2.Mandatar
Obiect:
încheierea de către
mandatar în numele şi pe
contul mandantului de acte
juridice
Executarea
Natura obligaţiilor
mandatarului: - De
prudenţă şi diligentă
încetarea
Denunţarea mandatului:
1.Operabilă la iniţiativa
oricărei părţi
2.Inopozabilă terţilor în
cazul nenotificării lor
despre revocare
Decesul, incapacitatea
mandantului: 1 .în lipsa
prevederilor exprese nu
duce la încetarea
mandatului 2.Raporturile de
mandat continuă pînă la
preluarea obligaţiilor
mandatarului de către
succesor sau reprezentant
Decesul mandatarului: - în
lipsa
prevederilor exprese duce la
încetarea contractului de
mandat
Transmiterea executării
către un terţ:
1 .Este permisă
atragerea de ajutoare de
către mandatar
2.Transmiterea
executării integrale a
mandatului e permisă
doar în cazul:
2.1 .Prevederilor
exprese în contract
2.2.Cînd o cer
interesele mandantului
3. De efectele actelor
realizate de terţ este
ţinut responsabil
mandatarul _________________
Încheierea unui act cu sine însuşi: 1
.în cazul expres prevăzut în contract
2.Mandatul constă exclusiv în
executarea unei obligaţii (art. 251
CC.)
Acceptarea mandatului:
1. Expresă
2. Tacită ______________
Definirea împuternicirilor: 1
.Mandat general -acte
administrare şi conservare
2.Mandat special -acte de
dispoziţie, administrare şi
conservare
136 53
-
Speţa 1. Ionesu Anatol a decis să încheie un contract de mandat cu Sadoveanu
Grigore, în temeiul căruia ultimul urmează a fi împuternicit să reprezinte interesele
părinteşti ale primului în faţa tuturor organelor de stat şi administrative ale Republicii
Moldova, pe perioada plecării sale în străinătate, cu privire la drepturile fiului minor,
Ionescu Andrei.
In acest scop, mandatarul urmează a fi împuternicit să semneze în numele lui Ionescu
Anatol oriunde va fi necesar, orice cereri şi declaraţii, inclusiv la plecarea temporară sau
stabilire cu trai definitiv în străinătate a fiului minor, să decidă la intervenţii chirurgicale,
cât şi să îndeplinească orice alte acţiuni din numele acestuia.
Apreciaţi posibilitatea încheierii unui asemenea act prin prisma reglementărilor
referitoare la mandat.
Speţa 2. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi Miron Simion, în calitate de
mandatar, au încheiat contractul de mandat, avînd ca obiect reprezentarea intereselor
primei în instanţele de judecată în pricina civilă cu privire la desfacerea căsătoriei cu
Grigoraş Fiodor şi partajul averii dobândite de soţi în perioada căsătoriei. Condiţiile
contractului au stipulat că, pentru executarea mandatului, mandatarul va primi de la
mandant retribuţia în mărime de 9000 lei, din care 4500 lei vor fi achitaţi la momentul
încheierii contractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului, definită în contract
drept câştigarea procesului în condiţiile solicitate de Grigoraş Măria. Totodată, părţile
contractului au convenit să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa mandatul.
Apreciaţi legalitatea unui asemenea act prin prisma reglementărilor referitoare la
mandat.
Speţa 3. Cet. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi Miron Simion, în calitate de
mandatar, s-au adresat la notarul din Edineţ pentru autentificarea contractului de mandat,
avînd ca obiect reprezentarea intereselor în instanţele de judecată în pricina civilă cu privire
la desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi partajul averii dobîndite de soţi în perioada
căsătoriei.Condiţiile contractului solicitat:
- mandatarul va deţine drepturile menţionate expres în art. 81 al Codului de Procedură
Civilă;
- termenul mandatului - 5 ani;
pentru executarea mandatului mandatarul va primi de la mandant retribuţia în
mărime de 20000 lei, din care 10000 lei vor fi achitaţi la momentul încheierii
contractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului;
părţile contractului solicită să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa
mandatul.
Speţa 4. Poate mandatarul în temeiul contractului de mandat să elibereze procuri iu
ordine de substituire pentru unele sau toate împuternicirile acordate de mandant? Poate
mandatarul să revoce împuternicirile transmise în ordine de substituire?
Poate mandatarul încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi?
Care este procedura de denunţare a mandatului?
Teste- grila
1. Mandatarul poate transmite executarea mandatului unui terţ:
a) numai în cazul în care este prevăzut acest drept în contract;
b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;
c) dacă nu este interzis de contract.
2. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi mandatari, mandatul produce efecte:
doar dacă este acceptat de toţi; dacă este acceptat măcar
de unul dintre mandatari; dacă este acceptat de
majoritatea mandatarilor.
3. în cazul desemnării mai multor mandatari aceştia încheie actele:
a) împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitidine din mandat;
b) dacă participă majoritatea;
c) fiecare în limitele mandatului.
4. Dubla reprezentare de către mandatari:
a) este interzisă;
b) este permisă;
c) este permisă numai cu acordul mandanţilor.
5. Mandatarul se poate abate de la indicaţiile mandantului:
a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;
c) dacă o cer interesele mandatarului
6. Mandatarul poate încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi:
a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;
b) dacă aceasta nu este interzis de contract;
c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.
7. Mandatarul poate cere compensarea cheltuielilor:
a) dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă contractul este cu titlu oneros;
c) dacă acestea nu au fost compensate prin remuneraţie
8. Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a dobîndit în
executarea obligaţiilor sale contractuale:
a) dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) doar dacă contractul este cu titlu gratuit;
c) dacă contractul nu prevede altfel.
9. Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care o
obţine în exercitarea mandatului:
a) dacă nu este interzis de contract;
b) dacă există acordul mandantului;
c) dacă nu prejudiciază mandantul.
10. Mandatarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor;
a) necesare;
b) utile;
c) prevăzute de contract.
11. în cazul decesului mandatarului:
a) contractul nu încetează;
b) contractul încetează;
c) încetează dacă este prevăzut de contract.
12. In cazul decesului mandantului:
a) contractul încetează;
b) contractul nu încetează;
c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.
13. Dreptul de denunţare a mandantului:
a) poate fi exclus;
b) nu poate fi exclus;
c) este posibil doar dacă contractul nu prevede altfel.
14. în cazul mandatului gratuit mandatarul răspunde:
a) doar în cazul intenţiei sau culpei grave;
li) indiferent de culpă;
<■) doar în limita prejudiciului real.
15. Dacă mandatarul este profesionist, mandatul:
a) este gratuit;
b) este oneros dacă este prevăzut de contract;
c) este prezumat oneros.
16. Contractul de mandat are ca obiect:
a) încheierea de acte juridice;
b) dobîndirea dreptului de proprietate;
c) săvîrşirea anumitor acţiuni.
17. Dacă actul juridic a fost încheiat de mandatar în condiţii mai avantajoase
decît cele stabilite de mandant, diferenţa:
aj revine mandantului;
b) revine mandatarului;
c) se împarte în mod egal între părţi.
18. Dacă pentru încheierea unui act juridic sînt desemnaţi mai mulţi
mandatari:
a) ei urmează să încheie împreună actul, dacă altfel nu este stipulat sau rezultă din
mandat;
b) fiecare are dreptul să încheie singur actul juridic;
c) ei răspund solidar pentru executarea obligaţiilor.
■
54 138
■
■
Tema nr. 16. Contractul de comision
Speţa 1. Magazinul de consignaţie a primit de la A, în consignaţie, un casetofon,
fiind evaluat la preţul de 1500 lei. La momentul încheierii contractului, comisionarul 1-a
preîntîmpinat pe A de posibilitatea reducerii preţului stabilit, dacă în termen de douăzeci de
zile bunul nu va fi vîndut. în termenul stabilit de contract casetofonul nu s-a vîndut.
Directorul magazinului de consignaţie a trimis o notificare către A cu solicitarea de a se
prezenta, în termen de douăzeci de zile, la comisionar pentru reevaluarea bunului, însă în
termenul indicat de la A nu a parvenit nici un răspuns. Astfel comisionarul a redus preţul
casetofonului la suma de 1000 lei, în urma cărui fapt bunul a fost vîndut.
în scurt timp din ziua vînzării, A s-a prezentat la magazinul de consignaţie şi a
declarat că nu este de acord cu reducerea preţului, solicitînd să-i fie achitată integral suma
stabilită iniţial în contract, motivînd că în perioada cînd a fost notificată se afla în deplasare,
fiind în imposibilitate de a da un răspuns.
Comisionarul a refuzat să transmită suma solicitată, motivînd prin faptul că A era
obligat de a înştiinţa despre lipsa sa.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. A a cumpărat de la magazinul de consignaţie o blană. Peste o perioadă de
timp de la procurare a depistat că în anumite locuri blana este deteriorată de molii, în
legătură cu acest fapt, A s-a adresat către vînzător cu cerinţa de a returna blana şi de a-şi
recupera suma de bani achitată sau de a fi redus preţul de cumpărare. Vînzătorul a refuzat
satisfacerea cerinţelor, fâcînd trimitere la faptul că bunurile achiziţionate în magazinul de
consignaţie nu pot fi returnate, iar ce ţine de viciu, acesta putea apărea după procurare.
A a atacat în judecată magazinul de consignaţie. Prin raportul de expertiză efectuat a
fost stabilit că blana a fost deteriorată de molii cu mult înainte de a fi transmis magazinului
de consignaţie spre vînzare.
Reprezentantul vînzătorului a declarat că, ţinînd cont de faptul că deteriorarea blănii
nu s-a produs din vina magazinului, acesta nu poate fi atras la răspundere. în calitate de
martor în instanţă s-a prezentat fosta proprietară a bunului în litigiu, care a declarat că în
momentul predării spre consignaţie blana nu avea nici un defect, iar comisionarul în
momentul recepţionării nu a prezentat careva obiecţii.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. A a încheiat cu B un contract de comision privind vînzarea pepenilor verzi.
întru executarea contractului, B a transmis pentru realizare cinci tone de marfă, preţul de
vînzare al căreia era de 10 lei pentru un kilogram. Din volumul total al mărfii, jumătate a
fost comercializată la preţul iniţial stabilit, iar cealaltă jumătate a l'ost comercializată la
preţul de 5 lei pentru un kilogarm. A nu a fost de acord cu reducerea preţului, drept urmare
s-a adresat instanţei de judecată, indicînd că anticipat realizării mărfii, în privinţa
schimbării preţului, trebuia cerat acordul comisionarului, în instanţă, reprezentantul
comisionarului a declarat că obţinerea acordului comitentului ar fi durat în timp, fapt care
putea duce la alterarea mărfii, deoarece comisionarul nu avea un loc special utilat pentru
depozitarea acesteia.
în legătură cu acest fapt, comisionarul a fost nevoit să realizeze marfa la preţ redus,
drept confirmare despre preţul acestui tip de marfă în ziua comercializării B a prezentat un
certificat de la administraţia pieţei care confirma că în zilele de comercializare marfa era
vîndută la preţul de cinci lei pentru un kilogram.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. A 1-a acţionat pe B în instanţă solicitînd încasarea a 5000 lei, în cerere
indicînd că la data de 10.10.2010 i-a predat pîrîtului pentru comercializare, prin
consignaţie, o combină muzicală, însoţită de paşaportul tehnic, inclusiv traducerea acestuia
în limba română. Conform contractului de comision, comisionarului îi revenea un
comision pentru comercializarea bunului în termenul stabilit de contract, în instanţă s-a
discutat problema achitării depozitării bunului. La examinarea cauzei s-a stabilit că
reducerea preţului iniţial s-a desfăşurat cu încălcări contractuale, iar reevaluarea a fost
făcută la cerinţa comitentului, alte reevaluări nefiind operate. La data de 10.10.2011, A a
solicitat returnarea bunului în legătură cu executarea necorespunzătoare a obligaţiilor
contractuale de către comisionar. Totodată, s-a stabilit că comisionarul pierduse actele
însoţitoare, fapt care făcea imposibilă comercializarea bunului, care era de producţie
străină. în afară de aceasta, A i-a achitat lui B pentru depozitare suma de 1000 lei.
Instanţa a satisfăcut parţial cerinţele reclamantului, cu încasarea în folosul lui A a
1500 lei, motivînd în hotărîre că bunul risca să nu poată fi vîndut din cauza lipsei cererii de
cumpărare.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. Societatea comercială A a încheiat contract de comision cu societatea
comercială B, prin care ultima se obliga să cumpere pentru prima mere la preţul de 5 lei
pentru 1 kg. Avînd în vedere conjunctura de piaţă, comisionarul a cumpărat
merele la preţul de 6 lei pentru 1 kg. Comitentul a acceptat cumpărătura, dar i-a restituit
comisionarului cheltuielile suportate în legătură cu cumpărarea merelor la preţul de 5 lei
pentru 1 kg., aşa cum era prevăzut în contract. Comisionarul s-a adresat în judecată, cerînd
de la comitent restituirea diferenţei de preţ. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi soluţia.
Speţa 6. Societatea comercială A a încheiat contract de comision cu societatea
comercială B, prin care ultima se obliga să vîndă costume la preţul de 400 lei bucata.
Comisionarul a vîndut costumele la preţul de 600 lei bucata, păstrând diferenţa de preţ de
200 lei în calitate de remuneraţie.
Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la comisionar restituirea
întregului preţ, susţinând că, potrivit contractului, comisionul a fost stabilit în mărime de
5% din preţul de vânzare.
Soluţionaţi speţa. Argumentaţi soluţia.
Speţa 7. A a încheiat contract de consignaţie cu magazinul de consignaţie B, prin
care ultimul se obliga să vândă un televizor nou la preţul de 2000 lei. Peste 10 zile
comisionarul a vândut televizorul lui C.
După expirarea a 5 zile, C a constatat că televizorul are vicii ascunse. Drept urmare,
C a solicitat comisionarului restituirea preţului sau reducerea acestuia. Comisionarul a
refuzat satisfacerea cerinţei lui C, motivând refuzul său prin faptul că bunurile cumpărate în
reţeaua de comerţ de consignaţie nu se supun restituirii, iar viciile puteau apărea din vina lui
C.
C a acţionat în judecată comisionarul, solicitând restituirea preţului în mărime de
2000 lei. La examinarea cauzei, s-a solicitat efectuarea expertizei, care a constatat că viciile
televizorului existau la data vânzării lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A în calitate
de pârât şi eliberarea sa de răspundere.
Soluţionaţi speţa. Cine va avea calitatea de pârât? Argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
1. Comisionul este:
a) un contract comutativ;
b) un contract cu titlu gratuit;
c) liberalitate.
2. Comisionul este un contract:
a) cu executare imediată;
b) aleatoriu;
c) cu executare succesivă.
3. Contractul de comision este un contract:
a) real;
b) consensual;
c) solemn.
4. Contractul de comision se încheie în formă:
a) verbală;
b) scrisă;
c) autentificată notarial.
5. Contractul de comision poate fi încheiat:
a) doar între persoane juridice;
b) doar între persoane fizice;
c) între orice persoane. < . i ..................................
6. Contractul de comision are ca obiect:
a) încheierea de acte juridice;
b) dobîndirea dreptului de proprietate;
c) săvîrşirea anumitor prestaţiuni de intermediere.
7. Comisionarul se poate abate de la indicaţiile comitentului:
a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă aceasta o cer interesele comitentului;
c) dacă o cer interesele comisionarului.
8. Dubla reprezentare de către comisionari: a) este interzisă;
.55 144
b) csle permisă; c) este permisă numai cu acordul comitenţilor.
9. Comisionarul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate de
comisionar:
a) în toate cazurile;
b) dacă aceasta este prevăzut de contract;
c) dacă aceasta este în interesul comitentului.
10. Comisionarul poate încheia acte juridice în numele comitentului cu sine însuşi:
a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;
b) dacă aceasta nu este interzis de contract;
c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.
11. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şi
obligaţii:
a) pentru comisionar;
b) pentru comitent;
c) solidar pentru comisionar şi comitent.
12. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:
a) în toate cazurile;
b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;
c) dacă contractul nu prevede altfel.
13. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de
acesta pentru comitent aparţine:
a) comisionarului;
b) comitentului;
c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.
14. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:
a) de comisionar;
b) de comitent dacă contactul nu prevede altfel;
c) de comisionar dacă aceasta este prevăzut de contract.
15. In contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii mai
favorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:
a) revine comitentului;
b) revine comisionarului;
c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.
16. Dacă executarea indicaţiilor comitentului duce, în mod vizibil, la dezavantajarea
acestuia, comisionarul trebuie să execute indicaţiile:
a) dacă comitentul insistă asupra indicaţiilor;
b) dacă comisionarul 1-a notificat pe comitent;
c) dacă nu a primit răspuns de la comitent.
i < oiiiisionarul este obligat să remită comitentului tot ceea ce a dobîndit în , »rr II la
rea obligaţiilor sale contractuale:
l) dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) doar dacă contractul este cu titlul gratuit;
c) dacă contractul nu prevede altfel.
IH. < oiiiisionarul este obligat să dea lămuririle cerute de comitent:
B) dacă aceasta este prevăzut de contract; li) dacă
contractul este cu titlu oneros; c) dacă contractul
nu prevede altfel.
19, ( oiiiisionarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor:
a) necesare;
b) utile;
e) prevăzute de contract.
20. Cheltuielile de păstrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primite
de la terţi, le suportă comisionarul:
a) dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă contractul este cu titlul oneros;
e) dacă în lege sau în contract nu este prevăzut altfel.
21. Comisionarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care
o obţine în exercitarea comisionului:
a) dacă nu este interzis de contract;
b) dacă există acordul comitentului;
c) dacă nu prejudiciază comitentul.
22.în cazul decesului comisionarului:
a) contractul nu încetează;
b) contractul încetează;
c) încetează dacă este prevăzut de contract.
23. în cazul decesului comitentului:
a) contractul încetează;
b) contractul nu încetează;
c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.
24. în contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii mai
favorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:
a) revine comitentului;
b) revine comisionarului;
c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.
56
25. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şi
obligaţii:
a) pentru comisionar;
b) pentru comitent;
c) solidar pentru comisionar şi comitent.
26. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:
a) în toate cazurile;
b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;
c) dacă contractul nu prevede altfel.
27. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de
acesta pentru comitent aparţine:
a) comisionarului;
b) comitentului;
c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.
28. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:
a) de comisionar;
b) de comitent, dacă contractul nu prevede altfel;
c) de comisionar, dacă aceasta este prevăzut de contract.
Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară
Schema 1. Caracterele juridice ale contractului de administrare fiduciară
Contract de administrare fiduciară
Sinalagmatic
Real Comutativ Gratuit /
Oneros
150 57
Schema 2. Noţiunea şi subiecţii contractului de administrare fiduciară
Contractul de administrare
jiduciara
Administratorul fiduciar: Drepturile:
- de a dispune de un imobil doar în cazurile prevăzute de lege sau de contract
- să ceară remuneraţie pentru activitatea sa, doar în cazul când aceasta este stipulat
în conţinutul contractului
- să ceară de la fondator restituirea cheltuielilor suportate în legătură cu
administrarea
- să refuze administrare fiduciară, preavizînd în mod obligatoriu Fondatorul cu cel
puţin 3 luni până la aceasta
Obligaţiile:
- să administreze în nume propriu proprietatea încredinţată, dar pe riscul şi pe
contul fiduciantului
- să manifeste faţă de interesele fiduciantului diligenta de care dă dovadă în
afacerile proprii
- să facă public faptul separării bunurilor luate în administrare fiduciară de
bunurile sale
- să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate de manager fiduciar
- să administreze personal patrimoniul care i-a fost transmis în administrare
fiduciară
- să
transmită fondatorului tot ce a obţinut în legătură
cu administrarea patrimoniului, dacă această
obligaţie este prevăzută de contract, iar în cazul
când această obligaţie nu este prevăzută de
contract, administratorul fiduciar este obligat să
includă toate drepturile şi bunurile obţinute ca
rezultat al activităţii de administrare fiduciară, în
componenţa patrimoniului primit în administrare
Schema 3. Deosebiri dintre administrarea fiduciară
şi alte contracte
Administrarea fiduciară Gestiunea economică
administratorul fiduciar nu dobândeşte atributele de posesie,
folosinţă şi dispoziţie, ci dobândeşte doar împuternicirea de a le
exercita
Persoana respectivă(gestionarul) dobândeşte un drept real limitat,
care este constituit din atributele de posesie, folosinţă şi
dispoziţie
Administratorul fiduciar exercită atributele dreptului de
proprietate doar în interesele fondatorului administrării, sau în
interesele persoanei indicate de către acesta (art. 1053, alin. (1,2)
CCalRM)
Atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie sunt exercitate nu
doar în interesele proprietarului, ci şi în interes propriu
Dreptul de administrare fiduciară este un drept obligaţional
conţinutul căruia este stabilit nu doar de lege, ci şi de contractul
dintre fondatorul administrării şi administratorul fiduciar
Dreptul de gestiune economică este un drept real, conţinutul şi
limitele exercitării căruia sunt stabilite de lege
Administrarea fiduciară Agenţia
Administrarea fiduciară întotdeauna presupune folosirea
patrimoniului în vederea obţinerii venitului
Agentul săvârşeşte doar acele fapte materiale care le însoţesc pe
acele juridice şi nu sunt legate de folosirea patrimoniului
principalului în vederea obţinerii beneficiului
Administratorul fiduciar exercită toate atribuţiile (posesie,
folosinţă şi dispoziţie) asupra patrimoniului fondatorului
administrării
Agentul, de regulă, poate doar să dispună de patrimoniul
principalului
Administratorul fiduciar poate acţiona doar din nume propriu,
nu şi din numele fondatorului administrării
Agentul are împuterniciri permanente de intermediere, de
încheiere de contracte comerciale cu bunuri şi servicii în numele
şi pe contul unei alte întreprinderi (art. 1199 alin. (1), CC al RM)
Speţe
Speţa 1. între SRL Andrieş şi SRL Visage a fost incheiat un contract de
administrare fiduciară a unui salon de frumuseţe, conform căruia administrator
fiduciar a fost numit SRL Andrieş. în timpul executării contractului, SRL
Andrieş a încheiat un contract de împrumut a unei sume de bani cu ÎI Floare,
garantînd cu salonul de frumuseţe ce aparţine SRL Visage. La expirarea
termenului contractului de administrare fiduciară salonul a fost transmis
proprietarului, însă suma de bani din contractul de împrumut nu a fost
rambursată.La scadenţă, ÎI Floare a înaintat acţiune în judecată privind
transmiterea salonului în proprietatea sa, deoarece nu i-au fost satisfăcute
creanţele băneşti. SRL Visage, la rîndul său, a protestat, invocînd faptul că ÎI
Floare trebuie să-şi satisfacă creanţele din bunurile şi patrimoniul SRL Andrieş,
şi nu din bunurile sale, deoarece contractul de împrumut a fost încheiat într-un mod
fraudulos, SRL Visage neştiind despre existenţa contractului de împrumut.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. între SA Market-Prim şi SRL First a fost încheiat un contract de
administrare fiduciară a patrimoniului. Fiind numit administrator fiduciar, SA
Market-Prim efectua toate actele necesare, fructele obţinute, insă, le împărţea în jumătate
cu SRL First. La expirarea contractului, fiind informat că toate fructele obţinute trebuiau
să aparţină doar lui, SRL First a acţionat în judecată pe SA Market, solicitînd
rambursarea tuturor fructelor care nu i-au fost date. SA Market a invocat, însă, că cererea
înaintată de SRL First este tardivă, după expirarea contractului, şi nu este în obligaţia lui
de a rambursa venitul.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 ani,
obiectul căruia îl forma administrarea clădirii de producere ce aparţinea lui A. în cursul
executării obligaţiilor sale administratorul fiduciar - B - a obţinut de la bancă un credit pe
termen de 6 ani, ipotecînd construcţia ce forma obiectul contractului.
După expirarea termenului contractului de administrare fiduciară, construcţia a
fost restituită lui A. în legătură cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca
a procedat la urmărirea bunului ipotecat. A a intentat acţiune reconvenţională, solicitînd
nulitatea contractului de ipotecă, pe motiv că termenul acestuia nu poate depăşi termenul
contractului de administrare fiduciară.
Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 m i
obiectul căruia îl forma administrarea acţiunilor ce aparţineau lui A. Potrivit
L 'oiiliactului, A se obliga trimestrial să plătească administratorului fiduciar
I ....... ieraţie în mărime de 1% din valoarea acţiunilor şi să-i restituie cheltuielile
.i 11 H ii late.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea i
Examinînd un raport, A a constatat că, deşi preţul acţiunilor a diminuat, B şi-a ( llculat
remuneraţie şi a dedus din venitul pe care trebuia să-1 achite lui B cheltuielile lUportate.
A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate şi a remuneraţiei reţinute, BOnsiderînd că
administratorul are dreptul la remuneraţie numai dacă în rezultatul lOtivităţii sale de
administrare a bunului obţine venit. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
1. Contractul de administrare fiduciară va inceta în unul din următoarele
cazuri:
a) refuzul beneficiarului de a primi beneficiul, dacă altfel nu este prevăzut în
contract;
b) dispariţia administratorului fiduciar persoană fizică;
c) la cererea fondatorului administrării fiduciare.
2. Contractul de administrare fiduciară poate fi modificat în unul din
următoarele cazuri:
a) atunci cînd fondatorul administrării cere, clauzele contractuale trebuie să fie
modificate în mod obligatoriu;
b) prin acordul comun al părţilor şi doar în limitele stabilite de contract şi de
legislaţia în vigoare;
c) după 3 luni din ziua incheierii contractului.
3. în calitate de administrator fiduciar poate apărea:
a) orice persoană, fizică sau juridică;
b) autorităţile publice datorită atribuţiilor stabilite prin lege;
c) beneficiarul administrării fiduciare.
4. în ceea ce priveşte apartenenţa fructelor, legea menţionează imperativ că:
a) ele nu revin fondatorului administrării şi se includ în patrimonial
administrării fiduciare;
b) ele revin fondatorului şi nu se includ în patrimoniul administrării;
c) ele nu revin nici uneia dintre părţi.
5. Răspunderea administratorului fiduciar în raport cu terţii este
următoarea:
a) nu va răspunde el, ci beneficiarul administrării, deoarece el este proprietarul
bunurilor;
b) va răspunde personal şi se va limita la bunurile primite în administrare fiduciară;
c) va răspunde cu patrimoniul său pentru prejudiciile cauzate.
6. Riscul micşorării patrimoniului administrat, precum şi riscul pieirii
Fondatorul administrării:
Drepturile:
- să aleagă terţa persoană în
favoarea căreia va fi executat
contractul de către administratorul
fiduciar
- dreptul să exercite controlul
asupra activităţii administratorului
fiduciar, în limitele prevăzute de
contract
- dreptul să ceară şi să primească
toate veniturile obţinute de fiduciar
în urma administrării patrimoniului
respectiv Obligaţiile:
- de a transmite administratorului
fiduciar patrimoniul care urmează să
fie administrat
- de remunerare a administratorului
fiduciar, în cazul când contractul va
prevedea posibilitatea remunerării
acestuia
- de a restitui fiduciarului toate
cheltuielile suportate de către acesta
în legătură cu administrarea
patrimoniului, dacă contractul sau
legea nu prevede altfel
Noţiune - prin
contractul de
administrare fiduciară,
o parte (fondator al
administrării,
fiduciant)
predă bunuri în
administrare
fiduciară
celeilalte părţi
(administrator
fiduciar,
fiduciar), iar
acesta se obligă
să administreze
patrimoniul în
interesul
fondatorului
administrării,
administratorul
fiduciar
Părţile:
- Administratorul
fiduciar
- Fondatorul
administrării
- Beneficiarul
administrării Formă:
- Scrisă
- Verbală (după caz)
150 58
fortuite a acestuia îl suportă:
a) administratorul fiduciar;
b) fondatorul administrării;
c) beneficiarul, dacă acesta există.
7. în administrare fiduciară pot fi transmise:
a) orice bunuri;
b) doar bunurile determinate individual;
c) doar bunurile determinate generic.
8. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,
administratorul fiduciar:
a) dobîndeşte atributele proprietăţii;
b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;
c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele
fondatorului administrării.
9. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează
în
calitate de fiduciar:
a) în toate cazurile;
b) dacă aceasta este prevăzut de contract;
c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.
10. Riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară îl suportă:
a) administratorul fiduciar;
b) fondatorul administrării;
c) fondatorul administrării, dacă aceasta este prevăzut de contract.
11. în administrare fiduciară pot fi transmise:
a) orice bunuri;
b) doar bunurile determinate individual;
c) doar bunurile determinate generic.
12. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,
administratorul fiduciar:
a) dobîndeşte atributele proprietăţii;
b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;
c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele
fondatorului administrării.
13. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el
acţionează
în calitate de fiduciar:
a) în toate cazurile;
b) dacă aceasta este prevăzut de contract;
c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.
156 59
Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj Schema 1. Definiţia şi
caracterele juridice ale contractului de depozit
Contractul de depozit este contractul în baza căruia o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de
cealaltă parte (deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată, şi să-1 restitutuie la cerere (art. 1086 CC)
Cu executare succesivă
Intuitu personae
Schema 3. Obligaţiile depozitarului
Obligaţiile depozitarului
Depozit cu titlu oneros Depozit cu titlu gratuit
1. Să se îngrijească de integritatea
bunului primit cu prudenţa şi diligenta
unui bun profesionist (art.1089 alin.l
CC)
2. Costurile restituirii bunului revin
depozitarului (art.1100 alin.2 CC)
1. Să se îngrijească de integritatea bunului
primit ca de propriul bun (art.1089 alin.2
CC)
2. Costurile restituirii bunului revin
deponentului (art. 1100 CC)
3. Să restituie bunul pe care I-a primit în starea în care se află în momentul restituirii
(art. 1095 CC)
4. Să remită fructele bunului depozitat, percepute în perioada de depozitare. Să plătească dobînda pentru banii depozitaţi
numai din ziua din care a fost pus în întîrziere (art. 1099 CC)
Sinalagmatic Oneros sau
gratuit
Comutativ
Netranslativ
de proprietate
Schema 4.
Interdicţiile
şi
admisibilităţ
ile
depozitarul
ui
Subiecţi:
-Deponent
-Depozitar
Schema 2. Elementele contractului de depozit
Elementele contractului de depozit
Obiectul:
Obiectul juridic-serviciile de păstrare a bunului;
Obiectul material-bunurile
Termenul:
1) termen
determinat;
2) termen
nedeterminat
Numit
Consensual
Conţinutul:
Totalitatea
drepturilor şi
obligaţiilor corelative
ale părţilor
1. Depozitarul nu poate cere deponentului sau persoanei căreia trebuie să-i restituie bunul dovada faptului că este
proprietarul lui (art. 1090 CC)
2. Depozitarul nu are dreptul fără încuviinţarea deponentului, să transmită unui terţ depozitarea bunului (art. 1091
CCI
------- ► 3. Dacă contractul nu prevede altfel, depozitarul nu are dreptul să folosească, fără permisiunea deponentului, bunul
predat în depozit, cu excepţia cazului cînd faptul acesta este necesar conservării bunului (art. 1092 CC)
------- ►4. Depozitarul nu poate să ceară deponentului să predea bunul,însă deponentul de rea-credinţă va răspunde de
refuzul predării (art. 1087 CC)
Interdicţiile şi inadmisibilităţile stabilite de lege pentru depozitar
Forma:
Respectarea regulilor
generale cu privire la
forma actului juridic
60 159
Schema 5. Obligaţiile deponentului Schema 7. Instituţii speciale ale contractului de depozit Obligaţiile deponentului Instituţii speciale ale contractului de depozit
1. Să compenseze depozitarului cheltuielile necesare depozitării bunului, precum şi cele necesare pentru perceperea şi
păstrarea bunului (art.1088 alin.3 CC)
Sechestrul
Depozitul hotelier
2. Să repare prejudiciile cauzate depozitarului prin caracteristicile bunului depozitat dacă ştia sau trebuia să ştie despre
ele şi dacă nu a anunţat depozitarul sau dacă acesta nu ştia despre caracteristicile bunului (art.1094 CC)
3. Să repare prejudiciul cauzat prin preluarea anticipată a bunului, dacă depozitul a fost făcut în interesul depozitarului
(art. 1096 alin.2)
4. In cazul depozitului cu titlu oneros, deponentul este obligat să plătească remuneraţia la încetarea depozitului dacă în
contract nu este prevăzut altfel (art. 1102 CC)
5. Să-şi ridice la cerere bunul depozitat, dacă în contract nu este prevăzut un termen de depozitare (art. 1097 alin.l CC)
Schema 6. Drepturile părţilor
Sechestrul este depozitul în baza căruia persoanele
remit un bun în litigiu unui terţ, care se obligă să-1
restituie după terminarea procesului celui care are drept
asupra lui (art. 1106 CC)
Drepturile depozitarului însărcinat cu sechestru
(art.1108 CC)
Hotelurile, căminele, sanatoriile, casele de odihnă şi
altele asemenea răspund pentru distrugerea, pierderea
sau deteriorarea bunurilor persoanelor fizice pe care
acestea le au cu ele în încăperile rezervate lor, chiar
dacă bunurile, cu excepţia bijuteriilor, nu au fost
predate în depozit în mod special. Convenţia contrară
este nulă
Particularităţile depozitului hotelier (art.1105)
1. Depozitul hotelier poate fi dovedit prin orice mijloc
de probă
Drepturile părţilor
Depozitarul
1. Să refuze primirea bunului în cazul în care nu i-a fost
predat la timp, dacă în contract nu este prevăzut altfel
(art. 1087
2. Poate, cu autorizaţia instanţei de judecată, să vîndă
bunurile a căror depozitare implică cheltuieli
disproporţionate în raport cu valoarea lor
2. Hotelul şi alte instituţii asemănătoare sunt obligate să
repare integral prejudiciul cauzat
2. Să modifice după caz condiţiile de depozitare în
limitele prevăzute de lege (art. 1093 CC)
4. Răspunderea hotelului sau a altor instituţii
asemănătoare este exclusă în caz de forţă majoră, cînd prejudiciul este cauzat de un oaspete al clientului sau de
proprietăţile bunului
3. Să ceară oricînd deponentului să-şi ridice bunul
depozitat, dacă în contract nu este stabilit un termen de
depozitare
4. Să reţină bunul depozitat peste termenul prevăzut în
contract pînă la momentul retribuirii sale şi compensarea
cheltuielilor de păstrare (art. 1103CC)
1. Nu are dreptul să facă în privinţa bunului nici o
cheltuială sau alte acte, cu excepţia celor de conservare, în
lipsa unei stipulaţii contrare sau autorizaţii a instanţei de
judecată
Deponentul
3. Hotelul sau alte instituţii nu-şi asumă păstrarea banilor,
bijuteriilor şi a titlurilor de valoare, care reprezintă o listă
exhaustivă, dacă acestea nu au fost predate în locuri special
amenajate
1. Să-şi ridice oricînd bunul depozitat chiar şi atunci
cînd contractul prevede un termen de depozitare (art.
1096 CC)
61 161
Schema 8. Drepturile şi obligaţiile magazinerului Schema 9. Definiţia şi conţinutul recipisei de magazinaj
Drepturile şi obligaţiile magazinerului
Recipisă de magazinaj
— Drepturile magazinerului
1. Dreptul de a amesteca bunurile de acelaşi gen (art.l
118 alin. 1 CC)
Obligaţiile magazinerului Recipisă de magazinaj este documentul,care se întocmeşte şi se eliberează de către magaziner deponentului, cu scopul
constatării faptului încheierii contractului şi predării mărfii la depozitul magazinerului
I
In cazul înmagazinării unor bunuri determinate generic,
magazinerul este îndreptăţit să le amestece cu bunuri de
acelaşi gen doar dacă i s-a permis în mod expres
2. Dreptul de a vinde bunul la licitaţie (art. 1119
alin. 1 CC)
t Dacă bunul înmagazinat este expus degradării sau dacă
se produc modificări ale lui care implică un pericol de
depreciere şi nu mai este timp pentru prevenirea sau
înlăturarea degradării ori cel îndreptăţit, fiind informat,
nu a decis în timp util, magazinerul poate organiza
vînzarea bunului la licitaţie
3. Dreptul de gaj (art.l 128 CC)
în privinţa costurilor de magazinaj, magazinerul are un
drept de gaj asupra bunului cît timp acesta se află în
posesiunea sa
Magazinerul trebuie să asigure înmagazinarea şi
păstrarea bunurilor preluate cu diligenta unui bun
profesionist
2. Obligaţia de a permite inspectarea bunurilor (art. 1115
CC)
Magazinerul este obligat să permită, pe parcursul orelor de
lucru, deponentului sau unei alte persoane împuternicite să
ia mostre, să inspecteze bunurile înmagazinate şi să adopte
măsurile necesare conservării lor
3. Obligaţia de informare (art.l 116 CC)
Dacă se schimbă locul de înmagazinare, dacă
au apărut schimbări ale caracteristicilor bunurilor sau dacă
asemenea schimbări sînt pe cale de a se produce,
magazinerul este obligat să anunţe de îndată faptul acesta
4. Obligaţia de a preda fiecărui deponent, din stocul total,
partea ce i se cuvine,fără încuviinţarea celorlalţi deponenţi
(art.1118alin.3CC)
< onţinutul recipisei de magazinaj (art.l 121 CC)
4. Dreptul de a cere ridicarea bunului
înmagazinat (art. 1129 CC)
Magazinerul nu poate cere ridicarea bunului
înmagazinat înainte de expirarea termenului convenit
pentru magazinaj, iar dacă nu s-a convenit asupra unui
astfel de termen, înainte de a expira 3 luni de la
înmagazinare
în cazul întocmirii unei recipise de magazinaj la ordin,
magazinerul este obligat să livreze
bunurile înmagazinate numai posesorului legitim al
recipisei şi numai în schimbul recipisei
La primirea bunurilor, magazinerul are obligaţia
să elibereze o recipisă de magazinaj
6. Obligaţia de a elibera o recipisă de magazinaj
(art. 1120 CC)
1. Obligaţia de diligentă (art.l 113 CC)
Recipisă de magazinaj trebuie să conţină:
a) data întocmirii şi numărul înscrierii în registrul de magazinaj;
b) numele sau denumirea şi adresa persoanei ale cărei bunuri se
înmagazinează;
c) locul de înmagazinare;
d) regulile magazinajului;
e) cantitatea (numărul, măsura ori greutatea) bunurilor înmagazinate şi
calitatea, iar în cazul bunurilor ambalate, şi descrierea ambalajului;
f) costul de magazinaj, alte costuri care pot să apară;
g) faptul că bunul înmagazinat trebuie sau nu asigurat şi, după caz, costul de
asigurare;
h) termenul magazinajului şi data expirării lui ori
inexistenţa termenului;
i) alte date, la alegerea părţilor;
j) semnătura magazinerului şi ştampila
5. Obligaţia de a livra bunurile înmagazinate numai
posesorului legitim al recipisei şi numai în schimbul
recipisei (art.l 125 alin.l CC)
162 62
Schema 10. Varietăţile recipisei de magazinaj Schema 11. Delimitarea dintre depozit şi magazinaj
Recipisa de magazinaj
Delimitarea dintre Depozit şi Magazinaj, ca formă de depozit specializat
Recipisa de magazinaj simplă
(chitanţă de înmagazinare)
Recipisa dublă de magazinaj
(certificat de depozit) Recipisa de magazinaj la
ordin
Depozit Magazinaj
- constituie dovada încheierii
contractului şi respectării formei
scrise a acestuia;
- adevereşte predarea mărfii Ia
depozitul magazinerului;
- conferă deponentului dreptul de a
ridica marfa respectivă;
- nu oferă posibilitatea de a dispune
de marfă, adică nu este transmisibilă
(vom analiza certificatul de
depozit pentru cereale)
- este compus din 2 părţi: recipisa de
înmagazinare şi recipisa de gaj al
înmagazinării;
- este transmisibil fără limite sau
restricţii;
- se eliberează deponentului sub
semnătura acestuia în registrul
certificatelor de depozit;
- valabilitatea certificatului încetează
la expirarea termenului pentru care
acesta a fost eliberat;
- se stinge la restituirea cerealelor
deţinătorului certificatului;
- magazinerul este obligat să stingă
certificatul în cauză prin aplicarea
ştampilei cu inscripţia "Stins" şi
înscrierea datei stingerii, făcînd
menţiunea respectivă în registrul
certificatelor de depozit
- este un titlu de valoare transmisibil;
- oferă posesorului şi dreptul de dispoziţie
asupra mărfii prin intermediul operaţiunii de
andosare;
- marfa se eliberează deţinătorului legitim al
recipisei;
- este obiect al drepturilor şi obligaţiilor civile
1
.
P
ă
r
ţ
i
l
e
l
a
c
o
n
t
r
a
c
t
:
D
e
p
o
n
e
n
t
-
M
a
g
a
z
i
n
e
r
2. Are un caracter general în raport cu 2. Este un depozit specializat de păstrare a
magazinajul mărfurilor
3. Există prezumţia gratuităţii, cu excepţia depozitului
executat în cadrul unei activităţi profesionale 3. Magazinerul este totdeauna un profesionist, din care motiv
se va stabili prezumţia onerozităţii
4. Depozitarul poate fi orice persoană 4. Magazinerul va fi întotdeauna o persoană care este
înregistrată în una din formele activităţii de întreprinzător
5.
Magazi
nerul va
fi tot
timpul
obligat
la
păstrare
a
bunuril
or cu
diligent
a unui
bun
profesi
onist
6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea oricăror
bunuri mobile 6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea mărfurilor,
precum şi bunul sau totalitatea-de bunuri obţinute în procesul
de producţie şi destinate schimbului comercial
1. Părţile la contract: Deponent -
Depozitar
5. Depozitarul este obligat să îngrijească de
bunuri cu prudenţa şi diligenta unui bun
profesionist, în cadrul depozitului cu titlu
oneros
7. Este suficient contractul de depozit 7. Magazinerul, chiar dacă a fost încheiat un contract de
depozit, este obligat să elibereze o recipisa de magazinaj şi,
după caz, warantul
8. în cazul bunurilor determinate individual, riscul
pieirii sau deteriorării fortuite rămîne pe seama
proprietarului, în cazul bunurilor generice acest risc
îl preia depozitarul
8. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite se transmite
echitabil ambelor părţi ( vezi comentariul art. 1118 CC)
63 165
Speţe
Speţa 1. Popescu şi Florea au încheiat un contract, prin care primul i-a transmis celui
de-al doilea la păstrare un acordeon. Acordeonul urma sa fie păstrat în toată perioada de
timp în care Popescu se va afla într-o delegaţie peste hotare. Popescu i-a permis lui Florea să
se folosească de acordeon.
Părţile s-au înţeles că plăţii pentru păstrare îi corespunde plata pentru folosinţa
acordeonului, nefiind făcute calcule între părţi.
La întoarcerea lui Popescu din delegaţie, Florea a invocat că a suferit o traumă la
mînă şi nu a avut posibilitatea să se folosească de acordeon pe toata durata păstrării. De
aceea Florea consideră că Popescu trebuie să-i plătească pentru păstrarea acordeonului
Intrucît părţile n-au ajuns la o înţelegere, s-au adresat pentru o consultaţie juridică.
Ce explicaţii urmează să le acordăm?
Speţa 2. Barbu, cumparînd o garnitură de mobilă, s-a înţeles verbal cu cunoscuta sa
Oprea despre faptul că pînă cînd va primi ordinul de repartizare în noul apartament, va lăsa
garnitura de mobilă în apartamentul acesteia pentru păstrare, achitîndu-i o remuneraţie.
Cînd a primit ordinul de repartiţie, Barbu a venit dupa mobilă şi a văzut că lipsesc
două fotolii şi o măsuţa pentru reviste, care făceau parte din garnitura de mobilă. Oprea
susţine că ea nu a primit aceste obiecte de la Barbu pentru păstrare. Barbu afirma că el a
adus întreaga garnitura de mobilă direct de la magazin în apartamentul femeii, fapt
confirmat şi de cei 3 martori, care i-au ajutat sa transporte şi să descarce mobila în
apartamentul cunoscutei Oprea.
Litigiul a fost dat spre soluţionare instanţei.
Soluţionaţi cazul. Se va schimba oare soluţia instanţei dacă Oprea va restitui
fotoliile şi măsuţa de o altă culoare şi de o altă calitate decît cele aduse de Barbu?
Speţa 3. Chiriaşul unei vile - Stănescu, pentru a nu transporta în oraş pentru perioada
de iarnă obiectele de uz casnic, s-a înţeles cu vecinul sau de vila - Manole, care locuia acolo
permanent, să ia lucrurile acestuia la sine pentru păstrare.
Datorită faptului că lucruri erau destul de multe, Manole a fost nevoit să încălzească
şopronul (magazia), îmbracîndu-1 cu scîndura, precum şi să facă periodic focul. Primăvara,
cînd Manole a plecat în oraş pentru cîteva zile, în casă lui au intrat hoţii, furându-i o parte
din avere, precum şi lucrurile lui Stănescu ce se aflau la păstrare. Auzind despre cele
întîmplate, Stănescu a cerut de la Manole restituirea valorii averii furate. Manole, la rîndul
său, a cerut compensarea cheltuielilor pentru încălzirea şopronului cu scîndura, cît si
cheltuielile pentru foc.
Stănescu, insistînd asupra pretenţiilor sale, afirma că între ei nu a fost o înlelegere cu
privire la plată pentru păstrarea lucrurilor, de aceea el nu este obligat sa compenseze
cheltuielile făcute de Manole pentru încălzire, cu atît mai mult ca lucrurile au fost furate.
Cine are dreptate în situaţia dată?
Speţa 4. Administraţia unui magazin de legume a încheiat cu o bază de legume un
contract de păstrare a 20 t de cartofi, care erau destinaţi vînzării. Cartofii au fost depozitaţi
într-un subsol amenajat al unei case de locuit, unde se mai păstrau încă 101 de cartofi, care
aparţineau bazei de legume. în rezultatul ridicării sporite a nivelului apei în rîul Nistru, în
perioada inundaţiilor tomnatice, cartofii s-au acoperit cu apă şi s-au stricat.
Magazinul de legume a cerat de la bază transmiterea a 20 t de cartofi din alt depozit.
Reprezentantul bazei, la examinarea litigiului de către instanţa de judecată economică, a
afirmat că, întrucît cartofii daţi pentru depozitare au fost păstraţi într-o încăpere separată, ei
trebuie consideraţi ca bunuri individual determinate. In afară de (Weasta, reprezentantul
consideră că cartofii s-au stricat în rezultatul evenimentului de forţă majoră, de aceea baza
de legume nu trebuie să fie obligată la repararea prejudiciului. în şedinţă, însă, a fost supus
examinării un certificat conform căruia s-a constatat că nivelul de apă nu a depăşit nivelul
obişnuit caracteristic pentru această perioadă a anului.
Instanţa a refuzat satisfacerea pretenţiei magazinului.
Este oare legală hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 5. N practica înotul la piscină. într-o zi, văzînd că dulapul piscinei nu
funcţionează, el totuşi şi-a lăsat paltonul şi căciula pe umerar în dulap, deoarece Intrarea în
haine de iarnă nu era permisă şi, mai mult ca atît, toţi colegii lui îşi lăsau acolo hainele.
Ieşind de la lecţia de înot, N a constatat că paltonul şi căciula lui au dispărut. Băiatul s-a
adresat directorului bazinului cu pretenţia de a-i întoarce costul bunurilor furate. Directorul
însă a remarcat că N este vinovat de dipariţia bunurilor Iile, deoarece a venit într-un palton
foarte scump şi a lăsat hainele fără supraveghere. I )i rectorul a afirmat că nu poartă
răspundere pentru dulapul deteriorat, deoarece tOMta este deservit de lucrătorii
combinatului X, însă, în ziua cînd bunurile lui N au dispărut, persoana responsabilă de
deservirea şi supravegherea vestiarului s-a îmbolnăvit. In confirmarea spuselor sale,
directorul a prezentat actul şi telefonograma de la combinatul X.
N a cerut pe cale judecătorească întoarcerea în mod solidar, de la bazin şi combinat, a
costului bunurilor dispărute. Va admite oare instanţa acţiunea?
Speţa 6. P şi-a lăsat valiza în celula camerei automate de depozit a gării feroviare,
stabilind în calitate de cifru anul său de naştere. Ulterior, deschizînd celula, P a constatat că
valiza lui a fost furată. El s-a adresat la administraţia gării cu această pretenţie. Directorul
gării a replicat că, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare ale Ministerului
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, administraţia gării nu este obligată să întoarcă
costul bunurilor furate din camera de depozitare dacă aceasta funcţionează. Mai mult ca
atît, P a încălcat regulile de folosire a camerei de depozitare, stabilind în calitate de cifru
anul său de naştere, creînd astfel o situaţie benefică pentru depistarea lui.
Au fost oare corecte explicaţiile directorului gării? Dacă nu, pregătiţi o cerere
argumentată de chemare în judecată.
Speţa 7. fn hotel, .din camera cetăţeanului Mîndrescu, au fost furate aparatul de ras
şi o pereche de blugi. Administraţia hotelului a refuzat compensarea valorii bunurilor
furate, deoarece Mîndrescu nu a încheiat un contract de depozit a bunurilor cu administraţia
hotelului. în cadrul cercetării cazului, menajera de la etajul unde se afla camera lui
Mîndrescu a confirmat că a văzut aceste bunuri în cameră, dar aşa cum Mîndrescu tot
timpul purta cheia cu sine şi nu o lăsa la administraţie, nu există nici o vină a lucrătorilor
hotelului în legătură cu dispariţia bunurilor.
Rezolvaţi speţa.
Speţa 8. Cetăţeanul Munteanu, fiind plecat în deplasare în afara hotarelor ţării, a
lăsat la depozitul specializat de mărfuri al întreprinderii „Acira" bijuterii, tablouri şi obiecte
de mobilier anticariat, care îi aparţineau. La întocmirea actelor de depozit, reprezentantul
depozitarului a cerut lui Munteanu să indice adresa sa presupusă din afara ţării. Anume
această adresă a fost înscrisă în warant (recipisă dublă de depozitare).
Fiind în afara ţării, Munteanu s-a adresat reprezentanţei unei bănci comerciale din
Moldova cu cererea de a i se acorda un credit sub gajul warantului. Munteanu n-a putut
întoarce creditul în termen, în legătură cu care fapt banca a prezentat întreprinderii „Acira"
warantul şi contractul de gaj al warantului. Reprezentantul întreprinderii „Acira" a refuzat
să ofere bunurile depozitate, concretizînd că, după
I ui nea lui, a fost comisă o eroare la eliberarea warantului. în afară de asta, warantul
n fost transmis fără andosare.
Banca a ordonat juristconsultului să pregătească actele pentru înaintarea unei
noţiuni.
Ce argumente pot fi aduse în cererea de chemare în judecată şi cum trebuie
I I \zolvat conflictul respectiv?
Teste-grilă
1. în calitate de deponent va putea figura doar:
a) proprietarul bunului;
b) posesorul bunului;
c) atît posesorul, cît şi proprietarul bunului.
2. Depozitar profesionist poate fi:
a) SA "Scufiţa Roşie", cet. Filimon Gheorghe, AO "Tinerii Schimbă Lumea";
b) SA "Scufişa Roşie", AO "Tinerii Schimbă Lumea", ÎI "Vulcan";
c) ÎS "Poşta Moldovei", funcţionarul unei întreprinderi de depozitare, Partidul celor
Aprigi.
3. Obiect al contractului de depozit neregulat pot fi bunurile:
a) individual determinate, imobile;
b) individual determinate, generice;
c) mobile, generice.
64 165
4. Nerespectarea termenului de ridicare a bunului de către deponent în
contractul de depozit încheiat pe termen:
a) limitează răspunderea depozitarului doar la repararea prejudiciului cauzat din
intenţie sau culpă gravă;
b) impune obligaţia către depozitar să repare în orice caz prejudiciile cauzate
bunului;
c) dă depozitarului dreptul de proprietate asupra bunului.
5. Contractul de depozit este.
a) exclusiv cu titlu oneros;
b) doar cu titlu gratuit;
c) poate fi atît cu titlu oneros cît şi gratuit.
6. Drept probă pentru demonstrarea existenţei contractului de depozit avînd
obiect material un automobil poate servi:
a) declaraţiile a doi martori;
b) aldămaşul;
c) recipisa.
7. Contractului de depozit gratuit îi sînt specifice următoarele caractere juridice:
a) real, oneros, cu executare imediată;
b) intuitu personae, real, comutativ;
c) aleatoriu, consensual, gratuit.
8. Obiectul material al contractului de depozit pot fi:
a) bunuri mobile;
b) bunuri mobile şi imobile ca excepţie;
c) drepturi de creanţă.
9. Depozitul neregulat presupune transmiterea:
a) posesiunii;
b) posesiunii şi folosinţei;
c) posesiunii, folosinţei şi dispoziţiei.
lO.Contractul de depozit se încheie pe o perioadă:
a) nedeterminată;
b) determinată cu maximul prevăzut de lege - 99 ani;
c) determinată sau nedeterminată.
11.Legea obligă încheierea contractului de depozit în formă:
a) scrisă şi autentificat notarial;
b) scrisă şi înregistrat la organul administraţiei publice locale;
c) legea nu obligă o anumită formă.
12.DeponentuI răspunde pentru prejudiciul cauzat depozitarului prin refuzul de a preda bunul:
a) dacă aceasta nu este prevăzut expres în lege şi contract;
b) dacă prejudiciul este cauzat intenţionat sau din culpă gravă;
c) In toate cazurile de refuz de a preda bunul.
13.Bunul depozitat se restituie de regulă:
a) la locul unde a fost predat depozitarului;
b) la locul unde a fost încheiat contractul de depozit;
c) la locul de depozitare a bunului.
U.Costurile restituirii revin deponentului:
a) în cazul în care depozitul are titlu oneros;
b) în cazul în care depozitul are titlu gratuit;
c) în toate cazurile.
15. Dacă depozitul are titlu oneros, deponentul se obligă să plătească remuneraţia, de
regulă:
a) la încheierea contractului;
b) la predarea bunului spre depozitare;
c) la încetarea contractului de depozit.
I6.în cazul transmiterii în depozit a unor bunuri determinate prin caracteristice de
gen, atunci depozitarul:
a) poate folosi bunurile;
b) nu poate folosi bunurile;
c) poate folosi bunurile doar cu acordul deponentului.
17.în cazul depozitului oneros, cheltuielile de deplasare ale deponentului la locul de
preluare a bunului le suportă:
a) depozitarul;
b) deponentul;
c) deponentul, dacă sunt excesive.
18.Dacă nu se cunoaşte locul transmiterii unui portret în depozit, atunci el va fi predat
la:
a) domiciliul deponentului;
b) domiciliul depozitarului;
c) la locul aflării bunului;
19.Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului:
a) se transmite depozitarului din momentul încheierii contractului de depozit;
b) se transmite depozitarului din momentul predării bunului;
c) rămîne în sarcina deponentului.
20.ContractuI de magazinaj are ca obiect:
a) păstrarea bunurilor individual determinate;
b) păstrarea bunurilor fungibile şi nefungibile;
c) păstrarea bunurilor fungibile.
21.Pentru a fi valabilă, recipisa de magazinaj trebuie să îmbrace forma:
a) scrisă;
b) verbală sau scrisă;
c) scrisă şi autentificată notarial.
65
22.Obligaţia de a elibera recipisa de magazinaj îi revine:
a) instituţiilor bancare sau depozitarului;
b) magazinerului;
c) notarului sau Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice.
23.Este exclusiv nominativ următorul titlu de valoare:
a) recipisa de magazinaj;
b) acţiunea;
c) garanţia bancară;
24.Dacă bunul înmagazinat este expus degradării, magazinerul e obligat:
a) să rezilieze contractul cu informarea deponentului;
b) să informeze notarul, cu vînzarea ulterioară la licitaţie;
c) să informeze imediat deponentul.
25.1n vederea păstrării mărfurilor, obligaţia magazinerului este:
a) una de rezultat;
b) una de mijloace;
c) nu-şi asumă nici o obligaţie, întracît nu răspunde pentru riscul piei fortuite a mărfurilor.
26. în cazul depozitului hotelier suntem în prezenţa :
a) unor obligaţii solidare;
b) unor obligaţii conjuncte;
c) unor obligaţii alternative;
d) unor obligaţii divizibile.
a)
b) c)
d)
h) i) j)
k)
Tema nr. 19. Contractul de servicii turistice Schema 1.
Conţinutul contractului
Conţinutul contractului (art.H34CCRM)
itinerarul, locul (locurile) de destinaţie şi termenele de aflare, cu indicaţia datelor; vehiculele, caracteristicile şi clasele lor, data şi locul plecării şi sosirii; informaţii despre cazare, categoria sau nivelul de confort, caracteristicile lui de bază, serviciile de alimentare; în cazul stabilirii unui număr minim de persoane necesar pentru realizarea călătoriei, termenul-limită de notificare a clientului în caz de contramandare a acesteia; vizitele, excursiile şi alte servicii incluse în preţul unic al călătoriei; denumirea şi adresa organizatorului (agenţiei turistice) şi a angajatului, după caz; preţul călătoriei, posibilitatea de modificare a preţului, costul anumitor servicii suplimentare (taxa de îmbarcare şi debarcare în porturi şi aeroporturi, taxele turistice) neinclus în preţul unic al călătoriei şi posibilitatea de modificare a acestuia; termenele şi modalităţile de plată a preţului şi a celorlalte costuri; condiţiile specifice, convenite de părţi la cererea clientului; termenele de formulare a pretenţiilor privind neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului; alte condiţii
66 173
Schema 2. Obligaţiile informaţionale precontractuale Schema 4. Executarea contractului
Informaţia obligatorie precontractuală a
organizatorului călătoriei (art. 1133 CC RM)
Executarea contractului de servicii
turistice
1) Pînă la momentul încheierii contractului, organizatorul este obligat să pună la dispoziţia clientului, în
scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie despre regimul de vize şi paşapoarte, precum şi despre
cerinţele de asigurare a sănătăţii pe durata călătoriei.
2) într-un termen rezonabil de pînă la începerea călătoriei, organizatorul este obligat să prezinte clientului,
în scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie despre:
a) timpul şi locul staţionărilor intermediare şi al joncţiunilor de transport, precum şi detaliile
amplasării clientului în interiorul vehiculului (cabină pe navă, compartiment în tren etc);
b) numele, adresa şi numărul de telefon al reprezentanţilor locali ai organizatorului sau, în absenţa
acestora, datele de identificare ale agenţiei locale căreia i se va adresa clientul la necesitate. în cazul absenţei
unor astfel de reprezentanţi sau agenţii, clientul urmează să fie informat despre datele de contact cu
organizatorul;
c) în cazul călătoriei unor minori - datele de contact direct cu minorul sau cu persoana responsabilă
de el la locul de destinaţie;
d) posibilitatea procurării poliţei de asigurare care să acopere, în caz de accident sau boală,
responsabilitatea clientului pentru faptul că a renunţat la călătorie, precum şi alte cheltuieli
Schema 3. Structura raporturilor contractuale
Turoperatorul
Consumatorul (turistul)
Restaurant
Organizaţii de
tratament balnear
Speţe
Speţa 1. în baza contractului de servicii turistice, un grup
organizat de turişti din Belarusi alcătuit din 30 de persoane urma să
efectueze o călătorie de o zi în localitatea turistică Saharna din raionul
Rezina şi cetatea Soroca cu o masă într-un restaurant din or. Soroca.
Autoturismul cu care se deplasau turiştii s-a defectat la marginea
or.Orhei. (i ludul turistic imediat a făcut legătura cu Agenţia turistică -
organizatorul călătoriei şi a informat despre situaţia creată. Dat fiind
faptul că defectul autoturismului nu putea fi înlăturat pe loc, ghidul a
solicitat expedierea urgentă a unui alt autoturism.
Grupul turistic a fost în aşteptare în decurs de 6 ore şi după
sosirea noului autobuz turiştii înfometaţi şi indispuşi au cerut
întoarcerea la Chişinău, dat fiind faptul că în aceeaşi zi ei în nici un caz
nu se încadrau în programul turistic prevăzut pentru această călătorie.
La sfîrşitul perioadei de odihnă, turiştii s-au adresat cu o cerere
colectivă către Agenţia de turism pentru restituirea costului călătoriei de
o zi la care au primit refuz. Ulterior, peste 15 zile, în instanţă a fost
depusă o cerere de chemare în judecată a Agenţiei de turism cu cerinţele
de ordin material şi moral în suma de 50 mii lei.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. Popescu cu soţia şi feciorul au încheiat un contract de
servicii turistice cu o Agenţie de turism pentru o călătorie pe o rută
turistică internaţională cu autoturismul pe un termen de 7 zile la un preţ
de 27 mii lei.
Cu două zile înainte de plecare Popescu a fost informat despre
anularea rutei turistice din cauza necompletării grupului. în schimb i s-a
propus o altă rută turistici pe acelaşi termen şi preţ. Dat fiind faptul că
soţii Popescu se aflau în concediu da cîteva zile şi neavînd altă
alternativă de odihnă, au fost nevoiţi să accepte noul propunere a
Agenţiei de turism.
Pe parcursul călătoriei Popescu a aflat de la alţi turişti că costul
rutei pentru .1 persoane constituie 18 mii lei.
După ce au revenit în ţară, Popescu s-a adresat cu o reclamaţie
către Agenţia de turism cerînd restituirea a 9 mii lei.
Primind un răspuns negativ, tară vre-o motivaţie logică, Popescu s-a adresat în
judecată cu o cerere în care solicita suma de 9 mii lei paguba reală şi 10 mii lei pagubă
morală. Ca temei Popescu a invocat activitatea profesională cu rea-credinţă şj abuz de
drepturile sale în defavoarea turiştilor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. Turoperatorul „Pioner" a încheiat un contract de servicii turistice cu o grupă
academică a USM pentru o rută internaţională în munţii Carpaţi (Ucraina) cu autoturismul
pe un termen de 7 zile. în pachetul turistic era indicată ridicarea pe muntele Goverla,
vizitarea monumentelor istorice din Cernăuţi, Vişniţa, Rahov, HusI. Cazarea era planificată
în hoteluri de 3 stele.
Pe parcursul călătoriei ghidul turistic, angajat al turoperatorului care însoţea
autoturismul, a modificat ruta în aşa mod ca în loc de oraşul Hust să viziteze orăşelul
Verhovina, situat în apropierea muntelui Goverla. Cazarea în or.Vişniţa şi Verhovina a avut
loc în hoteluri de 2 stele. Aceste schimbări au stîrnit un val de nemulţumiri din partea
turiştilor, însă ghidul le-a motivat modificările prin faptul că în oraşele respective nu sînt
hoteluri cu 3 stele, iar or.Hust se află în zona de frontieră şi nu poate fi vizitat de cetăţeni
străini.
La întoarcerea în Chişinău, starosta grupei (ca reprezentant al grupei academice) a
cerut de la turoperator despăgubire în volum de 10 mii lei, iar ultimul, după calculele
respective, a fost de acord să achite doar 4 mii lei.
Soluţionaţi speţa.
L'J !' , . , I Teste-grilă
1. Forma contractului de servicii turistice:
a) verbală;
b) scrisă;
c) scrisă şi autentificată notarial.
2. Rezilierea contractului de servicii turistice de către turişti:
a) în orice moment;
b) oricînd înainte de începutul călătoriei;
c) din ziua cînd se stabilesc încălcări ale prevederilor contractuale de către agentul
turistic.
3. Modificarea clauzelor esenţaile ale contractului de servicii turistice de
către agentul turistic:
a) în orice moment;
b) din momentul cînd se stabileşte că aceste condiţii nu pot fi respectate de el;
c) înainte de începerea călătoriei cu notificarea turistului.
4. Derogările în contractul de servicii turistice de la normele Codului civil:
a) pot avea loc în interesele ambelor părţi;
b) pot avea loc în intereseul agentului turistic;
c) nu se poate deroga în defavoarea turistului.
5. Subiecţii contractului de servicii turistice:
a) turoperatorul:
b) structura de primire turistică;
c) agenţia de turism;
d) turoperatorul şi agenţia turistică.
Agenţia de turism
Motel Alte
organizaţii
Organizaţii de
agrement
Organizaţii de
transport
67
Tema nr. 20. Contractele bancare (credit, depozit, cont curen( ) ţhtma 3. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de cont bancar
Schema 1. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului bancar
Prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituţie
financiară (bancă), autorizată conform legii, primeşte de la clientul
său (deponent) sau de la un terţ în folosul deponentului o sumă de
bani pe care se obligă să o restituie deponentului după un anumit
termen (depozit la termen) sau la cerere (depozit la vedere) Art 1222
alin.l CC __________________
Prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să
........ Iulreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de
..... T M in numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în
ItiiiM.lt- disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către
illi persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul
■ li< Minim din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele
bltlICIirc, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate.
\n 1228 CC |
Caracterele juridice
Real
Consensual-dacă ţinem cont de
prevederile art.868 CC
( inacterelejuridice
Slnalagmatic
( 'onscnsual
Contract complex
Include elemente ale
contractului de :
- împrumut;
- depozit;
- mandat
Oneros cît si cu titlu gratuit
Raporturilor dintre bancă şi deponent li se
aplică prevederile referitoare la împrumut şi la contul
curent bancar dacă acestea nu contravin prezentei
secţiuni şi naturii depozitului bancar. Art. 1222 alin.2
CC
()neros
Accesoriu
Raporturilor dintre bancă şi client li se aplică
dispoziţiile referitoare la contractul de
mandat.Art.1230 alin.4 CC
Subiecţii Obiectul Forma Termenul Preţul
Subiecţii Obiectul Forma Termenul Preţul
Banca - instituţie financiara
(persoană juridică)
Deponent - persoană fizică
sau juridică
Recepţionarea sumelor de
bani care urmează a fi
restituite dupa un anumit
termen
Scrisă -art. 1223 CC
-determinat; -
nedeterminat;
Dobînda -art. 1224
CC
llanca
-instituţie
financiara
(persoană
juridică)
( 'lient -
persoană fizică
sau juridică
Primirea şi
înregistrarea
sumelor
băneşti,
executarea
ordinelor
clientului,
precum şi
achitarea
remuneraţiei
Scrisă -determinat; -
nedeterminat;
-remuneraţie; -dobînda.
Contract com plex
Include elemente ale contractului de
:
- împrumut;
- cont curent bancar;
- depozit neregulat
(!u executare succesiva
Unilateral
Schema 4. Elementele contractului de cont curent bancar
Schema 2. Elementele contractului de depozit bancar
Elementele contractului de cont curent bancar
Elementele contractului de depozit bancar
Schema 5. Drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de cont curent bancar Schema 6. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de credit bancar
Drepturile si obligaţiile părţilor
Banca este obligată:
-să asigure păstrarea mijloacelor băneşti ale clientului, iar în cazurile
prevăzute de legislaţie să plătească dobîndă;
- să execute ordinele clientului; -să ţină
contabilitatea contului;
- să transmită clientului extrase din cont;
- să păstreze confidenţialitatea (art.1234 CC);
-să achite cecuri (art.1235 CC)
Banca are dreptul:
-să rezilieze contractul cu termen nedeterminat în orice moment cu condiţia
unui preaviz de 15 zile; -să rezilieze contractul numai în măsura în care
titularul poate beneficia în alt mod de posibilitatea efectuării decontărilor
prin virament dacă nu există un motiv temeinic pentru reziliere (ari. 1233
CC)
Prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la
dispoziţia unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se
obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente
prevăzute de l(iuliact(art.l236CC alin. 1)
Caracterele juridice
Faţă de contractul de credit bancar se aplică
prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura
în care regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din
esenţa contractului de credit bancar nu reiese
contrariul.Art.1236 alin.3 CC
Contractul încetează:
- La expirarea termenului pentru care a fost încheiat;
- Prin reziliere în baza art. 1233 CC;
- In baza hotărîrii instanţei de judecată
Schema 7. Elementele contractului de credit bancar
Elementele contractului de credit bancar
Subiecţii Obiectul Forma Termenul Preţul
Creditor - Banca
(persoană juridică)
Debitor - persoană fizică
sau juridică
Serviciul financiar de
acordare a unei sume de
bani debitorului
scrisa -(art. 1236 alin.2
CC)
-determinat;
-nedeterminat;
-Dobinda (art.l237CC); -
fixă; L flotantă;
-Comisionul
(art.l238CC)
Sinalagmatic
Consensual
Intuitu personae
Oneros
Adeziune cît si negociat
Clientul este obligat:
-să plătească serviciile bancare;
Clientul are dreptul:
-să dispună în orice moment de sumele băneşti
din contul său; - să-şi revoce indicaţiile privind
dispunerea de sumele băneşti din contul său (art.
1229 CC); -să rezilieze contractul cu termen
nedeterminat în orice moment cu condiţia unui
preaviz de 15 zile (art. 1233 CC);
69 180
Creditorul este obligat:
-să pună la dispoziţia debitorului mijloacele
băneşti;
- să accepte anularea măsurilor de asigurare care depăşesc limita
convenită a garanţiilor;
- să anunţe în scris pe debitor despre modificarea mărimii dobînzii
cu cel puţin 10 zile înainte de modificare.
Creditorul are dreptul:
- să refuze executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia debitorului
creditul dacă, după încheierea contractului de credit:
a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea
viitoare a debitorului de a rambursa creditul;
b) debitorul sau terţul încalcă obligaţia de a acorda garanţii de
rambursare a creditului pe care şi-a asumat-o sau alte condiţii
înaintate de bancă pentru punerea la dispoziţie a creditului; -să refuze
punerea la dispoziţie a următoarelor tranşe ale creditului, în cazul în
care contractul prevede acordarea creditului în tranşe, dacă debitorul
nu îndeplineşte condiţiile contractului referitoare la tranşă sau
tranşele precedente.; -să ceară constituirea unor garanţii reale (gaj),
personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica
bancară;
-să pretindă plata unor penalităţi sau a unei dobînzi (art. 1243 CC);
să ceară reparaţia prejudiciului cauzat prin rambursare anticipată
(art. 1245 CC); -să rezilieze contractul şi să ceară restituirea
creditului şi a sumelor aferente dacă:
a) debitorul a devenit insolvabil;
b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul
creditorului garanţiile oferite;
c) debitorul nu plăteşte dobînda în termenul stabilit;
d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe
ale creditului, atunci cînd contractul prevede restituirea creditului în
rate;
e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract (art. 1242
alin.ICC).
Debitorul este obligat:
-să plătească în termen dobînda; -să ramburseze creditul la scadenţă;
Debitorul are dreptul:
- să refuze creditul parţial sau total (art. 1243 alin3 CC);
- să pretindă plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în
mărimea prevăzute de lege sau de contract (art. 1244 CC);
-să anunţe în orice moment rezilierea contractului de credit, ce
prevede plata unei dobînzi fluctuante, cu condiţia notificării
creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre
modificarea dobînzii; -să rezilieze contractul în care s-a convenit
asupra unei dobînzi fixe pentru un anumit termen dacă obligaţia de
plată a dobînzii încetează înaintea termenului stabilit pentru
restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobînzi.
Termenul de preaviz este de 15 zile (art. 1242 alin.3 şi alin. 4 CC)
Speţe
Speţa 1. SA „Zorile", pe
parcursul a 7 luni, întîrzia
sistematic să efectueze plfiţile
pentru pielea furnizată de SRL
„Respect". în august, pregătind
următorul stoc ie piele, SRL a cerut
deschiderea unui acreditiv
documentar. Furnizorul a refuzat .
\palierea materiei prime pînă cînd
firma „Zorile" nu va deschide
acreditivul.
Cumpărătorul a refuzat să
deschidă acreditivul documentar,
motivînd refuzul , u i prin aceea că
vînzătorul nu avea dreptul de a
trece la altă formă de decontări şi a
prezentat acţiune cu privire la
încasarea de la vînzător a
prejudiciului cauzat în legătură cu
întîrzierea furnizării mărfii.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. Printr-un contract
încheiat între SA „Postor"
(vînzător) şi cooperativa „Rost"
(cumpărător) s-a prevăzut că plata
mărfii furnizate se va face prin
acreditiv documentar, deschis de
cumpărător în termen de 3 zile din
momentul primirii înştiinţării de la
vînzător despre pregătirea mărfii
pentru expediere. în contract se
menţiona că plata de pe acreditiv
documentar se va face la
prezentarea documentelor de
transport.
Primind înştiinţarea
vînzătorului, cooperativa în
termenul prevăzut a depus ordin de
acreditiv documentar, în care a fost
prevăzut termenul acreditivului -
15 zile din data deschiderii - 5 mai.
La 11 mai cumpărătorul a dat ordin
băncii sale cu privire la schimbarea
condiţiilor de plată a acreditivului,
în particular a menţionat
necesitatea prezentării de către
vînzător a documentelor ce atestă
calitatea mărfii. Vînzătorul nu a
fost notificat despre aceste
schimbări.
Expediind marfa, vînzătorul
la 19 mai a prezentat băncii
documentele de transport.
Verificînd respectarea condiţiilor
acreditivului şi depistînd că
documentele ce atestă calitatea
n-au fost prezentate, banca a
refuzat plata acreditivului. în
următoarea zi acreditivul a fost
închis în legătură cu expirarea
termenului de valabilitate.
Vînzătorul s-a adresat cumpărătorului cu cererea de plată a mărfii expediate şi a
sancţiunilor pentru refuzul de plată. Cumpărătorul n-a recunoscut plata amenzii.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 3. SRL „TH" a plătit marfa primită de la firma „Onix" cu un cec, în care se
menţiona plătitor „Mobiasbanca" şi conţinea inscripţia „nu la ordin". Firma „Onix" a
transmis cecul prin andosament contragentului său, plătind acestuia serviciile prestate.
Banca care deservea posesorul cecului a refuzat să primească acest
Schema 8. Drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de credit bancar
Drepturile şi obligaţiile părţilor
182 70
cec pentru plată, menţionînd că plătitor este „Mobiasbanca". „Mobiasbanca", de asemenea,
a refuzat să plătească acest cec. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. în procesul negocierii între PetrolBank şi SA „Tor" cu privire la acordarea
unui credit mare pentru reprofilarea producţiei pe termen de 5 ani, banca a propus includerea
în- contract a clauzei în conformitate cu care clientului i se interzice în termenul contractului
de a vinde sau a arenda fondurile fixe, de a împrumuta mijloace băneşti, de a apărea ca
garant sau fidejusor iară acordul băncii.
Banca considera necesar de a include în contract clauze cu privire la interzicerea SA
de a fuziona cu alte întreprinderi fără acordul băncii.
Banca consideră că aceste măsuri asigură rambursarea creditului. Aceste clauze au
fost introduse în contract. Procurorul a înaintat acţiune cu privire la declararea acestui
contract nul, deoarece limitează capacitatea de exerciţiu a SA.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 5. SA „Dezvoltare" a primit de la „Agroindbank" un credit în mărime de 2 mln
lei pe termen de un an pentru construcţia unei case de locuit. Plata dobînzii trebuia să se facă
lunar, începînd cu luna a şasea a termenului contractului. SA nu a plătit dobînda după
expirarea a 8 luni, invocînd lipsa mijloacelor pe cont.
Banca a cerut rezilierea anticipată a contractului şi încasarea dobînzii. Este legală
cerinţa băncii?
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 6. Băncii i s-au prezentat 3 cereri de deschidere a conturilor:
a) de la un SRL de deschidere a unui cont curent bancar în afara reşedinţei şi a unui cont
valutar în euro;
b) de la cetăţeanul Pavel, înregistrat în calitate de antreprenor, cu cerinţa de a încheia cu
acesta un contract de cont curent bancar pentru achitarea cu clienţii;
c) de la un grup de persoane, care intenţionau să constituie un SRL cu cerinţa de a
deschide cont curent bancar pentru depunerea a 50% din capitalul social.
Ce răspuns trebuie dat fiecărei persoane?
Speţa 7. SRL, în conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare încheiat cu uzina
„Motorept", a transmis băncii care o deserveşte un ordin de deschidere a unui acreditiv
documentar în folosul uzinei pentru plata mărfii furnizate. Acreditivul în mărime de 100 mii
lei a fost deschis de banca plătitorului pe termen de 30 de zile şi prevedea că plata
acreditivului se va face la prezentarea următoarelor documente:
- contul beneficiarului;
- documentul de transport;
- certificatul de calitate.
Peste 5 zile banca plătitorului, la cererea cumpărătorului, a redus termenul
acreditivului documentar la 20 de zile şi suma acestuia pînă la 75 mii lei. Banca plătitorului
nu a reuşit să transmită băncii executante notificare despre schimbarea condiţiilor
acreditivului documentar. Peste 15 zile după deschiderea acreditivului uzina a prezentat
băncii executante toate documentele, exceptînd certificatul de calitate.
Banca executantă a efectuat plata acreditivului documentar în folosul uzinei în
mărime de 100 mii lei. După executarea plăţii, SRL a contestat acţiunile băncii vînzătorului,
prezentînd următoarele argumente:
a) a deschis acreditiv documentar revocabil, pe care putea să-1 anuleze sau să-1
modifice în orice timp;
b) plata acreditivului s-a efectuat cu încălcarea contractului şi a ordinului de acreditiv
documentar în lipsa certificatului de calitate.
Vînzătorul şi banca nu au acceptat argumentele cumpărătorului şi au declarat, că
certificatul de calitate a fost prezentat a doua zi după efectuarea plăţii, iar despre modificarea
acreditivului banca n-a primit nici o înştiinţare.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 8. ÎS trebuia să plătească cooperativei „Steaua" 36 mii lei. Directorul ÎS a
semnat un cec, dar nu a înscris suma ce urma a fi plătită, urmînd s-o înscrie a doua zi. Cecul
a dispărut din safeul directorului şi a fost prezentat imediat spre plată de SRL „Centaur",
care a primit suma limitată a cecului - 90 mii lei, indicată pe versoul cecului. încercarea de a
restitui banii de la SRL a fost nereuşită. ÎS a prezentat pretenţie băncii, menţionînd, totodată,
că banca nu este vinovată pentru furt, însă trebuia să ia toate măsurile pentru a verifica
autenticitatea cecului.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 9. SA „Scînteia" a procurat de la SRL marfă la preţul de 670 mii lei. Banii
trebuiau transferaţi prin dispoziţie de plată pe contul SRL în calitate de avans. Dar din
greşeala operatorilor băncii, banii au fost transferaţi pe contul altei întreprinderi. Drept
rezultat, peste o lună SRL a prezentat SA cerere de plată a penalităţilor pentru întîrzierea
achitării mărfii în mărime de 14 mii lei. La rîndul său,
SA a cerut băncii plata clauzei penale pentru debitarea greşită a contului său ce urma a fi
plătită SRL şi recuperarea beneficiului ratat în mărime de 34 mii lei.
Banca a refuzat admiterea cererii, motivînd că în contractul contului curent bancar nu
se prevedea răspunderea băncii pentru încălcarea obligaţiilor. Din contra, contractul
conţinea clauza care înlătura răspunderea băncii pentru beneficiul ratat al clientului.
Soluţionaţi litigiul.
Teste-grilă
1. După natura sa, contractul de depozit bancar este un contract:
a) translativ de proprietate;
b) translativ de folosinţă;
c) translativ de posesie şi folosinţă.
2. Termenul contractului de depozit bancar:
a) nu poate fi mai mic dc 12 luni;
b) nu poate fi mai mare de 3 ani;
c) poate fi determinat sau nedeterminat.
3. Plata în contractul de depozit bancar este întitulată:
a) comision;
b) dobîndă;
c) redevenţă.
4. Forma contractului de depozit bancar:
a) verbală;
b) scrisă;
c) scrisă şi autentificată notarial.
5. Licenţa pentru desfăşurarea activităţii în calitate de bancă este eliberată de:
a) Camera de Licenţiere;
b) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
c) Banca Naţională a Moldovei.
6. Contractul de depozit bancar se aseamănă cu:
a) Contractul de locaţiune;
b) Contractul de cont curent bancar;
c) Contractul de mandat.
7. Banca-instituţia financiară are obligaţia:
a) de a restitui suma depusă de deponent;
b) de a achita dobîndă atunci cînd aceasta nu este stipulată în contract;
c) de a nu transmite terţelor persoane sumele primite de la client.
8. Forma contractului de cont curent bancar:
a) scrisă;
b) verbală;
c) scrisă şi autentificată notarial.
9. Termenul contractului de cont curent bancar se stabileşte:
a) pe un termen nedeterminat sau determinat;
b) pe un termen minim de 1 an de zile;
c) pe un termen de 3 ani de zile.
I «.Contractul de cont curent bancar are unul din următoarele caractere juridice :
a) accesoriu;
b) real;
c) unilateral.
11.Contractul de cont curent bancar se aseamănă cu:
a) împrumut, depozit, mandat;
b) locaţiune,comision, comodat;
e) prestări servicii, locaţiune, administrare fiduciară.
12. Obiectul contractului de cont curent bancar:
a) primirea şi înregistrarea sumelor băneşti, executarea ordinelor clientului;
b) creditarea clientului cu sume băneşti care aparţin băncii;
c) depozitarea sumelor băneşti depuse de către client.
13.Preţul contractului de cont curent bancar este întitulat:
a) retribuţie, redevenţă;
b) remuneraţie, dobîndă;
c) comision, redevenţă.
14. Raporturilor dintre bancă şi client li se aplică dispoziţiile referitoare la contractul:
182 71
a) de mandat;
b) de comision;
c) de administrare fiduciară.
IS.Clientul are dreptul să rezilieze contractul:
a) în orice moment cu condiţia unui preaviz de 15 zile;
b) numai cu acordul scris al băncii, cu condiţia unui preaviz de 30 zile;
c) în orice moment cu condiţia unui preaviz de 30 zile.
16.Contractul de credit bancar are unul din caracterele juridice :
a) unilateral;
b) de adeziune;
c) gratuit.
17.Părţile contractului de credit bancar sînt numite:
a) Bancă-Client;
b) Creditor-Debitor;
c) Instituţie financiară-Beneficiar.
18.Preţul în contractul de credit bancar este:
a) retribuţie, redevenţă;
b) dobîndă;comision;
c) comision, redevenţă.
19.Raporturilor dintre creditor şi debitor Ii se aplică dispoziţiile referitoare In contractul:
a) de mandat;
b) De comision;
c) De împrumut.
20.Debitorul are dreptul:
a) să refuze creditul parţial sau total;
b) să oblige creditorul să-i transmită creditul; c) să recepţioneze creditul chiar dacă nu a oferit garanţiile promise creditorului.
21.Creditorul are dreptul să refuze executarea obligaţiei de a pune In dispoziţia
debitorului creditul dacă, după încheierea contractului de credit:
a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a rambursa creditul;
b) au apărut zvonuri precum că debitorul nu va avea posibilitatea de a activa; c) a fost schimbat organul executiv al debitorului după semnarea contractului de credit
bancar.
Tema nr. 21. Contractul de factoring Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice
ale contractului de factoring
Prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se i Ifl cedeze celeilalte părţi, care este o
întreprindere de factoring (factor), creanţele !(i Hule siiu care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi
! 11iiirc de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 din următoarele obligaţii: II) nuanţarea aderentului, inclusiv prin
împrumuturi şi plăţi în avans; li) ţinerea contabilităţii creanţelor;
0) asigurarea efectuării procedurilor de somare şi de încasare a creanţelor;
ii) asumarea riscului insolvabilităţii debitorului pentru creanţele preluate. Art.1290
alin (I) din Codul civil ___________________________________________________________________________________
Schema 2. Caracterele juridice ale contractului de factoring
Contractul de factoring
iliuiliigmatic Consensual Oneros Complex Cu executare succesivă
Schema 3. Elementele contractului de factoring
l'mţile - întreprinderea de factoring (instituţiile financiare şi alte persoane juridice cu scop lucrativ)
(art.1290 alin.(l) din Codul civil);
- aderent - furnizor de bunuri, prestator de servicii, executor de lucrări (art.1290 alin.(l) din Codul
civil)
i Ibiectul serviciile prestate de către factor legate de finanţarea aderentului în schimbul cesiunii creanţelor
aderentului faţă de terţi, apărute din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de
lucrări către terţi (art.1290 alin.(l), art. 1292 CC)
Forma scrisă
Preţul contractul este nul dacă nu prevede în mod expres suma care urmează a fi plătită factorului, constituită
dintr-un anumit procent din creanţele cesionate, precum şi plata pentru alte servicii (art. 1295
al.(l)CC)
Termenul se determină de către părţile contractante şi depinde de termenul scadenţei creanţelor cesionate
întreprinderii de factoring
Schema 4. Drepturile şi obligaţiile părţilor
Drepturile factorului:
• să ceară de la aderent executarea corespunzătoare obligaţiilor acestuia faţă de terţi, rezultate din contractele de vînzări, prestări
de servicii şi efectuare de lucrări (art. 1290 alin.(l)CC);
• să ceară de la aderent transmiterea reală a creanţelor sale faţă de terţii debitori, cesionate întreprinderii de factoring prin
contractul de factoring (art. 1296 CC);
• să ceară de la aderent o parte din suma creanţei drept garanţie pentru acoperirea riscurilor legate de executarea contractului, în
mărimea ce nu depăşeşte 20% din suma creanţei cesionate (art. 1295 alin.(l) CC);
• să cedeze, la rîndul său, creanţele preluate de la aderent către alte persoane, unde ultimul cesionar va fi considerat aderent.
• Obligaţiile factorului:
• să execute obligaţiile asumate prin contractul de factoring, care pot fi nu mai puţin de două la număr din cele patru obligaţii
stipulate în art. 1290 al.( 1) CC;
• să ofere aderentului informaţiile necesare pentru derularea contractului (art.1291 CC);
• să informeze debitorii aderentului despre transferul creanţei, dacă această obligaţie
este prevăzută în contract _________________________________________________________________________
Drepturile aderentului:
• să decidă asupra volumului de drepturi, ce rezultă din contractele cu debitorii, care vor fi cesionate factorului (art. 1292 alin.(l)
CC);
• să ceară de la factor executarea obligaţiilor asumate prin contract, care pot fi nu mai puţin de două la număr din cele patru
obligaţii stipulate în art.1290 al.(l) CC;
• să ceară de la factor notificarea debitorilor săi despre cesiunea creanţei, dacă această obligaţie şi-a asumat-o factorul prin
contract (art. 1293 alin.(3) CC).
Obligaţiile aderentului:
• să cedeze întreprinderii de factoring creanţele sale faţă de debitorii săi cărora le-a furnizat mărfuri ori le-a executat lucrări, ori
le-a prestat servicii (art.1290 alin.(l) CC);
• să execute în mod corespunzător obligaţiile sale faţă de terţi, rezultate din contractele de vînzări, prestări de servicii şi efectuare
de lucrări;
• să asigure transmiterea reală a creanţelor sale faţă de terţii debitori, cesionate întreprinderii de factoring prin contractul de
factoring (art. 1296);
• să ofere întreprinderii de factoring informaţiile necesare pentru derularea contractului (art.1291 CC);
• să informeze debitorii săi despre transferul creanţei către întreprinderea de factoring,
dacă această obligaţie nu este pusă în seama factorului ________________________________________________
Speţe
Speţa 1. întreprinderea de factoring SC „X-Factor" a încheiat cu aderentul SC I II, i SRL un
contract prin care furnizorul de bunuri SC„Luci"SRL a transferat
IM '..... lui creanţele sale faţă de debitorul SA „Speranţa" în mărime de 200 mii lei,
ii bunurilor vîndute, şi 10 mii lei, clauza penală pentru neexecutarea Puivspunzătoare a
obligaţiei ce derivă din contractul de vînzare-cumpărare. Prin iii.iclul de factoring SC
„X-Factor" şi-a asumat obligaţiile de a plăti în avans nli lentului suma de 205 mii lei şi de a
asigura efectuarea procedurilor de somare şi ■ li incisure a creanţelor de la debitorul SA
„Speranţa".
I .a cererea de chemare în judecată depusă de către debitorul SA „Speranţa" împotriva
întreprinderii de factoring şi aderentului instanţa de judecată a decis i1 ducerea clauzei
penale la două mii lei în temeiul art.630 al.(l) CC.
încasînd de la debitor suma de 202 mii lei, întreprinderea de factoring a înaintat
aderentului pretenţia privind restituirea sumei de trei mii lei achitate idcrentului în avans,
echivalentul reducerii clauzei penale prin hotărîrea instanţei de pjdecată.
Aderentul a obiectat împotriva acestei cerinţe motivînd că, în conformitate cu
prevederile art.1297 al.(3) CC, el este obligat la plata despăgubirilor numai dacă ICestea au
fost provocate cu vinovăţie, însă reducerea sumei penalităţii de către instanţa de judecată cu
3000 lei nu se datorează vinovăţiei aderentului. Totodată, n l i icntul a invocat că el a achitat
factorului în mărime deplină plata datorată pentru e i viciile acordate, de aceea consideră că
urmează a fi respinse cerinţele întreprinderii DE Factoring.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. în adresa producătorului de biscuiţi SC „Nostalgie" SRL a parvenit oferta de
a contracta cu întreprinderea de factoring SA „încredere". Propunerea de a contracta conţine
toate elementele esenţiale ale viitorului contract de factoring şi icllcctă voinţa ofertantului
de a fi legat prin acceptarea ofertei.
Studiind oferta întreprinderii de factoring, juriştii au pus la îndoială condiţiile ofertei,
care, după părerea lor, contravin legislaţiei în vigoare, şi anume:
(l)creanţele aderentului faţă de debitor, care vor apărea în viitor din contractele de
vînzare de biscuiţi, se transferă către factor la momentul apariţiei lor, însă plata
în avans către vînzător se va efectua după încheierea unui act de transfer a
creanţelor;
(2) finanţarea aderentului în avans se va efectua după încheierea unui acord în care se
va prevedea mărimea sumei achitate aderentului pentru fiecare creanţă exigibilă
în măsura în care vor parveni;
(3) aderentul răspunde faţă de factor pentru toate obiecţiile şi excepţiile opuse
factorului de către debitorii aderentului, indiferent de vinovăţia acestuia;
(4) aderentul achită factorului dobînda de întîrziere din moment ce debitorul cere
factorului compensarea creanţei sale faţă de aderent, dacă această creanţă era
scadentă la momentul transferului creanţei către factor;
182 72
(5) aderentul poartă răspundere pentru valabilitatea creanţelor cesionate;
(6) aderentul suportă riscul insolvabilităţii debitorilor;
(7) mărimea plăţilor în avans se determină în mod unilateral de către factor la
momentul transferului fiecărei creanţe exigibile;
(8) suma care urmează să fie plătită factorului pentru serviciile de finanţare a
aderentului se stabileşte şi se modifică în mod unilateral de către întreprinderea
de factoring la momentul transferului creanţei către factor;
(9) aderentul se obligă să cedeze factorului toate creanţele care vor apărea în viitor
din contracte de vînzări de biscuiţi. Se interzice transferul unor drepturi ale
aderentului ce derivă din contractele cu debitorii, către alte persoane, tară acordul
factorului;
(10) prin prezentul contract întreprinderea de factoring prestează aderentului
servicii de factoring cu drept de regres, conform căruia, dacă debitorul nu
plăteşte factorului creanţa timp de o lună de la data scadenţei, întreprinderea
de factoring va avea dreptul să ceară de la aderent suma restantă.
Exprimaţi opinia vis-a-vis de dubiile juriştilor.
Speţa 3. Contractul de factoring a fost declarat nul din motiv că întreprinderea de
factoring, care şi-a asumat obligaţia finanţării aderentului prin împrumuturi în schimbul
achiziţionării creanţelor pecuniare a aderentului faţă de terţi, nu deţinea licenţa cuvenită
pentru desfăşurarea activităţii financiare.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. Prin contractul de factoring Banca Comercială „Maxfactor" SA şi-a asumat
obligaţia de a plăti în avans şi a ţine contabilitatea furnizorului de bunuri Uzina „Speranţa"
(aderent) în schimbul transferului creanţelor viitoare ale aderentului determinabile la data
exigibilităţii obligaţiei debitorului (cumpărătorul bunurilor furnizate de către aderent).
Mărimea plăţii efectuate în avans aderentului nu poate fi mai mare de 65% din
preţul bunurilor livrate debitorului.
Plata datorată factorului pentru serviciile de finanţare în avans a aderentului
Brevedea 12% din preţul fiecărei creanţe cesionate, reţinute de către factor la momentul
transferării aderentului plăţii în avans pentru fiecare partidă de bunuri lirnizate debitorului.
Uzina „Speranţa" a trimis în adresa factorului o scrisoare prin care a cerut
... a de 120 mii lei ca plată în avans pentru furnizarea în adresa magazinului
Iubitorului a ceasurilor la preţul de 140 mii lei.
Banca Comercială „Maxfactor" SA a acceptat finanţarea aderentului în sumă de 100
mii lei. întreprinderea de factoring de asemenea a acceptat să plătească (derentului ulterior
încă 400 mii lei după realizarea ceasurilor, în măsura în care banii ?0r li depuşi în contul
bancar al debitorului deschis la aceeaşi bancă „Maxfactor".
Aderentul şi-a manifestat dezacordul cu decizia factorului din motiv că suma de 100
mii lei este mai mică decît costul mărfii furnizate debitorului, contravine l lăuzelor
contractuale de plată în avans pentru bunurile livrate şi este insuficientă pentru achitarea
datoriei sale faţă de furnizorii proprii de materie primă.
După o perioadă neîndelungată, unul din furnizorii materiei prime a înaintat împotriva
aderentului o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea, de la Uzina
„Speranţa", a preţului materiei prime şi dobînzii de întîrziere aplicate obligaţiilor pecuniare.
în referinţa sa reprezentantul Uzinei „Speranţa" a invocat că pîrîtul corespunzător
pretenţiilor invocate este întreprinderea de factoring care a încălcat obligaţia contractuală de
finanţare în avans a aderentului, iar în consecinţă aderentul nu a primit banii necesari pentru
achitare cu furnizorii materiei prime. Mai mult ca atît, Banca Comercială „Maxfactor" SA
nu a întreprins măsurile necesare în vederea încasării de la magazinul debitorului a sumei
obţinute de la realizarea ceasurilor, iar ca rezultat întreprinderea de factoring a întîrziat
finanţarea în avans a aderentului în mărime de 400 mii lei.
Aderentul a mai invocat că dobînda de întîrziere poate fi aplicată doar în cazul iu care
el s-ar fi folosit de banii reclamantului, însă între reclamant şi pîrît a fost încheiat un contract
de vînzare-cumpărare a materiei prime care este contract iranslativ de proprietate, dar nu de
prestări de servicii financiare, circumstanţă care exclude aplicarea dobînzii de întîrziere
prevăzută pentru obligaţiile pecuniare.
Soluţionaţi litigiul.
192 73
Teste-grilă Tema nr. 22. Contractul de asigurare
1. După natura sa contractul de factoring este un contract:
a) consensual, sinalagmatic, translativ de drepturi;
b) oneros, real, complex;
c) cu executare succesivă, gratuit şi aleatoriu;
2. Creanţele cesionate:
a) existente ori viitoare;
b) numai pure şi simple;
c) facultative.
3. Consecinţele încălcării interdicţiei de cesiunie a creanţei aderentului căi re
factor:
a) transferul creanţei aderentului către factor poate fi realizat, chiar dacă inii.
aderent şi debitor există o convenţie ce interzice cesiunea creanţelor;
b) transmiterea creanţelor către factor, contrar interdicţiei de cesiune, duce ||
nulitatea contractului de factoring.
c) părţile au obligaţia de a notifica debitorii aderentului despre transferul
creanţelor, iar aderentul nu este obligat să predea factorului suma obţinuia de la
debitor.
4. Răspunderea aderentului:
a) aderentul nu poartă răspundere faţă de factor pentru existenţa creanţclm reale
faţă de debitor;
b) aderentul nu poartă răspundere pentru îndeplinirea necorespunzătoaiv |
obligaţiilor contractuale faţă de debitor rezultate din contractele de vînznTi de
bunuri, prestări de servicii sau efectuare de lucrări;
c) aderentul poartă răspundere pentru capacitatea de plată a debitorului, dai i riscul
insolvabilităţii debitorului nu a fost preluat de factor.
5. Drepturile şi obiecţiile debitorului:
a) debitorul poate înainta factorului toate obiecţiile şi excepţiile pe care le arc faţă
de aderent, inclusiv poate cere factorului compensarea creanţei sale faţj de
aderent, dacă această creanţă era scadentă la momentul transferului creanţei către
factor;
b) dacă debitorul a plătit factorului, iar acesta a plătit aderentului, debitorul va avea
dreptul să ceară repararea prejudiciului atît faţă de aderent, cît şi faţă de factor;
c) debitorul nu poate înainta faţă de factor cererea de reparare a prejudiciului în
cazul în care factorul a plătit aderentului, deşi ştia că ultimul nu şi-a îndeplinit
obligaţiile contractuale faţă de debitor.
Schema 1. Tipurile şi formele asigurării
psihică) şi
capacitatea de muncă_______________________________________ --------------------
Se asigură bunuri, credite şi garanţii, pierderi financiare alepe^oanelor^^
Asigurarea de daune
Se asigură răspunderea pe care asiguratul o poartă fată de persoanele fizice sau persoanele juridice
pentru pnywMcule^^
ielu
fiecărei părţi se stabilescpnncmrteacţ^s^^ ---------------------------------------------------
___ .-------------------------------' ____ . ----------------
Reasigurarea
Asigurarea dublă
Transmiterea obligaţiei stabilite in
baza contractului de asigurare faţa
de asigurat de către un asigurător
altui asigurător _______________________________________________________
Subiecţii raportului de reasigurare(cesiunea de
reasigurare)
Reasigurat (cedent) Reasigurator
(cesionar)
' ------------ ~l
Asigurătorul care transmite obligaţiile sale
Despăgubirea de asigurare
se determină pentru fiecare
asigurat, proporţional cu
cota-parte a primei de
asigurare la suma generală
a tuturor contractelor de |
asigurare a bunului
Asigurarea de
persoane
Asigurarea de bunuri Asigurarea de
răspundere civilă
Asigurarea
benevolă Asigurarea
obligatorie
Coasigurarea
Asigurarea unui obiect de către
mai mulţi asiguraţi prin
încheierea mai multor contracte
de asigurare
Asigurarea unui
obiect de către mai
mulţi asigurători în
baza unui singur
contract _____________ .
Caracterul obligaţiei
-obligaţie cu pluralitate de
subiecţi de partea
asigurătorului
Depăşirea sumei generale de
asigurare faţă de cuantumul valoric
al asigurării, în cazul asigurării de
la unele şi aceleaşi riscuri de
asigurare, nu este permisă Asigurătorul care îşi
asumă aceste
obligaţii
Obligaţia co-asigurătorilor
este solidară, dacă
contractul nu prevede altfel
Este posibilă în cazul asigurării de bunuri şi a
riscului activităţii de întreprinzător
Se admite pentru
asigurarea de bunuri, cît şi
de persoane
195 74
Schema 2. Principalele noţiuni în asigurări ţChema 3. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de asigurare
Riscul asigurat Este un eveniment la care sînt expuse viaţa, sănătatea sau patrimoniul unei
persoane
^ Noţiunea J
Cazul asigurat
Posibil
Riscul asigurat realizat, evenimentul care deja a survenit
Incerl
Interesul asigurat
Survenirea cazului asigurat dă naştere de drepturi şi obligaţii noi părţilor
Elementul obligatoriu pentru orice tip şi formă al asigurării. Acesta constă în
compensarea posibilelor pierderi patrimoniale sau în primirea asigurării patrimoniale
legate de valorile nepatrimoniale
Oneros
Bilateral
Este interzisă
asigurarea:
Intereselor contrare legii
Pierderilor cauzate prin participarea la jocuri, pariuri şi loterii
Schema 4. Condiţiile esenţiale ale contractului
de asigurare
C
o
n
d
i
ţ
i
i
l
e
e
s
e
n
ţ
i
a
l
e
Suma asigurată
în asigurarea de persoane
Indemnizaţia de
asigurare în asigurarea
de daune
Despăgubirea de
asigurare
Cheltuielilor pe
care partea poate
fi obligată să le
suporte în legătură
cu eliberarea
ostaticilor
Sumă de bani ce
reprezintă limita
maximă a
răspunderii
asigurătorului în
cazul producerii
evenimentului
pentru care s-a
încheiat
contractul de
asigurare.
Despăgubirea de
asigurare se
stabileşte prin
acordul comun al
asigurătorului şi
asiguratului şi nu
poate depăşi
valoarea bunurilor
la data producerii
evenimentului
asigurat şi nici
cuantumul
prejudiciului real
suportat
X Suma asigurată
Interesele patrimoniale licite legate
Ic:
persoana asiguratului sau a beneficiarului asigurării, cu \ - i : i | n , sănătatea şi
capacitatea I m de muncă (asigurarea de p i II soane)
X Termenul
Forma
Formă simplă scrisă
Prima de asigurare
Suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului, la eliberarea poliţei de
asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de contractul de asigurare, în schimbul preluării
de către asigurător a riscului asigurat
bunuri, credite şi garanţii, pierderi
financiare ale persoanelor fizice şi ale
persoanelor juridice (asigurarea
de bunuri)
Document eliberat de asigurător care confirmă (dovadă scrisă)
încheierea contractului între asigurător şi asigurat, la fel care stabileşte
identitatea asiguratului (beneficiarului, persoanei asigurate) pentru
recepţionarea despăgubirilor de asigurare în legătură cu survenirea
cazului asigurat
1 Poate fi emisă nominativa, la ordin sau la purtător
Viitor i hn/ii contractului asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar E sc obligă să plătească, la
producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ '. iirliiiniului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în
termenele convenite M I 101 CC)
Aleatoriu Caracterele
juridice
Cu executare
succesivă Consensual
X Riscul
Unicul document semnat de părţi
sau
Poliţa de asigurare (certificat)
i nspunderea pe care asiguratul o poartă faţă
de terţi pentru prejudiciile cauzate
(asigurarea de răspunedere civilă)
196 75
Schema 5. Obligaţiile asiguratului Schema 6. Drepturile şi obligaţiile asigurătorului
Obligaţiile Drepturile
Obligaţiile asiguratului
Obligaţii existente pînă la survenirea cazului asigurat
Informarea asiguratului, atît la încheierea, cît şi după
încheierea contractului, despre toate circumstanţele
esenţiale şi împrejurări importante referitoare la
riscul ce se asigură
X Nu este obligatorie informarea despre circumstanţe
care pot fi cunoscute asigurătorului
Să întreprindă acţiuni dependente de el pentru a evita
producerea cazului asigurat sau pentru a limita
pagubele cauzate de producerea lui
Să informeze asigurătorul despre alte contracte de
asigurare încheiate la obiectul respectiv
Achitarea primelor de asigurare
Obligaţii care apar în momentul survenirii
cazului de asigurare
Informarea asiguratului despre survenirea cazului
asigurat imediat după ce a aflat despre aceasta
întreprinderea măsurilor îndreptate spre micşorarea
pagubei
Asigurarea posibilităţii subrogaţiei, adică colectarea
şi transmiterea asigurătorului a tuturor documentelor
şi probelor necesare pentru o ulterioară înaintare a
reclamaţiilor autorului prejudiciului
Asiguratul poate refuza plata primei tic asigurare
dacă se constată, după încheierea contractului, că
situaţia economică a asigurătorului a devenit atît de
grea, încît există temeri justificate de a considera că,
la survenirea cazului asigurat, asigurătorul nu-şi va
putea îndeplini obligaţiile contractuale
Asiguratul este eliberat de obligaţia plă|ii primei de
asigurare, dacă interesul asigurai nu există la data
începerii asigurării sau dacii un interes viitor nu mai
ajunge să se constituie
Să aducă la cunoştinţa
asiguratului, într-o formă
adecvată, condiţiile
asigurării
I
I
a
c
ă
i
n
t
e
r
e
s
u
l
a
s
i
g
u
r
a
t
s
e
s
t
i
n
g
e
,
l
i
i
g
u
r
a
t
u
l
d
a
t
o
r
e
a
z
ă
a
s
i
g
u
r
ă
t
o
r
u
l
u
i
p
a
r
t
e
a
d
i
n
p
r
i
ma de asigurare ce
corespunde duratei riscului
Dreptul de regres în ARC faţă de persoana asigurată în cazul
acţiunilor intenţionate ale acesteia îndreptată spre facilitarea
cazului asigurat
Dreptul de a cere despăgubirea de la făptuitorul daunei (cu condiţia efectuării
subrogaţiei)
Temeiurile refuzului asigurătorului de a plăti despăgubire
Producerea pagubei ca urmare a unor acţiuni intenţionate sau ca urmare a unei infracţiuni comise de asigurat sau
beneficiar orientate spre provocarea sau facilitarea cazului asigurat
Comunicarea intenţionată de informaţii false către asigurător sau necomunicarea
datelor, cunoscute de asigurat, ce vizează interesele de asigurare dacă circumstanţele
tăinuite se află în raport de cauzalitate cu producerea evenimentului asigurat
Prejudiciile au fost cauzate de acţiuni militare, de instituirea stării de război sau a stării
excepţionale, de dezordini în masă, de acţiune a energiei nucleare, de contaminare
chimică sau biologică, de arestarea sau confiscarea bunurilor asigurate
Asiguratul (beneficiarul) a fost despăgubit integral de persoana responsabilă pentru
daunele cauzate
Dreptul la evaluarea riscului de asigurare
I în cazul asigurării persoanei se
efectuează examinarea medicală
în asigurarea de bunuri are loc
examinarea bunurilor Respectarea confidenţialităţii EOndiţiilor
asigurării în privinţa diferitelor informaţii,
inclusiv existenta contractului
i i i . i ilespăgubirilor de asigurare I i n venirea
cazului asigurat
i luantumul plăţilor depinde de
sistemul responsabilităţii
nsigurătorului (proporţională sau
I .temui primului risc), volumul
pierderilor şi unici de asigurare
196 76
Alte temeiuri pot fi prevăzute prin contract sau lege
fectltarea activităţii de constatare a cazului asigurat cu întocmirea actului prin care se LI inonslrează existenţa sau lipsa cazului
de asigurare, precum şi întinderea obligaţiei asigurătorului
îiinpcnsarea daunelor suportate de către asigurat (beneficiar) în legătură cu diminuarea ensecinţelor cazului de asigurare
IM \ enirea consecinţelor cazului asigurat indiferent de măsurile întreprinse nu-1 eliberează pe i ilgurător de compensarea
cheltuielilor
199 77
La lichidarea asiguratului sau asigurătorului persoană
juridică sau la decesul asiguratului persoană fizică
i ------------------------------------------------------------------- . ___________ 1
De către ambele părţi
T In cazul în care contractul de asigurare se încheie pentru o perioadă de peste 5
ani, la încheierea celui de-al cincilea an sau a fiecăruia dintre anii următori,
respectînd un termen de preaviz de 3 luni
De către ASIGURĂTOR
Dacă asiguratul a omis menţionarea unei împrejurări importante sau dacă menţionarea
unei împrejurări importante este omisă deoarece asiguratul nu a luat cunoştinţă despre
acea împrejurare din motive care îi sînt imputabile
^ivinrlr!LPM k SU1"-Venirea C3ZUlUi aS'gUrat' daCă asigUratul a Scut 0 me"ti™e inexactă în privinţa unei împreiuran importante
I
Si™ f- " dUpă SUrVenirea CaZUlu* aS,gUrat obligafia asigurătorului de a presta
ncTcată u 3 m imaSUra m T îmPreJUrarea în raP°rt c« <*re obligaţia de menţionare este Slr^ ° 'nfluentă aSUPra Producerii caz"'ui asigurat sau asupra întinderii prestaţiei datorate de asigurător
In cazul neachitării unei tranşe a primei de asigurare cu respectarea lună
Neinformării de îndată pe asigurător asupra împrejurărilor periculoase apărute sau despre , luat cunoştinţa dupa încheierea contractului
Dacă împrejurarea periculoasă este provocată intenţionat de către asigurat sau dacă necunoaşterea mprejurarilor ce au existat deja la
momentul încheieri, contractului se datorează vinovădei aCcStUlcl
Speţe
Speţa 1. Societatea de asigurări "Basarabia", activînd în cadrul unei asociaţii ibţteşti
de apărare a drepturilor contribuabililor, încheia contracte de asigurare a (tropi ictăţii
persoanelor juridice în cazuri de arest ilegal şi de vînzare silită a bunurilor I i i indicaţia
organelor fiscale sau altor organe de drept. Conform condiţiilor de I ilgurare, despăgubirile
de asigurare trebuiau să fie achitate în decursul a 10 zile de la ! ilti vînzării forţate a averii.
După plata despăgubirilor de asigurare, asigurătorul nli|iiica dreptul de regres către
inspectoratul fiscal sau un alt organ competent şi, în I i.ul cîştigului de cauză împotriva lui,
primea compensaţie. Dar în cazul pierderii l mizei, asiguratul trebuia să întoarcă 70 % din
despăgubirile primite. După cîteva iu/e reuşite în instanţa de judecată, inspectoratul fiscal
s-a adresat în procuratură cu ' i plîngere asupra activităţii pe care o desfăşoară SC de
asigurare "Basarabia". La MIM Iul său cîteva asociaţii obşteşti de protecţie a drepturilor
contribuabililor fiscali au 1 1 111i procuraturii să susţină poziţia companiei de asigurare,
deoarece acţiunile ilegale ll@ organelor fiscale de fiecare dată se confirma printr-o
hotărîre a instanţei de judecată.
Ce hotărîre va emite Procuratura? Se va schimba oare hotărîrea Procuraturii, , I ,
a îi contractul de asigurare s-ar referi şi la sechestrul legal şi vînzării silite a averii
contribuabililor?
Speţa 2. Compania de asigurări S.A."Nord" a încheiat cu Scurtu un contract de
iligurare a vieţii şi a sănătăţii sale. Conform prevederilor contractuale, despăgubirile de
asigurare urmau să fie achitate în cazul decesului sau îmbolnăvirii de o boală, care
i INSL inclusă în lista cazurilor de asigurare, fiind anexată în condiţiile de asigurare. în
Cadrul unei examinări medicale, efectuate pînă la încheierea contractului, viitorului
asigurat {Scurtu) i s-a depistat ciroză la ficat. Din concluzia medicilor, motivul apariţiei
acestei boli a fost abuzurile periodice şi îndelungate de consum a băuturilor llcoolice.
Convingîndu-se de starea sa de sănătate, Scurtu a renunţat la consumul băuturilor
alcoolice. Compania de asigurare a acceptat să încheie contractul de nsigurare, în care a
fost inclusă clauza potrivit căreia Scurtu era obligat să ibandoneze consumul abuziv al
băuturilor alcoolice. Astfel ciroza a fost exclusă din lista bolilor la survenirea cărora se va
efectua plata despăgubirilor de asigurare. După încheierea contractului de asigurare, Scurtu
a continuat să consume abuziv băuturi alcoolice şi peste un an de zile a decedat. Motivul
decesului a fost evoluţia progresiva
ii cirozei. Rudele lui Scurtu au cerut de la asigurător plata despăgubirilor de asigurare,
Care era prevăzuta în contract. Asigurătorul a refuzat plata acesteia pe motiv că
decesul a survenit în urma atitudinii personale neglijente a lui Scurţii faţă de sănătatea sa,
respectiv au fost încălcate prevederile contractuale prin consumul abuziv de băuturi
alcoolice. Astfel a lipsit cauza la survenirea căreia urmau a fi achitate despăgubirile de
asigurare. O astfel de cauză, conform prevederilor legale, urma să survinâ într-un mod
subit şi independent de voinţa asiguratului (lipsa culpei).
Litigiul a fost transmis în instanţa de judecata. Ce hotărîre va emite instanţa de
judecata? Se va schimba oare hotărîrea, daca ciroza era sa fie inclusa in lista bolilor, la
survenirea cărora urmau să fie achitate despăgubirile de asigurare?
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 3. O companie de asigurări a încheiat un contract de asigurare cu o bancă, prin
care se asigura responsabilitatea băncii faţă de deponent în cazul nerestituirii sumei depuse.
Contractul a fost încheiat în favoarea beneficiarilor, care erau direct deponenţii. Conform
prevederilor contractului de depozit bancar, trebuiau achitate şi dobînzi, dar în caz de
întîrziere a rambursării sumei de bani depozitate, banca trebuia să achite penalităţi. O parte
din suma depusă a fost rambursată cu o mare întîrziere, celelalte părţi nu au fost în general
returnate. Deponenţii au înaintat acţiuni respective companiei de asigurări, care le-a achitat
despăgubirile de asigurare proporţional cu suma depusă la bancă, dar, referitor la restituirea
dobânzilor şi plata penalităţii, compania de asigurări a refuzat să achite despăgubirile de
asigurare, invocînd motivul că compania poartă răspundere doar pentru nerestituirea în
termen a sumelor depuse la bancă.
Este întemeiată poziţia companiei de asigurare? Pot deponenţii sa-si asigure
individual riscul nerestituirii în termen a sumelor depuse la bancă?
Speţa 4. Compania de asigurare "Performanţa" a încheiat un contract de asigurare a
mijlocului de transport, care aparţinea lui Iacob, a vieţii şi sănătăţii acestuia şi a
pasagerilor, cît şi asigurarea obligatorie de răspundere civilă a şoferului Scutaru, care
conducea automobilul în baza unei procuri. în cursul executării contractului, prietenul lui
Scutaru, Proca, conducînd automobilul, 1-a călcat pe pietonul lonaş, astfel provocîndu-i
acestuia o vătămare a integrităţii corporale, ca rezultat al căreia cel din urmă a devenit
invalid de gradul II şi i s-a stabilit o pensie de invaliditate. Automobilul în urma
accidentului s-a deteriorat şi nu mai putea fi supus reparaţiei. Compania de asigurare a
achitat despăgubiri de asigurare lui Scutaru, care la momentul săvîrşirii accidentului rutier
era în automobil şi a început plata despăgubirilor de asigurare lui lonaş, după care, pe cale
de regres, a înaintat acţiune civilă în instanţa de judecata, solicitînd plata compensaţiei a
costului automobilului şi
I iiinpensaţia despăgubirilor achitate lui lonaş. Pîrîtul Proca nu a recunoscut acţiunea re i
s-a imputat.
Soluţionaţi litigiul. Se va schimba hotărîrea daca se va dovedi ca Proca a utilizat
ilegal automobilul?
Speţa 5. Tîltu şi-a asigurat pe o sumă de 1000000 lei fabrica sa de cărămidă, i ine îi
aparţinea cu titlu de proprietate. în urma unui incendiu, fabricii asigurate i s-a .nins un
prejudiciu de 800000 lei. Potrivit concluziei unui specialist independent (concluzia a fost
inclusă în poliţa de asigurare), valoarea fabricii la momentul încheierii contractului de
asigurare constituia 2000000 lei.
Estimaţi suma despăgubirilor de asigurare. Se va schimba hotărîrea instanţei de
judecata, dacă în poliţa de asigurare se va stabili că despăgubirilor de asigurare se
supune orice prejudiciu în limitele sumei cu care a fost asigurată?
Speţa 6. Compania de asigurare S.A. "MOLDOVA" încheie contracte de nsigurare a
interiorului apartamentelor. în momentul în care la asigurător se adresau potenţialii
asiguraţi, celor din urmă li se propunea să întocmească o cerere şi să achite prima de
asigurare, după care li se elibera poliţa de asigurare. în poliţa de asigurare era menţionat că
respectivul caz asigurat se determină în conformitate cu condiţiile de nsigurare, care sînt
La îndeplinirea de către
asigurător a obligaţiilor
contractuale
In cazul contractelor încheiate pe termen nelimitat,
respectînd un termen de preaviz de cel puţin o lună şi de
cel mult 3 luni
De către ASIGURAT
Dacă asigurătorul, în baza unei clauze
contractuale privind actualizarea primei de
asigurare, măreşte cuantumul acesteia.
Termenul de preaviz - o lună
Schema 7. încetarea contractului de asigurare
Contractul încetează:
La expirarea
termenului său de
acţiune
In cazul rezilierii
contractului de către părţi
unui termen de preaviz de o
199 78
afişate într-un singur exemplar în oficiu pentru toţi potenţialii nsiguraţi. în apartamentul
lui Slutu care, la rîndul său, avea încheiat un contract de nsigurare cu S.A."MOLDOVA",
a avut loc un incendiu, provocat de dereglări ale uiclei electrice. Slutu s-a adresat către
asigurător pentru a primi despăgubirea de nsigurare, iar acesta a refuzat să achite
despăgubirile de asigurare, afirmînd că icspectivul caz nu poate fi supus despăgubirilor de
asigurare, deoarece incendiul provocat nu din culpa factorului uman nu constituie un risc
asigurat. Conform condiţiilor de asigurare, despăgubirile de asigurare urmează a fi
achitate doar în cazul Utiui incendiu provocat de o careva persoană. Considerînd că
refuzul companiei de nsigurare este unul neîntemeiat, Slutu s-a adresat în instanţa de
judecata. în şedinţa de judecată compania de asigurare a prezentat condiţiile de asigurare
care erau aprobate de autoritatea de supraveghere, în care s-au efectuat modificări potrivit
cărora la OBZuri de asigurare se referă doar incendierea provocată de careva persoană
(prezenţa culpei). O astfel de modificare în condiţiile de asigurare privitor la cazul de
asigurare a avut loc doar după încheierea contractului de asigurare.
Soluţionaţi cazul. Se va schimba hotărîrea dacă în poliţa de asigurare este prevăzut
dreptul asigurătorului de a modifica condiţiile de asigurare?
Speţa 7. în contractul de asigurare a fost prevăzută obligaţia asiguratului do | anunţa
asigurătorul despre survenirea cazului de asigurare - furtul mijlocului do transport -
imediat sau nu mai tîrziu de 5 zile de la data survenirii acestuia. Un asil.l de anunţ urma să
fie efectuat prin prezentarea directă a asiguratului la oficiul asigurătorului. După
încheierea contractului de asigurare, asiguratul şi-a vîndul automobilul. Cumpărătorul
automobilului s-a adresat către asigurător în a 3-a zi de In data cînd i-a fost furat mijlocul
de transport, acestuia fiindu-i interzis accesul m oficiu, deoarece în poliţa de asigurare a
fost menţionat numele unui alt asigurai, Numai după 10 zile de la survenirea cazului
asigurat, cumpărătorul a reuşit să se întîlnească cu conducerea companiei de asigurare şi
să o informeze despre cazul dd asigurare. Plata despăgubirii de asigurare i-a fost refuzată
cumpărătorului, deoarece 9 a scurs termenul în interiorul căruia poţi informa despre
survenirea cazului asigurai. Asiguratul s-a adresat în instanţa de judecata, invocând că
furtul automobilului poale fi dovedit prin intentarea dosarului penal.
Soluţionaţi cazul. Care este natura termenului de înaintare a cererii privind
survenirea cazului de asigurare?
Speţa 8. Surugiu şi-a asigurat autovehiculul la o societate de asigurare. Peste 3 luni
autovehiculul a fost furat şi, în legătură cu aceasta, asigurătorul i-a plătii despăgubirea de
asigurare lui Surugiu. După cîteva zile organele de poliţie au găsii automobilul furat şi
l-au restituit proprietarului. Asigurătorul a solicitat de la Surugiu restituirea despăgubirii
plătite anterior acestuia. Surugiu a refuzat motivînd că automobilul dat deja este
proprietatea asigurătorului care poate să-1 vândă şi să-şi recupereze banii.
Are Surugiu dreptate?
Speţa 9. Pagu a decis să asigure apartamentul său în favoarea fiicei sale. în poliţa de
asigurare valoarea apartamentului a fost estimată luîndu-se în consideraţie preţul de piaţă.
în cursul executării contractului de asigurare, preţul de piaţă al apartamentului a crescut
mai mult de 1/3 în raport cu cel ce a fost la momentul încheierii contractului de asigurare.
Odată ce a survenit cazul asigurat, asigurătorul a refuzat să achite despăgubirile de
asigurare, invocînd faptul că beneficiarul prestaţiei nu a informat referitor la împrejurările
ce duc la modificările riscului asigurat. Fiica lui Pagu a explicat că nu a cunoscut nimic
referitor la creşterea preţului apartamentului din regiunea respectivă, mai mult ca atît,
modificarea privitor la preţul obiectului supus asigurării nu generează modificarea
riscului de asigurare.
• va schimba hotărîrea daca Pagu va asigura apartamentul fiicei sale în
i.uihiii -ii soţiei?
Speţa 10. în timpul circulaţiei trenului din Chişinău spre Bălţi, un grup de nune
necunoscute au spart cîteva ferestre ale vagoanelor trenului, ca urmare un il de pasageri au
suferit vătămări şi leziuni corporale. Astfel, cetăţeanul Marcov a lllk'iil tăieturi în
regiunea ochiului drept. Unul dintre pasagerii trenului a tras butonul /,'/'" pentru a retine
făptuitorii. Din cauza frînarii neaşteptate a trenului, Arnăut a nli i i i o comoţie cerebrală,
conductorului Fălticeanu i-au fost tăiate degetele cu uşa, II minorul Smîntînă a suferit o
fractură la braţ. Cecan, care circula fără bilet de llniorie, a decedat. Toate victimele şi
moştenitorii lui Cecan s-au adresat companiei !■ nsigurare pentru a beneficia de
despăgubirile de asigurare. Compania de asigurare , n spins cerinţele solicitanţilor,
invocînd motivul ca transportatorul, mai mult de un ni de /ile, nu achita primele de
asigurare. Soluţionaţi cazul.
Speţa 11. Smochină a încheiat în octombrie 2009 contract mixt de asigurare a Vieţii eu
SA MARTA în conformitate cu care s-au stabilit următoarele cazuri migurate: decesul lui
Smochina, vătămarea corporală ca rezultat al unui accident, precum şi atingerea vîrstei de
70 de ani. în septembrie 2011, în urma administrării unei cantităţi mărite de somnifere,
Smochina a decedat. Soţia acestuia s-a adresat I ligurătorului pentru plata sumei asigurate.
însă asigurătorul a refuzat plata motivînd ■ i ilccesul lui Smochină a survenit ca rezultat al
unui suicid, adică prezenţa acţiunilor intenţionate ale asiguratului care au facilitat
survenirea cazului asigurat, fapt ce-i permite asigurătorului să refuze plata sumei asigurate.
Soţia lui Smochină s-a adresat in instanţa de judecată cu cerere de plată a sumei asigurate de
către asigurător.
Ce va hotărî instanţa?
Speţa 12. La 26 august 2011 Sclifos a încheiat un contract de asigurare a vieţii. I a 10
octombrie 2011 Sclifos a fost omorît în timpul unei încăierări. Organul de UI mărire penală a
stabilit că iniţiatorul a fost însuşi decedatul, care i-a pricinuit Ic/i uni corporale lui Focşa.
Urmărirea penală în privinţa lui Focşa a fost oprită din lipsa componenţei de infracţiune.
Părinţii lui Sclifos au cerut plata sumei asigurate, dar au fost refuzaţi.
Soluţionaţi litigiul. Se va schimba soluţia dacă părinţii asiguratului ar fi fost
desemnaţi drept beneficiari la încheierea contractului de asigurare?
Tcste-grilă
1. Contractul dc asigurare:
a) este un contract real;
b) este un contract cu executare dintr-o dată;
c) este un contract cu titlu oneros.
2. Asigurarea este un contract:
a) aleatoriu;
b) comutativ;
c) cu executare imediată.
3. Contractul de asigurare se încheie în formă:
a) verbală;
b) scrisă;
c) autentică.
4. Riscul asigurat este un eveniment:
a) viitor;
b) actual;
c) atît viitor, cît şi actual.
5. Părţile contractului de asigurare sînt:
a) agentul de asigurare şi asigurătorul;
b) asigurătorul şi asiguratul;
c) asigurătorul, agentul de asigurare şi asiguratul.
6. Se admite asigurarea bunurilor la asigurătorii străini:
a) se admite doar reasigurarea;
b) numai pentru persoanele juridice;
c) numai dacă asigurările solicitate nu se practică pe piaţa internă.
7. Nu se admite asigurarea:
a) răspunderii delictuale;
b) prejudiciului suferit prin participarea la jocuri;
c) prejudiciului suferit prin participarea la loterii.
8. încheierea contractului de asigurare:
a) se probează cu poliţa de asigurare;
b) coincide cu data suportării riscurilor de către asigurător;
c) trebuie efectuată întotdeauna în formă notarială.
9. In cazul nerespectării formei contractului de asigurare:
a) contractul este nul;
199 79
11) contractul este inopozabil terţilor;
i ) părţile sînt decăzute din dreptul de a invoca proba cu martori.
III I u cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare:
I) nu poate depăşi valoarea bunurilor; b) IUI
este limitată;
i i nu poate depăşi valoarea bunurilor, precum şi prejudiciul real suportat.
I I . Dacă prin asigurarea dublă s-a admis supra-asigurarea bunului:
II ) contractul de asigurare este nul;
b) despăgubirea de asigurare plătită în ansamblu nu va depăşi valoarea bunului; i ) fiecare
asigurător va plăti o parte din despăgubire proporţional cu suma .r; II'ii rată indicată în
contractul de asigurare.
I.' Asigurarea începe din momentul:
n) semnării contractului;
b) achitării primei de asigurare sau a primei tranşe a acesteia; i )
achitării sumei asigurate.
13. Asiguratul este obligat să anunţe asigurătorul privind survenirea cazului
iisll'iiiatîn termen de:
n) 10 zile;
h) imediat, dar nu mai târziu de 5 zile; i )
imediat ce a aflat despre aceasta.
I I . Asiguratul este obligat la plata primei de asigurare:
a) la semnarea contractului;
b) doar în cazul surveniri cazului asigurat;
c) doar la eliberarea poliţei de asigurare.
15. Prestaţia asigurătorului este datorată din momentul:
a) plăţii primei de asigurare de către asigurat;
b) survenirii riscului asigurat;
C) încheierii activităţii de constatare a cazului asigurat şi a întinderii obligaţiei
asigurătorului.
10. Subrogarea asigurătorului presupune:
a) preluarea de către asigurător, în limitele despăgubirii de asigurare plătite, a tuturor
drepturilor asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra persoanelor care
poartă răspundere de producerea pagubei;
b) înaintarea de către asigurător a acţiunii de regres faţă de asiguratul care este vinovat
de producerea pagubelor terţilor;
206 80
I I iiiiomic
Prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi,
participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice
ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele
foloasele şi pierderile (art.1339 CC al RM)
c) cedare parţială sau integrală a unor riscuri subscrise de un asigurător unui all
asigurător, care, la rîndul său, îşi asumă angajamentul să recupereze o parte
corespunzătoare din despăgubirea de asigurare acordată.
17. în caz de deces al asiguratului în cadrul asigurării de viaţă indemnizaţia de
asigurare se plăteşte:
a) moştenitorilor asiguratului;
b) beneficiarului desemnat de asigurat;
c) obligaţia de plată se stinge.
18. Contractul de asigurare este nul în cazul:
a) încheierii contractului după producerea evenimentului pentru care se prevede plata
despăgubirii de asigurare sau a indemnizaţiei de asigurare;
b) încheierii contractului de către persoanele din Republica Moldova cu societăţi
înregistrate în afara RM;
c) nerespectării formei scrise a contractului.
Tema nr.23. Contractul de societate civilă
Schema 1. Contractul de societate civilă: definiţie, scop, termen
19. Asigurătorul este în drept să refuze plata despăgubirii de asigurare în cazul:
a) producerii de pagube ca urmare a unor acţiuni intenţionate (inclusiv
infracţiuni) ale asiguratului sau ale beneficiarului, orientate spre provocarea
sau facilitarea producerii evenimentului asigurat;
b) stării financiare precare, de criză a asigurătorului;
c) provocării pagubei terţilor de către asiguratul care are cu asigurătorul contrara de
asigurare de răspundere civilă.
20. Asiguratul este în drept să refuze plata primei de asigurare:
a) dacă interesul asigurat nu există la data începerii asigurării sau dacă un interes
viitor nu mai ajunge să se constituie;
b) dacă se constată, după încheierea contractului, că situaţia economică a
asigurătorului a devenit atît de grea încît există temeri justificate de a considera
că, la survenirea cazului asigurat, asigurătorul nu-şi va putea îndeplini
obligaţiile contractuale;
c) răspunsul de la lit. a) şi b).
Schema 2. Elementele contractului de societate civilă
Societatea civilă
Subiecţii
Asociaţi sau
participanţi
Conţinutul Obiectul trebuie să fie licit,
constituit în interesul comun al
asociaţilor (art. 1340 CC al RM)
JL Drepturile şi
obligaţiile
participanţilor
Obiectul contractului îl
reprezintă conduita asociaţilor,
adică toate acţiunile defaşurate
în comun, îndreptate spre
atingerea scopului determinat
de contract
Determinat
în strînsă
legătură cu
scopul
Scrisă:
; i ) Numele sau denumirea, adresa sau sediul
participanţilor;
b) Drepturile şi obligaţiile fiecărui
participant;
c) Constituirea şi funcţiile conducerii;
d) Repartizarea cîştigului şi a pierderilor
între participanţi;
e) Procedura eliminării unor participanţi; I ) Durata societăţii;
I •,) I' rocedura dizolvării societăţii şi
împărţirii patrimoniului ei (alin.2,
nrt.1341 CCalRM)
81 208
Schema 3. Asociaţii societăţii civile Schema 4. Rezilierea contractului de societate civilă
Asociaţii
Contribuţiile asociaţilor -
Participanţii trebuie să verse contribuţiile
convenite prin contract. în lipsa unor dispoziţii
în acest sens, ei sînt obligaţi la plata unor
contribuţii egale.(alin. 1, art. 1342 CC al RÎVI)
In
muncă
Răspunderea pentru contribuţii (art. 1343
CC al RM)
Pentru bunul dat în calitate de contribuţie
asociatul răspunde conform regulilor privind
răspunderea vînzătorului (alin. 1, art. 1343 CC
al RM)
La lichidarea societăţii, fiecare asociat are
dreptul prioritar faţă de alţi asociaţi de a primi
bunul pe care 1-a dat în calitate de contribuţie
(alin. 5,art.l343CCalRM)
Administrarea şi reprezentarea societăţii -
Dacă în contract nu este prevăzut altfel,
asociaţii gestionează împreună actele societăţii
civile şi reprezintă împreună societatea în
exterior. Dacă este exclus din conducerea
societăţii, asociatul poate cere oricînd
informaţii celor care exercită conducerea (alin.
1, art. 1345 CC al RM)
Fiecare asociat are dreptul să participe la
emiterea deciziilor comune. Orice clauză
contrară este nulă (alin. 2,art.l345CCalRM)
Dacă în contract nu este prevăzut altfel,
drepturile şi obligaţiile participantului la
societatea civilă care are împuterniciri de
administrare şi reprezentare se determină în
conformitate cu normele privind contractul de
mandat (alin. 6, art. 1345 CC al RM)
1 Participarea la venituri şi pierderi -
Dacă în contract nu este prevăzut
altfel, asociaţii participă la
venituri şi suportă pierderile
proporţioŞB cotelor-părţi ce le
revin din patrimoniul social (alin.l,
art. 1346 CC al RM)
Clauza care atribuie unui asociat toate
veniturile obţinute de societate sau îl
eliberează de toate pierderile, care exclude un
asociat de la împărţirea venitului sau pune în
sarcina acestuia toate pierderile este nulă (alin.
2, art. 1346 CC)
Fiecare asociat are dreptul de a cere oricărui
alt asociat sa urmărească scopul societăţii
civile cu diligenta necesară în raporturi de
acest fel (alin. 3, art. 1346 CC)
Contractul pe
termen nedeterminat Contractul pe termen
determinat
R
e
z
i
l
i
e
r
e
a
î
n
a
i
n
t
e
d
e
t
e
r
m
e
n
e
s
t
e
a
d
m
i
s
i
b
i
l
ă
d
o
a
r
p
e
n
t
r
u
u
n
m
o
t
i
v
î
n
t
e
m
e
i
a
t
(
a
l
i
n
.
2
,
a
r
t
.
1
3
5
2
C
C
a
l
R
M
)
Rezilierea nu poate avea loc
în momentul sau în
împrejurările în care s-ar
produce un prejudiciu
societăţii civile (alin. 1, nil.
1352 CCalRM)
A
s
o
c
i
a
t
u
l
c
a
r
e
a
r
e
z
i
l
i
a
t
c
o
n
t
r
a
c
t
u
l
a
r
e
d
r
e
p
t
u
l
l
a
v
a
l
o
a
r
e
a
în bani a cotei sale părţi. Pentru aceasta se iau în considerare şi actele în curs de
executare la momentul retragerii (alin. 4, art. 1352 CCalRM)
In natură
Efectele rezilierii
Dacă, la momentul retragerii,
valoarea patrimoniului societăţii
civile este suficientă pentru
acoperirea datoriilor comune
Dacă, la momentul retragerii,
valoarea patrimoniului societăţii
civile este insuficientă pentru
acoperirea datoriilor comune
Cel care se retrage este obligat să
plătească celorlalţi asociaţi o sumă
proporţională cotei sale părţi din
patrimoniu pentru acoperirea
deficitului (alin. 5, art. 1352 CC al
RM)
In bani
I lecare asociat poate
fezilia contractul cu un
preaviz de 3 luni pin. I.art.
1352 CC ni RM)
210 82
Schema 5. Dizolvarea societăţii civile
Dizolvarea societăţii civile
Dizolvarea obligatorie (alin. 1, art. 1353 CC al RM)
Expirarea termenului pentru care a fost constituită
Decizia asociaţilor
Declanşarea procedurii lichidării judiciare asupra patrimoniului
societăţii civile
Imposibilitatea urmăririi în continuare a
scopului
Efectele dizolvării
Lichidarea societăţii civile (alin.l, art. 1354 CC al RM)
Actele în curs de executare trebuie finalizate. Se
întocmeşte un inventar şi partenerii dezbat în privinţa
patrimoniului
în cursul dezbaterii în privinţa patrimoniului, trebuie achitate
datoriile societăţii civile (alin.2, art. 1354 CC)
Speţa 1. A, B, C şi D au hotărît de comun acord să construiască un hotel, i nnlorm
înţelegerii, A transmite terenul, B şi C urmau să investească banii necesari, I m I), avînd în
proprietate o macara, un tractor şi 2 camioane urma să le transmită în liilnsiiiţă, iar el fiind
constructor renumit să participe prin munca sa. Conform I ■ ' i iiiactului, după darea în
exploatare a hotelului, fiecare persoană va beneficia de % din venit.
După cîteva zile de la începutul lucrărilor de construcţie, macaraua s-a defectat. A. B
şi C s-au adresat lui D cu o cerere pentru ca cel din urmă să repare din contul Nlhi macaraua,
însă D a refuzat. Ca motiv ale refuzului a fost invocat faptul că macaraua în momentul
transmiterii era în stare funcţională perfectă, aceasta s-a defectat în timp ce lucra la
edificarea hotelului, aşa că toţi trebuie să achite cîte Vi din
i hclluielile de reparaţie.
/ . Stabiliţi raporturile dintre A, B, C şi D.
2. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
3. Argumentaţi dacă se va schimba soluţia speţei în cazul în care bunul ar fi fost
transmis în proprietare, nu în folosinţă?
Speţa 2. A (Societatea pe acţiuni), B (Cooperativa) şi C (întreprinderea municipală)
au încheiat un contract de societate civilă, avînd drept obiect construcţia |l exploatarea unei
case de loculit pentru angajaţii săi. Potrivit clauzelor contractului, participanţii au
convenit să participe la venituri şi pierderi în părţi egale. Iar venitul Wma să fie repartizat
cîte 20 apartamente pentru fiecare asociat. După începerea Inelarilor de construcţie, B
(avînd probleme financiare) a hotărît să-1 atragă pe D la construcţia casei, ultimul urmînd
să obţină 6 apartamente (cîte 2 apartamente de la Secare participant).
La finisarea lucrărilor de construcţie, A a refuzat să-i transmită lui D cele două
II parlamente care îi reveneau, iar cooperativa şi întreprinderea municipală au declarat
I ; i sînt de acord să transmită numai cîte două apartamente. D a declarat că nu
i unoaşte despre relaţiile dintre asociaţi, însă el pretinde ca să-i fie făcut calculul din
numărul total de apartamente construite.
/ . Care este natura juridică a contractului încheiat între Cooperativă şi noii
asociaţi privind construcţia casei de locuit?
2. Se aplică faţă de asociaţii-cetăţeni şi antreprenor „Legea cu privire la preotecţia
consumatorului"?
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 3. A şi B au încheiat un contract de societate civilă, avînd drept ol».. |
construcţia şi exploatarea unei case de locuit pe terenul care aparţinea lui A. Potrivii
contractului, B urma să acopere toate cheltuielile legate de construcţia casei, ur ............. l(j
să împartă cu A, în cote egale, beneficiul obţinut din închirierea casei.
După expirarea a 5 ani, participanţii s-au certat, astfel că A i-a interzis lui I ! tf
folosească terenul şi casa. B 1-a acţionat în judecată pe A, cerînd restituirea a 80% din
costul casei, anexînd facturile care confirmau că 60% din cheltuielile de construcţie I casei
au fost suportate de el. Totodată, prin munca sa personală, B a contribui! m mare măsură la
construcţia casei.
/ . Enumeraţi temeiurile de dizolvare a societăţii civile.
2. Caracterizaţi contribuţiile asociaţilor şi stabiliţi regimul juridic al patrimoniului
comun.
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. I.S. „Institutul de proiectări" a încheiat un contract cu S( „Promo&C'SRL
pe care l-au numit Contract de societate civilă.
In conformitate cu prevederile acestui contract, Institutul a transmis în calităţi de
aport dreptul de folosinţă asupra unei încăperi destinată pentru oficiu cu suprafaţl de 1000
m.p., iar SC „Promo&C'SRL a contribuit cu un aport sub formă di „Proprietate
intelectuală", obligîndu-se totodată să compenseze toate cheltuielii. Institutului ce ţin de
întreţinerea încăperilor pentru oficiu. Scopul constituirii Societăţii a fost de a deschide un
magazin. După expirarea unui an de la încheiere! contractului, Institutul de proiectări fiind
în aşteptarea unui control de la Curte; i . 1 . Conturi a convenit cu Agenţia Proprietăţii Publice
care administrează patrimoniul di stat să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată
pentru evacuarea Societăţii comerciale. La examinarea cauzei în instanţa de judecată, SC
„Promo&C" i n argumentele sale a făcut trimitere la faptul că încheierea contractului de
societalc n u se referă la administrarea proprietăţii de stat care este interzisă Institutului dl
proiectări.
1. Este posibilă evacuarea Societăţii în cazul dat?
2. Poate Societatea cere restituirea cheltuielilor ce ţin de schimbarea destinatul
încăperii în magazin.
3. Se va schimba hotărîrea dacă Institutul de proiectări ar fi fost o societOm
comercială. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
I < «nii actul de societate civilă se înregistraeză sub sancţiunea nulităţii la:
n) ('amera înregistrării de Stat;
h) organele Administraţiei Publice Locale;
r) mi se înregistrează.
I, forma contractului de societate civilă este:
¡0 obligatoriu scrisă;
li) obligatoriu scrisă şi autentificată;
C) scrisă sau verbală.
i Pentru bunul dat în calitate de contribuţie asociatul răspunde:
n) conform regulilor privind răspunderea locatorului;
b) conform normelor privind răspunderea vînzătorului;
c) nu răspunde.
4. Dacă în contract nu este prevăzut altfel:
b) asociaţii gestionează separat actele societăţii şi reprezintă fiecare separat societatea
în exterior;
c) asociaţii gestionează împreună actele societăţii şi reprezintă împreună societatea în
exterior;
d) asociaţii nu gestionează actele societăţii şi nu reprezintă societatea în exterior,
aceasta este administrată de către un administrator numit.
V Dacă contractul nu prevede altfel, asociaţii:
Dizolvarea facultativă (alin.2, art. 1353 CC al
RM
Moartea unuia dintre asociaţi
Declanşarea lichidării judiciare a patrimoniului
unuia dintre asociaţi
Lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciţiu
Rezilierea
Active insuficiente Active suficiente
Asociaţii au obligaţia de a acoperi
deficitul proporţional cotelor-părţi
ce le revin din patrimoniu (alin.2,
art. 1354 CC)
Eventualele excedente se
împart între parteneri
proporţional acestor cote-părţi
(alin.2 , art. 13 54 CC)
2Î2 83
a) participă la venituri şi suportă cheltuielile proporţional cotelor-părţi ce le revin din
patrimoniul social;
b) participă la venituri şi suportă cheltuielile în mod egal;
e) nu participă la venituri şi nu suportă cheltuielile societăţii.
|, Selectaţi temeiurile dizolvării societăţii civile :
a) declanşarea procedurii de lipsire a unui asociat de capacitate de exerciţiu;
b) decizia asociaţilor;
e) plecarea peste hotarele tării a unui asociat.
7. Contractul de societate civilă poate fi modificat:
a) prin decizia consiliului societăţii;
b) cu votul majorităţii asociaţilor;
c) prin acordul tuturor asociaţilor.
H. Răspunderea asociaţilor în cadrul contractului de societate civilă o poartă :
a) asociatul ce deţine funcţia de conducere în cadrul societăţii;
b) asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar;
214 84
Să existe o
îmbogăţire a
aiccptantului
Să existe o
micşorare a
patrimoniului
prestatorului
Să existe o
legătură cauzală
între sporirea
unui patrimoniu
şi micşorarea
celuilalt
Lipsa unui temei
legal sau
contractual al
măririi
patrimoniului unei
persoane în
detrimentul alteia
Absenţa
oricărui alt
mijloc juridic
pentru
restituirea
pierderii
suferite
c) nu există răspundere din motivul că nu a fost constituită o persoană juridică
către asociaţi.
Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză Schema 1.
Definiţia şi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză
9. Contribuţia unui participant la societatea civilă :
a) poate fi majorată cu votul majorităţii asociaţilor;
b) poate fi majorată cu acordul administratorului societăţii;
c) nu poate fi majorată fără consimţămîntul acestuia.
lO.Drepturile şi pretenţiile asociatului ce decurg din contractual de societate
civilă faţă de ceilalţi asociaţi:
a) sînt transmisibile; .
b) nu sînt transmisibile;
c) sînt transmisibile dacă există acordul administratorului societăţii.
11.Contribuţiile asociaţilor în cadrul societăţii civile poate consta :
a) din bunuri
b) din drepturi patrimoniale;
c) din bunuri şi drepturi patrimoniale.
12.Contractul de societate civilă se încheie pe o perioadă :
a) nedeterminată în timp;
b) determinată în timp;
c) determinată sau nedeterminată în timp.
13.In cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul social, ceilalţi asociaţi
a) nu au dreptul de preemţiune;
b) au dreptul de preemţiune;
c) societatea civilă are dreptul de preemţiune.
îmbogăţirea fără justă cauză - Persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobîndit ceva (acceptant) ca urmare a executării
unei prestaţii de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie
acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca
rezultat al comportamentului uneia dintre părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze independente de voinţa lor ( alin. 1, art. 1389
Cod civil al RM)
85 217
Schema 2. Subiectele îmbogăţirii fără justă cauză Schema 3. Efectele îmbogăţirii fără justă cauză
Persoanele fizice şi /sau juridice care au capacitatea
juridică civilă
Creditorul obligaţiei - PRESTATOR Drepturile şi obligaţiile:
> Obligaţia de restituire a prestaţiei (art. 1389 CC al RM);
> De restituire a bunului în natură (art. 1392 CC al RM);
> Este responsabil pentru lipsurile sau deteriorările bunului care au
survenit pînă la aflarea despre lipsa justei cauze a îmbogăţirii, doar
dacă acestea au fost rezultatul intenţiei sau culpei grave a
acceptantului (alin. 2, art. 1392 CC al RM);
> Restituirea valorii bunului din momentul dobîndirii, dacă
restituirea în natură nu este posibilă (art. 1393 CC al RM);
> Obligaţia de plată a dobînzii de întîrziere, calculată. Potrivit
art. 619 CC al RM (alin. 2, art. 1395 CC);
> Obligaţia de a achita prestatorului tot ceea ce a economisit
(art. 1393 CC);
> Obligaţia de a transmite sau a compensa valoarea fructelor
pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină, din momentul cînd a
aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei acceptate
(alin. 1, art. 1395 CC);
> Dreptul de a cere prestatorului compensarea cheltuielilor
necesare şi utile de întreţinere şi păstrare a bunurilor, suportate
din momentul cînd era obligat să restituie veniturile, luînd în
calcul beneficiile pe care le-a obţinut (art. 1396 CC)
Acceptantul va
dovedi că
prestaţia a fost făcută în
scop filantropic sau de
binefacere (lit. b) alin. 3,
art. 1389 CC al RM)
P
celor prestate întru
executarea unui contract
nul ar contraveni
scopului protector al
normei care a instituit
nulitatea, (lit. c), alin. 3,
art. 1389 CC al RM)
Prestaţia condiţionată făcută nu pentru executarea unei
obligaţii, ci cu intenţia recunoscută de acceptant de a-1
determina pe acesta la o anumită conduită, dacă acesta
din urmă nu a avut conduita urmărită din următoarele
considerente:
Prestatorul contrar
principiului bunei-
credinţe a împiedicat atingerea scopului (lit. b), alin. 2, art.
1390 CC al RM)
Speţe
Speţa 1. La 01.03.2008. SRL „P-D" a depus o cerere de chemare în judeciţi»
împotriva lui CM. cu privire la încasarea sumei în baza normelor referitoare l| îmbogăţirea
fără justă cauză.
în motivarea acţiunii a indicat că la 01.02.2008. a fost încheiat contractul d| locaţiune
între SRL „P-D" în calitate de locator şi CM. în calitate de locului, Conform contractului,
locatorul a transmis pîrîtului automobilul de model BMW X * cu numărul de înmatriculare
K KK 001, pentru o perioadă de cinci zile, iar localuri)! se obliga să restituie bunul la
expirarea termenului şi să achite 50 euro pentru fiei uri zi. Cu toate acestea, locatarul nu a
remis automobilul în termen, folosindu-1 timp di zece zile.
Dat fiind faptul că nu a fost încheiat nici un acord adiţional la contract privi iul
prelungirea termenului de locaţiune, SRL „P-D" consideră că restituirea sumei de 230 euro
este posibilă doar în baza normelor care reglementează îmbogăţirea fără juni I cauză,
deoarece pîrîtul a economisit 250 euro , folosind neîntemeiat autoturismul timp de cinci
zile.
1. Stabilţi raporturile dintre SRL „P-D " şi CM.
2. Care sînt consecinţele nerestituirii la timp a bunului?
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 2. La 20 mai 2009, aproximativ în jurul orei 21:15, la intersecţia sti. Socoleni cu
str. Ceucari, a avut loc accidentul rutier cu implicarea unui autoturism dl model „Toyota" ce
aparţinea cetăţeanului G.V. şi un excavator ce aparţinea SRL „PC",
In urma accidentului rutier, ambele mijloace de transport au fost transportate In
parcarea autorizată a Poliţiei rutiere, pentru efectuare ulterioară a expertizei.
în următoarea zi, administraţia parcării a hotărît să schimbe gardul parcării, iar
excavatorul să fie folosit la aceste lucrări. Ca rezultat, lucrările de excavare au durai 20 ore.
Aflînd despre acest fapt, directorul SRL „PC" s-a adresat cu o cerere de a-i li restituită
suma de 6000 lei, deoarece pentru o oră de lucru a excavatorului, aceştia percepeau trei sute
lei, la care au primit refuz, argumentîndu-le că , deoarece excavatorul nu a fost închiriat de
la SRL „PC", parcarea nu datorează nimic, iar SRL „PC" oricum nu ar fi cîştigat nimic,
fiindcă în acest răstimp nu putea folosi de facto excavatorul.
SRL „PC" s-a adresat în instanţa de judecată.
1. Stabiliţi raporturile dintre SRL „PC" şi parcarea auto.
l i alimentaţi dacă există o îmbogăţire fără justă cauză a parcării,
ioliifionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
|pc| i i 3. La 15.03.2010, Agenţia MOLDSILVA a înaintat o cerere de chemare în un
împotriva lui O.G., solicitînd în baza normelor privind îmbogăţirea fără justă ■ nuia de
10000 lei.
in moiivarea acţiunii, Agenţia a indicat că O.G. activînd în calitate de pădurar, în illl ucu ('
timp de 4 ani, a îngrădit cinci ha de pădure pe care le-a folosit ca loc de im ni, construind
căsuţe uşor demontabile, care erau date în locaţiune, astfel li|iu u fost prejudiciată, iar O.G.
a obţinut o îmbogăţire nejustificată. Agenţia cere lllllirufl sumei de 10000 lei care ar fi
compusă din arenda unui ha de pădure ce II iiiuic 200 lei anual şi cu durata de 5 ani de
folosire. In replică, cetăţeanul O.G. menţionează că el personal a depus o cerere de M ho icre
a contractului încă în anul 2005, însă pînă acum nu a primit nici un răspuns, ■j du! fiind
faptul că în prezent nu există încheiat nici un contract între el şi Agenţie, Iu 1111 datorează
nimic.
/ Stabiliţi raporturile dintre Agenţia MOLDSIL VA şi cetăţeanul O. G. 2.
Argumentaţi dacă sînt îndreptăţite acţiunile
cetăţeanului O.G.
1. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. A a împrumutat lui B suma de 5000 lei pe
un termen de o lună de zile. Hupn cinci ani, A i-a cerut lui B restituirea sumei. B a restituit
suma neîntîrziat, la IUu cerere.
După restituire, B aflat că ar fi putut să nu-i restituie suma lui A, deoarece a pirat
termenul de prescripţie.
('onsiderînd că A nu mai avea dreptul de a cere suma de 5000 lei, B s-a adresat
In instanţa de judecată, solicitînd restituirea sumei, motivînd acţiunea în baza
....... elor ce reglementează îmbogăţirea fără justă cauză.
/ . Stabiliţi ce raporturi există între A şi B.
2. Descrieţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 5. Potrivit contractului de vînzare-cumpărare, la 28.01.2008, A a luiiislcrat
120000 lui B prin intermediul băncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. In BOcesul
verificării, s-a constatat că A a greşit contul bancar al cumpărătorului, astfel hu'îl banii au
fost viraţi în contul lui C. B a cerut de la A achitarea preţului şi plata Bobînzii legale de
întîrziere.
1. Definiţi îmbogăţirea fără justă cauză.
2. Caracterizaţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 6. în 2009 între A şi B a fost încheiat un contract de locaţiune a un apartament
pe un termen de trei ani. în 2010 B, în calitate de locatar, a făcut reparn de tip european,
investind opt mii de euro, ştiind că poate beneficia de dreptul preemţiune. în 2011, după
expirarea contractului, văzînd reparaţia şi faptul că pre apartamentului s-a majorat cu
aproximativ 5000 euro, A refuză să-i mai dea lui apartamentul în chirie pentru un nou
termen şi decide să locuiască în apartamcniu nominalizat. în asemenea situaţie, B a cerut
restituirea sumei de opt mii euro, ca ii iml o îmbogăţire fără justă cauză, adresîndu-se în
instanţa de judecată.
2. Care sînt condiţiile pentru a fi în prezenţa îmbogăţirii fără justă cauză?
3. Este sau nu prezentă îmbogăţirea fără justă cauză în speţă?
4. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 7. în 2005, Primăria satului Băneşti a încheiat un contract prin care i-a transmis
lui I în arendă un iaz din localitate pe un termen de 5 ani. în perioada 2005 2007,1 a făcut
mai multe investiţii, populînd iazul cu peşte pentru a fi ulterior vîiului la fabrica de
conserve din localitate. în anul 2009, cetăţeanul S, cu un grup de prieteni, a prins din iazul
respectiv 300 kg de peşte, care a fost vîndut la fabrica din localitate, obţinînd un profit de
6000 lei. După ce a aflat, I s-a adresat lui S să-l restituie suma de 6000 lei, ultimul însă a
refuzat. I a depus o cerere de chemare iu judecată.
Prestaţia corespuns
unei obligaţii morale
(lit. a), alin. 3, art.
1389 CC al RM)
Acceptantul va dovedi că ştia
despre inexistenţa obligaţiei
dar a executat totuşi prestaţia
(lit. b) alin. 3, art. 1389 CC al
RM)
Debitorul prestaţiei - ACCEPTANT Drepturile şi
obligaţiile:
> Dreptul de a cere restituirea prestaţiei; y Obligaţia de a
proba faptul utilizăm bunului de către acceptant;
> Obligaţia restituirii cheltuieliloi prevăzute le lege;
> Dacă persoana a transmis unei alic persoane, prin cesiune
de creanţă sau în all mod, dreptul său în temeiul unei creanţa
inexistente sau nevalabile, este în drepl sl ceară restabilirea
situaţiei anterioare, precum şi restituirea documentelor care
certifică dreptul transmis (art. 1394 CC al RM)
(»»llliurea Restituirea
Imnului în echivalen-
iwliiin (art. tului
1 w CC al N M )
Atingerea scopului era imposibilă de
la început, iar prestatorul cunoştea
acest lucru (lit. a), alin. 2, art. 1390
CC al RM)
219 218
1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este necesară existenţa unui temei legal sau contractual pentru a putea invoca
îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 8. Ca rezultat al unei greşeli contabile, salariatului L.V. i-a fost transferat pe
card salariul lunar în sumă de 35 000 lei, cînd de fapt , conform contractului, salariul
constituia 3500 lei. Angajatorul a solicitat restituirea sumei transferate din greşeală,
salariatul însă a refuzat. Angajatorul s-a sdresat în instanţa de judecată, conform normelor
îmbogăţirii fără justă cauză.
1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
|n i i SRL „TC" a început lucrările de construcţie a unui bloc locativ. Avînd i excavator, a
contactat mai multe companii specializate, inclusiv SRL • ■In iiuid prezentarea a două
excavatoare la obiectul SRL „TC". Peste 2 ore, miele au sosit la destinaţie, însă acolo lucrau
deja două excavatoare de la respectiv cei veniţi au fost anunţaţi că nu mai e nevoie de
serviciul lor, - im i" nu sosit alţii mai repede. Nemulţumiţi, lucrătorii SRL „RK" au cerut
............i combustibilului şi costul celor trei ore de timp pierdute, iar SRL „TC" a
li n este revendecări. La 23.03.2011, juriştii SRL „RK" au depus o cerere de
...... UI judecată în baza normelor îmbogăţirii fără justă cauză, solicitînd
| ..... .i sumei de 500 lei combustibil şi 1200 lei pentru trei ore de lucru.
i i in ■ sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? I u procedat corect
juriştii SRL „RK"? Argumentaţi răspunsul. t Si iluţionaţi speţa şi
argumentaţi răspunsul.
Speţa 10. în 1987 C a vîndut vecinului B o fîşie de pămînt lată de un metru ce 1 1 n de-a
lungul curţii. Dat fiind faptul că legislaţia nu permitea încheierea de acte niliee cu terenuri,
a fost încheiat un simplu înscris prin care se confirmă înţelegerea lUnia de bani, iar gardul
vecinului B a fost strămutat cu un metru spre casa
.... lui C. în 2003 C a decedat, iar moştenitor a devenit fiul acestuia. Văzînd că
Itipmfnţa ogrăzii e mai mică, a ridicat actele de proprietate şi a observat că de jure lliprufhţa
e mai mare ca de facto. S-a adresat în instanţa de judecată, iar instanţa a httlArîl să strămute
gardul conform actelor de proprietate. Ulterior B s-a adresat cu o m i e de chemare în
judecată împotriva fiului lui C, solicitînd restituirea sumei. / . Care sînt condiţiile
îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 11. X şi Y sînt soţ şi soţie. Cei doi fac împreună un împrumut bancar în Valoare
de 7000 euro. Cu aceşti bani finalizează şi finisează etajul casei părinţilor lui \. iar în acord
cu aceştia din urmă, cei doi se mută să locuiască în camerele de la acel Itaj. Părinţii lui X
sînt proprietarii casei respective, etajul fiind deja ridicat, dar nelînalizat. Banii au fost
investiţi în lucrările de finalizare a etajului cu acordul şi Chiar la rugămintea părinţilor lui
X. După o perioadă scurtă de timp, din ziua cînd X , . i Y se mută să locuiască la etajul casei
părinţilor, X decedează. între Y, care este soţie supravieţuitoare, şi părinţii lui X, socrii
acesteia, apar neînţelegeri, astfel că aceasta se mută cu minorul rezultat din căsătoria X la o
altă adresă fără nici ( posibilitate ca Y să mai locuiască vreodată acolo, la etajul din casa
socrilor.
Problema este că Y rămîne să plătească singură ratele împrumutului de 7001 euro,
bani investiţi în finalizarea etajului de la casa socrilor. Pentru a-şi recupcn investiţia, are
două variante.
1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
1. In cazul îmbogăţirii fără justă cauză, bunurile/ prestaţia se restituie:
d) în toate cazurile;
e) nu se restituie;
f) se restituie cu excepţiile prevăzute de lege.
2. Subiecţii îmbogăţirii fără justă cauză se numesc:
a) debitor şi creditor;
b) prestator şi debitor;
c) acceptant şi prestator.
3. Restituirea bunului/ prestaţiei are loc:
a) de regulă, în natură;
b) de regulă, în echivalent bănesc;
c) în natură şi/sau echivalent bănesc.
4. Acceptantul unui patrimoniu fără justă cauză este obligat să restituie
fructele pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină:
a) din momentul în care a acceptat patrimoniul;
b) nu este obligat să restituie fructele;
c) din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei.
5. Calitatea de acceptant o poate avea:
a) doar persoanele fizice;
b) doar persoanele fizice capabile;
c) persoanele fizice, inclusiv incapabile, şi persoanele juridice.
6. Pentru realizarea unui raport juridic de îmbogăţire fără justă cauză este
necesar ca îmbogăţirea să se producă în lipsa unui:
a) temei legal;
b) temei contractual;
c) temei legal sau contractual.
7. Pînă la momentul în care acceptantul a aflat sau trebuia să afle despre lipsa justei
cauze pentru prestaţia acceptată, acesta:
a) poartă răspundere faţă de prestator pentru toate lispurile şi/ sau deteriorările
bunului, inclusiv cele accidentale; li)
doar pentru intenţie şi culpă gravă; c) nu
poartă răspundere.
K, Este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al
comportamentului uneia din părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze
independente de voinţa lor (art. 1389, al. 1) :
a) nu;
b) da;
c) da, doar în cazurile expres prevăzute de lege.
Pretenţia de restituire:
a) nu poate fi exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;
b) este exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;
c) nu este exclusă.
10.Dacă prestaţia corespunde unei obligaţii morale:
a) pretenţia de restituire este exclusă;
b) pretenţia de restituire nu este exclusă;
c) pretenţia de restituire este exclusă doar în cazul în care obligaţia morală este datorată
unei persoane pînă la gradul IV de rudenie.
11.Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:
a) urmează a fi restituită în toate cazurile fără excepţie;
b) nu urmează a fi restituită;
c) urmează a fi restituită cu excepţiile stabilite.
12.Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:
a) urmează a fi restituită doar după constatarea ameninţării sau constrîngerii de către
organele de urmărire penală;
b) urmează a fi restituită cu excepţia cazului în care acceptantul dovedeşte că avea un
drept asupra prestaţiei;
c) urmează a fi restituită indiferent de cele prevăzute la pct. a) şi b).
l3.Poate fi cesionat un drept fără justă cauză:
a) da;
b) nu;
c) nu, cu excepţiile stabilite de Codul civil.
:
■
■
p H *t R 3
O fD f& PC
P A C
n > f t J "
fi C fel i5 ^ o P. f? i
P< 5'
O) C—. C D. M O
S PC
g Pc
B
c 3 S. A. C "A P<
"O C
3
G. O CR
O
s "î 5,
f
i
l "O 3 .
3 ífí O 3 P
s 5* g. s.
p 1
n
9 f i ,
O
p B N Pc
■a o p
a o T3 PC
3
K
P pa p s t P P
re
fer: *A 3 -
O S P
CD
O B
o s
"O
5*
gl B
er e s re
3 "2. 5" a
în alte forme
5? a-I
•o
c
o s
PL S" fe
S ©
3
Si
g , e e '
tí m
a re t3
ŞT
» «9 S B "S
p
T
3 o "t s -l
scrisă (manuscris, text dactilografiat,
partitură etc.)
orală (interpretare publică etc.)
imprimare audio sau video (mecanică,
magnetică, digitală, optică etc.)
de imagine (desen, schiţă, pictură, plan,
fotocadru etc.)
tridimensională (sculptură, model,
machetă, construcţie etc.î
226 227
Schema 3. Obiectele dreptului de autor Schema 4. Obiectele neprotejate de dreptul de autor
Obiectele dreptului de autor
alin.2, art.7 Legea 139/2010 Obiectele neprotejate prin dreptul de autor
art.8 Legea 139/2010
opere literare (povestiri, eseuri, romane, poezii, etc.)
programe pentru calculator care se protejează ca şi operele literare
------- » opere literare
opere dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, librete,
opere muzicale cu sau tară text
opere coreografice şi pantomimele
opere audiovizuale
opere de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică
opere de arhitectură, urbanism şi de artă horticolă
opere de artă aplicată
opere fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei
hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale
ştiinţei
bazele de date
alte opere
1 r
1 )ocumentele oficiale de
caracter normativ,
administrativ sau politic
(legi, hotărîri
judecătoreşti etc.), precum
şi traducerile oficiale
Simbolurile de stat şi
senmele oficiale ale
statului (drapele, steme,
decorări, semne băneşti
etc.)
expresiile folclorice noutăţile zilei şi a
diverselor fapte
ce reprezintă o
simplă informare
ale acestora
Schema 5. Drepturile morale
Drepturile morale ale autorului
art. 10 Legea 139/2010
Dreptul la
respectarea integrităţii operei - dreptul la protecţia operei sale
contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri
aduse operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului
Schema 6. Drepturile patrimoniale
Drepturile patrimoniale exclusive ale autorului
art. 11 Legea 139/2010
ca «a
._- O.
s e
Speţe
Speţa 1. Guţu, conform contractului încheiat cu editura, a scris o piesă,
folosind romanul omonim al lui Roşea. Fără acordul autorului, manuscrisul piesei a
fost redus cu 1/3 de către editură şi editat cu un volum de 2 coli de tipar. Guţu s a
adresat cu acţiune în judecată, cerînd onorariu de autor pentru 3 coli de tipar.
Concomitent în judecată s-a adresat şi Roşea, cerînd interzicerea ediţiei piesei
şi încasarea de la editură sau de la Guţu a onorariului de la autor pentru 3 coli de
tipar.
Soluţionaţi speţa.
■ pire un capitol şi două tabele din ultimul capitol. Patraşcu a obiectat împotriva I .iui
fapt şi a cerut editarea integrală a lucrării.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. Scriitorul A a încheiat contract de editare a operei sale literare, i
Pnform contractului, el era în drept să primească 60% din onorariu care constituiau
■,000 lei. Celelalte 40% - 40.000 lei, editura urma să le plătească după apariţia
■Jfnujui exemplar. Autorul nu a cerut plata avansului. Aflîndu-se la o serată de " Iţie,
A s-a simţit prost şi a decedat a doua zi în spital. Feciorul scriitorului A, ca
... < succesor, a cerut achitarea integrală a onorariului, dar, primind refuz, s-a adresat
in ludecată cu aceeaşi cerere.
Soluţionaţi speţa.
dreptul la divulgarea
operei -dreptul de a
decide dacă opera va
fi adusă la cunoştinţa
publică, în ce mod şi
cînd
Dreptul la
retractarea
operei -
dreptul
autorului de a retracta
opera sa din circuitul
comercial,
despăgubind pe
titularul dreptului
de valorificare, dacă
acesta este prejudiciat
prin executarea
retractării
dreptul la nume
-dreptul autorului
de a decide cum
va figura numele
său la
valorificarea
operei (numele
adevărat,
pseudonimul
sau anonimul)
dreptul de
paternitate -dreptul de a fi
recunoscut în calitate de
autor al operei sale şi
dreptul de a pretinde o
atare recunoaştere, inclusiv
prin indicarea numelui său
pe loate exemplarele operei
publicate sau prin referirea
la numele său
226 227
Speţa 4. în baza contractului încheiat cu redacţia unei reviste, Corbu a tradus mi
Hmba română operele lui Puşkin. Pînă la editarea în revistă, o parte din traducere a IUNI
publicată în ziar fără acordul lui Corbu. Publicaţia din ziar nu conţinea numele
«ducătorului. Redacţia ziarului a refuzat plata onorariului de autor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. La radio a fost difuzat articolul lui Rusu. Autorul a cerut plata perariului şi
a rugat să nu mai repete în viitor difuzarea articolului fără acordul lui. i e i de la radio au
declarat că, conform legislaţiei în vigoare, toate articolele publicate l « i i li difuzate fără
acordul autorului şi fără plata remuneraţiei de autor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 6. Un colectiv de autori a încheiat contract cu o editură pentru editarea
iiînniialului de criminalistică. Editura a pregătit manualul pentru editare şi a plătit
■torului 60% din remuneraţie. Dar, în lipsa mijloacelor financiare, editarea
iniiniialului s-a transmis unei edituri private. Autorii au depistat că manuscrisul a fost
pierdut de această editura din care cauză nu a fost editat.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. Patraşcu a încheiat cu editura „Ştiinţa" un contract privind editarea monografiei
sale. După prezentarea monografiei la editură, aceasta a extras din
Teste-grilă
1. Forma contractului de autor:
a) scrisă;
b) verbală;
c) scrisă şi autentificată notarial.
2. Termenul contractului de autor:
a) pe un termen nedeterminat;
b) pe un termen stabilit prin acordul părţilor;
c) pe un termen de minimum 5 ani.
3. Termenele dreptului de autor:
a) pe perioada vieţii autorului operei;
b) pe perioada de 70 ani de la prima publicaţie; c) pe perioada vieţii autorului şi încă 70 ani de la 1 ianuarie a următorului an
duflj decesul lui.
4. Tipurile contractului de autor:
a) doar licenţa exclusivă;
b) doar licenţa neexclusivă;
c) atît licenţa exclusivă, cît şi neexclusivă.
I rina nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator Schema
1. Noţiunea dreptului de inventator
piui do inventator ca institut al dreptului civil prezintă o totalitate de norme juridice ce im niciiză raporturile personale
nepatrimoniale şi cele patrimoniale, legate de crearea şi (UHUIM-H invenţiilor, propunerilor de raţionalizare, crearea şi
exploatarea desenelor şi modelelor III ilc, (tipografiilor circuitelor integrate şi altor obiecte ale proprietăţii intelectuale, [■ni-laica
industrială are ca obiect brevetele de invenţie, modelele de utilitate, desenele
■H ..... Ielele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de serviciu, numele
II ial şi indicaţiile de provenienţă sau denumirile de origine, precum şi reprimarea un n|oi neloiale. Proprietatea industrială se
înţelege în sensul cel mai larg şi se aplică nu ii industriei şi comerţului propriu-zise, ci şi domeniului industriilor agricole şi
extractive hiliiini produselor fabricate sau naturale ca, de exemplu: vinuri, grăunţe, foi de tutun, fructe,
id minereuri, ape minerale, bere, flori, făină (art.l Convenţia de la Paris pentru Proiecţia
li taţii industriale din 1883) ______________________________________________________________________________
Schema 2. Tipuri de obiecte ale proprietăţii industiale
invenţi i | 1 | Soiuri de planle |" | Propuneri de raţionalizare
Schema 3. Noţiunea şi semnele invenţiei
■ [uvenţia are ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca . I I . n | i a să fie nouă, să implice
o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială
Schema 4. Noţiunea şi semnele propunerii de raţionalizare
le consideră propunere de raţionalizare soluţia tehnică care prevede modificarea construcţiei mul articol, unei tehnici aplicate,
tehnologii de producţie sau a componenţei materialului Substanţei), care este nouă şi utilă pentru întreprinderea căreia i-a fost
înaintată, avînd ca efect
....... lomisirea resurselor materiale, financiare, energetice, de carburanţi, de materii prime, a
pitelor de muncă, precum şi a altor resurse sau ameliorarea condiţiilor de muncă şi a ecologiei
.au conţine un algoritm, un program pentru calculator, noi pentru întreprinderea dată, care,
itplieîndu-se la rezolvarea unei sarcini concrete, are ca efect economisirea timpului de maşină şi
ndicarea productivităţii utilajului asistat de calculator ______________________________________________________________
213 212
Speţa 3. A şi B au încheiat un contract de societate civilă, avînd drept obicei
construcţia şi exploatarea unei case de locuit pe terenul care aparţinea lui A. Potrivii
contractului, B urma să acopere toate cheltuielile legate de construcţia casei, urmînd să
împartă cu A, în cote egale, beneficiul obţinut din închirierea casei.
După expirarea a 5 ani, participanţii s-au certat, astfel că A i-a interzis lui B să
folosească terenul şi casa. B 1-a acţionat în judecată pe A, cerînd restituirea a 80% din
costul casei, anexînd facturile care confirmau că 60% din cheltuielile de construcţie a casei
au fost suportate de el. Totodată, prin munca sa personală, B a contribuit în mare măsură la
construcţia casei.
1. Enumeraţi temeiurile de dizolvare a societăţii civile.
2. Caracterizaţi contribuţiile asociaţilor şi stabiliţi regimul juridic al patrimoniului
comun.
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. I.S. „Institutul de proiectări" a încheiat un contract cu SC „Promo&C'SRL
pe care l-au numit Contract de societate civilă.
In conformitate cu prevederile acestui contract, Institutul a transmis în calitate de
aport dreptul de folosinţă asupra unei încăperi destinată pentru oficiu cu suprafaţa de 1000
m.p., iar SC „Promo&C'SRL a contribuit cu un aport sub formă de „Proprietate
intelectuală", obligîndu-se totodată să compenseze toate cheltuielile Institutului ce ţin de
întreţinerea încăperilor pentru oficiu. Scopul constituirii Societăţii a fost de a deschide un
magazin. După expirarea unui an de la încheierea contractului, Institutul de proiectări fiind
în aşteptarea unui control de la Curtea de Conturi a convenit cu Agenţia Proprietăţii Publice
care administrează patrimoniul de stat să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată
pentru evacuarea Societăţii comerciale. La examinarea cauzei în instanţa de judecată, SC
„Promo&C" în argumentele sale a făcut trimitere la faptul că încheierea contractului de
societate nu se referă la administrarea proprietăţii de stat care este interzisă Institutului de
proiectări.
1. Este posibilă evacuarea Societăţii în cazul dat?
2. Poate Societatea cere restituirea cheltuielilor ce ţin de schimbarea destinaţiei
încăperii în magazin.
3. Se va schimba hotărîrea dacă Institutul de proiectări ar fi fost o societate
comercială. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
I < ontractul de societate civilă se înregistraeză sub sancţiunea nulităţii la:
a) Camera înregistrării de Stat;
h) organele Administraţiei Publice Locale;
c) nu se înregistrează.
-MI, , i : » • ■ • ■ ! ■ if' • Forma contractului de societate civilă este:
a) obligatoriu scrisă;
b) obligatoriu scrisă şi autentificată;
c) scrisă sau verbală.
(. Pentru bunul dat în calitate de contribuţie asociatul răspunde:
a) conform regulilor privind răspunderea locatorului;
b) conform normelor privind răspunderea vînzătorului;
c) nu răspunde.
4. Dacă în contract nu este prevăzut altfel:
b) asociaţii gestionează separat actele societăţii şi reprezintă fiecare separat societatea
în exterior;
c) asociaţii gestionează împreună actele societăţii şi reprezintă împreună societatea în
exterior;
d) asociaţii nu gestionează actele societăţii şi nu reprezintă societatea în exterior,
aceasta este administrată de către un administrator numit.
5. Dacă contractul nu prevede altfel, asociaţii:
a) participă la venituri şi suportă cheltuielile proporţional cotelor-părţi ce le revin din
patrimoniul social;
b) participă la venituri şi suportă cheltuielile în mod egal;
c) nu participă la venituri şi nu suportă cheltuielile societăţii.
6. Selectaţi temeiurile dizolvării societăţii civile :
a) declanşarea procedurii de lipsire a unui asociat de capacitate de exerciţiu;
b) decizia asociaţilor;
c) plecarea peste hotarele tării a unui asociat.
7. Contractul de societate civilă poate fi modificat:
a) prin decizia consiliului societăţii;
b) cu votul majorităţii asociaţilor;
c) prin acordul tuturor asociaţilor.
8. Răspunderea asociaţilor în cadrul contractului de societate civilă o poartă :
a) asociatul ce deţine funcţia de conducere în cadrul societăţii;
b) asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar;
214 215
c) nu există răspundere din motivul că nu a fost constituită o persoană juridică J către asociaţi.
Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză Schema 1.
Definiţia şi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză
9. Contribuţia unui participant la societatea civilă :
a) poate fi majorată cu votul majorităţii asociaţilor;
b) poate fi majorată cu acordul administratorului societăţii;
c) nu poate fi majorată fără consimţămîntul acestuia.
10.Drepturile şi pretenţiile asociatului ce decurg din contractual de societate civilă faţă de ceilalţi asociaţi: a) sînt transmisibile;
b) nu sînt transmisibile;
c) sînt transmisibile dacă există acordul administratorului societăţii.
11.Contribuţiile asociaţilor în cadrul societăţii civile poate consta :
a) din bunuri
b) din drepturi patrimoniale;
c) din bunuri şi drepturi patrimoniale.
12.Contractul de societate civilă se încheie pe o perioadă :
a) nedeterminată în timp; b) determinată în timp;
c) determinată sau nedeterminată în timp.
13.în cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul social, ceilalţi asociaţi:
a) nu au dreptul de preemţiune;
b) au dreptul de preemţiune;
c) societatea civilă are dreptul de preemţiune.
îmbogăţirea fără justă cauză - Persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobîndit ceva (acceptant) ca urmare a executării
unei prestaţii de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie
acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca
rezultat al comportamentului uneia dintre părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze independente de voinţa lor ( alin. 1, art. 1389
Cod civil al RM)
Condiţii juridice
Lipsa unui temei legal sau contractual al măririi
patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia
Condiţii materiale
Să existe o micşorare a
patrimoniului
prestatorului
Să existe o legătură
cauzală între sporirea
unui patrimoniu şi
micşorarea celuilalt
Absenţa
oricărui alt
mijloc juridic
pentru
restituirea
pierderii
suferite
Să existe o
îmbogăţire a
acceptantului
217
obligaţii
B ,'°scută
"^ina
H ». l'.fl'l. ^e îmbogăţirii fără justă cauză
" , | e
(Mt 1 1 ;. 3, art. CC al
Acceptantul va dovedi că
ştia despre inexistenţa
obligaţiei dar a executat
totuşi prestaţia (lit. b) alin.
3, art. 1389 CC al RM)
Acceptantul va
dovedi că
prestaţia a fost făcută în
scop filantropic sau de
binefacere (lit. b) alin. 3,
art. 1389 CC al RM)
Pretenţia de restituire a
celor prestate întru
executarea unui contract
nul ar contraveni
scopului protector al
normei care a instituit
nulitatea, (lit. c), alin. 3,
art. 1389 CC al RM)
' >atT ---------------
■ , Ua condiţionată făcută nu pentru
l .^'^rea unei obligaţii, ci cu intenţia
de acceptant de a-1
pe acesta la o anumită
Prestatorul contrar
principiului bunei-
credinţe a împiedicat atingerea scopului (lit. b),
alin. 2, art. 1390 CC al RM)
dacă acesta din urmă nu a avut urmărită din
următoarele
erente:
219 218
Speţa 1. La 01.03.2008. SRL „P-D" a depus o cerere de chemare în judecat! împotriva
lui CM. cu privire la încasarea sumei în baza normelor referitoare Iu îmbogăţirea fără justă
cauză.
în motivarea acţiunii a indicat că la 01.02.2008. a fost încheiat contractul dd locaţiune
între SRL „P-D" în calitate de locator şi CM. în calitate de locatar, Conform contractului,
locatorul a transmis pîrîtului automobilul de model BMW X-5 cu numărul de înmatriculare
K KK 001, pentru o perioadă de cinci zile, iar locatarul se obliga să restituie bunul la
expirarea termenului şi să achite 50 euro pentru fiecari zi. Cu toate acestea, locatarul nu a
remis automobilul în termen, folosindu-1 timp de zece zile.
Dat fiind faptul că nu a fost încheiat nici un acord adiţional la contract privind
prelungirea termenului de locaţiune, SRL „P-D" consideră că restituirea sumei de 250 euro
este posibilă doar în baza normelor care reglementează îmbogăţirea fără justa cauză,
deoarece pîrîtul a economisit 250 euro , folosind neîntemeiat autoturismul timp de cinci zile.
/ . Stabilfi raporturile dintre SRL ,, P-D " şi C. M.
2. Care sînt consecinţele nerestiluirii la timp a bunului?
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 2. La 20 mai 2009, aproximativ în jurul orei 21:15, la intersecţia str, Socoleni cu
str. Ceucari, a avut loc accidentul rutier cu implicarea unui autoturism de model „Toyota" ce
aparţinea cetăţeanului G.V. şi un excavator ce aparţinea SRL „PC".
în urma accidentului rutier, ambele mijloace de transport au fost transportate la
parcarea autorizată a Poliţiei rutiere, pentru efectuare ulterioară a expertizei.
în următoarea zi, administraţia parcării a hotărît să schimbe gardul parcării, iar
excavatorul să fie folosit la aceste lucrări. Ca rezultat, lucrările de excavare au durai 20 ore.
Aflînd despre acest fapt, directorul SRL „PC" s-a adresat cu o cerere de a-i lî restituită
suma de 6000 lei, deoarece pentru o oră de lucru a excavatorului, aceştia percepeau trei sute
lei, la care au primit refuz, argumentîndu-le că , deoarece excavatorul nu a fost închiriat de la
SRL „PC", parcarea nu datorează nimic, iar SRL „PC" oricum nu ar fi cîştigat nimic, fiindcă
în acest răstimp nu putea folosi de facto excavatorul.
SRL „PC" s-a adresat în instanţa de judecată.
1. Stabiliţi raporturile dintre SRL „PC" şi parcarea auto. 1 [rgumentaţi dacă există o îmbogăţire fără justă cauză a parcării. I
Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Ipcţa 3. La 15.03.2010, Agenţia MOLDSILVA a înaintat o cerere de chemare în iiii
împotriva lui O.G., solicitînd în baza normelor privind îmbogăţirea fără justă Hu/t\ suma de
10000 lei.
Iu motivarea acţiunii, Agenţia a indicat că O.G. activînd în calitate de pădurar, în ililnlea C
timp de 4 ani, a îngrădit cinci ha de pădure pe care le-a folosit ca loc de Igienicul, construind
căsuţe uşor demontabile, care erau date în locaţiune, astfel ^urn|in a fost prejudiciată, iar
O.G. a obţinut o îmbogăţire nejustificată. Agenţia cere lUnirea sumei de 10000 lei care ar fi
compusă din arenda unui ha de pădure ce litmlituie 200 lei anual şi cu durata de 5 ani de
folosire.
In replică, cetăţeanul O.G. menţionează că el personal a depus o cerere de llli lieiere a
contractului încă în anul 2005, însă pînă acum nu a primit nici un răspuns, II ilul lîind faptul
că în prezent nu există încheiat nici un contract între el şi Agenţie, |l .ia nu datorează nimic.
/ . Stabiliţi raporturile dintre Agenţia MOLDSIL VA şi cetăţeanul O. G.
2. Argumentaţi dacă sînt îndreptăţite acţiunile cetăţeanului O.G.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. A a împrumutat lui B suma de 5000 lei pe un termen de o lună de zile. I >ii|>;î
cinci ani, A i-a cerut lui B restituirea sumei. B a restituit suma neîntîrziat, la III una cerere.
După restituire, B aflat că ar fi putut să nu-i restituie suma lui A, deoarece a i \pirat
termenul de prescripţie.
Considerînd că A nu mai avea dreptul de a cere suma de 5000 lei, B s-a adresat in
instanţa de judecată, solicitînd restituirea sumei, motivînd acţiunea în baza normelor ce
reglementează îmbogăţirea fără justă cauză.
/ . Stabiliţi ce raporturi există între A şi B.
2. Descrieţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 5. Potrivit contractului de vînzare-cumpărare, la 28.01.2008, A a transferat
120000 lui B prin intermediul băncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. în procesul
verificării, s-a constatat că A a greşit contul bancar al cumpărătorului, astfel încît banii au
fost viraţi în contul lui C. B a cerut de la A achitarea preţului şi plata dobînzii legale de
întîrziere.
1. Definiţi îmbogăţirea fără justă cauză.
2. Caracterizaţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.
3. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 6. în 2009 între A şi B a fost încheiat un contract de locaţiune a i i i n i i apartament
pe un termen de trei ani. în 2010 B, în calitate de locatar, a făcut reparaţii de tip european,
investind opt mii de euro, ştiind că poate beneficia de dreptul .1. preemţiune. In 2011, după
expirarea contractului, văzînd reparaţia şi faptul că preţul apartamentului s-a majorat cu
aproximativ 5000 euro, A refuză să-i mai dea lui li apartamentul în chirie pentru un nou
termen şi decide să locuiască în apartamenliil nominalizat. In asemenea situaţie, B a cerut
restituirea sumei de opt mii euro, ca Imul o îmbogăţire fără justă cauză, adresîndu-se în
instanţa de judecată.
2. Care sînt condiţiile pentru a fi în prezenţa îmbogăţirii fără justă cauză?
3. Este sau nu prezentă îmbogăţirea fără justă cauză în speţă?
4. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul. .
Speţa 7. In 2005, Primăria satului Băneşti a încheiat un contract prin care i-l transmis
lui I în arendă un iaz din localitate pe un termen de 5 ani. în perioada 2005 2007,1 a făcut
mai multe investiţii, populînd iazul cu peşte pentru a fi ulterior vinciul la fabrica de
conserve din localitate. în anul 2009, cetăţeanul S, cu un grup de prieteni, a prins din iazul
respectiv 300 kg de peşte, care a fost vîndut la fabrica din localitate, obţinînd un profit de
6000 lei. După ce a aflat, I s-a adresat lui S să-i restituie suma de 6000 lei, ultimul însă a
refuzat. I a depus o cerere de chemare în judecată.
1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este necesară existenţa unui temei legal sau contractual pentru a putea invoca
îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 8. Ca rezultat al unei greşeli contabile, salariatului L.V. i-a fost transferai pe
card salariul lunar în sumă de 35 000 lei, cînd de fapt , conform contractului, salariul
constituia 3500 lei. Angajatorul a solicitat restituirea sumei transferate din greşeală,
salariatul însă a refuzat. Angajatorul s-a sdresat în instanţa de judecată, conform normelor
îmbogăţirii fără justă cauză.
/ . Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
,Npe|ii 9. SRL „TC" a început lucrările de construcţie a unui bloc locativ. Avînd <U-
excavator, a contactat mai multe companii specializate, inclusiv SRL i-l solicitînd
prezentarea a două excavatoare la obiectul SRL „TC". Peste 2 ore, n .ilciarele au sosit la
destinaţie, însă acolo lucrau deja două excavatoare de la I N I „N", respectiv cei veniţi au
fost anunţaţi că nu mai e nevoie de serviciul lor, iiire au sosit alţii mai repede. Nemulţumiţi,
lucrătorii SRL „RK" au cerut Uluirea combustibilului şi costul celor trei ore de timp pierdute,
iar SRL „TC" a ni aceste revendecări. La 23.03.2011, juriştii SRL „RK" au depus o cerere
de llltiiiiiire în judecată în baza normelor îmbogăţirii tară justă cauză, solicitînd tftllliiirca sumei
de 500 lei combustibil şi 1200 lei pentru trei ore de lucru. / ('are sînt condiţiile îmbogăţirii
fără justă cauză? ' Au procedat corect juriştii SRL „RK"? Argumentaţi răspunsul. I
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 10. în 1987 C a vîndut vecinului B o fîşie de pămînt lată de un metru ce II. . . a
cle-a lungul curţii. Dat fiind faptul că legislaţia nu permitea încheierea de acte ¡111 Idice cu
terenuri, a fost încheiat un simplu înscris prin care se confirmă înţelegerea i nuia de bani, iar
gardul vecinului B a fost strămutat cu un metru spre casa ■ inului C. în 2003 C a decedat, iar
moştenitor a devenit fiul acestuia. Văzînd că lllprafaţa ogrăzii e mai mică, a ridicat actele de
proprietate şi a observat că de jure luprufaţa e mai mare ca de facto. S-a adresat în instanţa
de judecată, iar instanţa a
h.... îl să strămute gardul conform actelor de proprietate. Ulterior B s-a adresat cu o
i i i i i o de chemare în judecată împotriva fiului lui C, solicitînd restituirea sumei. / . Care
sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? .!. Este prezentă îmbogăţirea fără justă
cauză? Argumentaţi răspunsul. ), Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Speţa 11. X şi Y sînt soţ şi soţie. Cei doi fac împreună un împrumut bancar în I itloare
de 7000 euro. Cu aceşti bani finalizează şi finisează etajul casei părinţilor lui K , iar în
acord cu aceştia din urmă, cei doi se mută să locuiască în camerele de la acel (taj. Părinţii lui
X sînt proprietarii casei respective, etajul fiind deja ridicat, dar nefinalizat. Banii au fost
investiţi în lucrările de finalizare a etajului cu acordul şi . hiar la rugămintea părinţilor lui X.
După o perioadă scurtă de timp, din ziua cînd X ţii Y se mută să locuiască la etajul casei
părinţilor, X decedează. între Y, care este Ho|ie supravieţuitoare, şi părinţii lui X, socrii
219 218
acesteia, apar neînţelegeri, astfel că aceasta se mută cu minorul rezultat din căsătoria X la o
altă adresă fără MIM I posibilitate ca Y să mai locuiască vreodată acolo, la etajul din casa
socrilor.
Problema este că Y rămîne să plătească singură ratele împrumutului de /IMIU euro, bani
investiţi în finalizarea etajului de la casa socrilor. Pentru a-şi recupi | investiţia, are două
variante.
1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?
2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.
3. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.
Teste-grilă
1. In cazul îmbogăţirii fără justă cauză, bunurile/ prestaţia se restituie:
d) în toate cazurile;
e) nu se restituie;
f) se restituie cu excepţiile prevăzute de lege.
2. Subiecţii îmbogăţirii fără justă cauză se numesc:
a) debitor şi creditor;
b) prestator şi debitor;
c) acceptam şi prestator.
3. Restituirea bunului/ prestaţiei are Ioc:
a) de regulă, în natură;
b) de regulă, în echivalent bănesc;
c) în natură şi/sau echivalent bănesc.
4. Acceptantul unui patrimoniu fără justă cauză este obligat să restituie
fructele pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină:
a) din momentul în care a acceptat patrimoniul;
b) nu este obligat să restituie fructele;
c) din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei.
5. Calitatea de acceptant o poate avea:
a) doar persoanele fizice;
b) doar persoanele fizice capabile;
c) persoanele fizice, inclusiv incapabile, şi persoanele juridice.
6. Pentru realizarea unui raport juridic de îmbogăţire fără justă cauză este necesar ca îmbogăţirea să se producă în lipsa unui:
a) temei legal;
b) temei contractual;
i I lemei legal sau contractual.
/. I'înă Ia momentul în care acceptantul a aflat sau trebuia să afle despre lipsa justei
cauze pentru prestaţia acceptată, acesta:
n) poartă răspundere faţă de prestator pentru toate lispurile şi/ sau deteriorările
bunului, inclusiv cele accidentale; li) doar
pentru intenţie şi culpă gravă; e) nu poartă
răspundere.
H Este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al
comportamentului uneia din părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze
independente de voinţa lor (art. 1389, al. 1 ) :
II) nu;
b) da;
c) da, doar în cazurile expres prevăzute de lege.
'>. Pretenţia de restituire:
a) nu poate fi exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;
b) este exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;
c) nu este exclusă.
II). Dacă prestaţia corespunde unei obligaţii morale:
a) pretenţia de restituire este exclusă;
b) pretenţia de restituire nu este exclusă;
c) pretenţia de restituire este exclusă doar în cazul în care obligaţia morală este datorată
unei persoane pînă la gradul IV de rudenie.
1 1 . Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:
a) urmează a fi restituită în toate cazurile fără excepţie;
b) nu urmează a fi restituită;
c) urmează a fi restituită cu excepţiile stabilite.
12. Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:
a) urmează a fi restituită doar după constatarea ameninţării sau constrîngerii de către
organele de urmărire penală;
b) urmează a fi restituită cu excepţia cazului în care acceptantul dovedeşte că avea un
drept asupra prestaţiei;
c) urmează a fi restituită indiferent de cele prevăzute la pct. a) şi b).
l3.Poate fi cesionat un drept fără justă cauză:
a) da;
b) nu;
c) nu, cu excepţiile stabilite de Codul civil.
•Jl
Ö
O »5
S3, c o
CS. OL ft ~
re on »
ce ss. a ff
& ft C M
i- Ol P<
o s
es S"
o
CL g foi
§ Q.
n o a,
a.
B a re
a
S" re
3
5*
"8 O
re
re a
T3
s'
(A O
3
S"
S a o er
s
•g Ta
O CT a »
o- Xi S t
Ó M
&^ B o
a ó
O.
în alte forme
n 3
85
S
Jt
K<
h o s
ft "1 85 o
re
JL es a *»
e_
a № TS
a
re
e
1
"O B 1
•O ©
O
o a
scrisă (manuscris, text dactilografiat,
partitură etc.)
orală (interpretare publică etc.)
imprimare audio sau video (mecanică,
magnetică, digitală, optică etc.)
de imagine (desen, schiţă, pictară, plan,
fotocadru etc.)
tridimensională (sculptură, model,
machetă, construcţie erc.1
226 227
Schema 3. Obiectele dreptului de autor Schema 4. Obiectele neprotejate de dreptul de autor
Obiectele dreptului de autor
alin.2, art.7 Legea 139/2010
opere literare (povestiri, eseuri, romane, poezii, etc.)
programe pentru calculator care se protejează ca şi operele literare
opere literare
opere dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, librete,
opere muzicale cu sau fără text
opere coreografice şi pantomimele
opere audiovizuale
opere de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică
opere de arhitectură, urbanism şi de artă horticolă
opere de artă aplicată
opere fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei
hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale
ştiinţei
bazele de date
alte opere
Obiectele neprotejate prin dreptul de autor
art.8 Legea 139/2010
1
■
1 )ocumentele oliciale de
caracter normativ,
administrativ sau politic
(legi, hotărîri
judecătoreşti etc), precum
şi Iraducerile oficiale ale
acestora
Simbolurile de stat şi
senmele oficiale ale
statului (drapele, steme,
decorări, semne băneşti
etc.)
expresiile folclorice noutăţile zilei şi a
diverselor fapte
ce reprezintă o
simplă informare
Schema 5. Drepturile morale
Drepturile morale ale autorului
art. 10 Legea 139/2010
Dreptul la
respectarea integrităţii operei - dreptul la protecţia operei sale
contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse
operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului
dreptul la divulgarea
operei -dreptul de a
decide dacă opera va
fi adusă la cunoştinţa
publică, în ce mod şi
cînd
Dreptul la
retractarea operei
dreptul
autorului de a retracta
opera sa din circuitul
comercial,
despăgubind pe
titularul dreptului
de valorificare, dacă
acesta este prejudiciat
prin executarea
retractării
dreptul la nume
-dreptul autorului
de a decide cum
va figura numele
său la
valorificarea
operei (numele
adevărat,
pseudonimul
sau anonimul)
.licplul de
paternitate
-dreptul de a fi
M-cunoscut în
Bilitate de autor al
operei sale şi ilii'plul
de a pretinde o
atare iivimoaştere,
Inclusiv prin
indicarea numelui
său pe tonte
exemplarele "perei
publicate |BU prin
referirea la numele
său
228
Schema 6. Drepturile patrimoniale
Drepturile patrimoniale exclusive ale autorului
art.ll Legea 139/2010
OH
t;
a « o _
B
ĂI 3
0J rv -
& 53 S O X 5 <U « O — — 13 0 S ti .& <£ U S E S o JS S .S E
o.
Speţe
Speţa 1. Guţu, conform contractului încheiat cu editura, a scris o piesă, folosind
romanul omonim al lui Roşea. Fără acordul autorului, manuscrisul piesei j fost redus cu
1/3 de către editură şi editat cu un volum de 2 coli de tipar. Guţti s t adresat cu acţiune în
judecată, cerînd onorariu de autor pentru 3 coli de tipar.
Concomitent în judecată s-a adresat şi Roşea, cerînd interzicerea ediţiei piesei şi
încasarea de la editură sau de la Guţu a onorariului de la autor pentru 3 coli de tipar.
Soluţionaţi speţa. ' , J vil
Speţa 2. Patraşcu a încheiat cu editura „Ştiinţa" un contract privind editarea
monografiei sale. După prezentarea monografiei la
editură, aceasta a extras din
, i . un capitol şi două tabele din ultimul capitol lin
fapt şi a cerut editarea integrală a lucrării.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. Scriitorul A a încheiat contract de editare a operei sale literare.
I.... i contractului, el era în drept să primească 60% din onorariu care constituiau
lini) lei. Celelalte 40% - 40.000 lei, editura urma să le plătească după apariţia primului
exemplar. Autorul nu a cerut plata avansului. Aflîndu-se la o serată de Hdiţie, A s-a simţit
prost şi a decedat a doua zi în spital. Feciorul scriitorului A, ca ytili' succesor, a cerut
achitarea integrală a onorariului, dar, primind refuz, s-a adresat - ludecată cu aceeaşi cerere.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. în baza contractului încheiat cu redacţia unei reviste, Corbu a tradus Iii limba
română operele lui Puşkin. Pînă la editarea în revistă, o parte din traducere a Aiul publicată
în ziar fără acordul lui Corbu. Publicaţia din ziar nu conţinea numele ii jucătorului.
Redacţia ziarului a refuzat plata onorariului de autor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. La radio a fost difuzat articolul lui Rusu. Autorul a cerut plata Onorariului şi
a rugat să nu mai repete în viitor difuzarea articolului fără acordul lui. Cei dc la radio au
declarat că, conform legislaţiei în vigoare, toate articolele publicate BOI li difuzate fără
acordul autorului şi fără plata remuneraţiei de autor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 6. Un colectiv de autori a încheiat contract cu o editură pentru editarea
Bianualului de criminalistică. Editura a pregătit manualul pentru editare şi a plătit MINORULUI
60% din remuneraţie. Dar, în lipsa mijloacelor financiare, editarea manualului s-a transmis
unei edituri private. Autorii au depistat că manuscrisul a fost pierdut de această editura din
care cauză nu a fost editat.
Soluţionaţi speţa.
Testc-grilă
1. Forma contractului de autor:
a) scrisă;
b) verbală;
c) scrisă şi autentificată notarial.
2. Termenul contractului de autor:
a) pe un termen nedeterminat;
b) pe un termen stabilit prin acordul părţilor;
c) pe un termen de minimum 5 ani.
3. Termenele dreptului de autor:
a) pe perioada vieţii autorului operei;
b) pe perioada de 70 ani de la prima publicaţie; c) pe perioada vieţii autorului şi încă 70 ani de la 1 ianuarie a următorului ar decesul
lui.
l |ma nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator Schema 1. Noţiunea
dreptului de inventator
4. Tipurile contractului de autor:
a) doar licenţa exclusivă;
b) doar licenţa neexclusivă;
c) atît licenţa exclusivă, cît şi neexclusivă.
Schema 2. Tipuri de obiecte ale proprietăţii industiale
Invenţii |11 Soiuri de plante | | Propuneri de raţionalizare 11
Schema 3. Noţiunea şi semnele invenţiei
Invenţia are ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca ui ■ n|tn să lîe nouă, să implice o
activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială
Schema 4. Noţiunea şi semnele propunerii de raţionalizare
-2 K 15 nj
Ö o, a 3 CA
P y
. Patraşcu a obiectat împotriva
'.r consideră propunere de raţionalizare soluţia tehnică care prevede modificarea construcţiei ■Ui articol, unei tehnici aplicate,
tehnologii de producţie sau a componenţei materialului i ubstanţei), care este nouă şi utilă pentru întreprinderea căreia i-a fost
înaintată, avînd ca efect
...... lomisirea resurselor materiale, financiare, energetice, de carburanţi, de materii prime, a
t. II (. lor de muncă, precum şi a altor resurse sau ameliorarea condiţiilor de muncă şi a ecologiei
u n conţine un algoritm, un program pentru calculator, noi pentru întreprinderea dată, care,
|p|lcîndu-se la rezolvarea unei sarcini concrete, are ca efect economisirea timpului de maşină şi
lldiciirea productivităţii utilajului asistat de calculator _____________________________________________________________
i in |ilnl dc inventator ca institut al dreptului civil prezintă o totalitate de norme juridice ce
...... lează raporturile personale nepatrimoniale şi cele patrimoniale, legate de crearea şi
In II invenţiilor, propunerilor de raţionalizare, crearea şi exploatarea desenelor şi modelelor i i IM le, topografiilor circuitelor
integrate şi altor obiecte ale proprietăţii intelectuale, i -'111101:1103 industrială are ca obiect brevetele de invenţie, modelele de
utilitate, desenele
=- ........... Ielele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de serviciu, numele
IHUIENIL şi indicaţiile de provenienţă sau denumirile de origine, precum şi reprimarea inculci neloiale. Proprietatea industrială se
înţelege în sensul cel mai larg şi se aplică nu
Hi .......... ndustriei şi comerţului propriu-zise, ci şi domeniului industriilor agricole şi extractive
iii ...... produselor fabricate sau naturale ca, de exemplu: vinuri, grăunţe, foi de tutun, fructe,
Vili), minereuri, ape minerale, bere, flori, făină (art.l Convenţia de la Paris pentru Protecţia
- . Iuţii industriale din 1883) ________________________________________________________________
232 233
Schema 5. Noţiunea şi semnele soiului de plante
Soi se consideră grupul de plante aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cum iscill care, indiferent dacă
corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi definit prin expresia caracterelor rezultînd
dintr-un anumit genotip sau dintr-o antnnli combinaţie de genotipuri, expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip poate fi
variabil | sau invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genolipuil, este distinct faţă de orice
alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere oonskjewttcaojgititate, avînd în vedere proprietatea sa de a fi
reprodus fără vreo modificare_
Schema 6. Subiect al invenţiei
Autor al propunerii de raţionalizare se consideră persoana fizică prin a cărei muncă creatoare a
fost elaborată soluţia tehnică sau organizatorică care
rezolvă sarcinile practice ale întreprinderii cu
ajutorul mijloacelor tehnice sau mijloacelor de
conducere şi/sau al celor administrativ-economice.
Schema 7. Clasificarea obiectelor
invenţiei
Invenţii de produse reprezintă corpuri sau obiecte
determinate, cu forme şi caractere care se deosebesc unele de altele. Brevetabile sînt numai
produsele industriale
Schema 8. Ordinea de perfectare a dreptului de inventator
,.,•<•« cererii. Inventatorul, succesorul lui sau autorul invenţiei de serviciu
adresează
jjjjljl'l cererea privind acordarea brevetului de invenţie ____
mituirea formală a cererii în cadrul căreia Agenţia verifică dacă cererea de brevet satisface ■ .hpiie de formă prevăzute de legislaţie
^
mimarea preliminară a cererii în cadrul căreia AGEPI verifică dacă cererea de brevet
pl!»lnce cerinţele legale, dacă obiectul invenţiei este brevetabil în sensul legal, dacă cererea
MUaliic.e, la prima vedere, cerinţele legale, dacă sînt satisfăcute cerinţele legale referitor la
i minarea priorităţii şi, după caz, recunoaşte prioritatea revendicată, sînt satisfăcute alte
Hu|' legale ______________________________ | -----------------------------------------------------------------------------------
/ ,,iminarea în fond a cererii se efectuează la voinţa solicitantului. In cazul neprezentării i im rsului de examinare în fond cererea se
consideră retrasă. Dacă solicitantul se pronunţă în . i pentru eliberarea brevetului pe răspunderea sa, Agenţia verifică dacă invenţia
descrisă M I , -.puiule condiţiilor de brevetabilitate ^
i u n , a deciziei de a acorda brevetul sau de a refuza acordarea brevetului se adoptă în baza
i -tpni luliii de examinare a condiţiilor de brevetabilitate a invenţiei ___________________________________________________
Schema 9. Procedura de perfectare a dreptului de autor asupra propunerii
de raţionalizare
Pentru recunoaşterea propunerii de raţionalizare autorul depune o cerere către conducerea
i i i i i i -prinderii de a cărei activitate ţine propunerea _______________________________________________________________
in baza cererii se verifică respectarea dispoziţiilor legale efectuîndu-se înregistrarea acesteia în
,, pistrui de evidenţă a cererilor de recunoaştere a propunerilor de raţionalizare __________________________________________
După primirea avizului subdiviziunilor şi serviciilor întreprinderii, conducerea întreprinderii
„i,.pia o decizie, prin care se recunoaşte propunerea de raţionalizare şi se încheie cu autorul un
, .„maci ori se dispune respingerea cererii sau se decide efectuarea încercării experimentale a
tu opunerii ______________ ^
Schema 10. Drepturile şi obligaţiile titularului brevetului
Morale (nepatrimoniale) --------------------------1 ------------ Patrimoniale
Schema 11. Noţiunea şi
caracterele juridice ale
contractului de licenţă MU contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de iplnnlare a cererii de brevet sau a
brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi
n
ul dc proprietate asupra lui
sinalagmatic
Schema 12. Elementele contractului de licenţă
Părţile
ccnfiar poate fi titularul brevetului. In lilnlc de licenţiar
poate fi orice persoană Sică sau juridică căreia îi aparţine
dreptul ordat de brevet
Licenţiat poate fi orice persoană fizică sau juridică care a dobîndit
dreptul de exploatare a invenţiei protejate prin brevet
Obiectul
lîiinsmiterea dreptului exclusiv de exploatare a invenţiei protejată prin brevet, în limitele
■pacificate de părţi şi stipulat în contract, cu păstrarea de către licenţiar a dreptului de folosire a
i i i -clci părţi a invenţiei care n-a fost transmisă licenţiatului ____________________________________________ ------------------
_________________________ Forma __________________________________________________ .
('ontractul de licenţă se va executa în scris şi va fi semnat de către părţile la contract, cu
înregistrarea obligatorie la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu excepţia
cii/ului cînd transmiterea rezultă dintr-o hotărîre judecătorească (licenţa obligatorie neexclusivă).
I trice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte
pentru terţi numai din data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al Republicii
Moldova (BOPI) a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI ________________________________________ . _______________
___________________ Termenul _______________________________ . _________________
Contractul poate fi încheiat pe un termen determinat sau nedeterminat. Contractul încheiat pe 0 perioadă nedeterminată
încetează la expirarea valabilităţii brevetului de invenţie.
Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începînd cu data de depozit a cererii de
brevet de invenţie. Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data
de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată ___________________________________________________________
___________________________ Preţul __________________________________________________
Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat.
Mărimea redevenţelor se stabileşte într-o sumă fixă, defalcări procentuale periodice din venitul
licenţiatului sau printr-o formă mixtă ________________________________________________________________________ —
Speţe
Speţa 1. Prin contractul de licenţă exclusivă din 10 octombrie 2010 tiluliirui brevetului
de invenţie a unui procedeu din domeniul tehnologic „Vichiterm" Hr\ (licenţiar) a transnis
dreptul de exploatare a brevetului Uzinei „Tehnica" (liccn|iiil), rezervîndu-şi dreptul de
proprietate asupra lui.
La 11 noiembrie 2011 de către terţul „Dominic" SRL au fost puse în vîn/tir.
termometre obţinute prin procedeul care constituie obiectul brevetului transmit
licenţiatului pentru un termen de 11 ani.
în legătură cu acest fapt, licenţiatul s-a adresat licenţiatului cu o cerere de 1 interveni
în instanţa de judecată cu acţiune de a interzice terţului „Dominic" SKI I exploateze
procedeul care constituie obiectul invenţiei brevetate transmiţi licenţiatului. Dat fiindcă
licenţiarul nu a intervenit cu o asemenea acţiune, la 11 februarie 2012 Uzina „Tehnica" a
Inventator (autor al invenţiei) este
persoana fizică care, prin munca sa
creatoare, a realizat invenţia.
Ttitular de brevet —
persoană fizică sau
juridică căreia îi aparţine
dreptul acordat de
brevetul de invenţie.
Calitatea de inventator o
pot avea numai
persoanele fizice, pe
cînd titular al brevetului
de invenţie poate fi şi
persoana juridică. _____________
Ducă decizia este favorabilă, autorului propunerii de raţionalizare, în termen de o lună, i se
eliberează certificatul de raţionalizare, care certifică prioritatea, calitatea de autor şi dreptul
t xc I usiv ___________________________________________________________ ----------------------------------------------------
■ .
• n*.i > > ! • > * * ' 1' • ...
consensual
Ameliorator (titular de brevfl pentru soi de
plantă) - persoana fizică sau juridică care a
creai sau a descoperit şi a dezvoltat o clona, o
linie sau un hibrid ni unui soi de plante
aparţinînd unui singur taxon botanic de cel
mai jos rang cunoscut.
Prin invenţie de procedee se subînţelege < anumită consecutivitate
a operaţiilor sau i metodelor de lucru cu obiectele lumi materiale
Drepturile morale (nepatrimoniale) ale titularului de brevet:
• dreptul la calitatea de autor;
• dreptul la nume;
• dreptul de a da publicităţii invenţia;
• dreptul de prioritate;
• dreptul la eliberarea unui titlu de protecţie sau, în lipsa lui, dreptul la menţinerea numelui în brevetul de invenţie, precum şi
dreptul la eliberarea unui dublicat al brevetului de invenţie.
Drepturile patrimoniale ale titularului de brevet:
• să exploateze invenţia pe întreaga durată de protecţie a ei;
• să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fară acordul titularului de brevet;
• să renunţe la brevet;
• să încheie contracte de licenţă în urma cărora să transmită dreptul de exploatare a invenţiei protejate prin brevet;
• să cesioneze brevetul;
• să interzică terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:
a) fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste
scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie
sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă tară acordul titularului de brevet, oferirea
procedeului spre folosire;
c) oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a
produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
• să plaseze pe piaţă în RM produsul protejat de brevet, după care vor înceta drepturile acordate de brevet;
• de a dispune de cererea de brevet şi brevet, similar drepturilor reale;
• să transmită în totalitate sau în parte unui terţ dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o
cerere de brevet sau dintr-un brevet, inclusiv prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală
sau testamentară;
• să transmită cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere independent de vînzarea întreprinderii;
• să transmită dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de
proprietate asupra lui;
101 237
iniţiat o cerere de chemare în judecată împolri 1 I terţului „Dominic" SRL privind
interzicerea exploatării invenţiei brevetate.
Este în drept licenţiatul să înainteze personal acţiune în instanţa de judecttti privind
interzicerea exploatării invenţiei de către terţi? Va purta răspunderi licenţiarul faţă de
licenţiat pentru refuzul de a înainta acţiunea în justiţie împotrivii terţilor privind
interzicerea folosirii invenţiei transmise licenţiatului?
Speţa 2. Inginerul Dominic Cernea angajat al uzinei „Microelement" a creai | cameră
video în miniatură capabilă de a distinge obiecte mai subţiri ca firul părului
După întocmirea schiţelor, desenelor şi descrierea invenţiei, salariatul Don ......................
Cernea a depus la AGEPI cerere de brevet. După efectuarea examinării formale- ||
atribuirea datei de depozit a cererii de brevet, AGEPI a întregistrat-o în Registrul naţional
de cereri de brevete.
Aflînd despre atribuirea datei de depozit a cererii de brevet, uzirll „Microelement" a
cerut salariatului Dominic Cernea să-şi retragă cererea molivnul prin aceea că invenţiile
create de salariat, fie în virtutea îndeplinirii unui contracl di muncă ce prevede o misiune
inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări
care i-au fost încredinţate în mod explicit, apniţin unităţii.
Autorul invenţiei a obiectat, invocînd faptul că în contractul de munca i y angajatorul
nu este stipulată vreo clauză referitor la efectuarea unei cercetări la nivi I de misiune
inventivă şi că invenţiile vor aparţine unităţii.
Colegul de serviciu al autorului invenţiei, Vasile Vrăbiuţă, a solicitat să In inclus şi el
în cererea de brevet, deoarece a contribuit la realizarea invenţiei, acordîiul
maiorului asistenţă tehnică, organizatorică şi metodică privind cercetarea tuturor . . i n|iilor
existente analogice. Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. Membrul gospodăriei ţărăneşti Ştefan Popescu, prin munca sa, a creat o Pi rasă
de vite mari cornute, care sînt mult mai lungi în comparaţie cu rasa de ■Imnle existentă. în
scopul brevetării invenţiei, el a adresat AGEPI o cerere de №vcl, Cererea de brevet a fost
respinsă din motiv că invenţia nu este brevetabilă.
.Şiclan Popescu a continuat studiul în domeniul biotehnologiei şi ca rezultat a I. niai un
procedeu microbiologic care nu se limitează numai la rasa vitelor mari nriuile, procedeul
fiind aplicabil tuturor raselor de animale.
Poate fi considerată brevetabilă invenţia acestui procedeu microbiologic?
Teste-grilă
1. liaza juridică a contractului de licenţă:
a) Codul civil, Lege privind protecţia mărcilor nr.38/2008;
b) Legea privind protecţia invenţiilor nr.50/2008, Lege cu privire la activitatea de
raţionalizare nr. 13 8/2001, Lege privind protecţia soiurilor de plante nr.39/2008;
c) Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare nr.
13 8/2007 Codul civil.
2. Formele de protecţie a invenţiilor:
a) brevet de invenţie; certificatul de raţionalizator;
b) certificat de proprietate, brevet de invenţie de scurtă durată;
c) certificat de înregistrare a desenului sau modelului industrial, contract de licenţă.
3. Condiţii de brevetare a invenţiilor unui produs sau procedeu din orice
domeniu tehnologic:
a) invenţia să fie nouă, are un caracter individual şi este susceptibilă de aplicare
industrială;
b) invenţia să fie nouă pur şi simplu, fără a purta un caracter individual;
c) invenţia să poarte caracter individual cu toate că nu este nouă, dar implică o
activitate inventivă.
4. Tipuri de invenţii:
a) pioniereşti şi care nu ţin de serviciu;
b) doar cele principale;
c) doar complementare.
1 să transmită brevetul în gaj;
» să renunţe total sau parţial la brevet._
102 238
5. Condiţiile de brevetabilitate a soiului:
a) distinct, uniform şi stabil;
b) vechi, însă desemnat printr-o denumire.;
c) util, însă nu este necesar să fie desemnat printr-o denumire.
6. Condiţii de protecţie juridică a propunerii de raţionalizare:
a) să fie o soluţie tehnică şi organizatorică;
b) nouă, dar să nu fie susceptibilă de aplicare industrială;
c) veche, dar utilă.
7. Dreptul la calitatea de autor este un drept nepatrimonial:
a) personal şi limitat teritorial;
b) exclusiv, dar protejat pe un termen limitat;
c) absolut, inalienabil şi imprescriptibil.
8. Transmiterea şi constituirea drepturilor de exploatare a cererii de brevet,
sau a brevetului, poate fi realizată în următoarele moduri:
a) doar prin cesiune;
b) prin contract de licenţă sau prin succesiune;
c) doar prin înstrăinare similar drepturilor reale.
9. Limitele contractului de licenţă exclusivă se referă la:
a) termen şi teritoriu;
b) procedura de înstrăinare a drepturilor de exploatare a brevetului;
c) la calitatea de autor al invenţiei.
Tema nr. 27. Contractul de franchising
Schema 1. Noţiunea de franchising, contract de franchising şi caracterele
juridice
Franchisingul reprezintă un sistem de raporturi contractuale între întreprinderi în 68fe partea denumită franchiser acordă
părţii denumite franchisee dreptul de a produce ţi/sau a comercializa anumite produse (mărfuri), de a presta anumite servicii în
numele şi cu marca franchiserului, precum şi dreptul de a beneficia de asistenţa tehnică şi Organizatorică a acestuia (art.l din Legea
cu privire la franchising nr. 1335/1997).
Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesivă în timp, o parte I franchiser) şi cealaltă parte
(franchisee) de întreprinderi autonome se obligă reciproc să promoveze comercializarea de bunuri şi servicii prin efectuarea, de
către fiecare din ele, a unor prestaţii specifice (art.l 171 din Codul civil).
Prin contractul de franchising franchisorul acordă dreptul de a produce şi a vinde
anumite bunuri sau de a presta servicii şi de a beneficia de un sistem de afaceri şi de
management, care cuprinde marca, renumele, know-how şi asistenţa franchisatului în
ICjlimbul unui preţ (noţiunea doctrinarilor) ____________________________________________________________
Cu executare succesivă Consensual Cu titlu
oneros
Complex
Slnalagmatic
103 241
Schema 2. Elementele contractului de franchising Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor
Părţile ~
Obiectul
Forma
Preţul
Termenul
Franchiser (concedent) - întreprinderea producătoare, reputată pe o anumită piaţă, care dispune de marcă
proprie şi care a încheiat contract de franchising cu o altă întreprindere. Franchiser poate fi o persoană fizică
sau juridică: a) din Republica Moldova care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă
sau străină; b) din altă ţară care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă (art.2 din
Legea nr. 133 5/1997). Franchisee (concesionar) - întreprinderea care a încheiat contract de franchising sau
care s-a creat în urma încheierii unui astfel de contract. Franchisee poate fi o persoană fizică sau juridică: a)
din Republica Moldova care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă sau străină; b)
din altă ţară, care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă (art.3 din Legea
nr.1335/1997)
producerea şi/sau comercializarea produselor (mărfuri), prestarea serviciilor, efectuate de franchisee
conform standardelor şi cerinţelor privind calitatea stabilita de franchiser, proces care se desfăşoară în baza
drepturilor exclusive ee-1 individualizează pe franchiser, şi anume: mărfurile şi serviciile acestuia cc
presupune totalitatea drepturilor de proprietate intelectuală şi care se referă la proprietatea industrială
(brevete de invenţii, modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de serviciu, denumiri de firmă, denumiri de
origine ale produselor, desene şi modele industriale, precum şi drepturile conexe, secretul comercial
(know-how)
scrisă sub sancţiunea nulităţii. Pe lîngă obligaţiile reciproce ale părţilor, durata contractului, dispoziţiile
referitoare la rezilierea şi la prelungirea lui şi alte elemente importante, se face şi o descriere completă a
programului de prestare a franchisei (art. 1172 Cod civil)
plăţile prevăzute de contract care se acordă franchiserului se stabilesc în expresie bănească sau naturală în
formă de plată iniţială unică şi de royalty. Plata iniţială unică se acordă pentru dreptul de folosire a mărcii pe
teritoriul determinat, precum şi pentru compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, inclusiv pentru
instruirea personalului şi consultaţii. Royalty reprezintă recompense periodice proporţionale indicilor de
activitate, convenite între părţile la contract (art. 11 din Legea nr. 133 5/1997)
se determină de către părţile contractante pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp. Dacă durata
nu este determinată sau depăşeşte 10 ani, oricare din părţi are dreptul să rezilieze contractul cu respectarea
unui termen de preaviz de un an. Dacă nici una din părţi nu exercită dreptul de reziliere, contractul se
prelungeşte de fiecare dată pentru 2 ani (art. 1176 al.(2) CC)
I.. i Inpn prccontractuală părţile au obligaţia:
• de u se informa în mod deschis şi complet despre circumstanţele care vizează franchisingul («ti 175
CC);
• de u pune la dispoziţia celeilalte părţi informaţia necesară în conformitate cu principiul
bunei-credinţe (art.1175 CC);
• . . i păstreze secretul asupra datelor confidenţiale, inclusiv în cazul în care contractul nu se mai
Încheie (art.1175 CC).
III .lupa executării
contractului I
Olillgiiţiile
franchiseeului:
■ lS plătească o sumă de bani a cărei mărime se calculează, în principiu, ca o fracţiune din volumul de
vînzări care să corespundă cu contribuţia programului de prestare a franchisei la volumul de vînzări
(art.l 174 CC);
• la utilizeze programul de prestare a franchisei în mod activ şî ca diligenta unui bun întreprinzător
(art.l 174 CC);
• să procure bunuri şi servicii prin franchiser sau prin intermediul unei persoane desemnate de acesta
dacă măsura respectivă are legătură nemijlocită cu scopul contractului;
- , . i sc conformeze unor reguli stabilite de franchiser;
• să producă, să vîndă sau să presteze servicii numai conform licenţei sau know-now-ului acordat;
• |B aplice marca de producţie, de comerţ sau de serviciu numai la mărfurile produse sau comercializate
şi serviciile prestate conform licenţei sau know-now-ului;
• să respecte limitele teritoriale ale zonei în care activează potrivit contactata.
• să accepte controlul din partea franchiserului, în ceea ce priveşte respectarea metodelor şi tehnicilor
de comercializare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.
Piepturile franchiseeului:
- s;î ceară franchiserului totalitatea de bunuri încornorate, de drepturi, mărci de producţie, de modele,
aranjamente, decoraţii, de concepte asupra aprovizionării, desfacerii şi organizării, precum şi alte
date sau cunoştinţe utile promovării vinzarilor.
• să reducă redevenţa stabilita prin contract în cazul în care franchiserul încalcă cu vinovăţie obligaţiile
contractuale.
i Ibllgaţiile franchiserului
• să pună la dispoziţia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporate, de drepturi, mărci de producţie,
de modele, aranjamente, decoraţii, de concepte asupra aprovizionării, desfacerii şi organizării,
precum şi alte date sau cunoştinţe utile promovării .irizărilor (art. 1173 CC); • să protejeze programul comun de prestare a franchisei împotriva intervenţiilor unor terţi, să-1
perfecţioneze pe parcurs (art. 1173 CC);
• să sprijine franchiseeul în activitatea acestuia prin îndrumare, informare şi perfecţionare
profesională.
Drepturile franchiserului:
• să impună franchiseeului limite teritoriale ale zonei în care va activa potrivit contractului;
» să verifice respectarea metodelor şi tehnicilor de comercializare a bunurilor sau de prestare a
serviciilor;
• să supravegheze şi să verifice procesul de producţie şi de desfacere a mărfurilor sau prestarea
serviciilor pe care te desfăşoară franchiseeul folosind numele şi marca franchiserului.
După încetarea contractului părţile sînt obligate:
• să respecte concurenţa loială (art.l 177 CC);
• franchiserul este în drept să impună franchiseeului pe plan local interdicţie de concurenţă care, însă, nu poate depăşi un an;
• franchiserul este obligat să acorde franchiseeului o compensaţie financiară corespunzătoare, dacă jnterdictigjje concurenţa are
drept consecinţă periclitarea activităţii profesionale a franchiseeului.
Speţe
104 243
Speţa 1. Prin contractul de franchising SC „Stejar-Pim" SRL (franchiseruI ) , i ( umat
obligaţia să acorde SC„Nufărul"SRL (franchiseeul) dreptul de a produce , i | mercializa
mobilă pentru şcoală în numele şi cu marca franchiserului, precum eptul de a beneficia
de asistenţa tehnică şi organizatorică a acestuia. în vederi | ecutării obligaţiilor
contractuale, franchiserul a transmis franchiseeulyj cumentaţia cu pivire la modul şi
condiţiile de fabricare a mobilei ce urmea/â a jj mercializată, cu privire la condiţiile de
calitate, precum şi marca de produc I n lizată de franchiser.
La expirarea a doi ani de la semnarea contractului, franchiserul a înainl ll potriva
franchiseeului o acţiune în instanţa de judecată prin care invocă că pîritul n ;ălcat
obligaţiia contractuală de informare a cumpărătorilor despre faptul că el tivează în baza
contractului de franchising şi foloseşte marca de producţie N mchiserului, dar nu marca
proprie. Din acest motiv reclamantul solicită rezilieri | ntractului şi despăgubirile
cauzate prin neexecutarea esenţială a contractului.
în obiecţiile sale pîritul a invocat că nu recunoaşte acţiunea din motiv < i mchiserul
nu-i acordă asistenţa necesară privind instruirea personalului inchiseeului.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. SA „Mondo Motors" SRL (potenţialul franchiser) şi-a asumat obligaţii a
transmite cu titlu oneros SRL „Rhino" (potenţialul franchisee) dreptul de a folOB
procesul de fabricare şi comercializare a jucăriilor din plastic reprezentarea grafii i :e
deserveşte la deosebirea produselor (marca de certificare a franchiserului). In Kesul
tratativelor de semnare a contractului de franchising au apărut neînţelegan re părţile
contractante referitor la cuantumul şi formele plăţilor, modul şi termensl litării lor.
Franchiseeul consideră că plata prevăzută în contract trebuie să li ţială şi unică stabilită în
expresie bănească. Franchiserul insista să fie inelul alimentar recompense periodice
proporţionale indicilor de activitate în expreil :urală. Franchiseeul a propus să transmită
litigiul spre examinare unui mediator sun litrajului comercial naţional. Franchiserul
consideră că divergenţele apărui nează a fi soluţionate prealabil de către Agenţia de Stat
pentru Proprietăţi electuală (AGEPI), care este organul abilitat să înregistreze contractul
d nchising.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. întreprinderea română „Alimentcom" SRL (franchiser) a încheiat un tiiiilnict
de franchising cu întreprinderea autohtonă „Alimentara" SRL care deţine o h de
restaurante, prin care franchiserul i-a acordat franchiseeului dreptul de a piiiiliiee şi a
comercializa anumite produse alimentare, de a presta anumite servicii şi ilf) a beneficia de
un sistem de afaceri şi de mamagement, care cuprinde marca, ■Urnele, know-hou şi
asistenţa franchiserului. Contractul a fost încheiat în formă ■ i isil şi înregistrat la AGEPI.
Societatea în nume colectiv „Aliment-Prim", activînd în baza contractului de lli en|ă
încheiat anterior cu titularul mărcii alimentcom" SRL, s-a adresat în instanţa • ii Midecată cu
acţiune privind declararea nulităţii contractului de franchising din Miuliv că el deţine
dreptul de utilizare a mărcii de producţie în calitate de licenţiat. Miti invocă că licenţiarul
(titularul mărcii înregistrate) nu are dreptul de utilizare a Urcii, deci nu este în drept să
transmită dreptul de utilizare a acesteia altei persoane. Soluţionaţi speţa.
Teste-grilă
1. După natura sa, contractul de franchising este un contract:
a) real, aleatoriu şi solemn;
b) cu titlu oneros, intuitu personae şi translativ de proprietate;
c) cu executare succesivă, mixt şi comutativ.
2. Formele franchisingului:
a) doar corporativ, care prevede participarea franchiseeului la întregul ciclu de
producţie al franchiserului;
b) atât corporativ, cât şi comercial;
c) doar comercial, care prevede comercializarea de producţie finită (mărfuri) sau
prestarea de servicii de către franchisee.
3. Franchisingul corporativ se caracterizează prin:
a) contacte permanente între franchiser şi franchisee fără schimb permanent de
informaţii;
b) contacte permanente între franchiser şi franchisee cu schimb permanent de
informaţii;
c) reglementare detaliată a activităţii, dar fără grad înalt de responsabilitate a părţii
denumite franchisee.
4. Franchisingul comercial se caracterizează prin:
a) specializarea îngustă a părţii denumite franchisee în comercializarea unui anumit
tip de produse (mărfuri) sau în prestarea unui anumit tip de servicii şi plata
redevenţei către franchiser din volumul total de vînzări;
105
b) franchisee nu va suporta riscul legat de comercializarea de produse (mârluii) sau de prestarea de servicii.
5. Modificarea, rezilierea contractului de franchising poate avea Ioc în I q de:
a) pronunţare de către instanţa de judecată a unei hotărîri privind nulilnle» documentelor de constituire ale unei părţi;
b) pronunţare de către instanţa de judecată a unei hotărîri privind rezilieri | contractului.
6. Plăţile acordate franchiserului se stabilesc în:
a) numai ca plată unică iniţială;
b) întotdeauna fiind mixtă: în expresie bănească şi în natură;
c) uneori royalty.
I e r n a nr. 28. Obligaţiile ce se nasc din daune, fapte juridice şi
alte acte juridice unilaterale
Schema 1. Definiţia şi condiţiile survenirii răspunderii delictuale
Cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit,
cu vinovăţie, este obligat să repare prejudiciul
patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi
prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.
Art.1398 CC alin.l
Subiecţii raportului
Debitorul -
Autorul prejudiciului
Creditorul -Persoana
vătămată
vinovăţia
intenţia
■
Schema 2. Consecinţele survenirii obligaţiilor delictuale Schema 3. Cauzele care duc la înlăturarea caracterului ilicit al faptei
Prejudiciul este consecinţa negativă cu caracter patrimonial sau nepatrimonial a faptei ilicite,
apărută ca urmare a lezării drepturilor subiective patrimoniale şi personal nepatrimoniale ale persoanei Cauzele ce înlătură caracterul ilicit al faptei
Prejudiciu patrimonial -
Este cel ce are conţinut economic
şi ce poate fi evaluat în bani
Prejudiciu nepatrimonial sau moral-Este cel al cărui conţinut
nu poate fi evaluat în bani şi rezultă din lezarea drepturilor
personale fără conţinut economic
I Bgitima
[parare
Extrema
necesitate
îndeplinirea
unor activităţi
impuse ori
permise de
lege
Exercitarea
unui drept
Consimţămînt
ul persoanei
vătămate
Reparaţia prejudiciului moral art.
1422 CC
Modul de reparare a prejudiciului art.1416 CC
An.1401 CC INII
este |. isihii de
reparaţie I " i indiciul
i'Mizat de o Persoană în R|re de
ii'i'.iiimă II
pit rare iliică nu a
depăşit limitele ei
Art.1402 CC
alin.l
Prejudiciul
cauzat de o
persoană în caz
de extremă
necesitate
urmează a fi
reparat de ea
Executarea unei
sentinţe
definitive
Exercitarea unui
drept subiectiv
Art.1398 CC
alin.4 Caracterul
ilicit al faptei se
exclude dacă
prejudiciul a fost
cauzat la
rugămintea sau
cu
consimţămîntul
persoanei
vătămate
Prin punerea la dispoziţie a unui bun de
acelaşi gen sau de aceeaşi calitate
Condiţiile angajării răspunderii delictuale sînt:
Raportul cauzal dintre fapta
ilicită
şi prejudiciu
Acţiune Inacţiune
Prejudiciu efectiv ratat
-art. 14 CC
246 106
Prejudiciul moral, deşi nu este
susceptibil de evaluare pecuniară,
se compensează prin echivalent bănesc
Prin echivalent bănesc
248 107
Schema 4. Subiecţii şi condiţiile răspunderii comitentului Schema 5. Răspunderea pentru daunele cauzate de minori
Subiecţii Subiecţii
Comitentul
Prepusul Debitorul Creditorul
Condiţii generale
Condiţii speciale
Capacitate delictuală
-vîrsta de 14 ani
-Fapta ilicită -Prejudiciul
-Raportul de cauzalitate
-Vinovăţia
-Raport de prepuşenie- (subordonare); -Săvîrşirea
faptei prejudiciabile de către prepus în cadrul
funcţiilor încredinţate
Dacă au capacitate
delictuală: -minorul din
contul mijloacelor acestuia;
- Părinţii (subsidiar)
Speţe
»
Speţa 1. Alexandru (în vîrstă de 13 ani), fiind elev în clasa 8 la Liceul „Petru iiilnipru", la
recreaţia dintre lecţia III şi IV, coborînd scările de la etajul 2 spre etajul , I II împins pe colegul
său, Boris, care a căzut jos şi şi-a fracturat mîna stingă, jtodată lovindu-se la cap.
Drept consecinţă, Boris a fost internat în spital, unde s-a aflat două luni de zile, •noadă în
care a suferit 3 intervenţii chirurgicale la mînă şi s-a tratat de comoţie icbrală la cap.
Părinţii lui Boris au depus cerere de chemare în judecată către părinţii lui Ifxandru şi
administraţia liceului „Petru Zadnipru", solicitînd repararea
prejudiciului material şi a prejudiciului moral cauzat minorului Boris, precum ş prejudiciul
moral cauzat părinţilor acestuia.
1. Faţă de cine trebuie formulate pretenţiile în situaţia descrisă mai sus?
2.Sînt oare în drept părinţii lui Boris să solicite separat în aceeaşi cerere < A
chemare în judecată repararea prejudiciului moral cauzat copilului lor minor ; /
prejudciului moral cauzat părinţilor? Argumentaţi răspunsul.
3. La ce fel de despăgubiri mai au dreptul părinţii lui Boris ?
4. Ce hotărîre va pronunţa instanţa de judecată? Argumentaţi răspunsul.
Speţa 2. La data de 15.05.2010 Ion a depus cerere de chemare în judecată către
Elena, solicitînd instanţei obligarea piritei la plata sumei de 100 000 lei cu titlu de
prejudiciu material şi suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Temeiul juridic
invocat de reclamant este promisiunea de căsătorie pe care i-a făcut-o Elena (pîrîta) in urmă
cu şase luni, promisiune pe care o probează cu martori. Ion menţionează cl bazîndu-se pe
această promisiune a început organizarea nunţii - a închiriat sala unui restaurant, a transmis
invitaţii şi cadouri.
în referinţa prezentată instanţei de către avocatul piritei este invocată nulitatei
absolută a promisiunii de căsătorie ca temei juridic al acţiunii, susţinînd, pe dc o parte, că
nu este reglementată nici în Codul Familiei, nici în Codul Civil, iar pe dc altă parte, că
instituţia căsătoriei nu poate să facă obiectul unui contract.
1. Analizaţi apărarea pîrîtei -Elena.
2. Sînt îndeplinite în speţă condiţiile răspunderii civile delictuale a pîrîtei?
3. Soluţionaţi situaţia creată. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 3. La data de 10.09.2007 A a plecat într-o deplasare de serviciu în alta
localitate pe o perioadă de 2 săptămîni. A 1-a rugat din timp pe B să aibă grijă dc cîinele său
de rasă pe toată durata absenţei sale. B a fost de acord să aibă grijă de cîine şi pentru aceasta
1-a luat să stea la el în curte, deoarece locuia la casă pe pămînt.
La data de 15.09.2007 vecinul lui B, C, juca volei în curtea sa cu prietenii, eu o
minge care îi aparţinea prietenului lui C, D, minge al cărui cost este de 200 Euro, fiind
procurată de la campionatul mondial. în urma unei lovituri, mingea a căzut în ograda lui B.
Pentru a-şi întoarce mingea, C a sărit gardul vecinului, unde a fost muşcat de cîinele de rasă
al lui A. Tot atunci, cîinele de rasă, prin muşcăturile aplicate mingii a rupt-o în bucăţi. în
consecinţă, C a fost internat în spital.
După însănătoşire, C a formulat pretenţii faţă de B, solicitînd repararea prejudiciului
material şi moral cauzat lui C de către cîinele de rasă, totodată solicitînd restituirea costului
mingii ce aparţinuse prietenului său D.
B, la rîndul său, a refuzat satisfacerea pretenţiilor pe motiv că animalul nu este
|l . n i , ci al proprietarului A, iar în ceea ce ţine de restituirea costului mingii, B a
i i Iu/al categoric, fiindcă mingea este a altei persoane şi, respectiv, acea persoană ar
... cu înainta careva pretenţii. C a adresat o cerere de chemare în judecată împotriva
Ini B.
/ . Stabiliţi persoanele care sînt în drept să formuleze pretenţii în situaţia ticscrisă
mai sus şi persoanele faţă de care aceste obiecţii ar putea fi înaintate. Cum > ■ / proceda
instanţa?
2. Soluţionaţi situaţia. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. Dorin, fiind angajat în calitate de montor de geamuri la compania de
imstrucţii SRL „Viitorul", executa lucrări de montare a geamurilor la un bloc locativ II 12
etaje. La cererea lui Grigorii, angajat al companiei SRL „Beton", care se ocupa i lieionare,
i-a aruncat un ciocan solicitat de acesta pentru a efectua anumite lucrări. i II» anul aruncat
de către Dorin spre Grigorii nu a fost prins de către cel din urmă, I ll'el încît ciocanul a căzut
peste laptopul lui Sergiu, care se ocupa de proiectarea
... norului blocului. Laptopul lui Sergiu a fost deteriorat atît de grav, încît nu mai
[Jiiate 11 supus reparaţiei. Sergiu s-a indispus, fiindcă memoria laptopului conţinea (biografii
cu persoane dragi, care nu mai puteau fi recuperate; tot acolo erau proiecte bţgătite pentru
clienţii săi.
/ . Cine trebuie să repare prejudiciul cauzat lui Sergiu?
2. Este aplicabilă situaţiei respective răspunderea delictuală, şi anume
răspunderea comitentului pentru fapta prepusului?
3. Are oare dreptul Sergiu la repararea prejudiciului efectiv, a venitului ratat şi a
prejudiciului moral?
4. Sergiu s-a adresat unui avocat pentru consultaţie. Ce veţi sugera lui Sergiu în
calitate de avocat? Argumentaţi răspunsul.
Speţa 5. SRL „Rus" a depus o cerere de chemare în judecată împotriva i Itmerei de
Licenţiere, solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin faptul H. Miluţionării în termen a
cererii de eliberare a licenţei pentru comercializarea ţinuturilor alcoolice. în motivarea
acţiunii sale, SRL „Rus" menţionează că la data de . 0,11.2007 a depus o cerere faţă de
Camera de Licenţiere prin care a solicitat liberarea licenţei pentru comercializarea băuturilor
alcoolice. La data de 01.12.2007 |RL „Rus" semnează cu SRL "Şampanie" un contract prin
care se obligă să distribuie în calitate de distribuitor general şampanie în sumă de 100 000
lei terţelor persoane pînă la data de 25.12.2007. Venitul SRL „Rus" din distribuţie trebuia
să fie în sumă de 10 000 lei. Din cauza că licenţa nu a fost eliberată, SRL „Rus" nu n pulul
executa contractul semnat la data de 01.12.2007 cu SRL "Şampanie" şi, respeelife SRL
Minorul
Condiţiile angajării răspunderii comitentului
i ' i ' j miau capacitate delii mala:
pBrinţii (adoptatorii);
miorii;
instituţia de învăţămînt, dacă I ţlstfl un
contract
108 251
„Rus" nu a putut obţine venitul de 10 000 lei. Licenţa nu a fost eliberată, li iuda SRL „Rus"
nu a prezentat pachetul de documente necesar pentru obţinerea licenti SRL „Rus" consideră
că Camera de Licenţiere trebuie să-i repare prejudiciul în tujl de 10 000 lei, fiindcă nu a
soluţionat în termen cererea acesteia, vina Canin i Licenţiere constînd în aceea că nu a
informat SRL "Rus" în scris despre a. 1.1-necesare pentru obţinerea licenţei. Juristul SRL
"Rus", care a fost informai detjj actele care urmau să fie prezentate pentru obţinerea licenţei,
s-a îmbolnăvit şi a lipi de la serviciu 4 săptămîni.
Camera de Licenţiere a respins cerinţele SRL „Rus" în referinţa prezeiihiU, invocînd
faptul că despre documentele pe care trebuia să le prezinte SRL „Rus' g flj informat juristul
companiei la data de 01.12.2007 în ziua depunerii cererii.
1. Consideraţi că sînt întemeiate cerinţele SRL "Rus "?
2. Care este soluţia? Argumentaţi răspunsul.
Speţa 6. A, fiind angajat al companiei X producătoare de spirt, a sustras de In ultima
1 litru de spirt tehnologic. A doua zi, seara după lucru, B, aflîndu-se în ospafl la A, şi-a turnat
100 de grame din sticla respectivă cu spirt, fără acordul lui A, şi ■ servit-o, după care lui B
i s-a făcut rău şi a fost internat în spital. în consecinţă, II şi-» pierdut vederea în proporţie de
50 la sută. B s-a adresat cu o cerere de chemare 1 judecată împotriva companiei X,
solicitînd repararea prejudiciului material şi momi, invocînd faptul că a avut de suferit în
urma unui izvor de pericol sporit.
1. Pregătiţi referinţa pentru instanţa de judecată în calitate de jurist ,ii companiei
X. Argumentaţi poziţia prin prisma prevederilor Codului civil alRM.
. •■
< i , , - :. >.rR:y:-:î
' ' * ' ' ; . ,, . . « -Vi-1'
* , i i ' . . " >i ,»<* Teste - grilă
iul eaiize care înlătură caracterul ilicit al faptei în materia răspunderii civile |l III
Iunie:
a ) Irc.ilima apărare, starea de necesitate, consimţămîntul victimei;
bl enzul fortuit, starea de necesitate, îndeplinirea unei activităţi permise de lege;
îndeplinirea unei activităţi impuse de lege, forţa majoră, îndeplinirea unui ordin.
Pf III i u a putea fi angajată răspunderea minorului pentru săvîrşirea unei |,i|.i<
juridice ilicite cauzatoare de prejudicii, este obligatoriu:
II eu minorul să fi împlinit vîrsta de 14 ani; N) eu minorul să fi
împlinit vîrsta de 16 ani; ! . i se facă dovada că minorul a
acţionat cu discernămînt.
I i . răspunzător pentru prejudiciile cauzate de animale:
. i i proprietarul, persoana care se serveşte de animal în timpul serviciului sau
persoana care supraveghea animalul în baza unui contract; corect ■ Cel care se serveşte
de animal la momentul adresării în instanţa de judecată; . i cel care are paza materială a
animalului la momentul producerii prejudiciului.
Pentru a fi angajată răspundrea pentru surparea construcţiei, este necesar şi IU fie lent
ca victima prejudiciului să dovedească:
|) existenţa prejudiciului şi raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi surparea construcţiei;
corect
l.) existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi surparea construcţiei,
culpa proprietarului, faptul că surparea construcţiei a fost cauzată de lipsa de întreţinere
ori de un viciu de construcţie;
i i existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi surparea
I (instrucţiei, faptul că ruina construcţiei a fost cauzată de lipsa de întreţinere ori de un
viciu de construcţie .
Pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin ne|iunile
organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor ile judecată este
necesar:
II ) ca persoana să fie condamnată ilegal, să fie atrasă ilegal la răspundere penală,
să-i fie aplicată ilegal măsura preventivă sub forma arestului preventiv sau sub forma
declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, să-i fie aplicat ilegal în calitate de sancţiune
administrativă arestul, sau munca neremunerată în folosul comunităţii;
b) ca persoana să fie condamnată legal la răspundere penală, să-i fie aplicată legal
măsura preventivă sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei
scrise de a nu părăsi localitatea, să-i fie aplicat legal în calitate de sancţiune
administrativă arestul, sau munca neremunerată în folosul comunităţii, dar să
fie eliberată înainte de termen; corect
109 255
c) ca o rudă a persoanei care formulează pretenţii să fie condamnată ilegal j fie atrasă ilegal la răspundere penală.
Dreptul la despăgubiri în caz de deces a persoanei ca urmare a vătămil grave a
integrităţii corporale sau a altei vătămări a sănătăţii îl au :
a) persoanele inapte de muncă, care erau întreţinute de defunct sau care, In . 1
decesului acestuia, aveau dreptul la întreţinere, copilul persoanei născut dii| ii
decesul ei, unul dintre părinţi, soţul sau un alt membru al familiei defunctului,
indiferent dacă este apt pentru muncă sau nu, care nu lucrează şi îngrijeşte ite
copiii, fraţii şi surorile care erau întreţinuţi de defunct şi care nu au împlinii
vîrsta de 14 ani sau care, deşi au împlinit o astfel de vîrstă, au nevoie Uf
îngrijire din cauza sănătăţii, conform avizului organelor medicale abililnli,
persoanele care erau întreţinute de defunct şi care au devenit inapte pe ...................
muncă pe parcursul a 5 ani de la decesul lui;
b) femeile care au împlinit vîrsta de 55 de ani şi bărbaţii care au împlinit vîrstti dl 60
ani - pe viaţă;
c) elevii şi studenţii care au împlinit 18 ani, pînă la finalizarea studiilor (fl|| excepţia
studiilor efectuate la secţia fără frecvenţă) în instituţii de învăţauum dar cel mult
pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani.
Tema 29. Dreptul succesoral Schema 1.
Moştenirea. Temeiurile apariţiei
Moştenirea - reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane fizice
decedate către moştenitorii săi (art. 1432 alin. (1) Cod civil)
Temeiurile moştenirii:
Moştenire în temeiul 1 moştenire
legală)
legii Moştenire în baza testamentului (moştenire
testamentară)
Moştenirea legală - trecerea patrimoniului
defunctului către persoanele menţionate în lege, în
mărimea şi în modul prevăzut de lege
Moştenirea testamentară - trecerea patrimoniului
defunctului către persoanele desemnate de cel ce
lasă moştenirea în testament, în mărimea şi în
modul prevăzut de testament
110 257
Schema 2. Caracterele juridice ale moştenirii Schema 3. Moştenitorii
Caracterele juridice ale moştenirii (art, 1432 alin (2) Cod civil)
Transmiterea moştenirii este o transmisiune
pentru cauză de moarte (mortis causa) Transmiterea moştenirii este o transmisiune unitară
■
Toate drepturile şi obligaţiile celui ce a lăsat
moştenirea se transmit în temeiul aceloraşi norme
juridice, indiferent de natura (drepturi reale sau de
creanţă, bunuri mobile sau imobile) şi provenienţa
bunurilor care alcătuiesc masa succesorală
Moştenirea se produce numai în urma şi prin
efectul morţii fizice constatate sau prin
hotărîre judecătorească de declarare a morţii
persoanei fizice
Transmiterea moştenirii este o transmisiune universală
Persoanele fizice care se aflau în viaţă la momentul
decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi
copiii celui ce a lăsat moştenirea, concepuţi în
timpul vieţii lui şi născuţi vii după decesul acestuia
Ceea ce presupune că acceptarea sau
renunţarea la ea are caracter indivizibil.
Fiecare moştenitor trebuie să accepte
moştenirea potrivit vocaţiei succesorale
sau să renunţe la ea, fără a fi posibilă
acceptarea sau renunţarea parţială a
moştenirii
Moştenirea reprezintă o transmisiune
universală, întrucît are ca obiect o
universalitate juridică, adică o totalitate
de drepturi şi obligaţii cu valoare
economică, rămasă fără titular
Schema 4. Locul
deschiderii moştenirii
Locul
deschiderii
moştenirii
(art. 1443
Cod civil)
Dacă nu este cunoscut
ultimul domiciliu, locul
unde se află bunurile
succesorale
Transmiterea moştenirii poartă un caracter
gratuit
Defunctul gratifică propriul patrimoniu
moştenitorilor săi, fără a urmări careva avantaje
patrimoniale
Dacă bunurile succesorale se află în diferite
locuri, cel al deschiderii succesiunii va fi
considerat locul unde se află partea cea mai
valoroasă a bunurilor imobile
l Dacă nu există bunuri imobile, se consideră
locul unde se află partea principală ca valoare a
bunurilor mobile
Schema 5. Momentul deschiderii moştenirii Schema 6. Comorienţii şi codecedaţii
Comorienţii şi codecedaţii (art. 1441 Cod civil)
Momentul deschiderii moştenirii (art. 1440 alin. (2) Cod civil)
i Comorienţii sînt: Codecedaţii sînt:
Moştenirea se deschide la momentul încetării din
viaţă a celui ce lasă moştenirea
Momentul include:
Ora şi minutul survenirii decesului, inclusiv
ziua, luna, anul
Moştenirea se deschide la data rămînerii
definitive a hotărîrii judecătoreşti privind
declararea morţii lui, dacă în hotărîrea
judecătorească nu a fost indicată o altă dată a
decesului
1 ncîude:
Data
■I r
Ziua, luna, anul survenirii
decesului
Persoanele fizice cu vocaţie succesorală
reciprocă sau unilaterală, care au murit în
aceleaşi împrejurări fără a se putea stabili dacă
una a supravieţuit alteia, prezumîndu-se că ele au
murit concomitent (accident rutier, cutremur)
Persoanele fizice cu vocaţie succesorală reciprocă
sau unilaterală, care au murit în împrejurări
diferite, dar în aceeaşi zi, fără a se putea stabili
dacă una a supravieţuit alteia, prezumîndu-se că
au murit concomitent
Se vor considera comorienţi şi persoanele
declarate de către instanţa de judecată decedate în
urma dispariţiei fără veste în aceleaşi circumstanţe
Se vor considera codecedaţi şi persoanele
declarate de către instanţa de judecată decedate în
urma dispariţiei fără veste în aceleaşi circumstanţe
Comorienţii şi codecedaţii nu dispun de capacitate succesorală (fiind decedaţi la momentul
deschiderii < succesiunii), nu se moştenesc reciproc
Transmiterea moştenirii este
indivizibilă
Pot fi moştenitori
Iii ni/.ul succesiunii testamentare:
, t>i MUMELE fizice care se aflau în viaţă la
........ cntul decesului celui ce a lăsat
niuţlleiiirea, precum şi cele care au fost
...... cpute în timpul vieţii celui ce a lăsat
.... f Icni rea şi s-au născut vii după decesul
ll i iluia, indiferent de faptul dacă sînt sau m i i opiii lui,
precum şi persoanele juridice in i u capacitate juridică civilă la
i ..... nentul decesului celui ce a lăsat
M i . i .iciiirea
i lltimul domiciliu al celui ce a lăsat iiiuşlcnirea
i lomiciliul este considerat locul unde pgrsoana fizică
îşi are locuinţa Itatornică sau principală (art. 30 alin.
(I) Cod civil)
111
Schema 7. Nedemnitatea succesorală Schema 8. Caracterele nedemnităţii succesorale
Moştenitor nedemn - persoana decăzută din dreptul la moştenire, dacă s-a
făcut vinovată faţă de cel ce lasă succesiunea (atît în cadrul succesiunii
legale, cît şi succesiunii testamentare), circumstanţă constatată de către
instanţa de judecată pentru fapte şi acţiuni expres prevăzute de lege
( aracterele nedemnităţii succesorale:
Se aplică numai în cazul săvîrşirii faptelor expres stabilite
la art. 1434 Cod civil
Cazurile de nedemnitate sînt stabilite expres şi limitativ de art.
1434 Cod civil
Se aplică şi produce efecte juridice atît pentru persoana
declarată nedemnă, cît şi pentru moştenitorii săi
Nu pot fi moştenitori legali sau testamentari, persoana
care: a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă
amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în
testament a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste
circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată, b)
a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei
voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel
la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor
apropiate sau la majorarea cotei succesorale a tuturor
acestora
Nu pot fi succesori legali ai copiilor lui părinţii
decăzuţi din drepturile părintefn care, la data
deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliţi în aceste
drepturi şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi
(inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivai cu
rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a
celui ce a lăsul moştenirea, dacă această circumstanţa
este constatată de instanţa de judecală
Operează doar în temeiul hotărîrii judecătoreşti
irevocabile, prin care persoana este declarată succesor
nedemn
Nedemnitatea se extinde numai faţă de moştenirea
persoanei culpabile de săvîrşirea unor acţiuni ce atrag
decăderea din dreptul la succesiune
Cel ce lasă moştenirea poate absolvi (ierta) succesorul
nedemn, prin dispoziţie testamentară
Acţiunea de constatare a nedemnităţii succesorale trebuie să fie
intentată de persoana interesată în termen de un an din data deschiderii
moştenirii
Reprezentarea persoanei declarate nedemne nu se admite
Schema 9. Patrimoniul succesoral Schema 10. Moştenirea legală
Patrimoniul succesoral include:
MOŞTENIREA LEGALĂ - trecerea patrimoniului defunctului către
persoanele menţionate în lege, în mărimea şi în modul prevăzut de lege
şi se aplică în cazul în care:
Totalitatea drepturilor (activul succesoral) ale
defunctului care au valoare economică şi au aparţinut
celui ce a lăsat moştenirea la momentul decesului
Totalitatea obligaţiilor patrimoniale (pasivul
succesoral) care au aparţinut celui ce a lăsat
moştenirea la momentul decesului
cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un
testament testamentul a fost declarat nul
Dacă există cîţiva
moştenitori, cotele lor
succesorale, pînă la
primirea certificatului de
moştenitor, aparţin tuturor
acestora în calitate de
patrimoniu unic
Nu se includ în patrimoniul succesoral şi nu
se transmit prin moştenire:
în patrimoniul succesoral
intră cota-parte a celui ce a
lăsat moştenirea din
proprietatea comună, iar
dacă împărţirea în natură nu
este posibilă, valoarea ei
unicul succesor testamentar este codecedat sau
comorient cu lestatorul
unicul succesor testamentar a renunţat la
succesiune
dacă averea testată dispare în timpul vieţii
testatorului sau a fost înstrăinată de acesta
unicul succesor testamentar a decedat pînă la
decesul testatorului
dacă testamentul nu instituie moştenitori ci
doar dezmoşteneşte, instituie legate, etc.
unicul succesor testamentar nu a acceptat
succesiunea
a) drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale defunctului, care poartă caracter
personal şi care pot aparţine doar celui ce a lăsat moştenirea, b) drepturile şi
obligaţiile prevăzute de contract sau de lege, care sînt valabile numai în timpul
vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi care încetează la decesul lui
unicul succesor testamentar este nedemn a
fost testată numai o parte din avere prin
testament
a fost testată întreaga avere, lipsindu-i pe succesorii
rezervatari de rezerva succesorală. In acest caz
moştenirea legală se aplică în partea rezervei
succesorale.
262 112
113 265
chemate să culeagă patrimoniul celui ce
lasă moştenirea
Schema 11. Moştenitor legal Schema 13. Moştenitorii de clasa I
MOŞTENITOR LEGAL
ascendenţii privilegiaţi
ir ■
. .
descendenţii
Schema 12. Clasele de moştenitori
liii/ fiicele celui ce a lăsat
moştenirea cei născuţi
după decesul celui ce a
lăsat moştenirea
cei înfiaţi
CLASELE DE MOŞTENITORI - grupul de persoane determinat prin lege, chemat să
moştenească într-o anumită ordine faţă de alţi moştenitori legali din altă clasă
stabilirea paternităţii in
condiţiile legii -dacă sînt
născuţi în afara căsătoriei
să fie concepuţi de cel ce
lasă moştenirea şi să se
nască vii, indiferent de
durata vieţii lor
_________4__ petrecerea procedurii
înfierii pe parcusrul vieţii
celui ce a lăsat moştenirea
Moştenitorii de clasa II:
1) colateralii privilegiaţi
2) ascendenţii ordinari
copiii celui ce a lăsat moştenirea,
concepuţi de el în timpul vieţii şi născuţi
vii după decesul acestuia
MOŞTENITORII DE CLASA I soţul supravieţuitor
dacă la data decesului celui ce
lasă moştenirea se află în
căsătorie înregistrată
persoana fizică aflată în viaţă la momentul
decesului celui ce a lăsat moştenirea
, ____________________ I ________________
Moştenitorii de clasa I:
1) descendenţii
2) soţul supravieţuitor
3) ascendenţii privilegiaţi
Moştenitorii de clasa III:
colateralii ordinari
114 266
Schema 14. Temeiurile chemării moştenitorilor de clasa II la moştenire Schema 15. Moştenitorii legali de clasa IlI-a
nu există moştenitori de clasa 1
moştenitorii de clasa I nu au acceptat
moştenirea moştenitorii de clasa I au renunţat
la moştenire
moştenitorii de clasa I au fost dezmoşteniţi
ilnlcralii ordinari (unchii şi mătuşele) •lui ce a
lăsat moştenirea culeg moştenirea indiferent de
faptul dacă ei şi ascendenţii celuia ce a lăsat
moştenirea au avut ambii părinţi comuni sau
numai un părinte comun, sînt rude de sînge sau
rudenia a apărut prin înfiere
moştenitorii de clasa I au fost declaraţi
nedemni descendenţii pot moşteni prin
tcprczentare
Schema 16. Reprezentarea succesorală
colateralii privilegiaţi
ascendenţii ordinari
REPREZENTARE SUCCESORALA - punerea reprezentanţilor (moştenitorilor cu
capacitate succesorală) în locul şi în dreptul reprezentatului (moştenitorului decedat) - se
împarte "pe tulpini"
fraţii şi surorile celui ce a lăsat moştenirea
bunicii şi străbunicii celui ce a lăsat moştenirea
are loc numai dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
indiferent de faptul dacă au avut ambii părinţi
comuni sau numai un părinte comun
culeg moştenirea în ordinea proximităţii
(apropierii) gradului de rudenie
indiferent dacă sînt rude de sînge sau au apărut
prin înfiere
culeg moştenire în nume propriu moştenitorul
legal (cel reprezentat) este decedat la momentul
deschiderii moştenirii
moştenitorul legal nu a fost declarat nedemn sau
dezmoştenit de cel ce lasă moştenirea prin
testament
moştenitorul legal decedat este descendent al
celui ce lasă succesiunea sau face parte din
categoria colateralilor (privilegiaţi sau
ordinari pînă la gradul IV inclusiv)
descendenţii pot moşteni prin reprezentare
pînă la gradul IV de rudenie inclusiv
reprezentantul a acceptat moştenirea
după decesul defunctului reprezentantul
are capacitate şi vocaţie succesorală
Schema 17. Dezmoştenire (exheredare)
Schema 18. Noţiunea şi caracterele juridice ale testamentului
Dezmoştenire (exheredare) - dispoziţie testamentară a celui ce lasă
moştenirea prin care el înlătură de la moştenire moştenitorii legali (pe
unul, cîtiva sau pe toţi)
lislament-act juridic, solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care ■Itatorul dispune cu titlu
gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, № loate bunurile sale sau de o parte din ele (art.
1449 alin (1) Cod civil)
Act juridic Deoarece cuprinde manifestarea de voinţă a testatorului, îndreptată
spre a produce efecte juridice
>-1 Act juridic solemn
Act juridic unilateral
întrucît sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să îmbrace numai
formele stabilite prin lege
Exprimă o singură voinţă a testatorului, generatoare de efecte juridice,
indiferent de manifestarea de voinţă a viitorilor moştenitori
Cînd testatorul dispune expres,
prin dispoziţie testamentară,
înlăturarea de la moştenire a
moştenitorului, moştenitorilor
legali
Cînd testatorul dispune indirect,
prin dispoziţie testamentară,
înlăturarea de la moştenire a
moştenitorului, moştenitorilor
legali
► Act revocabil
Act personal
în timpul vieţii
testatorului poate fi
oricînd revocat de el
prin depunerea unei
declaraţii la notar sau
întocmirea unui nou
testament
Nu se admite
întocmirea
testamentului prin
reprezentant
Dreptul testatorului de a dezmoşteni este limitat în privinţa
moştenitorilor legali, care au dreptul la rezerva succesorală
Act juridic separat
Testamentul nu poate fi conjunctiv - legea interzice testamentele
întocmite din numele a două persoane a unui testament prin care ei îşi
testează reciproc sau concomitent testează către o a treia persoană
Act cu titlu gratuit
Transmiterea averii
Transmiterea averii testatorului nu se face în schimbul
primirii unei contravalori
Act juridic mortis causa Produce efecte juridice doar odată cu decesul testatorului
MOŞTENITORI LEGALI DE CLASA a IlI-a
Moştenitorii de clasa a Il-a sînt chemaţi la moştenire dacă:
I I I leg moştenirea în nume propriu
Dezmoştenirea (exheredarea ) poate fi:
115 271
Schema 19. Formele testamentului Schema 21. Testamentul autentic
Formele testamentului (art. 1458 Cod civil) Testamentul autentic - autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat
notarial în condiţiile prevăzute de lege de către persoanele abilitate cu funcţii de
îndeplinire a actelor notariale
Testamentul mistic Se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se predă la păstrare
în arhiva notarială care asigura păstrarea lui intactă
Schema 20. Testamentul olograf
La întocmirea acestuia se admite utilizarea mijloacelor tehnice
Testamentul olograf - scris în întregime personal, datat şi semnat de
testator
Testatorul este obligat să semneze personal testamentul
Scrierea, semnarea şi datarea testamentului olograf de o altă
persoană sau dactilografierea lui este interzisă
Se permite întocmirea testamentului şi din numele persoanelor necărturare,
cu deficienţe fizice, care nu pot scrie şi chiar semna personal
Limba utilizată va fi una din limbile pe care le posedă testatorul,
indiferent de felul caracterelor folosite: de mînă sau de tipar,
indiferent de alfabet: latin, chirilic sau alfabetul pentru orbi
Dacă testatorul este necărturar, sau în urma unor deficienţe fizice nu
poate scrie integral personal textul testamentului, el nu poate întocmi
testamentul olograf
Rectificările sau completările din testament trebuie petrecute
personal de testator, confirmate prin semnătura lui cu indicarea datei
cînd au fost petrecute. Rectificările şi completările petrecute de alte
persoane sînt nule
Testamentul autentic
272 116
Schema 22. Testamentul mistic Schema 23. Testamentele asimilate celor autentificate notarial
Testamentul mistic - scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi prezentat
notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul
Testamentele asimilate celor autentificate notarial
li clicul principal, şeful, adjuncţii lor în probleme
medicale, medicul de serviciu 'l [alaiului, al unei alte
instituţii medicale, al sanatoriului, directorul sau IBOdicul
principal al azilului pentru InA ili/i şi bătrîni dacă
testatorul se tratează sau locuieşte într-o astfel de
Instituţie, şeful expediţiilor de explorări,
expediţiilor geografice şi al altor expediţii similare, dacă
testatorul se află inlr-o astfel de expediţie
^ Scrierea, semnarea şi datarea testamentului mistic de o altă persoană sau
dactilografierea lui este interzisă
Strîns şi sigilat în plic şi prezentat notarului pentru aplicarea înscrisului de
autentificare
Şeful instituţiei de privaţiune de libertate, dacă
testatorul se află în locuri de privaţiune de libertate
Dacă testatorul este necărturar, sau în urma unor deficienţe fizice nu poate scrie integral personal
textul testamentului, el nu poate întocmi testamentul mistic
Pe plic se aplică semnătura testatorului (în prezenţa notarului) şi semnătura notarului care a
îndeplinit procedura de aplicare a înscrisului de autentificare
* Testamentul poate fi predat spre păstrare notarului sau restituit testatorului
Comandantul (şeful) unităţii, marii unităţi, institutului şi
colegiului militar, dacă la locul aflării lor nu există notar
şi dacă testatorul este militar sau îndeplineşte serviciul în
unitatea militară sau este persoană civilă sau membru al
familiei acestuia
Scris în întregime personal de testator (limba utilizată va fi una din * limbile pe care le posedă
testatorul, indiferent de felul caracterelor folosite: de mînă sau de tipar, indiferent de alfabet)
i Spitanul navei sau aeronavei, dacă l Itatorul se află pe
navă sau aeronavă
274 117
Schema 24. Condiţiile de fond şi de formă pentru validitatea testamentului Schema 25. Legatul
Testamentul - ca act juridic trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale actului
juridic
Legatul - este o dispoziţie testamentară cuprinsă într-un testament, prin care testatorul împuterniceşte pe unul sau mai
mulţi moştenitori să transmită uneia sau mai multor persoane avantaje patrimoniale, tară să o desemneze în calitate de
moştenitor
Limitele de executare a legatului
Capacitatea de a încheia actul juridic în cauză
Testator poate fi doar persoana cu capacitate de
exerciţiu deplină
Consimţămîntul valabil exprimat
Testamentul - îmbracă formele stabilite de
lege, testatorul poate testa doar prin testament
Testamentul trebuie să lie în scris
Transmiterea către cel ce recepţionează (legatar) în
proprietate, folosinţă sau cu un ;ilt drept real a bunurilor
care fac parte din patrimoniul succesoral, transmiterea unei
încăperi în posesia şi folosinţa viageră a legatarului,
obţinerea şi transmiterea în proprietate către acesta a
bunurilor ce nu fac parte din moştenire, îndeplinirea unei
anumite munci, efectuarea unor plăţi periodice,
prestarea de servicii şi altele
Moştenitorul însărcinat cu executarea legatului îl
execută în limitele valorii patrimoniului testat, cu
excepţia acelei părţi din datoriile testatorului a cărei
stingere a fost pusă în sarcina moştenitorului, dacă
testamentul nu prevede altfel
Consimţămîntul testatorului să nu fie viciat,
prin eroare, doi, violenţă sau leziune
Obiectul să fie licit, să fie determinat sau
determinabil şi să se afle în circuitul civil
Cauza să fie reală şi licită
Forma scrisă a testamentului constituie o
condiţie de validitate a acestuia, ci nu o simplă
condiţie de dovadă
Testamentul să prezinte manifestare de voinţă a
unei singure persoane exprimată printr-un
înscris
Ca act juridic unilateral şi revocabil,
testamentul nu poate fi întocmit de două sau
mai multe persoane
Termenul de solicitare a executării legatului
<
Legatarul are dreptul de a cere executarea legatului în termen de 6 luni de la
data deschiderii succesiunii, dacă testamentul nu prevede altfel
Dacă moştenitorul însărcinat cu executarea legatului a decedat pînă la
deschiderea succesiunii sau a renunţat la moştenire, obligaţia executării
legatului trece la comoştenitorii care au primit cota lui
Răspunderea legatarului
Obiect al legatului
Legatarul nu răspunde pentru datoriile testatorului
1
încetarea executării legatului
a) nu a solicitat în termen de 6 luni executarea
b) nu este în viaţă la data deschiderii moştenirii
I
118 277
Schema 26. Modificarea sau revocarea testamentului Schema 27. Testamentul fără putere legală
Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment:
Testamentul nu are putere legală (art. 1468 Cod civil)
Dacă unica persoană în a cărei favoare a fost ♦ întocmit
decedează înaintea testatorului
Prin întocmirea unui nou testament, care revocă
în mod direct, total sau parţial testamentul
anterior ce contravine noului testament
Prin depunerea unei cereri
de revocare la orice notar
Prin distrugerea tuturor
exemplarelor testamentului
olograf
Dacă averea testată dispare în
timpul vieţii testatorului sau
este înstrăinată de acesta
în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea
Potrivit Regulamentului cu privire
la registrul dosarelor succesorale şi
a testamentelor, autentificarea sau
revocarea testamentului se
înregistrează în Registrul dosarelor
succesorale şi a testamentelor -
sistem unic de evidenţă
informaţională computerizată şi
manuală ţinut de către Centrul de
Informaţii Juridice de pe lîngă
Ministerul Justiţiei
Prin distrugere poate fi revocat şi
testamentul mistic, deoarece cu
toate că există înscrierile
(înregistrarea în registrul
testamentelor), în lipsa originalului,
testamentul nu poate fi executat,
deci se consideră că nu este
î
n
p
a
r
t
e
a
î
n
c
a
r
e
s
e
î
n
c
a
l
c
ă
r
e
zerva succesorală
Schema 28. Contestarea valabilităţii testamentului
Contestarea valabilităţii testamentului
119 277
Valabilitatea testamentului poate fi contestată, în temeiul condiţiilor de
nulitate a actelor juridice, de către moştenitorii legali şi de alte persoane
interesate
Termenul de intentare a acţiunii:
Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate
fi intentată în termen de un an de la data deschiderii
succesiunii
Termenul dat nu se extinde asupra acţiunii proprietarului,
dacă testatorul a testat din greşeală o avere străină ca fiind
a sa
�03
41
278
120
Schema 29. Nulitatea testamentului Schema 30. Executarea testamentului
de efectejuridice 1 ™ de fond sau d« formă este lipsi,
Executarea testamentului - în scopul executării întocmai a dispoziţiilor testamentare, testatorul
poate desemna prin testament unul sau mai mulţi executori testamentari, atît dintre moştenitorii
testamentari, cît şi dintre persoanele care nu sînt moştenitori
Testamentul este nul:
Dacă sînt prezente condiţiile de nulitate a
actelor juridice'
Sînt nule dispoziţiile testamentare:
Care contravin legii sau intereselor publice
Desemnarea
executorului
testamentar
________ I _____________ Testatorul poate încredinţa desemnarea
executorului testamentar unui terţ care, după
deschiderea succesiunii, trebuie să numească
imediat executorul testamentar şi să anunţe
despre aceasta moştenitorii
Dacă nu a fost respectată forma stabilită de
lege
Condiţiile care nu sînt clare sau contravin
una alteia
Executorul testamentar este în drept
să refuze în orice moment executarea
obligaţiei pe care i-a încredinţat-o
testatorul, fapt care trebuie să-1
aducă în prealabil la cunoştinţa
moştenitorilor
In a căror bază are loc chemarea la
moştenirea unui bun care nu face parte
din patrimoniul succesoral
Darea de seamă a executorului testamentar
După executarea testamentului, executorul este obligat, la cererea moştenitorilor, să le
prezinte o dare de seamă despre activitatea sa
Pot fi declarate nule:
Compensarea cheltuielilor aferente
Dispoziţiile testamentare care nu pot fi executate
din motiv de sănătate sau din alte motive
obiective
Executorul testamentar îşi Executorul testamentar are dreptul la
îndeplineşte obligaţiile fără a fi compensarea, din contul averii
remunerat, deşi poate primi o succesorale, a cheltuielilor de păstrare şi
recompensă dacă aceasta este administrare a averii
prevăzută în testament
Responsabilitatea executorului testamentar .
Dacă se abate intenţionat sau din imprudenţă de la îndeplinirea obligaţiilor încredinţate
prin testament, executorul testamentar poartă răspundere pentru prejudiciile cauzate
astfel moştenitorilor
280 121
Persoanele juridice care au capacitate
juridică civilă la momentul decesului
celui ce a lăsat moştenirea
REZERVA SUCCESORALĂ - partea din averea succesorală, care prin lege
se atribuie (indiferent de voinţa testatorului) moştenitorilor rezervatari,
Hmitîndu-i-se astfel testatorului dreptul de dispoziţie prin testament
Succesorilor din clasa I inapţi
de muncă: -descendenţii; -soţul
supravieţuitor; -ascendenţii
privilegiaţi
Mărimea: cel puţin o doime
cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit
fiecăruia în caz de succesiune legală
întreprinsă cu scopul obţinerii patrimoniului succesoral
prin depunerea la notarul de la locul deschiderii succesiunii a declaraţiei de acceptare a moştenirii
prm intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral:
Schema 31. Moştenitorii testamentari Schema 33. Rezerva succesorală
Orice persoană care se afla în viaţă la momentul
decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi
cele concepute în timpul vieţii defunctului, cu
condiţia că s-au născut vii după decesul acestuia
Schema 32. Succesiunea vacantă
Invalizi - gradul I, II, III de
invaliditate
Se determină în funcţie de întregul
patrimoniu succesoral, inclusiv de
averea atribuită pentru îndeplinirea
legatului
Succesiunea vacantă - trecerea patrimoniului succesoral fără moştenitor în
proprietatea statului
Pensionari - persoanele care au atins
vîrsta de pensionare pentru limita de
vîrstă
Descendenţii minori
Se iau în consideraţie toţi moştenitorii
legali chemaţi la succesiune, dacă nu
ar fi existat testamentul
Succesiunea se consideră vacantă:
Dacă nu există nici moştenitori testamentari, nici
moştenitori legali
Dacă unicul moştenitor (testamentar sau legal) a
renunţat la moştenire
Dacă după expirarea termenului de opţiune succesorală nici
unul din succesorii testamentari sau legali nu a acceptat
moştenirea
Dacă toţi moştenitorii au fost decăzuţi din dreptul la
moştenire sau privaţi de dreptul la moştenire
Schema 34. Acceptarea moştenirii
Dacă testamentul a fost declarat nul, iar
moştenitori legali nu sînt Dacă a fost testată numai o parte din avere, iar moştenitori
legali nu sînt
Schema 35. Felurile acceptării moştenirii
Schema 36. Renunţarea la moştenire
RENUNŢAREA LA MOŞTENIRE - manifestarea de voinţă a moştenitorului (legal sau testamentar) prin care persoana îşi exteriorizează refuzul de a primi patrimoniul succesoral
poate fi exprimată în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii
presupune renunţul la întreg patrimoniul succesoral, oriunde nu s-ar afla şi din ce n-ar fi alcătuit
administrarea
asigurare
a renunţarea parţială la moştenire (cu excepţia acrescămîntului) sub condiţie sau pe termen este interzisă în cadrul succesiunii testamentare renunţarea la moştenire are loc fără indicarea în favoarea cui se renunţă
exercitarea folosinţei asupra bunului succesoral
perceperea chiriei de la locatarii care locuiesc în casa defunctului
în cadrul succesiunii legale renunţul poate fi cu indicarea expresă a moştenitorilor în favoarea cărora se renunţă sau fară
dacă moştenitorul renunţă la o parte din moştenire sau formulează o anumită condiţie se consideră că renunţă la moştenire integral
282 122
achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală
nu se admite renunţarea la moştenire în folosul unei persoane:
plata impozitelor
alte acte ce demonstrează intenţia moştenitorului de a accepta moştenirea
private de dreptul la moştenire prin exheredare expresă
care în cadrul succesiunii legale nu face parte din clasa moştenitorilor chemaţi la succesiune, iar în cadrul succesiunii testamentare nu este moştenitor testamentar
decăzute din dreptul la
moştenire
care are dreptul la moştenire legală prin reprezentare, dacă la ziua deschiderii succesiunii persoana reprezentată are capacitate şi vocaţie succesorală după decesul celui ce a lăsat moştenirea ________
Schema 37. Certificat de calitate de moştenitor Schema 38. Certificat de moştenitor
CERTIFICAT DE CALITATE DE MOŞTENITOR CERTIFICAT DE MOŞTENITOR
înscris oficial eliberat: înscris oficial eliberat:
De notarul în procedura căruia se află
dosarul succesoral deschis asupra
patrimoniului defunctului
Cu scopul documentării (adunării) informaţiei
şi actelor privind componenţa patrimoniului
succesoral
pentru a atesta (în temeiul legii sau a
testamentului) dreptul incontestabil
al moştenitorului la o cotă din averea
defunctului inclusă în patrimoniul
succesoral
de notarul în procedura căruia se
află dosarul succesoral deschis
asupra patrimoniului defunctului
Pentru a atesta (cu efect
declarativ) calitatea de
moştenitor a persoanei care a
acceptat moştenirea în termen
Cu menţiunea că acesta nu are valoarea unui
certificat de moştenitor şi poate fi utilizat numai
pentru dobîndirea actelor necesare pentru a
dovedi existenţa bunurilor ce compun
patrimoniul succesoral
după 6 luni din momentul deschiderii
succesiunii sau dacă notarul dispune de
suficiente dovezi că în afară de
persoanele care solicită eliberarea
certificatului nu există alţi moştenitori
- pînă la expirarea termenului de 6 luni
după verificarea de către notar a:
faptului decesului celui ce a lăsat
moştenirea
timpului şi locului deschiderii
succesiunii
raporturilor de rudenie sau căsătorie
a existenţei testamentului
componenţei masei succesorale şi a
costului ei
Speţe
Speţa 1. La 15 septembrie 2009 a decedat Păduraru Boris, care nu a !n«K| testament.
Ultimul domiciliu al defunctului a fost mun. Chişinău. La momculul decesului, Păduraru
Boris avea în proprietate: un automobil model VAZ (în gaj asigurarea contractului de credit
indicat mai jos), bani depuşi la păstrare la o instilu||| financiară, obiecte de uz casnic care se
aflau în ap. 15 din Chişinău, str. Valea ('rut II 12, calitate de creditor care rezulta dintr-un
contract de împrumut (scadenţa a survenit la 15 martie 2009), dreptul de a privatiza
apartamentul indicat mai sus (Agen|in iii privatizare a emis hotărîrea despre privatizare, dar
defunctul nu a reuşit să semn. contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a
locuinţei în proprie-Iul. privată), calitate de debitor - contract de credit, cu scadenţă la 20
ianuarie 2010.
Defunctul a avut următoarele rude: soţie - care era plecată din Republii Moldova şi
conform contractului lucra şi locuia de doi ani în Italia, fiică - care locuia în or. Ungheni,
frate - care a locuit cu defunctul pînă la deces (din 20011 Iii apartamentul nominalizat şi a
continuat să locuiască după deces. Toate persoanei, vizate s-au adresat la notar cu cerere de
acceptare a succesiunii în termen.
1. Stabiliţi cercul succesorilor legali.
2. Determinaţi cota-parte care va revinifiecărui moştenitor din moştenire.
3. Identificaţi patrimoniul succesoral cu indicarea drepturilor şi obligatului care se
moştenesc, moştenitorilor şi cotele care le revin.
4. Explicaţi procedura de satisfacere a creanţelor creditorului în caz de </<■.
debitorului şi a creditorului după condiţiile speţei.
5. Pregătiţi un proiect de certificat de moştenitor în condiţiile speţei, la alega ■
Ipeţa 2. în luna martie anul 2010, în urma unui accident rutier care s-a produs un Kender, au
decedat: Vasile Popov şi vărul lui de pe tată Petru Popov. Vasile fti|iuv n decedat la 10
martie, ora 15-00, iar Petru Popov în aceeaşi zi la ora 23-00.
Vasile Popov a avut un fiu - Roman Popov, alţi moşteitori de clasa I nu a avut. . . n u
l 'opov nu a avut moştenitori legali de clasa I, dar a avut un frate - Dumiru i^BOV, care a
decedat la 01 iulie 2010. dar care a avut doi fii - Ion Popov şi Vladimir
11l l imul domiciliu al lui Vasile Popov a fost mun. Chişinău, iar a lui Petru Popov
..... Dălţi.
După decesul lui Vasile Popov şi a lui Petru Popov la notar cu declaraţii de piure a moştenirii
s-au adresat: Ion Popov (la 04 septembrie 2010) şi Vladimir IHipuv ( l a 25 noiembrie
2010). Vasile Popov a avut un automobil. Petru Popov a avut ■ . ni oraşul Donduşeni. / /
k'terminaţi locul deschiderii moştenirii.
' Stabiliţi cercul moştenitorilor legali ai lui Vasile Popov şi Petru Popov. I Identificaţi
acţiunile notarilor în soluţionarea speţei. •/. Argumentaţi răspunsurile.
I Pregătiţi un model de declaraţie de acceptare a moştenirii în condiţiile speţei.
Speţa 3. Soţii Cojocaru Ion şi Elena, deplasîndu-se cu automibilul pe traseul t lir.iiiâu -
Bălţi au suferit un accident rutier. în urma acestui accident, soţul Cojocaru Idli ii decedat pe
loc, iar soţia Elena Cojocaru a decedat în următoarea zi la spital.
Patrimoniul succesoral includea apartamentul evaluat la preţul de 200000 lei, «linul în
mun. Chişinău, care-i aparţinea defunctului Cojocaru Ion cu drept de Itiopi ietate, şi
automobilul ce aparţinea defunctului Cojocaru Elena prin donaţie, linii l a preţul de 15 000
lei.
In urma deschiderii moştenirii, s-a stabilit: Cojocaru Ion a dispus prin testament lli
lotită averea sa în favoarea fiului său Rodjer din prima căsătorie, iar pe fiica sa i ujoearu
Stepanida (din căsătorie cu Cojocaru Elena) a dezmoştenit-o.
Moştenitori ai defunctului Elena Cojocaru erau cei doi copii comuni, Stepanida |l
l'nvel Cojocaru.
/ . Stabiliţi de cînd moştenirea se consideră deschisă şi dacă are importanţă ■'■
mwntul decesului celui ce lasă moştenirea.
2. Reproduceţi noţiunile de transmisie succesorală, de comorienţi şi codecedaţi. Stabiliţi
cercul moştenitorilor potrivit condiţiilor speţei, determinaţi cotele ce le revin.
4. Pregătiţi proiectul unui testament în condiţiile speţei.
286 287
PAZA AVERII SUCCESORALE - măsură de conservare a averii
succesorale
1 -- * — ' " ' *
^ ^ ^ i
întreprinsă cu scopul ocrotirii
intereselor:
- moştenitorilor,
- legatarilor,
- intereselor publice
luată la iniţiativa:
- persoanelor interesate,
- executorului testamentar,
- din oficiu de către notar
care constă în:
1) inventarierea bunuriloi
succesorale şi transmiterea
lor la păstrare;
2) numirea custodelui
(administratorului) averii
succesorale
Schema 39. Paza averii succesorale
124 288
Speţa 4. La data de 23 februarie 2008, Vieru Miron a testat apartamentul li nepotului
Negru Ion. Prin acelaşi testament Vieru Miron 1-a privat pe fiul m Vieru Andrei de dreptul
de a moşteni.
La 13 martie 2011 Vieru Miron a decedat. După decesul lui Vieru M i e rămas netestate
un teren agricol de 10 ha, un automobil şi alte bunuri în v a l e u 200000 lei.
Vieru Nicolae, fiul defunctului, la 24 octombrie 2011 s-a adresat notatului procedura
căruia se afla dosarul succesoral deschis asupra patrimoniului delinu > Vieru Miron cu
declaraţia de acceptare a moştenirii, însă notarul a refuzai pi 1111111-» acesteia, deşi declaraţia
de acceptare a moştenirii din partea mezinului Vieru Audi care a fost depusă la 24 aprilie
2011, a primit-o. Vieru Nicolae s-a adresat în inslnn| I
Moştenitorul testamentar Negru Ion nu a acceptat moştenirea în termenul slnhllll de
lege.
1. Stabiliţi dacă este valabilă dispoziţia testamentară de dezmoştenire în . în care
testatorul nu a indicat motivele dezmoştenirii.
2. A fost legal sau nu refuzul notarului de a primi declaraţia de acceptări moştenirii
de la Vieru Nicolae.
3. Stabiliţi cercul moştenitorilor legali ai lui Vieru Miron care au dreptul moştenire.
4. Care va fi soluţia instanţei de judecată?
5. Pregătiţi proiectul hotărîrii instanţei de judecată.
Speţa 5. Ciobanu Ion prin testament olograf şi-a testat toată averea fratelui Ciobanu
Victor şi fiului Ciobanu Alexei în părţi egale, iar pe fiul Ciobanu Vasilc l 1 dezmoştenit prin
dispoziţie testamentară. Fratele Ciobanu Victor a decedat pînfl I n decesul lui Ciobanu Ion,
iar fiul testatorului Ciobanu Alexei a decedat la a cim 1 1 lună după decesul testatorului. Fiul
Ciobanu Vasile a devenit inapt de muncă dnpl întocmirea testamentului, dar pînă la decesul
lui Ciobanu Ion. Fratele Ciobanu Victoi a avut un fiu Ciobanu Iacob şi soţie, iar fiul
Ciobanu Alexei avea soţie.
Se prezumă că toţi moştenitorii cu vocaţie şi capacitate succesorală au dorii > moştenească.
1. Expuneţi-vă părerea privitor la forma şi conţinutul testamentului.
2. Determinaţi temeiul moştenirii.
3. Identificaţi cercul moştenitorilor cu vocaţie succesorală şi mărimea cotelor.
4. Argumentaţi răspunsurile.
5. Pregătiţi proiectul testamentului în condiţiile speţei.
Npeţii 6. La 17 mai 2009 a decedat cet.Ursu Mihai, care din averea pe care o ■J 111
proprietate a testat cet. Pîntea Boris automobilul model Gaz (înregistrat în or.
! evaluat la preţul de 50000,00 lei, iar casa de locuit din sat. Colicăuţi, r-nl
ni. evaluată la preţul de 100000,00 lei, a testat-o cet. Păduraru Vladimir. Cet. 1 1 и Mihai a
avut ultimul domiciliu în RM, mun. Chişinău, iar reşedinţă în Ucraina, i iev, unde presta
servicii conform unui contract de antrepriză (antreprenor general li 1 nnslrucţia unui centru
comercial).
1 e i Ursu Mihai a avut: soţie - cu care nu a divorţat, dar au întrerupt, de fapt, H I l e de căsătorie
mai mult de trei ani; mamă - inaptă de muncă, care avea ţ l e i n i i M i n i pe aceeaşi adresă cu
defunctul, dar care a decedat la 15 august 2007, fiul
.......... 1 în vîrstă de 10 ani care se afla în îngrijirea mamei sale (soţia defunctului
llliiicittă mai sus) şi locuia cu ea în saţ. Colicăuţi, r-nul Briceni, în casa tatălui său.
Cerere de acceptare a succesiunii în termen au depus ambii succesori n NI.unentari. Fiul
defunctului şi fratele defunctului (aveau aceeaşi mamă) au cerut ■liberarea certificatului de
succesor legal (rezerva succesorală) după expirarea leinienului de acceptare a succesiunii la
01 septembrie 2010. Ambii succesori au Invocat drept temei dreptul la rezerva succesorală.
Fiul defunctului dreptul propriu, li uleie defunctului - dreptul mamei lor.
I . Stabiliţi locul deschiderii succesiunii.
2. Determinaţi temeiul succesiunii.
3. Identificaţi succesorii care au dreptul la succesiune cu indicarea cotelor şi
Imnurilor care vor fi moştenite.
4. Argumentaţi răspunsul.
5. Pregătiţi un proiect de certificat de moştenitor potrivit condiţiilor speţei (la
alegere).
Speţa 7. Ciobanu Ion a locuit în mun. Chişinău începînd cu anul 2005.
La data de 15 martie 2010 a plecat în ospeţie la fiica sa Ciobanu lulia, care locuia în
mun. Bălţi, iar la 17 martie 2010 Ciobanu Ion a decedat.
Patrimoniul succesoral constituie: un apartament cu două camere în mun. Bălţi ui
valoare de 50000 lei, un apartament în mun. Chişinău în valoare de 250000 lei şi o vilă în
r-nul Hînceşti în valoare de 80000 lei.
Fiica defunctului, Ciobanu lulia, s-a adresat cu cererea de acceptare a moştenirii la un
notar din mun. Bălţi, care, însă, a refuzat să-i primească cererea, motivînd că nu este de
competenţa sa deschiderea dosarului succesoral, explicîndu-i că moştenitorul minează să se
adreseze oricărui notar din mun. Chişinău, deoarece defunctul,
Ciobanii Ion, nu a avut viză de reşedinţă în mun. Bălţi, şi nu poate fi considera! di>-,,. ultim
domiciliu al acestuia.
1. Stabiliţi, pornind de la condiţiile speţei, locul deschiderii moştenirii.
2. Stabiliţi, reieşind din condiţiile speţei, locul deschiderii dosarului succes, „, i
3. Sînt legale acţiunile notarului? Argumentaţi.
4. Pregătiţi proiectul declaraţiei de acceptare a moştenirii în condiţiile spetei
Speţa 8. La un notar din Străşeni, în data de 30.10.2010, după decesul cel. J'euy
Vladimir (decedat la 12.10.2010), cu ultimul domiciliu în Străşeni, s-a adresat IM acestuia,
Grabovschi Lidia, pentru acceptarea moştenirii rămase după dei.mll fratelui, deschiderea
dosarului succesoral şi eliberarea certificatului de moşim, legal. Cu o lună mai tîrziu, în data
de 30.11.2010, la acelaşi notar s-a adresat nepi iii de la fiul defunctului Petcu Oleg, pentru a
accepta succesiunea bunelului moştenitori defunctul nu a avut. După expirarea termenului
de opţiune succesorul!, notarul a eliberat certificatul de moştenitor legal al întregii averi
rămase autorului succesiunii cetăţeanului Petcu Oleg.
Grabovschi Lidia s-a adresat în instanţa de judecată, solicitînd anuInhM certificatului
de moştenitor eliberat cet. Petcu Oleg, invocînd faptul ctl Iii conformitate cu art.1500, alin.l
Cod civil al RM, nepoţii nu fac parte din nici o citi | de succesori, pe cînd ea face parte din
clasa a Il-a de moştenitori.
1. In ce cazuri se aplică reprezentarea şi care sînt efectele reprezentării?
2. Care sînt principiile care guvernează succesiunea legală?
3. Analizaţi acţiunile notarului.
4. Ce va decide instanţa de judecată?
5. Pregătiţi proiectul hotărîrii instanţei de judecată.
Speţa 9. La data de 14.05.2010 a decedat Moraru Petru, care a testai toiH averea sa
fratelui - Moraru Vasile. Moştenitori defunctul avea - soţia Moraru Murii care a atins vîrsta
de pensionare, dar care era angajată în cîmpul muncii. Piui defunctului, Moraru Sergiu, a
decedat la 03.08.2008, la momentul decesului fiind invalid de gradul I. Moraru Sergiu avea
următorii moştenitori legali - soţia Mortul! Lidia şi fiica minoră - Moraru Anastasia, născută
la 19.04.2007. La notai l| termenul de opţiune succesorală, au depus declaraţie de acceptare
a succesiunii! Moraru Vasile, avînd vocaţie succesorală testamentară, Moraru Măria,
invoetnd faptul că este moştenitor rezervatar, şi Moraru Lidia, care optează pentru
moştenirii cotei care i s-ar fi cuvenit soţului său în calitate de moştenitor rezervatar.
1. Cum urmează să procedeze notarul?
2. Cine sînt persoanele inapte de muncă în sensul art. 1505 CC? Este Mor,,,,, Măria inaptă de muncă?
1. Poate fi transmisă rezerva succesorală prin moştenire? Sînt întemeiate
ti iijiile cet. Moraru Lidia?
• / . Este în drept Moraru Anastasia, fiind inaptă de muncă, să solicite atribuirea \ tiyei
succesorale în baza instituţiei reprezentării succesorale?
Speţa 10. Roman Vasile a decedat la data de 14.05.2010 într-un accedent rutier. Iul
acestuia, Roman Ion, a devenit invalid de gradul II, ca rezultat al aceluiaşi Mulcnt rutier. După
decesul cet. Roman Vasile a rămas averea succesorală, care mi'.ia din casa de locuit situată
pe adresa: Republica Moldova, mun. Chişinău, str. ilrliin cel Mare, nr. 56, evaluată la preţul de
90 000 mii lei şi banii depuşi la Banca k Iconomii, în valoare de 10 000 lei. Toate aceste
bunuri au fost dobîndite în timpul ■Itoriei împreună cu soţia - Roman Tamara. Alţi
moştenitori legali defunctul nu ■ I a data de 23.03.2009 Roman Vasile a testat toată averea
sa nepotului - Roman Bfilae. La notarul din mun. Chişinău, în termenul de opţiune
succesorală, au depus i. j [araţii de acceptare a succesiunii: Roman Nicolae, în baza
testamentului, şi Roman mi, în calitate de moştenitor rezervatar.
/ . Cum urmează să procedeze notarul?
2. Este în drept Roman Ion să solicite atribuirea cotei-părţi sub forma rezervei
„,, morale? Cînd apare dreptul de a pretinde rezerva succesorală?
3. Cum se calculează rezerva succesorală?
4. Calculaţi, în condiţiile speţei, rezerva succesorală.
Speţa 11. După decesul lui Petru Gheorghiţă, care a survenit la 02.02.2010, au rOiinis
următorii succesori legali: 1) fiul de 17 ani, student la colegiu (anul II), care ir ;mgajat în
cîmpul muncii (1/2 salariu) - laborant, laboratorul de fizică, acelaşi i olqţiu, după lecţii, de
trei ori pe săptămînă; 2) fiică, 20 ani, studentă (secţia zi), 3) luinl pensionar; 4) soţia aptă de
muncă; 5) frate inapt de muncă, care a locuit doi ani i .ni a la deces împreună cu defunctul şi
a fost întreţinut de el.
In timpul vieţii Petru Gheorghiţă a întocmit un testament prin care toată averea ploarea
averii 2 500 000,00 lei) a testat-o soţiei, totodată a instituit legatul-hiiarea în favoarea tatălui
125 288
său a unei sume băneşti în mărime de 30000,00 lei. / . Decideţi asupra vocaţiei succesorale
a persoanelor nominalizate în speţă.
2. Determinaţi mărimea rezervei.
3. Stabiliţi felul moştenirii.
4. Argumentaţi răspunsul.
5.Pregătiţi proiectul certificatului de moştenitor (rezerva succesorală).
Speţa 12. La 11 ianuarie 2010 a decedat Sima Andrei. El a lăsat testament piui care
toată averea a testat-o fratelui său Sîma Victor. Sima Victor a decedai l martie 2007, alte
rude decît fratele Sîma Andrei el nu a avut.
Sîma Andrei a avut următorele rude: un fiu şi străbunica, care la 15 iunie 2010
acceptat moştenirea.
Averea succesorală constă dintr-un apartament la privatizarea cărui.i participat Sîma
Andrei şi Sîma Victor.
1. Stabiliţi temeiul succesiunii.
2. Determinaţi cercul de succesori chemaţi la succesiune şi drepturile lor.
3. Identificaţi acţiunile notarului în soluţionarea speţei.
4. Pregătiţi proiectul certificatului de moştenitor.
5. Argumentaţi răspunsurile.
Speţa 13. La 01.01.2010 cet. Negru Ion a întocmit un testament autentic, prin care o
parte din bunurile sale - automobilul model „VAZ" şi terenul agricol n i Cadastral
„01.000022" le-a testat fiului Negru Vasile.
La momentul autentificării testamentului, automobilul încă nu-i apar| n n l testatorului,
iar terenul agricol a fost vîndut de testator în timpul vieţii, dupA autentificarea
testamentului nominalizat.
La 10.09.10 prin testament asimilat celui autentificat notarial (autentificai dl medicul
internist), aflîndu-se în spital, Negru Ion testează toate bunurile sule nepotului Plăcintă
Andrei.
După externare din spital Negru Ion face un testament olograf prin care toati bunurile
sale le testează fiului Negru Vasile. Testamentul n-a fost datat, dar în texl se face referinţă la
perioada întocmirii lui, "după întoarcerea din spital unde m-am alini pană la 25.09.2010...."
La 05.01.2011 Negru Ion a decedat în accident rutier concomitent cu fiul Negrii Vasile.
Pe lîngă fiul Negru Vasile, Negru Ion a mai avut un fiu, Negru Petru, şi soţie, lai Negru
Vasile a avut şi el un fiu, Negru Mihai.
1. Decideţi asupra fiecăruia din testamentele defunctului cu menţionară
temeiurilor în care testamentele nu au putere legală sau pot fi declarate nule.
2. Decideţi asupra moştenitorilor care pot culege moştenirea.
3. Argumentaţi răspunsurile.
4. Pregătiţi un proiect de certificat de moştenitor în condiţiile speţei.
Speţa 14. După decesul cet. Botnari Eugenia, survenit la data de 14.02.2010, cu uliiniul
domiciliu în Ialoveni, la notarul din or. Ialoveni, în termenul de opţiune liiccesorală, s-au
adresat: sora defunctei - Grecu Ana, cu cererea de acceptare a lliccesiunii, soţul defunctei -
Botnari Sergiu, cu cererea de acceptare a succesiunii, Mul defunctei - Botnari Maxim, cu
solicitarea de renunţare la succesiune în favoarea "iiilui defunctei - Botnari Sergiu şi fiica
defunctei - Negru Ala, cu solicitarea de renunţare la succesiune în favoarea cet. Grecu Ana.
Notarul a autentificat declaraţiile nnlicitate. în termenul de opţiune succesorală Botnari
Maxim s-a mai adresat încă o (Iută la notar cu solicitarea de revocare a declaraţiei de renunţ
la succesiune în liivoarea soţului defunctei, justifieîndu-şi acţiunile prin faptul că în
termenul de iipiiune succesorală are dreptul să opteze ori de cîte ori doreşte pentru averea
rămasă II şi poate oricînd schimba decizia luată anterior. / . Analizaţi acţiunile notarului.
2. In favoarea cui pot renunţa moştenitorii legali? Dar cei testamentari?
3. Sînt revocabile declaraţiile de acceptare/renunţ la succesiune?
4. Pregătiţi proiectul unei declaraţii de renunţ la succesiune.
Teste- grilă
1. Moştenirea reprezintă transmiterea patrimoniului:
a) unei persoane fizice, juridice decedate către succesorii săi;
b) unei persoane fizice (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi;
c) unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi.
2. După sursa sa, moştenirea poate fi:
a) în temeiul legii (succesiune legală);
b) testamentară (succesiune testamentară);
c) testamentară (succesiune testamentară) sau în temeiul legii (succesiune
legală).
3. Moştenirea este o transmisiune de drepturi:
a) pentru cauză de moarte (mortis causa);
b) între vii (inter vivos);
c) pentru cauză de moarte (mortis causa) şi între vii (inter vivos).
4. Pot fi moştenitori, în cazul succesiunii legale:
a) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea,
precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea;
b) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a II i moştenirea, precum şi feciorii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea concepi! în timpul vieţii lui;
c) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a IA || moştenirea,
precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timp1 vieţii lui şi născuţi
vii după decesul acestuia.
5. Pot fi moştenitori, în cazul succesiunii testamentare:
a) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lagflj moştenirea,
precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ca I lăsat moştenirea,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum ţ\ persoanele juridice;
b) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăstj moştenirea,
precum şi cele ce au fost concepute în timpul vieţii celui ca ¡1 lăsat moştenirea şi
s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de fapta dacă sînt sau nu copiii lui,
precum şi persoanele juridice care au capacitaa juridică civilă la momentul
decesului celui ce a lăsat moştenirea;
c) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsul moştenirea,
precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi
s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii
lui, precum şi persoanele juridice.
6. Nu au capacitate succesorală:
a) persoanele fizice care au decedat ulterior deschiderii succesiunii şi nil persoanele
juridice care îşi încetaseră existenţa după deschiderea succesiunii;
b) comorienţii şi codecedaţii;
c) doar codecedaţii.
7. Comorienţii sînt persoanele:
a) cu vocaţie succesorală reciprocă sau unilaterală, decedate în acelaşi timp şi aceeaşi
împrejurare, încît nu se poate stabili dacă una a supravieţuit alteia şi prezumîndu-se
că au murit concomitent;
b) cu vocaţie reciprocă sau unilaterală, decedate în acelaşi timp, fără a se putea
determina ordinea deceselor, prezumîndu-se că au decedat concomitent;
c) cu vocaţie succesorală reciprocă sau unilaterală, decedate în aceeaşi împrejurare
fără a se putea stabili ordinea deceselor.
8. Nedemnitatea succesorală:
a) se aplică doar în cazul moştenirii legale;
b) nu poate fi înlăturată prin iertarea nedemnului de către cel care lasă moştenirea;
c) produce efecte şi faţă de moştenitorii nedemnului.
') I' sie nedemnă de a moşteni, persoana care:
a) a comis intenţionat o infracţiune împotriva celui ce a lăsat moştenirea, dacă aceste
circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată;
b) a comis o faptă amorală împotriva ultimei voinţe a defunctului exprimate în
testament;
c) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea
şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la
majorarea cotei succesorale a tuturor acestora.
11). Pot invoca nedemnitatea succesorală:
a) doar moştenitorii testamentari;
b) doar moştenitorii legali;
c) orice persoană interesată pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la
moştenire are consecinţe patrimoniale.
1 1 . Acţiunea privind declararea moştenitorului nedemn poate fi intentată:
a) în termen de un an din data deschiderii succesiunii;
b) în termen de şase luni din data decesului defunctului;
c) în termen de un an din data eliberării certificatului de moştenitor.
*
12. Nedemnitatea poate fi invocată şi constatată de instanţă:
a) numai după deschiderea moştenirii;
b) şi înainte de deschiderea moştenirii;
c) prin hotărîre, care produce efecte constitutive.
13. î n cazul constatării nedemnităţii unui moştenitor:
a) acesta este înlăturat de la moştenire, dar poate culege rezerva succesorală;
b) este decăzut de dreptul la moştenire, în general;
c) acesta pierde şi dreptul asupra cotei-părţi din bunurile dobîndite împreună cu
defunctul.
14. Constatarea nedemnităţii nu produce efecte asupra actelor încheiate de
nedemn cu un terţ:
a) în privinţa actelor de conservare şi de administrare încheiate în intervalul dintre
deschiderea succesiunii şi constatarea nedemnităţii;
126 288
b) în privinţa actelor de dispoziţie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile,
atunci cînd terţul a fost de bună-credinţă;
c) în privinţa actelor de dispoziţie a bunurilor mobile corporale.
15. Patrimoniul succesoral include:
a) drepturile patrimoniale cît şi obligaţiile patrimoniale;
b) toate drepturile şi obligaţiile personale;
c) drepturile nepatrimoniale. 16. Dacă întreaga avere a fost divizată între moştenitori conform testamentului iar Ia momentul deschiderii succesiunii unul dintre moştenitorii testamentul I i decedat:
a) faţă de partea acestuia se va aplica moştenirea legală;
b) partea acestuia se împarte în părţi egale între ceilalţi moştenitori testamentari!
c) testamentul devine caduc.
■
17. Prin moştenire se transmit moştenitorilor:
a) drepturile şi obligaţiile patrimoniale;
b) toate bunurile persoanei; c) toate drepturile şi obligaţiile personale.
18. Momentul deschiderii succesiunii se consideră:
a) cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea;
b) data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii; c) cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea sau data rămînerii definiii \ i a
hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui.
19. In cazul declarării judecătoreşti a morţii persoanei, data deschiderii succesiunii se consideră data:
a) rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti;
b) dispariţiei persoanei fără veste;
c) intentării acţiunii în instanţa de judecată.
20. Locul deschiderii succesiunii este:
a) locui decesului de cujus (defunctului);
b) ultimul domiciliu al celui ce a lăsat moştenirea;
c) locul unde a fost întocmit testamentul.
21. Moştenirea legală se aplică în cazul în care:
a) cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament;
b) cel ce a lăsat moştenirea a lăsat testament;
c) nu a fost declarată nulitatea testamentului.
22. Nu fac parte din clasa I-a de moştenitori: a) soţul supravieţuitor; b) fiii/fiicele;
c) fraţii şi surorile.
23. Fac parte din clasa a 2-a de moştenitori:
a) înfietorii;
b) unchii;
c) bunicii.
i K c prezentarea are drept efect:
n) punerea reprezentanţilor în locul şi în dreptul reprezentantului; li) punerea
reprezentanţilor în locul şi în dreptul reprezentatului; c) atribuirea a cel puţin o doime
cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit acestuia în cazul succesiunii legale.
|S. î n cazul moştenirii descendenţilor, reprezentarea succesorală se aplică:
a) pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv;
b) pînă la gradul al IlI-lea de rudenie inclusiv;
c) la infinit.
i(>. î n cazul moştenirii colateralilor, reprezentarea succesorală se aplică:
a) pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv;
b) pînă la gradul al IlI-lea de rudenie inclusiv;
c) la infinit.
17. Au dreptul la rezervă succesorală:
a) succesorii de clasa I apţi pentru muncă;
b) succesorii de clasa I inapţi pentru muncă;
c) succesorii defunctului inapţi de muncă.
28. Mărimea rezervei succesorale reprezintă:
a) cel puţin o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune
legală;
b) cel mult o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune
legală;
c) o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală.
29. Mărimea rezervei succesorale se determină:
a) în funcţie de întregul patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuită pentru
îndeplinirea legatului;
b) în funcţie de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului;
c) în funcţie de patrimoniul testat, inclusiv de averea atribuită pentru îndeplinirea
legatului.
30. La determinarea cotei din rezerva succesorală pentru fiecare moştenitor
rezervatar, se iau în consideraţie:
a) toţi moştenitorii legali chemaţi la succesiune, dacă nu ar fi existat testamentul;
b) toţi moştenitorii legali şi testamentari chemaţi la succesiune;
c) doar moştenitorii testamentari chemaţi la succesiune.
31. Dacă moştenitorul rezervatar este în acelaşi timp şi legatar, atunci:
a) va putea pretinde atît la rezervă, cît şi la legat;
b) va putea pretinde la rezervă dacă renunţă la legat;
c) va putea pretinde la rezervă cu condiţia acceptării legatului.
32. Privarea de dreptul la cotă din rezerva succesorală poate fi efectuată:
a) de testator în timpul vieţii prin indicarea expresă în testament;
b) de testator în timpul vieţii prin adresare în instanţa de judecată;
c) de executorul testamentar în timpul executării dispoziţiilor testamentare.
33. Testamentul:
a) este un act juridic civil strict personal;
b) reprezintă un act juridic civil cu titlu gratuit sau oneros;
c) este un contract unilateral.
34.TestamentuI este un act juridic revocabil, deoarece:
a) este un act juridic unilateral;
b) produce efecte la decesul testatorului;
c) poate fi oricînd revocat de testator.
35. Testamentul este un act juridic:
a) solemn, unilateral, gratuit, revocabil, personal, mortis causa;
b) solemn, oneros, irevocabil, personal;
c) unilateral, personal, inter vivos, revocabil.
36. Testamentul îmbracă următoarele forme:
a) olograf, autentic şi mistic;
b) olograf, autentic, personal;
c) autentic, personal şi secret.
37. Nu se permite întocmirea testamentului:
a) personal;
b) prin reprezentant;
c) personal cu prezenţa a doi martori.
38. Testator poate fi persoana:
a) care dispunde de capacitate de exerciţiu deplină;
b) care dispune de capacitate de folosinţă;
c) limitată în capacitatea de exerciţiu.
39. Lipsa datei întocmirii testamentului:
a) nu atrage nulitatea acestuia;
b) atrage nulitatea acestuia în toate cazurile;
c) atrage nulitatea lui în cazul existenţei a cîtorva testamente.
40. Nu pot fi martori testamentari:
a) persoanele capabile;
b) persoanele cu funcţii de răspundere;
c) fraţii şi surorile testatorului.
•II. testamentul olograf, pentru a fi valabil:
a) trebuie scris în întregime personal de testator;
b) trebuie să fie dactilografiat personal de testator;
c) trebuie să fie semnat în prezenţa a cel puţin doi martori.
M . Testamentul mistic, este:
a) testamentul scris în întregime personal, datat şi semnat de testator;
b) testamentul asimilat celui autentificat notarial;
c) testamentul scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi
prezentat notarului, pentru a i se aplica inscripţia de autentificare.
•13. Dezmoştenirea sau exheredarea:
a) este o prerogativă ce aparţine exclusiv testatorului;
b) se poate exercita nelimitat;
c) nu se poate exercita nelimitat.
44.Testatorul:
a) nu poate dezmoşteni moştenitorii săi;
b) poate dezmoşteni toţi moştenitorii legali;
c) poate dezmoşteni doar moştenitorii rezervatari.
■IS.Testatorul poate constitui prin testament:
a) dreptul de abitaţie;
b) dreptul de gaj şi superficie;
c) dreptul de gaj.
46. Legatarul are dreptul de a cere executarea legatului:
127 288
a) în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
b) în termen de 1 an de la data deschiderii succesiunii;
c) în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.
47. Legatul încetează dacă legatarul:
a) nu este în viaţă la data deschiderii moştenirii;
b) moştenitorul însărcinat cu executarea legatului a renunţat la moştenire;
c) legatarul decedează după deschiderea succesiunii.
18. în cazul în care o persoană are dreptul concominent la legat şi rezerva succesorală,
el:
a) poate accepta legatul şi pretinde la rezerva succesorală fără a pierde dreptul la cota
din rezerva succesorală în mărimea legatului;
b) poate pretinde la rezerva succesorală dacă renunţă la legat;
c) poate accepta legatul, cu condiţia renunţării la rezerva succesorală.
49. Dreptul de folosinţă asupra încăperii de locuit dobîndit de legatar: a) este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea, dm A
testamentul nu prevede altfel;
b) nu este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea;
c) este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea.
50. Legatarul:
a) răspunde pentru datoriile testatorului;
b) nu răspunde pentru datoriile testatorului;
c) răspunde pentru datoriile testatorului în limita valorii bunurilor primite.
51. Dacă persoana căreia i se cuvine legatul decedează după deschiderţf succesiunii:
a) dreptul de a primi legatul trece la moştenitorii ei în toate cazurile; b) dreptul de a primi legatul trece la moştenitorii ei, dacă legatul nu ţine di persoana
legatarului;
c) dreptul de a primi legatul se stinge.
52. Testamentul autentic se revocă:
a) prin lipsirea testatorului de capacitate de exerciţiu;
b) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial,
testamentul anterior ce contravine noului testament;
c) pe cale judecătorească.
53. în cazul în care la ziua deschiderii succesiunii există două testamente
întocmite la date diferite care se completează şi nu se substituie integral:
a) se aplică prevederile primului testament conform datei întocmirii acestuia;
b) se aplică prevederile celui de al doilea testament conform datei întocmirii acestuia; c) se aplică prevederile primului testament numai în măsura în care ultimul testament
nu modifică prevederile primului.
54. Testamentul devine caduc:
a) în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea; b) prin întocmirea unui nou testament; c) prin distrugere.
55. Dacă testatorul în timpul vieţii a înstrăinat apartamentul testat:
a) testamentul devine nul;
b) testamentul nu are putere legală;
c) testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată.
56. Desemnarea executorului testamentar se face:
a) fără acordul acestuia;
b) numai cu acordul acestuia;
c) cu acordul acestuia, dacă el nu face parte din categoria moştenitorilor.
17. executorul testamentar este obligat să efectueze paza şi administrarea jind
iuioniului succesoral:
a) din momentul deschiderii succesiunii;
b) din momentul înaintării cererii de către moştenitori;
c) din momentul înaintării cererii de către creditori.
">N. Executorul testamentar are dreptul de a primi o recompensă:
a) dacă aceasta este prevăzută în testament;
b) dacă aşa au hotărît moştenitorii testamentari;
c) dacă testamentul nu prevede altfel.
19. Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de:
a) de 3 ani de la data deschiderii succesiunii;
b) de 1 an de la data deschiderii succesiunii;
c) de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
60. Succesiunea se consideră acceptată:
a) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie
de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral;
b) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul aflării bunurilor succesorale o
declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului
succesoral;
c) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie
de acceptare a succesiunii, el intră în posesiunea patrimoniului succesoral.
61. Termenul de acceptare a succesiunii este de:
a) 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
b) 6 luni din momentul intrării în posesiunea patrimoniului succesoral;
c) nu există termen de acceptare a succesiunii.
62. Termenul de acceptare a succesiunii poate fi prelungit:
a) de către instanţa de judecată cu cel mult 3 luni;
b) de către notar cu cel mult 6 luni;
c) de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni.
63. Moştenitorul testamentar poate renunţa la moştenire:
a) în folosul altor moştenitori testamentari sau legali;
b) în folosul doar a moştenitorilor testamentari;
c) fără a indica în favoarea cui renunţă.
64. Declaraţia de renunţare la moştenire:
a) poate fi revocată;
b) nu poate fi revocată;
c) poate fi revocată doar în termenul de opţiune succesorală.
65. Efectele juridice ale acceptării sau renunţării la succesiune survin din
momentul:
a) depunerii cererii de acceptare sau renunţare la succesiune;
b) deschiderii succesiunii;
c) eliberării certificatului de moştenitor.
66. în cazul în care averea trebuie administrată sau creditorii moştenitorului
înaintează o acţiune, notarul:
a) numeşte un custode al averii succesorale;
b) desemnează un executor al testamentului;
c) satisface creanţele creditorilor printr-o plată unică.
67. Partajul averii succesorale se face:
a) pînă la primirea certificatului de moştenitor;
b) imediat după decesul defunctului;
c) după primirea certificatului de moştenitor.
68. Notarul ia măsurile necesare pentru paza şi păstrarea averii succesorale:
a) pînă la acceptarea moştenirii de către toţi moştenitorii;
b) pînă la expirarea termenului stabilit pentru acceptare;
c) pînă la eliberarea certificatului de moştenitor.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT CATEDRA
DREPT CIVIL
CURRICULUM La
disciplina
DREPT CIVIL. PARTEA SPECIALĂ (1) (Contracte translative de bunuri;
Contracte de efectuare de lucrări şi prestare
de servicii)
Ciclul I, licenţă
AUTORI:
Dorin Cimil, doctor în drept, conferenţiar universitar; Oleg
Chelaru, magistru în drept, lector universitar.
Discutat şi aprobat, la şedinţa Catedrei Drept Civil
128
Şeful catedrei - Sergiu Băieşu, doctor în drept, conferenţiar
universitar
APROBAT
la Consiliul profesoral
al Facultăţii de Drept
Proces-verbal nr ............... din 2011
Chişinău - 2011