Post on 27-Jun-2018
Proiect didactic
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Civilizaţii preistorice şi antice
Lecţia: Regalitate şi religie
Tipul lecţiei: mixtă
Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi limbajului de specialitate
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc, în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală
2.1. Rezolvarea unei situaţii problemă prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor din Antichitate şi Evul
mediu
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu, pe baza surselor
istorice
3.3. Analiza unui fapt istoric din istoria românilor, din Antichitate sau Evul Mediu pe baza surselor istorice
3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate, pe baza surselor istorice
Obiective operaţionale:
Cognitive O1: Să identifice pe baza testului istoric premisele interne şi externe ale unificării triburilor dacice
O2: Să identifice pe baza hărţii întinderea statului dac în timpul celor doi conducători
O3: Să identifice pe baza textului istoric, modul de organizarea statală în timpului lui Decebal şi a lui Burebista
O4: Să prezinte pe baza textului şi a cunoştinţelor anterioare, principalele conflicte cu romanii
Formative: O5: Să compare întinderea statului dac în diferite perioade
O6: Să analizeze şi să argumenteze avantajele păcii din 89
O7: Să formuleze opinii cu privire la importanţa formării statului dac pentru evoluţia ulterioară a civilizaţiei dacice
Atitudinale: O8: să manifeste o atitudine de înţelegere a rolului istoriei ca predicţie a schimbărilor prin raportare la contemporaneitate
Evaluarea : formativ-ameliorativă
Obiective ale evaluării:
Cognitive: Oe1: să operaze cu noţiunile şi conceptele: davă
Formative: Oe2: să utilizeze tehnici de lucru cu suportul grafic şi cartografic
Oe3: să formuleze puncte de vedere argumentate despre impactul cuceririi romane asupra civilizaţiei geto dacilor
Atitudinale: Oe4: să manifeste o atitudine de înţelegere a rolului istoriei ca predicţie a schimbărilor prin raportare la contemporaneitate
Valori şi atitudini vizate:
- Gândire critică şi flexibilă
- Relaţionare pozitivă cu ceilalţi
Strategii: inductiv-deductivă, explicativ-conversativă
Metode:
Expozitiv-euristice: M1-expunerea;
M2- explicaţia,
M3-conversaţia euristică
Interactive: M4-învăţarea prin descoperire
M5-comparaţia
M6- lucru cu harta şi textul istoric
Instrumente de evaluare: verificarea frontală, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor, fişă de lucru
Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală
Resurse:
- Umane- clasa a VIII-a
- De timp- 50’
- Materiale: oficiale- m1: Programa şcolară
Macroproiectarea didactică
- Manuale: m2: Istoria clasa a VIII-a, Ed. All
Istoria clasa a VIII-a, Ed.All
- izvoare cartografice: m3: Anexa nr.1- premise
m4: Anexa nr.2- organizare statală
m5: Anexă nr.3- conflicte daco-romane
m6: hartă cu Dacia în timpul lui Burebista
m7: harta cu Dacia în timpul lui Decebal
m8: fişă de feedback
m9: fişă de reactualizare a cunoştinţelor
m10: Diagrama Venn
m11: Anexa nr.4- pacea din 89
Demers didactic
Secvenţele
didactice
Conţinuturi
ştiinţifice
Ob.
operaţ./ob.
ale
evaluării
Activitatea profesorului Activitatea elevului Res
.
mat
Res.
Pro
c
Evaluare
Moment
organizatoric
-absenţe
-organizează materialele şi clasa
-creează un climat cooperant
-răspund cerinţelor
-pregătesc materialele
solicitate
-se aşează la locurile
indicate
Reactualiza
rea
cunoştinţelor/
Evaluare
noţiuni istorice şi
concepte:
davă
conţinuturi:
Geto dacii şi
contactele cu
lumea
mediteraneană
Prezintă obiectivele evaluării
cunoştinţelor anterioare
Explică acestora modul de lucru şi
împarte fişe de lucru pentru
reactualizarea cunoştinţelor. Solicită
elevilor rezolvarea cerinţelor pe baza
achiziţiilor anterioare
-evaluează răspunsurile
-apreciază şi laudă activitatea elevilor
- rezolvă cerinţele din fişele
de lucru şi prezintă
răspunsurile
m9 M1
M2
Evaluare
scrisă
(Fişa de
lucru)
Observarea
sistematică
a activităţii
şi
comportam
entului
elevilor
Evocare Titlul lecţiei
Regalitate şi
religie
-notează pe tablă titlul lecţiei şi
explică modul în care se va desfăşura
activitatea
-precizeazã ce vor afla, ce vor şti sã
facã la sfârşitul orei, de ce este
importantă lecţia Regalitate şi religie
-notează în caiete titlul
lecţiei
Dobândirea
de noi
cunoştinţe
Conţinuturi:
Regalitate şi
religie
O1
Oe2
C 1.1.
C 2.1.
Organizează învăţarea în vederea
formării/dezvoltării competenţelor
propuse.
-Asigură:
a) cunoaşterea/receptarea/învăţarea
Solicită elevilor investigarea textului
istoric şi identificarea premiselor
interne şi externe care au stat la baza
unificării triburilor dacice.
-investighează sursele şi
identifică premisele interne
şi externe ce au dus la
unificarea statului dac
m3
M2
M6
M4
M3
Observarea
sistematică
a activităţii
şi
comportam
entului
O2
Oe2
C 3.1.
O3
O7
Oe2
C 2.1.
O4
Oe2
C 3.3.
O5
Oe4
C 3.3.
O6
Oe3
Oe4
C 3.5.
Prezintă elevilor harţile tematice şi
solicită localizarea statului dac în
timpul lui Burebista şi apoi în timpul
lui decebal
b) înţelegerea noilor conţinuturi
Solicită elevilor investigarea surselor
istorice şi identificarea modului de
organizare a statului dac în cele două
perioade
Cere elevilor să investigheze textul
istoric şi să identifice şi să prezinte
principalele conflicte daco-romane
c.) analiza
Organizează activitatea de învăţare.
Solicită elevilor să compare statul dac
sin timpul lui Decebal cu cel din
timpul lui Burebista şi să identifice
asemănări şi deosebiri.
Solicită elevilor analizarea
prevederilor păcii din 89 formularea
unor puncte de vedere cu privire la
avantajele sale
-analizează harta şi
identifică întinderea
statului dac în timpul lui
Burebista şi a lui decebal
-investighează materialul
suport şi identifică modul
de organizare a statului dca
în cele două perioade
-identifică şi prezintă
principalele conflicte daco
romane şi păcile încheiate
-analizează comparativ cele
două state şi stabilesc
asemănări şi deosebiri
legate de întindere şi
organizare
- formulează puncte de
vedere cu privire la
avantajele păcii
m6
m7
m4
m5
m10
m11
M4
M6
M1
M4
M6
M1
M2
M5
M6
M1
elevilor
verificare
frontala
orala
O7
O8
Oe3
Oe4
C 3.5.
O8
Oe4
d) sinteza
Solicită formularea unor opinii
argumentate referitoare la importanţa
formării statului dac pentru evoluţia
ulterioară a civilizaţiei dacice
e) aplicarea
Solicită elevilor exemple referitoare la
transformările determinate de
cuceririle romane asupra evoluţiei
civilizaţiei dacice
- Analizează documente
istorice şi stabilesc rolul
statului dac în evoluţia
civilizaţiei dacice după
cucerirea romană
- formulează opinii
- argumentează
Elevii oferă exemple ale
impactului romanizării
asupra civilizaţiei geto
dacilor
M2
Stimularea
performanţei
Solicită elevilor ca, pe baza achiziţiilor
dobîndite să formuleze puncte de
vedere argumentate referitoare la rolul
statului dac în evoluţia politică din
pen. Balcanică
Formulează puncte de
vedere argumentate
referitoare la rolul statului
dac în evoluţia politică din
pen. Balcanică
M1
M2
Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
Prezintă elevilor spre rezolvare o fişă
de feed-back
-rezolvă sarcinile
-autoevaluează
m8 Fişă de
feed-back
Tema pentru
acasă
Recomandă: aprofundarea
cunoştinţelor asimilate prin citirea
lecţiei acasă
-notează
Evaluarea Analizează critic, laudă, ierarhizează,
apreciază, decide/notează
-se raportează la aprecieri
Schiţa lecţiei
* Premise interne şi externe:
-sec. l î. Hr. pericolul celtic şi roman
- unitate lingvistică şi spirituală
- evoluţia economică
*Statul dac - Burebista (82-44 î.Hr.)
-triburile se unesc pasnic sau prin forţă
-centrul noului stat -M-ţii. Orăştiei –Sarmisegetuza
-sistem de fortificaţii –Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie
Politica ext. -60 î. Hr. zdrobeşte celţii.
-55 î. Hr.-cucereşte colonii greceşti de la Olbia-Appolonia.
-48-44 î. Hr. –se amestecă în războiul dintre Caesar şi Pompei.
-44 î. Hr. moare.
Statul dac în timpul său - -N.-Carpaţii Păduroşi
-S.- Munţii Balcani
-E.-Marea Neagră
-V.-Dunărea mijlocie
In 87 d. Hr. după Deceneu, Comesicus, Scorilo şi Duras conducerea statului dac îi revine lui Decebal.
*Statul dac- Decebal -mai redus territorial.
-mai bine organizat .
*conflicte cu romanii
- Roma cucereşte pen. Balcanică => prov. Moesia la sud de Dunăre
-dacii conduşi de Duras – incursiune în S. Dunării (85-86)
-Domţian trimite pe Cornelius Fuscus în Nordul Dunării şi Duras renunţă la tron în favoarea lui Decebal.
-acesta zdrobeşte legiunea lui Fuscus.
-88 are loc o noua expediţie romană sub Tettius Iulianus –victoria de la Tapae =89 pacea cu Domiţian=Dacia-stat clientelar al I. Roman.
-98 Traian-războaie de cucerire a Daciei.
*101-102-pace grea- dau bani, meşteri, Banatul de E., C. Munteană, S. Moldovei, renunţă la politica internă
*103-105-podul de la Drobeta-Appolodor
*105-106=11 aug. 106-Dacia = provincie Romană
Anexe nr. 1- m3
Analizaţi textul de mai jos şi identificaţi premisele interne şi externe ale unificării triburilor dacice
‖ Unirea triburilor geto-dace si constituirea statului au fost favorizate in primul rand de existenta unui singur popor care vorbea una si aceiasi
limba. Aceasta realitate etno-lingvistica a fost consemnata de izvoarele antice. Astfel, Herodot ii mentioneaza pe geti subliniind si originea lor
tracica. Existenta unitatii etnice si lingvistice a permis infaptuirea unitatii teritoriale si aparitia statului. Unitatea spirituala si mai ales unitatea
religioasa a determinat infaptuirea unitatii politice. Geto-dacii aveau religie politeista. Informatii despre religia geto-dacilor detinem de la autorii
antici. Astfel Herodot mentioneaza credinta in nemurire a geto-dacilor. Alături de acestea un rol important îl are dezvoltarea economica care
determina schimbari in cadrul structurii sociale. Izvoarele antice evidentiaza existenta categoriilor sociale. Pe lângă acestea sunt menţionate
prezenţele bastarnilor care traversau din Moldova în Transilvania şi a romanilor care erau se aflau în plină expansiune‖
Sursa (UNIREA POLITICA SI RELIGIOASA A TRIBURILOR GETO-DACICE- pe http://historicus-livakes.blogspot.ro/2010/03/unirea-
politica-si-religioasa.html )
Anexa nr.2-m4
Analizaţi textul de mai jos şi identificaţi modul de organizare a statului dac în cele două perioade.
Text 1
În urma izbânzilor repurtate de Burebista, statul său ajunge să ocupe o suprafaţă enormă. Hotarele lui erau următoarele: în spre apus, cadrilaterul
boem, unde locuise neamul Boilor cei distruşi de Buerebista, cum ne spune Strabo, şi Alpii nordici; în spre miazăzi, munţii Autariaţilor şi
Dardanilor, unde regele get bătuse pe Scordisci şi pe Iliro-Tracii amestecaţi cu cei dintâi, şi muntele Haemus sau Balcanul până la Marea
Neagră. Ţărmul mării aparţinea regelui get, începând de la Apollonia, la sud de Balcani şi până la Olbia, la vărsarea Bugului. În spre
miazănoapte, hotarul era format de Nistru şi de Carpaţi. După cum se vede, întinderea statului lui Burebista întrecea cu mult suprafaţa de azi a
statului nostru. Ea n-a mai fost atinsă niciodată, în tot decursul istoriei româneşti.
Capitala acestei mari stăpâniri a fost oraşul Argedava. Nu se ştie precis unde era situat; se bănuieşte însă că în sudul sau în sud-vestul Carpaţilor.
Unii l-au identificat cu Arcidava, în Banat; alţii l-au aşezat pe râul Argesos (Argeş) cu al cărui nume seamănă. Dată fiind întinderea statului şi
mulţimea neamurilor dacice întrunite acum sub un singur stăpânitor, cifra de 200.000 de soldaţi pe care o indică Strabo ca putere militară
maximă a lui Burebista, deşi este uriaşă pentru vremurile acelea, nu trebuie să ne mire. Dacii au putut ridica o asemenea armată. Mulţumită ei,
regele lor ajunsese stăpânul necontestat al răsăritului şi centrului european, rămas în afară de dominaţia Romanilor şi cel mai de seamă adversar
al acestora din urmă. Burebista ştia că primejdia cea mare venea de aci. În consecinţă, a şi avut o politică de duşmănie faţă de Romani şi a căutat
să sprijine pe oricine şi orice putea să însemne o slăbire a forţelor Romei. În anul 48 înainte de Christos, el e în tratative cu Pompeius, rivalul lui
Cezar; trimite la acesta ca ambasador, pe un grec din Dionysopolis, Acornion, care mai avusese asemenea însărcinări diplomatice. Inscripţia
ridicată de locuitorii din Dionysopolis în cinstea lui Acornion spune că acesta, întâlnind pe Pompeius în părţile Macedoniei, ―şi-a împlinit
însărcinările ce avea de la rege, câştigând bunăvoinţa Romanilor pentru rege‖. Nu e de mirare deci că Cezar se hotărâse în anul 44 să pornească o
expediţie împotriva lui Burebista şi că strângea, în acest scop, forţe mari militare. Moartea l-a împiedicat să o facă. Curând după Cezar şi
asemenea lui, marele rege al Dacilor a căzut victimă unei conspiraţii de nemulţumiţi. Odată cu el a dispărut şi marea putere a statului dacic.
Sursa (Constantin C. Giurescu – Istoria românilor, vol. I, Fundaţia regală pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1946)
Text 2
Decebal – i se mai spunea şi Diupaneus sau Diurpaneus - izbuteşte să refacă unitatea politica a Dacilor. Autoritatea lui se întinde peste întreg
ţinutul dintre Tisa, Dunăre şi Nistru; păreau că se întorc vremurile lui Burebista. Statul centralizat dac s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele
Decebal. Deși mai restrâns ca arie geografică decât teritoriul stăpânit de regele Burebista (82-44 î.Hr.) - cuprinzând Transilvania, Banatul,
Oltenia, centrul și sudul Moldovei, noul stat era mai puternic și mai bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.) au
fost: în nord, Carpații Păduroși; în est, Pontul Euxin; în sud, munții Haemus (Munții Balcani); în vest, Dunărea Mijlocie. Progresele înregistrate
în acest timp de societatea dacică erau multiple și importante: o populație numeroasă și grupată în jurul multor davae în care pulsa o vie
activitate economică, legături comerciale cu lumea greco-romană, o cultură înfloritoare cu puternice elemente originale.
Sursa www.wikipedia.org
Anexa nr.3- m5
Analizaţi textul şi identificaţi principalele conflicte cu romanii. Prezentaţi-le.
Conflictul începe printr-un atac al Dacilor peste Dunăre, la sfârşitul anului 85 după Christos. Armata guvernatorului Moesiei, Oppius Sabinus, e
sfărâmată, el însuşi ucis, iar capul lui, tăiat, e luat ca trofeu de către Daci. Ştirea acestei înfrângeri face pe Domitian să pornească în persoană
împotriva lui Decebal; n-ajunge însă pe câmpul de bătaie, ci se opreşte în oraşul Naissus din Moesia (Nişul de astăzi), unde începe o serie de
banchete grozave. Armata, între timp, e trimisă înainte cu generalulCornelius Fuscus. Un izvor antic ne spune că Decebal, văzând mulţimea
trupelor trimise contra sa, ar fi fost dispus să încheie pace dar că ea i-a fost refuzată. Atunci a trimis vorbă ca pe viitor dacă Romanii vor vrea să
încheie pace cu el, le-o va acorda numai în schimbul unei sume care să reprezinte câte doi oboli de fiecare Roman din Imperiu. Era evident o
sfidare. Cornelius Fuscus, pe care Tacitus ni-l descrie, cu prilejul altei expediţii, ca pe o fire aventuroasă, iubind primejdia pentru ea însăşi,
pornesşe îndârjit împotriva cutezătorului. Se pare că el a trecut Dunărea pe la Oescus, în faţa gurii Oltului, şi că ar fi urcat pe râu în sus, spre
Ardeal. Nu se stie precis locul unde s-a dat lupta; probabil ea va fi avut loc în vreo strâmtoare sau vreun loc accidentat, acoperit cu păduri. Destul
că a însemnat un dezastru pentru Cornelius Fuscus şi armata sa şi una din cele mai mari înfrângeri pe care le-au suferit vreodată Romanii.
Comandantul suprem al legiunilor, neprevăzătorul Fuscus, a fost ucis; trupele sale măcelărite sau luate în robie, împreună cu o sumă de arme, de
maşini de război şi cu steagul armatei (anul 87). Tacitus, ajungând în Istorille sale la povestirea acestei lupte, trece sub tăcere numărul morţilor
romani spre a nu face cunoscute proporţiile catastrofei ; nu se poate opri însă - şi aceasta caracterizează gravitatea situaţiei – a nu scrie că nu mai
era vorba acum de o luptă pentru respingerea barbarilor, ci se da ―lupta pentru apărarea graniţelor şi a existenţei noastre‖.
În anul următor (88), Domitian, dându-şi seamă de puterea adversarului său principal, trimite un nou comandant, pe priceputul şi viteazul Tettius
Julianus. Acesta introduce o disciplină severă în legiunile sale, trece Dunărea pe la Viminacium (azi Costolaţ), în Banat şi se îndreaptă spre
Sarmizegetusa. La Tapae, nu departe de Poarta de Fier, pe unde pătrunzi din Banat în Ardeal, s-a dat lupta. Cassius Dio afirmă că Julianus ar fi
căzut prin surprindere cu armata sa asupra Dacilor şi că aceştia din urmă ar fi avut pierderi grele. Însuşi locotenentul lui Decebal, anume Vezina,
n-a putut scăpa decât prefăcându-se mort şi fugind apoi noaptea.
Dar când i s-a anunţat că Decebal în multe privinţe nu respectă tratatul, ci îşi pregăteşte arme, primeşte fugari, reface întăriturile, trimite soli la
vecini şi aduce pagube celor ce mai înainte nu se înţelegeau cu el, iar iazigilor le-a smuls un ţinut [pe care, după aceea, deşi ei îl cereau, Traian
nu-l mai dădu înapoi], Senatul decretă că Decebal este din nou vrăjmaş, iar Traian însuşi, fără să lase conducerea altor generali, porni din nou
război împotriva aceluia. Când Traian a pornit împotriva dacilor şi se apropia de Tapae, locul unde barbarii îşi aveau tabăra, i se aduse o ciupercă
mare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalţi aliaţi, cât şi burii sfătuiesc pe Traian să se întoarcă şi să facă pace. Dar Traian dădu lupta cu
ei, văzu răniţi pe mulţi dintre ai săi şi ucise mulţi duşmani. Deoarece îi lipseau bandajele, se zice că nu şi-a cruţat nici propriile sale vestminte, ci
le-a tăiat fâşii. Apoi a poruncit să se ridice un altar soldaţilor căzuţi în luptă şi să li se aducă în fiecare an jertfă pentru morţi.
Traian trecu Istrul pe acest pod; şi a purtat război mai mult cu chibzuială decât cu înfocare, biruindu-i pe daci după îndelungi şi grele strădanii.
El însuşi dădu multe dovezi de pricepere la comandă şi de vitejie, iar oştenii trecură împreună cu dânsul prin multe primejdii şi dădură dovadă de
vrednicie. Un călăreţ greu lovit fu scos din luptă în nădejdea că va mai putea fi salvat. Dar simţind el că nu se mai vindecă, se repezi din cort
(căci rana nu-l istovise de tot) şi se întoarse la postul său, prăbuşindu-se fără suflare, după ce săvârşi fapte măreţe. Când a văzut Decebal că
scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu
dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti. Fură descoperite şi comorile lui
Decebal, deşi se aflau ascunse sub râul Sargetia, din apropierea capitalei sale. Căci [Decebal] abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase
acolo o groapă. Pusese în ea o mul]ime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase — mai ales dintre cele care suportau umezeala
—, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia, [Decebal] puse se în
siguranţă, în nişte peşteri, veşminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îl măcelări, ca s\ nu dea nimic pe faţă. Dar Bicilis, un tovarăş
al său care cunoştea cele întâmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate acestea.
Sursa Dio Cassius Istoria Romană
Anexa nr. 4-m11
Identificaţi modul în care s-a încheiat pacea din 89
După această luptă, Decebal se teme ca armata romană să nu pornească asupra capitalei. Pentru a o împiedeca, el recurge, ne povesteşte mai
departe Cassius Dio la o stratagemă. Pune anume să se taie copacii unei păduri întregi la înălţimea unui stat de om şi-i îmbracă în haine de
soldaţi, spre a face pe adversar să creadă că mai are încă în faţa sa forţe importante, gata de luptă. Izvorul citat adaugă că Julianus ar fi fost
înşelat de acest subterfugiu şi că Romanii s-ar fi retras. Toată această povestire pare puţin probabilă. Mai curând trebuie să admitem ceea ce ni se
relatează mai departe, că Decebal a trimis ambasadori pentru pace. Domitian la început n-ar fi vrut să primească: el pornise lupta în acest
moment şi împotriva Quazilor şi Marcomanilor pe care voia să-i pedepsească fiindcă nu-i dăduseră ajutor în războiul împotriva lui Decebal, şi
spera să isprăvească astfel, simultan, cu toţi adversarii de la Dunăre. S-a întâmplat însă ca rezultatul războiului împotriva Quazilor şi
Marcomanilor să fie defavorabil: armatele romane sunt bătute, şi atunci Domitian se grăbeşte să primească ambasada trimisă de Decebal.
Delegaţia de nobili daci, sub conducerea lui Diegis, fratele regelui, a întâlnit pe împăratul roman în Panonia. Ea aducea câţiva captivi din mulţii
pe care-i făcuseră Dacii - restul vor fi eliberaţi abia de Traian - şi ceva arme. Era doar o aparenţă de supunere. În schimb, Decebal e recunoscut
oficial de către Domitian ca rege al Dacilor, încoronarea se face simbolic în persoana lui Diegis; i se dă o sumă de bani anual – cuvântul pe care-l
trimisese în batjocură lui Cornelius Fuscus devenise deci realitate, chiar dacă suma nu era aceeaşi - i se trimit, ca unui aliat, arme, maşini de
război, precum şi meşteri şi ingineri pentru construcţiile militare pe care urma să le ridice. În asemenea condiţii pacea era evident onorabilă
pentru Decebal ; ea constituia în schimb o gravă atingere adusă prestigiului şi demnităţii romane. Domitian dă serbări mari la Roma şi celebrează
un triumf asupra Dacilor. Nu împinge însă îndrăzneala aşa de departe încât să ia şi titlul de Dacicus. Gurile rele din Roma afirmau chiar –
şi faptul n-ar mira din partea aceluia care petrecea la Naissus în timp ce legiunile îi erau distruse în Dacia – că obiectele de preţ care împodobeau
ca pradă triumful lui Domitian, fuseseră luate în realitate din tezaurul imperial.
Sursa Dio Cassius Istoria Romană
Identificaţi pe hartă limitele statului dac în timpul lui Burebista
( Hartă preluată de pe site-ul http://aiciestedacia.blogspot.ro/ )
Identificaţi pe hartă limitele statului dac în timpul lui Decebal
(hartă preluată de pe site-ul: www.taraboste.eu )
Fişa de reactualizare a cunoştinţelor
Răspundeţi la întrebări alegând varianta corectă
1. Cum au fost numiti geto-dacii in izvoarele romane?
A. geti B. Traci C. daci
2. In ce an s-a inregistrat prima atestare documentara a geto-dacilor?
A. 515 I.Ch. B.335 I.Ch. C.45o I.Ch.
3. Care din urmatoarele orase este a fost colonie greceasca de pe litoralul vest-pontic ?
A.Apulum B.Sucidava C.Callatis
4. Cine au fost creatorii civilizatiei fierului?
A.grecii B.ilirii C.geto-dacii
5. Ce istoric grec mentioneaza expeditia regelui persan Darius la nord de Dunare?
A.Herodot B.Tucidide C.Strabon
Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor
6. Asezarea fortificata la geto-daci continea adesea terminatia -dava
A. Adevărat B.Fals
7. Nobilii la geto-daci erau numiti tarabostes
A. Adevărat B.Fals
8. Orasul Tomis a fost intemeiat de romani
A. Adevărat B.Fals
Completaţi textul de mai jos:
Geto dacii au intrat de timpuriu în contact cu popoarele din bazinul ..........................preluând
de la aceştia elemente de ........................şi ................................. Au învăţăt să prelucreze
metale preţioase de la .................. şi de la ...................... după cum arată descoperirile de la
Agighiol şi .........................Au preluat ....................... ...................... şi
metalurgia.....................de la .......................prin intermediul celor aflaţi pe litoralul Mării
Negre în coloniile de la ................................, ............................... şi ........................
Listă termeni:
Greci, sciţi, Histria,perşi, Marea Mediterană, Coţofeneşti, cultură, civilizaţie, roata olarului,
fierului, Callatis, Tomis.
Fişă de feedback
1. Încercuiţi litera corespunzatoare raspunsului corect pentru fiecare dintre afirmatiile de
mai jos:
1)Intre anii 101-102 si 105-106, dacii au purtat razboaie cu:
a)grecii b)persii c)romanii d)scitii
2)Triburile geto-dace au fost unificate prima data in sec.I.iHr. de catre:
a)Burebista b)Decebal c)Deceneu d)Duras
3)Izvorul istoric care ofera informatii despre geto-daci in sec.IV iHr. a apartinut lui:
a)Dio Casius b)Herodot c)Iordanes d)Strabon
4)Regele dac care a intervenit in politica romana implicandu-se in conflictul dintre Cezar
si Pompei a fost:
a)Burebista b)Decebal c)Deceneu d)Duras
5)Intre anii 82-44 i.Hr. statul dac a fost condus de:
a)Burebista b)Deceneu c)Rhemaxos d)Traian .
6)Regele dacilor intre anii 87-106 d.Hr. a fost:
a)Burebista b)Comosicus c)Decebal d)Deceneu
7)Capitala statului dac în timpul lui Decebal era la:
a)Sarmisegetusa b)Capalna c)Helis d)Costesti
2. Cititi cu atentie textul de mai jos:
,,Pacea din 102, dintre romani si daci, nu tinu mult. Romanii l-au invinuit pe Decebal ca a
incalcat conditiile pacii. Intr-adevar acesta nu predase masinile de razboi si pe mesterii
romani, dimpotriva, se inarma pregandindu-se de un nou razboi. Traian hotari sa porneasca a
doua expeditie impotriva Daciei.‖(despre relatiile daco-romane)
Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1.Transcrieti o actiune a lui Decabal care l-a determinat pe Traian sa hotarasca organizarea
unei noi expeditii ,,impotriva Daciei‖.
2.Precizati anul in care a inceput primul razboi dintre Decebal si Traian
3.Mentionati o alta cauza a declansarii confruntarilor daco-romane din secolele I-II d.Hr., in
afara celor precizate in text.
4.Numiti un alt imprat roman care a luptat impotriva dacilor condusi de catre Decebal, in
afara celui mentionat in text.
5.Prezentati doua urmari ale razboiului daco-roman din anii 105-106.