Post on 20-Feb-2018
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomdnieiLegende despre Cuza Vodd I antolog., studiu introductiv, note qi
bibliografle de Mihai Alexandru Canciovici. - Bucureqti : RosettiInternational, 2016Conline bibliografieISBN 978-606 -87 9 4-09 -9
I. Canciovici, Mihai Alexandru (antolog. ; pref. ; note)
398.2(4e8)
821.135.1-91-34
,,,,, ltdhlll,,,,,
GORESInFifi ia C,[,1. ,,CoRESI t.A
Ilustralii: Claudia FrinculescuTehnoredactare: Carmen Dumitrescu
@ Grup editorial ROSETTI
Bucureqti, Str. Ion Brezoianu m. 9, ap.6, sector 5
cod poqtal: 050022tel.: +04 021 314 77 8l; 0726 178 17 5; 0724 305 413
fax:031 814 81 83
e-mail : distributie@editurarosetti.rowww. editurarosetti.ro
LEGENDE DESPRECUZA.VODA
Antologie de legende populare romflneEticu un studiu introductiv, note qi bibliografie de
Mihai Alexandru CANCIOVICI
,%FT.T{EA]fl
Cuprins
sTUDIU INTRODUCTIV................. ...'...........'.. 7
NOTA ASUPRA EDITIEI........ ..................-.......22
cuzAFUGAR iN pROURER FEDE$TILOR, COMUNA
TIFU, JUDETUL FALCIU ...........'.............26
POVESTIRI DESPRE CUZA(DIN CIUTURE$TI - ROMAN) ...'............ 28
POVESTIRI DESPRE CUZA(DIN ZORLENI - TUTOVA) ...."..'............ 31
DOMNTTORUL CUZA 5l1AnANU.. ........'......33
cuzA-voDA $l Mo$ MITREA GROSU.............'.....'.........' 36
uN RAMA$AG ......40
cuzl.a.lurA PE CEI NEVOIA$I ................'..43
cuzl;oacA uRSU1........ .........44
lEcpruoA DESPRE cuzA.......... .................'. 46
cuzR-vonA $t PRIMARUL DIN RUGINoASA."............... 50
cuzR-vonA $t cRUCERIU................. .'........ 53
cuzL$r BOIERUL ...........".......56
LEGEA nunnm gt rAnlIaNrul ..........................'............. 58
cuzl-vonA m UANASUREA NEAMTULUI ............'...... 61
CUZA-V0DA LA MANASTIREA NEAMTULUI ...'.'.......'..... 63
cuzl-vonA $t srARETUL uaruAsunll NEAMTULUI.... 65
1pcpNil DESPRE cuzl-t'onA ...................68
cuzA-voDA 5t vArarur, uANAsrlnll NEAMTULU | ..'... 7 1
cuzlSt KoGAI-NIcEANU LA uANAsrlnnnNsAUTut-ul. ...................'... 73
vooA-cuzR I-1, uAruAsrlRE.....'........ .....-...75
ALE&qNDRU CUZAgI cAlucAnll .................. ................. 7 7
DrN VrATA t-UI vOoA-cU2A............. ............ 83
cuzA pUNE sA nanA PE uN cnlucAn ......................... 87
cuzA-vODA $l TRIMISUL PATRIARHULUI ......'......'...'.... 89
CUZA$ISOLDATUL .--.--........... 91
CU SABIA DE LEMN..................':..... -..--......... 93
cuzA.vODA $l SANTINELA..............'.' ........ 95
CU S6INELA .....'.98
SANTINELA """"" 99
TrN MINTE CAACU$ ......'....... 100
DoMNITORUL LA INFIRMERIE............ ...... 102
nouA,,iNClRCARt".......... ..... 103
grJ76$lJUDEcRrORul-... ..... 104
DREpTATEIA LUI CUZA... .....'.. 106
6Ll7g$l0CA 1UI............... ..... 110
gCALUTCUZA ........................ 114
CUZA.VODA $I NEGUSTORUL SOARE ..... 116
cuzA.VoDA iN INseecllE ................ ........ 1 18
('r rz^-v( )l )A tN't'ttFt oCNAljt('r rzA-v( )t )A gl li('Iilt,('Atilt lt, CHRIAC FURTUNA.......
('trz^-vot)A
,)t st)lltANtJt,, t)tj FRICA sA NU-L IAIE, A ISCALIT......
ROMANUL DEASUPRA TURCULUI..
SCOATEREA LUI CUZA DIN DOMNIE.............."...
CUM $I-A A$TEPTAT CUZASFAR$ITUL.
COROANA DE FLORI
DE CE A FOST DETRONAT CULA,...,.....
LEGENDA DESPRE DOMNITORUL CUZA....
LEGENDA CU DETRONAREA LUI CUZA
BIBLIOGRAFIE...............
120
122
126
129
r30
132
133
134
136
137
139
141
STUDIU INTRODUCTIV
O figurd istoricd prezentd frecvent in legenda popu-lard este domnitorul Alexandru Ioan Cuza, personalitateprestigioasd a istoriei neamului, infdptuitorul Unirii Princi-patelor RomAne de la 1859, Unire desdvArgiti la Focqani,in capitala Vrancei. El poate fi considerat, astfel, pdrintelestatului na{ional independent.
Amintirea lui Cuza este legat5 de marea sa popu-laritate intr-o epocd de infdptuiri sociale gi na[ionale.importantele reforme, ca cea agrard qi secularizarea ave-rilor mdndstireqti, organizarea pe baze noi a armatei gi asistemului administrativ gi juridic gi-au gdsit o admirabiiSreflectare in congtiinla colectivitdtii.
Fiind mult mai aproape de epoca contemporand noud,qi informa[ia documentar-istoricd despre Cuza este maibogatS. Unii dintre povestitori sunt nepo[ii directi ai unoroameni contemporani cu domnitorul moldovean, decicunogtin[ele despre personalitatea istoricd in cauzd aufost preluate direct de la persoane care au trdit in epoc5.
AtAt improprietdrirea [dranilor, cdt qi secularizareaaverilor mdndstireqti au impresionat adAnc qi trainic mul-
[imile de !5rani, care i-au pdstrat domnitorului o amintirede neqters. Cuza, ca personaj legendar, devine simbolullegiuitorului in[elept gi drept, al reformatorului progresistinteresat in suslinerea cauzei celor nevoiagi. Chiar dacdunele reforme i-au fost inspirate de colaboratorul sdu,
,}
CUZA FUGAR IN PADUREA FEDE$TILOR,COMUNA TIFU, JUDETUL FALCIU
fltza a fost cel mai bun domnitor. El a fdcut toateUbundtdtile in lara noastrS: a dezrobit robii, a slo-
bozit moqiile ridicAnd ponturile (munca in jumdtate laboieri); moqiile cdlugdregti, care erau stlpAnite in pustiu degreci, le-a luat la stat; mdsurile, care pAnd la el erau false,le-a fdcut drepte. Oca a fdcut-o de patru litre, iar bani[ade 12 ocd vechi. A fdcut qosele gi poduri gi chiar podul dela pescdrie, din tdrgul B6rladului, tot el l-a tocmit. A fdcutbiserici gi qcoli pentru invd[5turd. Cuza e al doilea in fapte,dupd $tefan Vodd cel SfAnt.
Cuza era milostiv gi mare fdcdtor de bine. Ajuta pevdduve gi pe nevoiaqi gi cel ce alerga la d6nsul gdseatotdeauna aiutorin[d. Pomeni a fdcut gi pe aice, in fifu,cdci pe aice trecea cAnd mergea la Banca, la IordacheLambrino, la Fedegti, la Scarlat Lambrino gi la Stoisegti, laScarlat Mavrogheni, cu care era neam.
Eram fecior in casd la Scarlat Lambrino gi il cunoscbine pe Cuza.
Intr-o weme, domnitorul Mihalache Sturza urmdreape Cuza, pe Scarlat qi Iordache Lambrino qi pe ToaderRAgcanu. Ei au stat ascunqi mai bine de doud luni inpddurea Fedegtilor gi eu le cdram mAncare.
26
tharbuz - pepene
27
Domnitorul vrea s5-i prindd cu orice pre[, pentru cdei, impreund cu Scarlat Mavrogheni gi cu al[i boieri, vrAndsdJ schimbe pe domn, stArneau tulburdri in [ard.
Era pe vremea harbujilorl. Cuza, Iordache Lambrino,Searlat Lambrino gi Scarlat Mavrogheni pleacd spre Hulmgi Grajduri, moEiile lui Toader RAqcanu.
De la Grajduri, cu to[i pornesc la Iaqi, sd stArneascdbucluc ca sI poatd schimba pe domnitor. Toader RAgcanua tdiet Etreangurile cailor inaintagi de la trdsura lui Vodd gi
apoi au fugit iar la Grajduri. Vodd trimite indatd oaste s5-iprindd qi cu mare greu au putut scdpa, sub grajd, in gunoiulcailor. De aici am plecat apoi cu to[ii, cu trdsura mAnatdde surugii cdlSri, la Fedegti, unde au stat dosi[i in pddure,peste doud luni. De aici nu gtiu incotro s-au dus. Nu pestemult, s-a fdcut Unirea gi Cuza a ieqit la sor[i sd fie domn.
Mdndrd sdrbdtoare a fost atunci in toatd [ara! Ori in-cotro te intorceai auzeai cAntAnd Hora Unirei gi to[i jucauqi se veseleau.
L. Mrejeriu, S. T. Kirileanu, Gh. Popescu-VAndtori,Cuzo-Vodd. Istorisiri pentru popor,
Piatra-Neam[, 1909, pag. 153-154(Auzitd de L. Mrejeriu de la D. RAgcanu, invS[dtor in Jifu *
Fdlciu. D-sale i-a comunicat-o Grigorag Balaiag)lnota autorilor culegerii]
*
crJZASr OCA LUr
raintr-o toamnS. O trdsurd cArpitS, din cele cu carese cdlStoregte intre Pagcani qi TArgu-Neam(ului,
urca dealul PaEcanilor incet gi agale. Caii, niqte mAr[oage,abia duceau trdsura goald, iarin urmd o droaie de mugteriimergeau pe jos inapoia trdsurii.
Birjarul, cu picioarele pe oiqte, igi indemna caii s5ajungd mai curAnd in deal, ca s5-i poposeascS la umbradeasd a codrului.
intre mugterii era gi un mogneag cu glugd qi cojoc,de-ale cdrui vorbe in[elepte qi cu rost se mirau cei gapte-optdrume[i.
Ajunqi in deal se puserd jos pe iarbd, la umbra unuistejar umbros, pe cAnd caii iqi mdncau por(ia de ovdz.
Moqneagul, lungit pe gluga agternutd jos, cdta cu ochiipe valea Neam[ului in sus, unde de-abia se zdreau, sclipind,turnurile mdndstirii Neam[ului.
-Vede[i dumneavoastrS, negustori? Ia uita[i-vd coalea!Voi trage cu bobii ca sd vi spun ce are sd se-ntAmple cuLrogS[ia acelor pdm6nturi mdnoase care se pierd colo, inzarea mun[ilor.
Zis qi fdcut. Mogneagul scoase niqte grdun[e din chimirgiincepe sl le invArteascd pe glug5. Dupd ce purtd cu pal-ma grdunlele de popugoi incoace gi incolo, ele q-agezardin grdrndjoare qi maimici gi mai mari.
- Vede[i grdmada asta mai mare de grdun[e? EstemdnSstirea Neam[ cu bogS[iile ei; acest grdunte ales singur,colea deoparte, este Cuza; el va lua averile mdndstirilor gi
Ie va da [5rii care este aceasta - ardtAnd o ceatl rnai micdde graun[e - qi acestora, care-i norodul sdrdcit - ardtAndniqte grSun[e resle[ite.
To(i se uitard in trdsurd. Moqneagul, care nu era altuldecAt Cuza, se sui pe caprd sus, ca sd soarbd aer curat gisd poatd privi mai bine peste lanurile de bucate.- Ajungi la Neam[, moqneagul se cobori la un han gi,
dupd ce birjarul i-aduse lada, ii dddu din curea un galben.Dupd ce ospdtd, iegi prin tArg qiincepu sd tArguiascd
tot felul de mdrun(iguri Ei sd cinsteascd lumea prin crAgme,aqa cd pdnd-n seard n-a rdmas nici o pia[d qi nici o prdvdliein care mogneagul nostru sd nu fi intrat.
Toatd lumea se mira de ddrnicia lui gi mai cu seaminegustorii il trdgeau cari-n toate pdr[ile, nu de dragul lui, cia galbenilor din chimir. Peste tot locul cerea s5-i se vAnddcu oca lui Cuza qi pretutindeni trdgea cu urechea cumnegustorii suduiau pe domnul care a scos oca.
Moqneagul nostru nu uita sdinsemne pe un izvod celece cumpdra, cdt anume, precum qi numele negustorului.Seara se trase iar la han gi, dupd ce trimise un plic, cupece[i la ispravnic, scoase din ladS uniforma strdlucitoare,lepddd straiele in care venise Ei se imbrdcd. Ispravnicul,cAnd vdzu cartea domneascd, fiori reci trecurd prin el Eiintr-o clipealS fu la han.
Cuza il prirni qi, dupd ce ii povesti intAmplareacu negustorii cei cu sdddlmile qi cu oca mic5, ii ddduizvodul de-acei negustori gi cu poruncd ca a doua zi,des-de-diminea[5, to[i sd fie duqi in curtea hanului.
Diminea(a, cdnd Voda Cuza se scul5, o migcare mareera in tot tArgul; steaguri, gardi la han qi toli func[ionarii, in
110 il1
t
ri
straie de mare [inut5, miEunau dAnd ordine, iar in curteahanului to[i negustorii aduna[i qi strejui[i, ca sd nu speleputina.
Cuza, cu isprarmicul dupd dAnsul, merse Ia ei. pe fe[elelor se vedea frica de moarte.
To[i cdzurd in genunchi, iar domnitorul le vorbi:- Ieri v-am prins cu oca micd qi m-am incredin[at cd voi
prada[i pe [dran, din a cdrui sudoare qi munci ne hrdnimcu to(ii gi din puterile cdrora trdiegte [ara. Vd iert pe to[i!Scula[i! Iar dumitale, ispravnice, i[i dau poruncd asprd, sd fiimai cu bdgare de samd gi pe careJ vei prinde de azi inaintecu mdsuri nedrepte, sd miJ trimi[i legat burduf, Ia domnie.
Merse apoi de flcu inspec[ie pe la toate dregdtoriiletArgului, dupd care plecd cu mare alai.
L. Mrejeriu, S. T. Kirileanu, Gh. Popescu-VAndtori,Cuza-Vodd. Istorisiri pentru popor,
Piatra-Neam[, 1909, pag. 102-103(Auzitd de la V TanasS, VAndtori)
[noto outorilor culegerii]
i
., !: n iiriiijiilitii.liltl::,, :
tJ.
f:;
&tf,t
&tx*tql
I
lt3