Post on 08-Aug-2015
ApaApa este cea mai raspandita substanta compusa, ocupand
aproximativ trei sferturi din suprafata Pamantului. Apa este
factorul principal al intretinerii si dezvoltarii vietii, fiind de o
importanta vitala. Multa vreme a fost considerata doar un
element, dar in 1783 Lavoisier dovedeste pe cale
experimentala ca apa este o substanta compusa.
In natura apa se gaseste sub toate starile de
agregare: solida (gheata, zapada, grindina),
lichida(apa de ploaie, apa subterana, oceane,
mari etc.), gazoasa (vapori de apa din
atmosfera).
Apele naturale contin cantitati variate de diferite
substante. Apele care contin cantitati mici de
saruri se numesc "ape moi", spre deosebire de
"apele dure" care au un procent ridicat de saruri,
mai ales de calciu si magneziu.
- Apa potabila; se obtine la sate, din izvoare si fantani, iar la oras este purificata din apa raurilor.
- Apa industriala; se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la racirea masinilor, precum si in diverse procese de fabricatie.
- Apa dura; contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut, nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.
- Apa pura; in natura nu exista apa pura, aceasta se obtine prin distilare. Apa distilata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale.
- Apa distilata; este complet lipsita de impuritati.
Capacitatea apei de a forma lanțuri și multe alte
tipuri de structuri moleculare complexe a adus la
apariția vieții. Aceste molecule sunt asemănătoare
ca formă cu moleculele de ADN și datorită
structurilor pe care le formează apa este vie,
memorează, simte.
În natură, apa chimic pură nu există, practic.
Întotdeauna apa va conţine, alături de atomii de
hidrogen şi oxigen care o definesc, şi atomi ai altor
substanţe, organice sau anorganice şi chiar
microorganisme vii.
Apa este un foarte bun solvent, similar din
punct de vedere chimic cu amoniacul, și
dizolvă multe tipuri de substanțe, precum
diferite săruri și zahărul, și facilitează reacțiile
chimice ale acestora, lucru care permite
metabolismele complexe.
În istorie, civilizațiile s-au dezvoltat cu precădere pe
malurile râurilor sau mărilor; Mesopotamia, așa-
numitul leagăn al civilizației este situată între două
râuri, Egiptul antic a înflorit pe malurile Nilului, iar
marile metropole, precum Londra, Paris, New
York și Tokio își datorează succesul în parte
accesibilității oferite de situarea lângă o apă, și
înflorirea comercială rezultată. Insulele cu porturi
sigure, precum Singapore și Hong Kong, s-au
dezvoltat tocmai din acest motiv. În locuri
precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, unde apa
nu se găsește în abundență, accesul la apă potabilă
a fost și este o mare problemă în dezvoltarea
comunităților umane.
Apa este considerată purificatoare în majoritatea religiilor,
incluzând hinduismul, creștinismul, islamul, iudaismul și șintoismul.
Spre exemplu, botezul în bisericile creștine este făcut cu apă
În șintoism, apa este utilizată aproape în toate ritualurile pentru
curățirea unei persoane sau a unui loc
Cea mai variata compozitie dintre toate apele
naturale o au apele subterane. Ele contin
cantitati mari de substante solide sau
gazoase. Ajunse la suprafata, aceste ape,
formeaza izvoare de ape minerale
Apa poate constitui, conform compozitiei si porozitatii,
si 25-50% din greutatea terenului respectiv, detinand
un rol foarte important in desfasurarea proceselor
chimice, fizice si biologice indispensabile pentru viata
plantei.
Toate formele de viață cunoscute depind de apă.
Apa este o parte vitală in multe din
procesele metabolismului din interiorul
organismului. Cantități semnificative de apă sunt
utilizate de organism in digestia hranei
Datorită creșterii populației mondiale și a altor
factori, tot mai puțini oameni beneficiază de apă
potabilă. Problema apei poate fi rezolvată prin
creșterea producției, o distribuție mai bună, și
nerisipirea resurselor deja existente.
Apa potabilă este mai valoroasă decât oricând în istoria
noastră, fiind folosită extensiv în agricultură și industrie, și
primește din ce în ce mai multă atenție pentru a fi folosită
judicios pentru generațiile viitoare.