UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE FINANȚE BĂNCI CONTABILITATE
1
Conf. univ. dr. Vasile Bleotu
BAZELE CONTABILITĂȚII - Manual de studiu individual -
SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR
= INFORMAŢII DE REFERINŢĂ/CUVINTE CHEIE
= TEST DE AUTOEVALUARE
= BIBLIOGRAFIE
= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................... 9
MODUL I EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE .............11
Unitatea de învăţare 1 Contabilitatea generală – obiectul de studiu,
normalizare, armonizare, principii .......................................................................12
1.1. Introducere ....................................................................................................12
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................12
1.3. Conținutul unității de învățare........................................................................13
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................14
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE.......................................................................15
Unitatea de învăţare 2 Contabilitatea activului bilanțier ...............................16
2.1. Introducere ....................................................................................................16
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................16
2.3. Conținutul unității de învățare........................................................................19
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................20
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................20
Unitatea de învăţare 3 Contabilitatea constituirii capitalului propriu ............21 3.1. Introducere ....................................................................................................21
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................21
3.3. Conținutul unității de învățare........................................................................22
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................23
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................23
Unitatea de învăţare 4 Contabilitatea capitalului împrumutat ........................24 4.1. Introducere ....................................................................................................24
4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................24
4.3. Conținutul unității de învățare........................................................................25
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................25
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................26
Unitatea de învăţare 5 Preţurile şi implicaţiile lor în contabilitate ......................27 5.1. Introducere ....................................................................................................27
5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................27
5.3. Conținutul unității de învățare........................................................................28
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................31
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................32
Unitatea de învăţare 6 Contabilitatea operaţiilor privind formele de evaluare a
elementelor patrimoniale .......................................................................................33
6.1. Introducere ....................................................................................................33
6.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................33
6.3. Conținutul unității de învățare........................................................................34
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................34
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................37
MODUL II ASPECTE PRACTICE PRIVIND ANALIZA CONTABILĂ .........38
Unitatea de învăţare 7 Documente contabile ........................................................39
7.1. Introducere ....................................................................................................39
7.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................39
7.3. Conținutul unității de învățare........................................................................40
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................40
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................41
Unitatea de învăţare 8 Teorie și model privind contul .........................................42
8.1. Introducere ....................................................................................................42
8.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................42
8.3. Conținutul unității de învățare........................................................................43
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................44
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................45
Unitatea de învăţare 9 Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare .46
9.1. Introducere ....................................................................................................46
9.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................46
9.3. Conținutul unității de învățare........................................................................47
Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................49
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE.....................................................................49
Unitatea de învăţare 10 Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor .............50 10.1. Introducere ................................................................................................50
10.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .........................................50
10.3. Conținutul unității de învățare ...................................................................51
Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................51
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE.....................................................................53
Unitatea de învăţare 11 Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar ...54 11.1. Introducere ................................................................................................54
11.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .........................................54
11.3. Conținutul unității de învățare....................................................................55
Îndrumar pentru autoevaluare ................................................................................56
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .....................................................................56
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE ..............57
INTRODUCERE
Una dintre disciplinele cu mare căutare în rândurile economiştilor este contabilitatea.
Această disciplină, de cele mai multe ori anostă, este însufleţită datorită râvnei şi discreţiei
profesorilor de a reda, atât sintetic, cât şi analitic, coordonatele contabilităţii.
Lucrarea de faţă se adresează acelor studenţi dornici să descifreze fundamentele contabilităţii, să aprofundeze modul în care patrimoniul, proprietatea, avuţia, generează venituri şi cheltuieli, iar acestea, la rândul lor, produc ceea ce numeşte mirajul economiei:
profitul.
Ştiinţa contabilităţii este o ştiinţă a producerii şi înregistrării profitului. De aceea,
studenţii, viitori economişti trebuie să-şi însuşească în mod conştiincios şi virtuos această
ştiinţă pentru a putea contribui la binele economiei, acela de a creea avuţie şi de a o împărtăşi
şi celorlalţi.
Obiectivele cursului Cursul își propune să prezinte studenților o abordare complexă, punând în valoare
obiectul şi metoda contabilităţii, întărind prin exemple şi documente aspectele intensive şi
extensive ale contabilităţii, analizate astfel, în structurile bilanţiere privind activele,
capitalurile proprii şi datoriile. Unul dintre capitolele importante ale cursului, “Evaluarea
patrimoniului în contabilitate” creează simbioza dintre economie în general şi contabilitate în
special, accentuând necesitatea înregistrării şi evaluării cantitative a patrimoniului, atât în
valoare nominală, cât şi reală, pentru a putea furniza agentului economic o stare de fapt
exactă în vederea adoptării celor mai bune decizii cu privire la implicarea patrimoniului în
sistemul economic pentru a genera plusvaloare. Elementul fundamental al contabilităţii,
contul, este analizat în această lucrare într-o abordare graduală în vederea desluşirii tainelor
contabilităţii, a generării situaţiilor de datorie sau câştig, pentru o bună apreciere a
rezultatului final al întreprinderii, şi anume profitul. Un alt aspect important este punerea în
discuţie a ciclului contabil tocmai pentru identificarea situaţiei patrimoniale şi a realizării în
bune condiţii a situaţiilor financiare anuale.
Competențe conferite
După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe generale
și specifice:
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice
disciplinei)
identificarea de termeni, relaţii, procese, perceperea unor relaţii şi conexiuni în
cadrul disciplinelor economice;
utilizarea corectă a termenilor de specialitate din domeniul economic; definirea/nominalizarea de concepte ce apar în activitatea de contabilitate;
capacitatea de adaptare la noi situaţii apărute pe parcursul activităţii de firmei;
2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum
şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii economice;
realizarea de conexiuni între elementele funcţiilor comerţ internaţional; argumentarea unor enunţuri în faţa partenerilor de afaceri, anagajaţilor;
capacitatea de organizare şi planificare a activitatii de comerţ internaţional;
capactitatea de analiză şi sinteză în procesul de luare a deciziilor. 3. Instrumental-aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
relaţionări între elementele ce caracterizează activităţile de comerţ internaţional;
descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene ce apar pe parcursul activităţii de
contabilite;
capacitatea de a transpune în practică cunoştiinţele dobândite în cadrul cursului;
abilităţi de cercetare, creativitate în domeniul contabilitate; capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula activităţi de contabilitate;
capacitatea de a soluţiona litigii apărute în activităţile desfăşurate în cadrul unei
firme. 4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul
ştiinţific/cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/promovarea
unui sistem de valori culturale, morale şi civice/valorificarea optimă şi creativă a propriului
potenţial în activităţile ştiinţifice/ implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea
inovaţiilor ştiinţifice/angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane/instituţii cu
responsabilităţi similare/participarea la propria dezvoltare profesională)
reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde la
întrebările clienţilor;
implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina contabilitate; acceptarea unei valori atribuite unui obiect, fenomen, comportament, etc. conform
legislaţiei în vigoare;
capacitatea de a avea un comportament etic în faţa partenerilor de afaceri, angajaţilor;
capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea analizei probelor;
abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii.
Resurse şi mijloace de lucru
Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de
material publicat pe Internet sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz,
aplicaţii, necesare întregirii cunoştinţelor practice şi teoretice în domeniul studiat. În timpul
convocărilor, în prezentarea cursului sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode
interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru conceptualizarea şi vizualizarea
practică a noţiunilor predate. Activităţi tutoriale se pot desfăşura după următorul plan tematic,
conform programului fiecărei grupe:
1. Tipuri de modificări bilanțiere. (1 oră)
2. Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare. (1 oră)
3. Analiza şi funcţionarea conturilor. (1 oră)
4. Prezentarea situațiilor financiare anuale. (1 oră)
Structura cursului
Cursul este compus din 11 unităţi de învăţare:
Unitatea de Învățare 1. Contabilitatea generală – obiectul de studiu,
principii, normalizare, armonizare (2 ore)
Unitatea de Învățare 2. Contabilitatea activului bilanțier (2 ore)
Unitatea de Învățare 3. Contabilitatea constituirii capitalului
propriu (2 ore)
Unitatea de Învățare 4. Contabilitatea capitalului împrumutat (2
ore)
ore)
Unitatea de Învățare 5. Prețurile și implicațiile lor în contabilitate (2
Unitatea de Învățare 6. Contabilitatea operaţiilor privind formele de
evaluare a elementelor patrimoniale (3 ore)
Unitatea de Învățare 7. Documentele contabile (2 ore)
Unitatea de Învățare 8. Teorie și model privind contul (3 ore)
Unitatea de Învățare 9. Analiza contabilă a operaților economice și
financiare (2 ore)
Unitatea de Învățare 10. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor
(2 ore) Unitatea de Învățare 11. Contabilitatea rezultatului exerciţiului
financiar (2 ore)
Teme de control (TC)
Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea
vor avea următoarele subiecte:
1. Aplicații practice privind analiza contabilă și etapele acesteia. (2 ore)
2. Aplicații practice privind contul, regulile de funcționare a contului. (2 ore)
3. Aplicații practice privind contul de profit și pierdere, închiderea conturilor de
cheltuieli și venituri. (2 ore)
Bibliografie obligatorie:
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Metoda de evaluare:
Examenul final se susţine sub formă scrisă, pe bază de grile și subiecte în extenso sub
forma aplicațiilor practice, ţinându-se cont de participarea la activităţile tutoriale şi rezultatul
la temele de control ale studentului.
MODUL I
EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE
UI 1. Contabilitatea generală – obiectul de studiu, principii,
normalizare, armonizare
= 2 ore
UI 2. Contabilitatea activului bilanțier
=2 ore
UI 3. Contabilitatea constituirii capitalului propriu
=2 ore
UI 4. Contabilitatea capitalului împrumutat
= 2 ore
UI 5. Prețurile și implicațiile lor în contabilitate
=2 ore
UI 6. Contabilitatea operaţiilor privind formele de evaluare a
elementelor patrimoniale
=3 ore
Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind noţiunile de
contabilitate generală, proces de normalizare şi armonizare contabilă, înţelegerea
cadrului contabil general care stă la baza prezentării informaţiilor financiar –
contabile. Obiective operaţionale: Însuşirea obiectivului şi a rolului
contabilităţii generale, a etapelor procesului de normalizare şi armonizare
contabilă naţională şi internaţională, a principiilor contabile general acceptate şi a
criteriilor de recunoaştere a elementelor situaţiilor financiare.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să
definească contabilitatea general și să identifice structura tranzacțiilor și a
evenimentelor ce sunt cercetate de contabilitate.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să înțeleagă și să elaboreze planuri financiare. Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să dezvolte abilitățile de control a sistemelor informaționale.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să facă diferența între conceptual de normalizare și armonizare contabilă.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să definească principiile contabilității.
Unitatea de învăţare 1
Contabilitatea generală – obiectul de studiu, normalizare,
armonizare, principii
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.4. Îndrumător pentru autoverificare
1.1. Introducere Contabilitatea generală, are rolul de a înregistra tranzacţiile
întreprinderii cu mediul ei extern, pentru determinarea periodică
şi sintetică a situaţiei patrimoniale şi financiare cât şi a
rezultatului operaţiilor efectuate. Informaţiile furnizate de
contabilitatea generală au caracter retrospectiv şi se fac publice,
prin divulgarea produselor ei (situaţiile financiare).
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale;
cunoașterea etapelor procesului de normalizare
şi armonizare contabilă naţională şi
internaţională;
definirea principiilor contabile general acceptate
şi a criteriilor de recunoaştere a elementelor
situaţiilor financiare.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice structura
tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă și să elaboreze planuri financiare;
studenţii vor putea să fie capabili să dezvolte
abilitățile de control a sistemelor informaționale; studenţii vor putea să fie capabili să facă
diferența între conceptual de normalizare și
armonizare contabilă;
1.3. Conținutul unității de învățare
În cele mai multe ţări, contabilitatea generală este
reglementată, adică se bazează pe norme, iar situaţiile
financiare pe care le produce, fiind destinate
terţilor întreprinderii, constituie obiectivul
normalizării, atăt pe plan naţional căt şi internaţional.
Funcţiile contabilităţii generale pot fi sintetizate astfel:
-funcţia de înregistrare exhaustivă a tranzacţiilor întreprinderii, în scopul determinării periodice a situaţiei patrimoniale şi financiare şi a rezultatului global; -funcţia de comunicare financiară externă;
-funcţia de instrument de verificare şi probă, generată de raţiuni juridice şi fiscale; -funcţia de instrument de gestiune internă a
întreprinderii;
-funcţia de furnizare a informaţiilor necesare
realizării sintezelor macroeconomice
(întocmirea conturilor naţionale);
-funcţia de satisfacere a cerinţelor informaţionale ale analizei financiare. Normalizarea contabilă este procesul prin care se
armonizează prezentarea documentelor de
sinteză, metodele contabile şi terminologia.
Armonizarea contabilă internaţională este procesul prin care regulile sau normele naţionale, diferite de la o ţară la alta, uneori divergente,
sunt perfecţionate pentru a fi făcute
comparabile.
Reglementările contabile actuale OMF 3055/2009
adaugă celor şase principii contabile
clasice care se regăseau în Legea 82/1991 încă trei,
astfel că în prezent putem vorbi despre 9 principii
contabile după cum urmează:
-principiul continuităţii activităţii -principiul permanenţei metodelor
-principiul prudenţei
-principiul independenţei exerciţiului - principiul evaluării separate a elementelor de activ şi
de pasiv
-principiul intangibilităţii
-principiul necompensării
-principiul prevalenţei economicului asupra juridicului -principiul pragului de semnificaţie
ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
normalizare contabilă
armonizare contabilă
principii contabile cadrul contabil general
caracteristicile calitative ale informațiilor financiar-contabile
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Care este programul de armonizare contabilă din România?
2. Care sunt reglementările contabile care stau la baza principiilor contabile din
România? 3. Caracterizați importanța principiilor contabile din România.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Datoriile faţă de bugetul de stat sunt:
a) datorii comerciale b) datorii sociale
c) datorii salariale
d) datorii fiscal
e) datorii financiare.
2. Precizaţi care din următoarele procedee se foloseşte pentru realizarea dublei înregistrări: a) balanţa de verificare
b) bilanţul contabil
c) contul d) comparaţia
e) inventarierea .
3. Procedeele specifice ale contabilităţii sunt: a) analiza, sinteza, calculaţia şi evaluarea
b) documentaţia, contul şi inventarierea
c) contul, balanţa de verificare şi bilanţul contabil
d) documentele justificative şi bilanţul contabil. 4. Principiile contabile legale admise sunt:
a) principiul permanenţei metodelor, al necompensării, al continuităţii activităţii, al
independenţei exerciţiului, al stabilirii obiectului evaluării şi al intangibilităţii bilanţului
de deschidere
b) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere, al stabilirii obiectului evaluării, al permanenţei metodelor, al evaluării la un preţ real, al prudenţei şi al necompensării
c) principiul necompensării, al prudenţei, al continuităţii activităţii, al independenţei
exerciţiului, al permanenţei metodelor şi al intangibilităţii bilanţului de deschidere
d) principiul prudenţei, al continuităţii activităţii, al independenţei exerciţiului, al
permanenţei metodelor, cuantificării influenţei factorului timp şi al intangibilităţii bilanţului de deschidere.
5. Funcţiile contabilităţii generale sunt:
a) funcția de înregistrare
b) funcția de evaloare pe baza indicatorilor economic-financiari
c) funcția de apreciere reală a rezultatelor obținute d) funcția de diagnosticare a stării de sănătate financiară.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Unitatea de învăţare 2
Contabilitatea activului bilanțier
2.1. Introducere
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
2.3. Conţinutul unităţii de învăţare
2.4. Îndrumător pentru autoverificare
2.1. Introducere Desfăşurarea oricărei activităţi este condiţionată de
existenţa şi utilizarea anumitor mijloace economice specifice
(sub formă materială şi bănească), determinate de
particularităţile obiectului de activitate. Sursa de provenienţă a
mijloacelor economice, ce dau expresia activului bilanţier, o
constituie capitalul, dar și rezervele entității economice.
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii generale;
însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare
în contabilitate a elementelor componente
ale activelor imobilizate, activelor circulante
provenite de la terţi; cunoașterea legislației privind structura și
formele de manifestare a activului.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice structura
tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă și să elaboreze planuri financiare;
studenții vor cunoaște conținutul economic și
funcțiunea contabilă a conturilor de activ;
2.3. Conținutul unității de învățare
Indiferent de obiectul de activitate (producţie,
comercializare, prestări servicii, executare de lucrări) este
necesar ca o societate comercială să facă investiţii şi să se
aprovizioneze cu mijloacele economice necesare
desfăşurării activităţii,
În funcţie de modul în care participă şi se consumă pe
parcursul unui ciclu de exploatare, mijloacele economice
se clasifică în :
A) - mijloace economice care participă la mai
multe cicluri de exploatare, consumându-se treptat (active
corporale şi necorporale pe termen lung sau imobilizări
corporale şi necorporale);
B) - mijloace economice care participă la un
singur ciclu de exploatare, consumându-se la prima
utilizare (active pe termen scurt sau circulante).
Activele sunt bunuri economice, se împart în trei categorii:
active imobilizate
active circulante
Cheltuieli în avans
Activele imobilizate sunt:
imobilizări necorporale
imobilizări corporale
imobilizări financiare
Activele circulante:
stocuri
disponibilități bănești
creanțe
Amortizarea, presupune recuperarea investiției în
timp și cuprinde 3 metode:
amortizare liniară amortizare degresivă
amortizare accelerată
ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
mijloace economice pe termen lung
mijloace economice pe termen scurt
bază de impozitare
TVA
amortizare
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Care sunt mijloacele economice pe termen lung?
2. Care sunt mijloacele economice pe termen scurt? 3. Caracterizați importanța amortizări în România.
4. Contabilitatea imobilizărilor.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Să se întocmească planul de amortizare accelerată pentru mijlocul de transport din
exemplul de mai sus şi să se înregistreze în contabilitate amortizarea aferentă primei luni de
utilizare.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Unitatea de învăţare 3
Contabilitatea constituirii capitalului propriu
3.1. Introducere
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
3.3. Conţinutul unităţii de învăţare 3.4. Îndrumător pentru autoverificare
3.1. Introducere
Desfăşurarea oricărei activităţi este condiţionată de
existenţa şi utilizarea anumitor mijloace economice specifice
(sub formă materială şi bănească), determinate de
particularităţile obiectului de activitate. Sursa de provenienţă a
mijloacelor economice, ce dau expresia activului bilanţier, o
constituie capitalul, dar și rezervele entității economice.
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale; însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare în
contabilitate a elementelor componente ale
activelor imobilizate, activelor circulante
provenite de la terţi;
cunoașterea legislației privind structura și
formele de manifestare a capitalului propriu.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice structura tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă și
să elaboreze planuri financiare;
studenții vor cunoaște conținutul economic și
funcțiunea contabilă a conturilor de capitaluri
proprii;
Noţiunea de
capital
3.3. Conținutul unității de învățare
Structura și formele de manifestare a capitalului:
Capitalul propriu reprezintă sumele nedatorate în
momentul închiderii exerciţiului, ele aparţinând
proprietarilor, sau altfel spus, „reprezintă interesul rezidual
al acţionarilor în activele unei întreprinderi, după deducerea
tuturor datoriilor acesteia”. El este dobândit prin aportul
proprietarilor, prin autofinanţare ori din alte resurse
financiare. În mod concret, capitalul propriu se identifică
cu: aporturile de capital, primele de capital, rezervele,
rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.
Nivelul capitalului social este determinat de izvoarele de
provenienţă sau sursele sale de constituire:
- aportul asociaţilor, persoane fizice sau juridice; şi - subscripţia publică a acţiunilor ce se emit de societatea nou constituită sau preexistentă, în baza unui
prospect de emisiune, întocmit conform normelor legale, de către acţionarii fondatori, respectiv de Consiliul de Administraţie în baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.
Ca structură, capitalul social al unei societăţi, poate cuprinde două forme:
- capital subscris, reprezentat de angajamentele de aport
pe care proprietarii şi le-au luat în momentul înfiinţării societăţii. El coincide cu capitalul social prevăzut în contractul de societate şi statut;
- capitalul subscris vărsat, cuprinde partea de capital
subscris care a fost pus la dispoziţia întreprinderii.
Evidenţa capitalului social subscris şi vărsat în natură şi/sau în numerar de către acţionarii sau asociaţii societăţii şi a modificării acestuia, (mărire sau reducere) se
realizează cu ajutorul contului 101 „Capital”, cu funcţie contabilă de pasiv.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
capital propriu;
capital subscris;
capital subscris vărsat;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă capitalul propriu?
2. Care este deosebirea între capitalul subscris nevărsat și capitalul subscris vărsat?
3. Contabilitatea capitalului.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Dispuneţi de următoarele date: capital social 800 lei; prime de capital 200 lei; rezerve 60;
pierdere 80 lei; subvenţii pentru investiţii 280 lei; rezerve din reevaluare 150 lei; datorii faţă
de furnizori 150 lei; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 160 lei; datorii faţă de salariaţi 80
lei.
A. Capitalul propriu este egal cu:
a) 1.130 lei
b) 1.410 lei
c) 1.640 lei
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Unitatea de învăţare 4
Contabilitatea capitalului împrumutat
4.1. Introducere
4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
4.3. Conţinutul unităţii de învăţare
4.4. Îndrumător pentru autoverificare
4.1. Introducere
Împrumuturile şi datoriile asimilate, cu termen de
rambursare mai mare de un an, sunt încadrate în categoria
capitalurilor permanente sub denumirea de capitaluri
împrumutate, deoarece ele au menirea de a finanţa activitatea
unităţii patrimoniale cu caracter de relativă permanenţă.
4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale;
însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare în contabilitate a elementelor componente ale
activelor imobilizate, activelor circulante
provenite de la terţi;
cunoașterea legislației privind structura și formele de manifestare a împrumuturilor.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice structura
tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă și
să elaboreze planuri financiare;
studenții vor cunoaște conținutul economic și funcțiunea contabilă a conturilor de împrumuturi;
4.3. Conținutul unității de învățare
Structura și formele de manifestare a capitalului
împrumutat:
Din această categorie fac parte următoarele împrumuturi:
- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni şi prime de
rambursare a acestora; - credite bancare pe termen lung şi mediu; - datorii legate de participaţii şi alte împrumuturi şi datorii asimilate precum şi dobânzi aferente acestora.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
împrumuturi;
credite pe termen lung și mediu;
credite pe termen scurt;
datorii;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă capitalul împrumutat?
2. Care este deosebirea între credite pe termen lung și credite pe termen scurt?
3. Contabilitatea datoriilor.
4. Structurile bilanțiere privind activele, capitalurile proprii și datoriile.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Se dau următoarele cheltuieli şi venituri:
cheltuieli de exploatare = 500.000 lei cheltuieli financiare = 200.000 lei
cheltuieli extraordinare = 100.000 lei
venituri din exploatare = 800.000 lei
venituri financiare = 100.000 lei venituri extraordinare = 150.000 lei.
Calculaţi rezultatele parţiale ale exerciţiului financiar, precum şi rezultatul final.
2. Care din următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale ? a) capitalul social
b) cheltuieli de constituire
c) cheltuieli de cercetare- dezvoltare d) fondul comercial
e) programe informatice.
3. Care din următoarele structuri nu fac parte din pasivul patrimoniului ?
a) capitalul social b) cheltuieli de constituire
c) rezultatul exerciţiului
d) rezerve
e) subvenţii pentru investiţii.
4. Ȋn cadrul bilanţului contabil din România, clasificarea activelor şi pasivelor se face după:
a) natura şi destinaţia activelor şi pasivelor b) activele după destinaţie şi lichiditate, pasivele după originea şi exigibilitatea lor
c) destinaţia activelor si pasivelor
d) natura juridică a pasivelor şi a activelor
e) nu există criterii de clasificare. 5. Care din grupele de bilanţ contabil enumerate mai jos cuprinde un singur post bilanțier:
a) datorii
b) capitaluri proprii c) active imobilizate
d) prime privind rambursarea obligaţiunilor
e) active circulante.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Unitatea de învăţare 5
Preţurile şi implicaţiile lor în contabilitate
5.1. Introducere
5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
5.3. Conţinutul unităţii de învăţare 5.4. Îndrumător pentru autoverificare
5.1. Introducere
Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii
care constă în cuantificarea şi exprimarea valorică, în etalon
bănesc, a existenţei, mişcării şi transformării patrimoniului
economic pentru a-l reflecta în contabilitate. Sunt evaluate astfel
bunurile materiale, creanţele, obligaţiile, cheltuielile şi
veniturile, rezultatele financiare precum şi toate operaţiile
economice ce au loc cu ele, folosindu-se în acest fel preţurile şi
tarifele.
5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale;
însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare în contabilitate a elementelor componente ale
activelor imobilizate, activelor circulante
provenite de la terţi;
cunoașterea legislației privind structura și formarea prețului.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice structura tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă și
să elaboreze planuri financiare;
studenții vor cunoaște metodele de evaluare a
prețurilor;
5.3. Conținutul unității de învățare
Conţinutul evaluării constă în înmulţirea elementelor
patrimoniale supuse evaluării
exprimate cantitativ cu elemente băneşti concretizate în
preţuri, tarife şi costuri. În scopul realizării unei imagini fidele a patrimoniului,
a situaţiei financiare şi a rezultatelor, la efectuarea
evaluării se vor respecta următoarele principii:
- costul istoric - costul actual
- valoarea realizabilă
- valoarea actualizată. Pentru evaluarea elementelor patrimoniale se pot
folosi diverse costuri, preţuri sau tarife. Ele se folosesc
atât pentru evaluarea bunurilor achiziţionate din afara
unităţii-cost de achiziţie-cât şi pentru cele fabricate în
unitate-cost de producţie.
Prețurile se compun din:
preţuri cu ridicata;
adaosul comercial.
Tarifele sunt elementele băneşti, asemănătoare
preţurilor.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
cost;
preț;
tarif;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă costul?
2. Care este deosebirea între costul de achiziţie și costul de producție?
3. Contabilitatea creanțelor.
Teste de evaluare/autoevaluare
1) Capitalurile proprii nu includ:
a) Pierderea reportată b) Profitul exercițiului curent
c) Prime de capital
d) Rezervele legale.
2) Datoriile nu includ:
a) Capital social subscris nevărsat b) Furnizori
c) Credite bancare pe termen scurt
d) Credite bancare pe termen lung.
3) Activele imobilizate sau fixe nu includ:
a) Brevete b) Mașini c) Obligațiuni
d) Clienți.
4) Activele circulante nu includ:
a) Produse finite și semifabricate
b) Materii prime și materiale consumabile
c) Fondul commercial d) Obiecte de inventor.
5) Modificarea de volum A + X = P + X este determinată de operația economică:
a) Acordarea unui avans de trezorerie
b) Virarea datoriilor comerciale din contul de disponibil c) Aprovizionarea cu mărfuri pe bază de credit comercial
d) Achitarea furnizorului din credit bancar.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Unitatea de învăţare 6
Contabilitatea operaţiilor privind formele de evaluare a elementelor
patrimoniale
6.1. Introducere
6.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
6.3. Conţinutul unităţii de învăţare
6.4. Îndrumător pentru autoverificare
6.1. Introducere Desfăşurarea oricărei activităţi este condiţionată de
existenţa şi utilizarea anumitor mijloace economice specifice
(sub formă materială şi bănească), determinate de
particularităţile obiectului de activitate. Bunurile ieşite din
unităţi sau din depozite (vândute sau consumate) se evaluează şi
se înregistrează (se scad din gestiune) la valoarea lor de intrare
numită şi valoare contabilă sau cost istoric.
6.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale;
însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare
în contabilitate a elementelor patrimoniale;
cunoașterea în contabilitate a evaluări elementelor patrimoniale la ieșirea din
patrimoniu a elementelor patrimoniale.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice structura
tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili calculeze prin
metoda FIFO; LIFO și CMP;
studenții vor cunoaște conținutul economic și funcțiunea contabilă a conturilor de stocuri;
6.3. Conținutul unității de învățare
Evaluarea elementelor patrimoniale în
contabilitate se diferenţiază în raport de momentul
efectuării, natura elementelor patrimoniale şi a
operaţiilor care modifică masa patrimoniului. Astfel, în
raport de momentul când se efectuează, evaluarea se
face:
la intrarea bunurilor în patrimoniu;
la ieşirea lor din patrimoniu sau la
trecerea în consum;
la inventariere;
cu prilejul închiderii exerciţiului
economico- financiar.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
inventar;
exercițiul financiar;
patrimoniu;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă cosumul de materii prime?
2. Care este deosebirea între metodele de evaluare a patrimoniului la ieșirea stocului de
marfă?
3. Evaluarea patrimoniului în contabilitate.
4. Ce reprezintă inventarierea?
5. Contabilitatea stocurilor.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Evaluaţi la ieşire, după metoda Fifo, stocul de marfă prezentat mai jos:
Intrări la 01.01.N 100 kg x 10 u.m.
Intrări la 15.01.N 1000 kg x 11 u.m. Intrări la 20.01.N 800 kg x 12 u.m. Ieşiri la 17.01.N 700 kg x ? u.m. Ieşiri la 25.01.N 900 kg x ? u.m.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
MODUL II
ASPECTE PRACTICE PRIVIND ANALIZA CONTABILĂ
UI 7. Documentele contabile
=2 ore
UI 8. Teorie și model privind contul
=3 ore
UI 9. Analiza contabilă a operaților economice și financiare
=2 ore
UI 10. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor
=2 ore
UI 11. Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar
=2 ore
Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea în
contabilitate a operaţiilor economice în care sunt implicaţi terţii, furnizori,
clienți, stat, salariaţi, precum şi a operaţiilor de trezorerie privind decontarea
tranzacţiilor
Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de evaluare şi
înregistrare în contabilitate a achiziţiilor de la furnizori şi decontarea acestora
prin trezorerie, a vânzărilor către clienţi şi încasării acestora cu ajutorul
elementelor de trezorerie, a decontărilor cu salariaţii, bugetul de stat şi alte
bugete şi fonduri.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să definească conceptele de bază privind analizele contabile.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să realizeze în sistem informatic contabilitatea analitică și contabilitatea sintetică
specific diverselor tipuri de entități.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să dezvolte abilitățile de control a sistemelor informaționale.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie capabili să dezvolte un
model de înregistrare cronologică a mişcării elementelor bilanţiere sau din contul de
profit şi pierdere.
Unitatea de învăţare 7
Documente contabile
7.1. Introducere
7.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
7.3. Conţinutul unităţii de învăţare
7.4. Îndrumător pentru autoverificare
7.1. Introducere Orice operaţie economică şi financiară referitoare la
existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale ale unităţii
economice, pentru a putea fi înregistrate în conturi, trebuie mai
întâi consemnate în documente care să ateste înfăptuirea lor.
7.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale; însuşirea procedurilor de întocmire a
documentelor contabile;
cunoașterea registrelor contabile.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice registrele contabile;
studenţii vor putea să fie capabili să completeze
documentele contabile;
studenții vor cunoaște modalitatea de înregistrare
în contabilitate a operațiilor economico-
financiare pe baza documentelor contabile;
7.3. Conținutul unității de învățare
Formularele folosite ca documente contabile pot fi
tipizate şi netipizate.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile
obligatorii în care unităţile patrimoniale înregistrează
juridic, cronologic şi sistematic operaţiile economice şi
financiare consemnate în documentele justificative,
care produc modificări în patrimoniul acestora.
Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt:
- registrul-jurnal
- registrul-inventar
- registrul “cartea mare”
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
Documente contabile;
Registre contabile;
tipizate;
netipizate;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă documentele contabile?
2. Care este deosebirea între registrul jurnal și registrul inventar?
3. Care este termenul de păstrare a documentelor contabile?
Teste de evaluare/autoevaluare
1. La data de 1.01.anul N, valoarea contabilă brută a utilajelor de la S.C ANA S.A era de
120.000 lei. Acestea au fost achiziţionate în luna decembrie a anului N-1 şi au o durată de utilizare de 8 ani. SID 5121 = 23.000 lei, SIC 1012 = 23.000 lei.
Ȋn cursul exerciţiului N societatea comercială realizează următoarele operaţii:
a) în luna ianuarie construieşte în regie proprie un depozit al cărui cost de producţie este de
48.000 lei, durata de utilizare fiind de 50 ani.
b) în luna aprilie achiziţionează mobilier în valoare de 6.000 lei, TVA 24%, conform facturii
fiscale. Transportul este efectuat de societatea furnizoare, iar cheltuielile aferente de 300 lei,
TVA 24%, sunt facturate S.C ANA S.A. Durata de utilizare a mobilierului este de 6 ani.
c) în luna iulie începe, în regie proprie, construcţia unei clădiri, pentru care, până la sfârşitul anului, realizează cheltuieli în valoare de 25.000 lei, urmând a fi finalizată în anul următor.
Durata de utilizare a clădirii este de 50 ani.
d) în luna octombrie plăteşte din contul bancar un avans în valoare de 22.320 le (inclusiv TVA 24%) pentru achiziţionarea unui mijloc de transport cu o durată de utilizare de 8 ani .
S.C ANA S.A aplică metoda de amortizare liniară.
Se cere : 1. Determinarea valorii contabile nete a imobilizărilor S.C ANA S.A la sfârşitul anului
N.
2. Ȋntocmiţi pe scurt analiza contabilă. Scrieţi formulele contabile aferente operaţiilor
economice enunţate, inclusiv regularizarea TVA şi închiderea conturilor de venituri
şi cheltuieli.
3. Ȋntocmiţi balanţa de verificare cu 2 serii de egalităţi şi completaţi acest document.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene.
Unitatea de învăţare 8
Teorie și model privind contul
8.1. Introducere 8.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
8.3. Conţinutul unităţii de învăţare
8.4. Îndrumător pentru autoverificare
8.1. Introducere Fiecare cont din contabilitatea curentă are un anumit
conţinut economic, determinat de elementul patrimonial a cărui
situaţie se reflectă cu ajutorul contului respectiv şi datorită căruia
ele prezintă anumite particularităţi prin care se deosebesc unul de
altul. Cu toate acestea conturile se găsesc într-o strânsă legătură şi
condiţionare reciprocă, determinată de corelaţiile existente între
diferitele elemente patrimoniale ce formează obiectul
contabilităţii şi de reflectarea elementelor respective cu ajutorul
lor pe baza dublei înregistrări, formând astfel, în totalitatea lor, un
sistem unitar
8.2. Obiectivele şi competenţele
unităţii de învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea procedeelor de întocmire a contului;
însuşirea regulilor de funcționare a conturilor; cunoașterea tipurilor de modificări bilanțiere.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să înregistreze în conturi
tranzacțiile și evenimentele ce sunt cercetate de
contabilitate;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă
regulile de funcționare a conturilor;
studenții vor cunoaște ce este debitul și creditul
unui cont.
8.3. Conținutul unității de învățare
Modificările elementelor patrimoniale determinate de
operaţiile economice şi financiare au fost
demonstrate într-un capitol anterior, utilizând bilanţul
contabil ca instrument de înregistrare.
Orice cont deschis în contabilitatea curentă are un anumit conţinut economic, determinat de însuşi elementul patrimonial care se evidenţiază cu ajutorul
său şi care poate fi:
- bun economic de o anumită destinaţie, ca de
exemplu: mijloc fix, materie primă, produs finit,
numerar în casieria unităţii, disponibil la bancă, etc.
- sursă de finanţare, în funcţie de modul de provenienţă a bunurilor economice, ca de exemplu capital social, credite pe termen lung, mediu sau scurt, datorii faţă de bugetul
statului, faţă de furnizori, etc. - proces economic, care antrenează venituri şi cheltuieli în fazele circuitului economic, ca de
exemplu aprovizionarea cu materiale şi mărfuri,
producţia de bunuri materiale, lucrări şi servicii,
vânzarea produselor şi a mărfurilor, etc.
- rezultat financiar, care se
prezintă sub formă de profit sau
pierdere.
Structura contului
Elementele care formează structura contului sunt: -titlul sau denumirea contului
-debitul şi creditul contului
-totalul sumelor -soldul contului
-explicaţia operaţiilor înregistrate în cont.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
cont;
debit;
credit;
rulaj;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă rulajul contabil?
2. Care este deosebirea între debit și credit?
3. Care sunt tipurile de modificări bilanțiere?
Teste de evaluare/autoevaluare
Societatea “BALOO” S.A. prezintă următorul bilanţ contabil iniţial (în lei) - lei-
ACTIV Solduri
iniţiale CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII Solduri
iniţiale Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000 1.000
6.000
3.000
Capital social Rezerve
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen lung
5.000 1.000
4.000
1.500
500
TOTAL ACTIV 12.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
12.000
În cursul lunii ianuarie au loc operaţiile:
1) Se dau în consum materii prime în sumă de 500 lei;
2) Cumpărare de mărfuri pe credit în sumă de 1.000 lei;
3) Vânzarea mărfurilor de mai sus pe credit la preţ de 2.000 lei;
4) Salarii plătite cu cec bancar 200 lei;
5) Primirea facturii pentru o reparaţie efectuate de o altă societate 150 lei;
6) Plata cu cec a chiriei datorate pentru un strung închiriat 700 lei, din care 300 lei
aferente lunii viitoare.
7) Plata cu cec a facturii de telefon 500 lei;
8) Proprietarul aduce ca aport la capital o clădire în sumă de 800 lei;
9) Plata cu cec a unei dobânzi datorate băncii în sumă de 50 lei;
10) Plata cu cec a unor cheltuieli determinate de inundaţii 20 lei;
11) Emiterea facturii în valoare 1.200 lei reprezentând o reparaţie efectuată unui client;
12) Încasarea unei chirii în sumă de 1.200 lei, din care 200 lei aferente lunii viitoare.
13) Încasarea unei dobânzi în sumă de 1.500 lei ca urmare a unui împrumut acordat;
14) Încasarea unei subvenţii pentru acoperirea unor pierderi survenite în urma unor
calamităţi de 150 lei de la un debitor.
15) Impozite şi taxe plătite cu cec bancar 800 lei;
16) Impozitul pe profit este 20 lei
Se cere:
1. Întocmirea contului de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor şi a veniturilor după natură.
2. Evidenţierea modificărilor bilanţiere produse de operaţiile de mai sus asupra bilanţului
contabil. Se va întocmi câte un bilanţ contabil după fiecare operaţie.
3. Calculul rezultatului pe baza contului de profit şi pierdere şi a bilanţului contabil.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Unitatea de învăţare 9
Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare
9.1. Introducere
9.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
9.3. Conţinutul unităţii de învăţare
9.4. Îndrumător pentru autoverificare
9.1. Introducere Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de
documente a fiecărei operaţii economice şi financiare în parte,
prin descompunerea ei în elemente componente, în scopul
stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora în care
urmează să fie înregistrată operaţia economică respectivă,
concomitent şi cu aceeaşi sumă.
9.2. Obiectivele şi competenţele
unităţii de învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea noțiuni de analiză contabilă;
însuşirea etapelor de analiză contabilă;
cunoașterea și înregistrarea în contabilitate a formulei și articolului contabil.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să realizeze analiza contabilă;
studenţii vor putea să fie capabili să înregistreze
formula contabilă;
studenții vor putea să corecteze formula contabilă prin stornare;
9.3. Conținutul unității de învățare
Analiza contabilă
Analiza contabilă prezintă o importanţă deosebită
pentru munca practică de evidenţă, întrucât asigură
înregistrarea operaţiilor economice şi financiare numai
cu ajutorul acelor conturi care corespund conţinutului
lor economic. De aceea, orice operaţie economică şi
financiară consemnată într-un document, înainte de
înregistrare trebuie să fie supusă analizei contabile.
Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea unor etape strict succesive:
Determinarea naturii operaţiei. În această
etapă se citeşte cu atenţie documentul,
stabilindu-se ce se înţelege prin operaţia în
cauză, la ce se referă ea (încasare, plată,
aprovizionare cu materii prime, obţinerea de
produse finite, etc).
Determinarea influenţei operaţiei
economice asupra patrimoniului. În
această etapă se stabileşte în care din patru tipuri de modificări ale patrimoniului se
încadrează, după care se stabileşte concret ce element patrimonial se modifică, în ce
sens (creştere sau micşorare) şi cu ce sumă.
Stabilirea conturilor corespondente.
După ce în etapa precedentă s-a stabilit
elementul patrimonial ce a suferit
modificări, în această etapă se deduc
conturile corespondente în care urmează să
se înregistreze operaţia economică sau
financiară.
Stabilirea părţii conturilor
corespondente-debit sau credit. Pe baza
regulilor de funcţionare a conturilor se
stabileşte partea conturilor corespondente-
debit sau credit-în care urmează să se
înregistreze operaţia analizată.
Întocmirea formulei contabile. La finalul
analizei contabile, corespondenţa conturilor
se redactează într-un anumit fel care se numeşte formulă contabilă.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
operație;
formulă;
articol;
analiză;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă analiza contabilă?
2. Care este deosebirea între formula contabilă și articolul contabil?
3. Aspecte practice privind analiza contabilă.
4. Contabilitatea trezoreriei.
Teste de evaluare/autoevaluare
O societate comercială livrează pe bază de aviz de însoţire a mărfii mărfuri la un preţ
de vânzare de 6.256 lei. Ulterior întocmeşte factura şi o încasează prin bancă. Societatea ţine
evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie care pentru mărfurile vândute este 4.600 lei.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene.
Unitatea de învăţare 10
Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor
10.1. Introducere 10.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
10.3. Conţinutul unităţii de învăţare
10.4. Îndrumător pentru autoverificare
10.1. Introducere
Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către
unitatea patrimonială pentru: consumurile proprii, munca
prestată în folosul său, obligaţii contractuale şi legale faţă de
terţi, alte situaţii extraordinare.
Veniturile unităţii patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru bunurile livrate, lucrările executate şi prestate
terţilor, obligaţii legale şi contractuale din partea unor terţi, alte
situaţii extraordinare.
10.2. Obiectivele şi competenţele
unităţii de învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare: însuşirea obiectivului şi a rolului cheltuielilor în
contabilitatea generală;
însuşirea obiectivului şi a rolului veniturilor în contabilitatea generală;
cunoașterea modalităților de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor și veniturilor.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice conturile de cheltuieli;
studenţii vor putea să identifice conturile de
venituri;
studenții vor cunoaște conținutul economic și funcțiunea contabilă a conturilor de cheltuieli și
de venituri;
10.3. Conținutul unității de învățare
Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor
este organizată având la bază concepţia dualist. În
consecinţă, ea are ca obiect evaluarea şi
înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de
natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport cu
destinaţia (funcţia) cheltuielilor.
Principalele operaţii contabile privind cheltuielile
sunt legate de:
A. Ocazionarea cheltuielilor care cuprinde:
1) angajarea cheltuielilor
2) consumul propriu
3) plățile
B. Imputarea
Principalele operaţii contabile privind
veniturile sunt legate de :
A. Crearea veniturilor:
1) producţia
2) facturarea livrării bunurilor
3) încasarea veniturilor
B. Încorporarea veniturilor în rezultate
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
cheltuieli;
venituri;
bunuri;
încasări;
plăți;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă cheltuielile?
2. Ce reprezintă veniturile?
3. Care sunt deosebirile și asemănările între cheltuieli și venituri?
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Operația economică încasare în numerar a creanței de la clienți determină modificarea bilanțieră:
a) A = P + X – X
b) A + X = P + X
c) A +X – X = P d) A – X = P – X
2. Operația economică plata datoriei față de furnizor din contul Casa determină
modificarea bilanțieră: a) A = P + X – X
b) A + X = P + X
c) A +X – X = P
d) A – X = P – X
3. În bilanțul contabil elementele de activ sunt structurate in ordinea:
a) Crescătoare a lichidității lor
b) Crescatoare a exigibilității lor
c) Descrescătoare a lichidității lor
d) Cronologică a intrării în patrimoniu.
4. Care din următoarele funcții nu aparțin bilanțului:
a) Informațională
b) De control gestionar c) Previzională
d) De generalizare.
5. Operația economică încasarea unei creanțe în contul Bancă determină modificarea
bilanțieră: a) A = P + X – X b) A + X = P + X
c) A +X – X = P
d) A – X = P – X
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Unitatea de învăţare 11
Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar
11.1. Introducere 11.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
11.3. Conţinutul unităţii de învăţare
11.4. Îndrumător pentru autoverificare
11.1. Introducere Desfăşurarea oricărei activităţi este condiţionată de
existenţa şi utilizarea anumitor venituri și cheltuieli, determinate
de particularităţile obiectului de activitate în vederea stabiliri
rezultatului exercițiului și determinarea profitului impozabil.
Profitul impozabil stabilit potrivit prevederilor în vigoare se
calculează şi evidenţiază trimestrial, cumulat de la începutul
anului.
11.2. Obiectivele şi competenţele
unităţii de învăţare Obiectivele unităţii de învăţare:
însuşirea tehnicii de înregistrare în contabilitate a elementelor componente ale cheltuielilor și
veniturilor;
cunoașterea legislației privind impozitarea
profitului.
Competenţele unităţii de învăţare:
studenţii vor putea să identifice cheltuielile
nedeductibile fiscal;
studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă deducerile fiscale;
studenții vor cunoaște să calculeze rezultatul exercițiului;
studenții vor cunoaște să calculeze profitul net;
11.3. Conținutul unității de învățare
Rezultat contabil
Rezultatul exercițiului financiar se calculează ca
diferență între total venituri și total
cheltuieli, pentru calcularea profitului net.
Pentru impozitarea profitului trebuie să se ţină seama de delimitarea între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal:
- rezultatul contabil definit anterior reprezintă suma
globală a profitului sau pierderii exerciţiului
financiar ce figurează în contul 121 Profit şi pierdere,
înainte de impozitare;
- rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau
pierderea fiscală a exerciţiului, stabilit potrivit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculează volumul impozitelor exigibile sau rambursabil.
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
rezultatul exercițiului;
profit;
impozit;
rezultat fiscal;
rezultat contabil;
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Ce reprezintă rezultatul financiar contabil?
2. Ce reprezintă profitul impozabil?
3. Ce reprezintă profitul net?
Teste de evaluare/autoevaluare
1. O întreprindere acordă un avans unui furnizor pentru achiziţionarea unei instalaţii, în
valoare de 50 000 lei, conform ordinului de plată. Instalaţia în curs de execuţie se
preia conform facturii furnizorului în sumă de 300 000 lei, TVA 24%, fără montaj.
Montajul este efectuat de o unitate specializată care facturează lucrarea la 5 000 lei
(unitatea e neplătitoare de TVA). Se recepţioneaza instalaţia după montaj şi se face
decontarea prin virament cu ambii furnizori: de instalaţie şi de montaj. Scrieţi
formulele contabile aferente acestor operaţiuni, cu analiza contabilă pe scurt.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Vasile Bleotu, Doina Maria Tilea, Contabilitatea Generală, Editura Universitară,
București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Vasile Bleotu, Contabilitate. Fundamentele de bază, Editura Pro Universitaria, 2012, 258 pagini, ISBN 978-973-312366-8
3. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
4.*** OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE
Modul I:
Unitatea de învățare 1, 1) d; 2) c; 3) c; 4) c; 5) a.
Unitatea de învățare 2
Plan de amortizare accelerată
Anii de funcţionare
Mod de calcul Amortizarea anuală
Amortizare cumulată
Valoarea rămasă
1 2 3 4 5 Anul 1 7.200 x 50 % 3.600 3.600 3.600 Anul 2 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 4.320 2.880 Anul 3 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 5.040 2.160 Anul 4 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 5.760 1.440 Anul 5 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 6.480 720 Anul 6 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 7.200 -
Înregistrarea amortizării lunare:
- amortizare accelerată: 3.600 / 12 luni = 300 lei
6811
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor
+ A / D
= 2813
Amortizări
privind
imobilizările
+ P / C
200
Unitatea de învățare 3
Capital social 800 lei + Prime legate de capital 200 lei + Rezerve din reevaluare 150 lei + Rezerve 60 lei - Pierdere 80 lei = CAPITAL PROPRIU 1.130 lei
Unitatea de învățare 4 1) Re=800.000-500.000=300.000
Rf=100.000-200.000=-100.000
Rc=300.000-100.000=200.000
Rex=150.000-100.000=50.000
RE=200.000+50.000=250.000
2) a; 3) b; 4) b; 5) d.
Unitatea de învățare 5
1) a; 2) a; 3) d; 4) c; 5) c.
Unitatea de învățare 6 1. Metoda FIFO
Intrări Ieşiri Stoc final
Data operaţiei P.U. Q V P.E. Q V Q V S.I. 01.01.N 10 - - - - - - 100 1000 I. 15.01.N 11 1000 11.000 - - - 1.100 12.000 E 17.01.N - - - 10 x 100 1000
11 x 600 6.600 700 7.600 400 4.400
I. 20.01.N 12 800 9.600 - - - 1.200 14.000 E. 25.01.N - - - 11 x 400 4.400
12 x 500 6.000 900 10.400 300 3.600
STOC la 31.01.N x 1800 20.600 x 1.600 18.000 300 3.600
Verificarea corectitudinii calculelor din tabel (valoric): SF = SI + I – E = 1000+20600-18000
= 3600 lei
Modul II: Unitatea de învățare 7 1. 1. Valoarea contabilă netă a imobilizărilor = Valoarea contabilă brută a imobilizărilor - Amortizarea imobilizărilor
Valoarea contabilă a imobilizărilor = 120.000 + 48.000 + 6.300 = 174.300 lei Valoarea contabilă netă a imobilizărilor = 174.300 – 16.580 = 157.720 lei
Amortizare utilaje = 120.000 : 8 ani = 15.000 lei /an
Amortizare depozit = 48.000 :50 ani x 11 luni
12 luni
Amortizare depozit = 880 lei /an
Amortizare mobilier = 6.300 : 6 ani x 8 luni = 700 lei/an
12 luni Amortizare totala imobilizări = 15.000 + 880 + 700 = 16.580 lei
1.2. FORMULE CONTABILE :
a) obţinerea depozitului în regie proprie:
212 = 722 48.000 lei
+A +P b.1) achiziţie mobilier:
% = 404 7.440 lei
214 +P 6.000 +A
4426 1.440
+A
b.2) înregistrarea cheltuielilor de transport: % = 404 372 lei
214 +P 300
+A 4426 72
+ A
c) înregistrarea clădirii în curs de execuţie: 231 = 722 25.000 lei
+A +P
d) plata avansului pentru mijlocul de transport:
% = 5121 22.320 lei
232 -A 18.000
+A
4426 4.320
+A
e) regularizarea TVA şi inchiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:
4424 = 4426 5.832 +A - A 722 = 121 73.000
- P + P
1.3. ANALIZA CONTABILĂ- PE SCURT :
NR. CRT.
CONTUL
FUNCŢIA CONTABILĂ A CONTULUI
CREŞTE(+)
SCADE(-)
SUMA ȊNREGISTRATĂ
DEBITOARE CREDITOARE
1. 212 ACTIV +D 48.000 - 2. 722 PASIV +C - 48.000 3. 214 ACTIV +D 6.000 - 4. 4426 ACTIV +D 1.440 - 5. 404 PASIV +C - 7.440 6. 214 ACTIV +D 300 - 7. 4426 ACTIV +D 72 - 8. 404 PASIV +C - 372 9. 231 ACTIV +D 25.000 -
10. 722 PASIV +C - 25.000 11. 232 ACTIV +D 18.000 - 12. 4426 ACTIV +D 4.320 - 13. 5121 ACTIV -C - 22.320 14. 4424 ACTIV +D 5.832 - 15. 4426 ACTIV -C - 5.832 16. 121 B, cu rol de P +P - 73.000 17. 722 PASIV -D 73.000 -
TOTAL RULAJE 181.964 181.964
BALANŢA DE VERIFICARE CU 2 SERII DE EGALITĂŢI :
Nr.crt Simbol
Cont Denumire
cont Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1. 1012 Conform Planului General
de
Conturi
23.000 - 23.000 2. 121 73.000 - 73000 3. 212 48.000 48.000 - 4. 214 6.300 6.300 - 5. 231 25.000 25.000 - 6. 232 18.000 18.000 - 7. 404 7.812 - 7.812 8. 4424 5.832 5.832 - 9. 4426 5.832 5.832 0 -
10. 5121 23.000 22.320 680 - 11. 722 73.000 73.000 - 0
TOTAL 204.964 204.964 103.812 103.812
Unitatea de învățare 8
Contul de profit şi pierdere forma listă cu clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după
natură -lei-
SPECIFICARE EXERCIŢIUL N I
II.
VENITURI DIN EXPLOATARE Venituri din vânzarea mărfurilor
Venituri din lucrări executate şi servicii prestate Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
CHELTUIELI PRIVIND EXPLOATAREA
Cheltuieli cu materii prime
Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
Cheltuieli cu impozite şi taxe
Cheltuieli cu lucrări executate şi servicii prestate Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
Cheltuieli poştale
4.200 2.000
1.200 1.000
3.550
500 1.000
200
800
150 400
500
A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(I – II) – profit 650
III VENITURI FINANCIARE
Venituri din dobânzi 1.500
1.500 IV. CHELTUIELI FINANCIARE
Cheltuieli privind dobânzile 50 50
B. REZULTAT FINANCIAR (III – IV.) – profit 1.450 C.
V.
VI.
REZULTAT CURENT (A+B) – profit
VENITURI EXTRAORDINARE Venituri din subvenţii pentru elemente extraordinare
CHELTUIELI EXTRAORDINARE Cheltuieli privind calamităţile
2.100
150 150
20 20
D. REZULTAT EXTRAORDINAR – profit 130 VII Impozit pe profit
TOTAL VENITURI (I + III + V) TOTAL CHELTUIELI (II + IV. +VI. +VII)
20
5.850 3.640
REZULTAT NET – profit 2.210
Ecuaţia rezultatului pe baza contului de profit şi pierdere este:
Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli = 5.850 lei – 3.640 lei = 2.210 lei (profit).
1. Operaţia determină o scădere a stocului de materii prime (-A) cu 500 lei, concomitent cu creşterea cheltuielilor cu materiile prime, deci apariţia unei pierderi (+A),
modificarea fiind de tipul A+X-X= C+D. Dacă avem în vedere faptul că pierderea figurează
în capitalurile proprii cu semnul minus, modificarea devine A – x = (C –x) + D. Bilanţul în
urma operaţiei 1 se prezintă astfel:
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
2.000 500
Capital social Rezerve
5.000 1.000
Conturi curente la bănci
Clienţi
6.000
3.000
Pierdere Furnizori
Credite bancare pe termen lung Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
(500) 4.000
1.500
500
TOTAL ACTIV 11.500 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
11.5000
2. Operaţia determină o creştere a stocului de mărfuri (+A) concomitent cu crearea
datoriei faţă de furnizori de a plăti contravaloarea mărfurilor achiziţionate (+D), modificarea
fiind de tipul A+x= C + (D + x). Bilanţul contabil va fi:
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME ÎN LEI
Clădiri Materii prime Mărfuri
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000 500 1.000
6.000
3.000
Capital social Rezerve Pierdere
Furnizori
Credite bancare pe termen lung Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.000 1.000 (500)
5.000
1.500 500
TOTAL ACTIV 12.500 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
12.500
3. a) Operaţia determină crearea creanţelor faţă de clienţi de a încasa contravaloarea
mărfurilor vândute (+A) , concomitent cu creşterea veniturilor din vânzări, deci majorarea
profitului, ca element al capitalurilor proprii (+C), modificarea fiind de tipul A+x = (C +x) +
D.
ACTIV SUME ÎN LEI
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME ÎN LEI
Clădiri Materii prime
Mărfuri
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000 500
1.000
6.000
5.000
Capital social Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen
lung
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
5.000 1.000
1.500
5.000
1.500
500
TOTAL ACTIV 14.500 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
14.500
b) În partea a doua, operaţia determină o scădere a stocului de mărfuri (-A)
concomitent cu creşterea cheltuielilor cu mărfurile, deci diminuarea profitului ca element al
capitalului propriu (- C ), modificarea fiind de tipul A- x= (C – x) + D.
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME
ÎN LEI Clădiri
Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000
500
6.000
5.000
Capital social
Rezerve Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen
5.000
1.000 500
5.000
1.500
lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
500
TOTAL ACTIV 13.500 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
13.500
4. Operaţia determină o scădere a disponibilului din contul curent (-A), concomitent
cu majorarea cheltuielilor cu salariile, deci diminuarea profitului ca element al capitalului
propriu, ( - C ), modificarea fiind de tipul A – x = (C – x) + D.
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME ÎN LEI
Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000 500
5.800
5.000
Capital social Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen
lung
5.000 1.000
300
5.000 1.500
ACTIV SUME ÎN LEI
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME ÎN LEI
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
500
TOTAL ACTIV 13.300 TOTAL CAPITALURI
PROPRII ŞI DATORII 13.300
5. Operaţia determină o creştere a cheltuielilor cu reparaţiile, deci diminuarea profitului ca element al capitalului propriu (- C ), concomitent cu crearea datoriei faţă de
furnizori de a plăti contravaloarea facturii, modificarea fiind de tipul A = (C – x) + (D + x),
totalul bilanţului rămânând nemodificat.
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000 500
5.800
5.000
Capital social Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen lung Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.000 1.000
150 5.150
1.500
500
TOTAL ACTIV 13.300 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
13.300
6.a) Pentru partea corespunzătoare lunii curente (400 lei), operaţia determină o
creştere a cheltuielilor cu chiriile, deci diminuarea profitului ca element al capitalului propriu
(- C ), concomitent cu scăderea disponibilităţilor din contul curent, modificarea fiind de tipul
A – x = (C – x) + D.
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME
LEI Clădiri
Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.000
500
5.400
5.000
Capital social
Rezerve Pierdere
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
5.000
1.000 (250)
5.150
1.500
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
500
TOTAL ACTIV 12.900 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
12.900
b) Pentru partea aferentă lunii următoare (300 lei), operaţia determină o scădere de activ la disponibilităţile din contul curent, concomitent cu creşterea cheltuielilor în avans
(+A), deci modificarea este de tipul A +x – x = C + D, totalul fiind neschimbat.
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.000 500
5.100
5.000
300
Capital social Rezerve
Pierdere
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.000 1.000
(250)
5.150
1.500
500
TOTAL ACTIV 12.900 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
12.900
7. Operaţia determină o creştere a cheltuielilor poştale, deci o creştere a pierderii
(+A) sau o diminuare a profitului ca element al capitalului propriu (- C), concomitent cu
reducerea disponibilităţilor din contul curent (-A).
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.000 500
4.600
5.000
300
Capital social Rezerve
Pierdere
Furnizori
Credite bancare pe termen lung Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.000 1.000
(750)
5.150
1.500
500
TOTAL ACTIV 12.400 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
12.400
8. Operaţia determină o creştere a activului la clădiri (+A), concomitent cu creşterea
capitalului social (+ C ), modificarea fiind de tipul A + x = (C + x) + D.
ACTIV SUME ÎN LEI
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII SUME ÎN LEI
Clădiri
Materii prime
2.800
500 Capital social
Rezerve
Pierdere
5.800
1.000
(750)
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Conturi curente la bănci 4.600 Furnizori 5.150
Clienţi 5.000 Credite bancare pe termen lung 1.500
Cheltuieli în avans 300 Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
500
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.800 500
4.550
5.000
300
Capital social Rezerve
Pierdere
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.800
1.000
(800) 5.150 1.500
500
TOTAL ACTIV 13.150 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
13.150
TOTAL ACTIV 13.200 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
13.200
9. Operaţia determină o scădere a disponibilităţilor din contul curent (-A),
concomitent cu creşterea cheltuielilor cu dobânzile, deci majorarea pierderii (+A) sau
diminuarea profitului ca element al capitalurilor proprii (- C ) modificarea fiind de tipul A+x-
x= C + D sau A – x = (C – x) + D
10. Operaţia determină o scădere a disponibilităţilor din contul curent (-A),
concomitent cu creşterea cheltuielilor extraordinare privind calamităţile, deci majorarea
pierderii (+A) sau diminuarea profitului ca element al capitalului propriu (- C ) modificarea
fiind de tipul A+x-x= C + D sau A – x = (C – x ) + D
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME ÎN LEI
Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
2.800 500
4.530
5.000
Capital social Rezerve Pierdere
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
5.800 1.000 (820)
5.150
1.500
ACTIV Cheltuieli în avans
SUME ÎN LEI 300
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
SUME ÎN LEI 500
TOTAL ACTIV 13.130 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
13.130
11. Operaţia determină o creşterea a activului (+A) prin crearea creanţelor faţă de
clienţi de a încasa contravaloarea serviciului prestat, concomitent cu creşterea veniturilor din
prestări de servicii, deci creşterea profitului ca element al capitalului propriu ( + C).
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.800 500
4.530
6.200
300
Capital social Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.800 1.000
380
5.150 1.500
500
TOTAL ACTIV 14.330 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
14.330
12. a) Pentru partea corespunzătoare lunii curente (100.000 lei) operaţia determină o
creştere a disponibilităţilor din contul curent (+A), concomitent cu creşterea veniturilor din
chirii, deci a profitului ca element al capitalului propriu (+ C).
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.800 500
5.530
6.200
300
Capital social Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
5.800 1.000
1.380 5.150
1.500
500
TOTAL ACTIV 15.330 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
15.330
b) Pentru partea aferentă lunii următoare, operaţia determină o creştere a contului
curent (+A), concomitent cu creşterea veniturilor în avans.
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME ÎN LEI
Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.800 500
5.730
6.200
300
Capital social Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
Venituri în avans
5.800 1.000
1.380
5.150 1.500
500
200
TOTAL ACTIV 15.530 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
15.530
13. Operaţia determină o creştere a disponibilităţilor din contul curent (+A),
concomitent cu creşterea veniturilor din dobânzi, deci majorarea profitului ca element al
capitalului propriu (+ C ).
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME ÎN LEI
Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi Cheltuieli în avans
2.800 500
7.230
6.200 300
Capital social Rezerve Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen lung Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
Venituri în avans
5.800 1.000 2.880
5.150
1.500 500
200
TOTAL ACTIV 17.030 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
17.030
14. Operaţia determină o creştere a disponibilităţilor din contul curent (+A),
concomitent cu creşterea veniturilor din despăgubiri, deci majorarea profitului ca element al
capitalului propriu (+ C ).
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
2.800 500
Capital social Rezerve
5.800 1.000
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
7.380
6.200
300
Profit
Furnizori Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
Venituri în avans
3.030
5.150 1.500
500
200
TOTAL ACTIV 17.180 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
17.180
15. Operaţia determină o scădere a disponibilităţilor din contul curent (-A) concomitent cu
creşterea cheltuielilor cu impozitele şi taxele, deci diminuarea profitului ca element al
capitalurilor proprii ( - C ).
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
SUME
ÎN LEI Clădiri Materii prime
Conturi curente la bănci
Clienţi
Cheltuieli în avans
2.800 500
6.580
6.200
300
Capital social Rezerve Profit
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
Venituri în avans
5.800 1.000 2.230
5.150
1.500
500
200
TOTAL ACTIV 16.380 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
16.380
16. Operaţia determină o creştere a datoriilor faţă de stat de a plăti impozitul pe profit
datorat (+ D ), concomitent cu creşterea cheltuielilor cu impozitul, deci diminuarea profitului
ca element al capitalului propriu ( - C ).
ACTIV SUME
ÎN LEI
CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI
Clădiri 2.800 Capital social 5.800
Materii prime 500 Rezerve 1.000
Profit 2.210
Conturi curente la bănci 6.580 Furnizori 5.150
Clienţi 6.200 Credite bancare pe termen
lung
1.500
ACTIV SUME
ÎN LEI CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII SUME
ÎN LEI
Datorii faţă de stat 20
Cheltuieli în avans 300 Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
500
Venituri în avans 200
TOTAL ACTIV 16.380 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
16.380
Calculul rezultatului pe baza bilanţului contabil
Capital propriu la începutul perioadei 6.000 Capital social 5.000
Rezerve 1.000
-lei-
-lei-
Capital propriu la sfârşitul perioadei 9.010 Capital social 5.800 Rezerve 1.000
Profit 2.210
- lei-
Capital propriu la sfârşitul perioadei 9.010 - Capital propriu la începutul perioadei 6.000 - Aportul proprietarului în cursul exerciţiului 800 = Rezultatul exerciţiului 2.210
Unitatea de învățare 9
1.- se înregistrează vânzarea mărfurilor pe baza avizului de expediţie:
418
+ A / D
= %
707
4428
+ P / C
7.757,44
6.256,00
1.501,44
2.- se înregistrează scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:
607
+ A / D
= 371
- A / C
4.600,00
2.- se înregistrează întocmirea şi transmiterea facturii clientului:
4111
+ A / D
= 418
- A / C
7.757,44
4428
- P / D
= 4427
+ P / C
1.501,44
3.- se înregistrează încasarea creanţei asupra clientului:
5121
+ A / D
= 4111
- A / C
7.757,44
Unitatea de învățare 10
1) c; 2) d; 3) a; 4) b. 5) c
Unitatea de învățare 11 FORMULE CONTABILE
1. a. acordare avans furnizorului de instalaţie :
232=5121 50 000
+A -A
b. înregistrarea instalaţiei în curs de execuţie, conform facturii fiscale :
% = 404.1 372 000
231 +P 300 000
+A
4426 72 000
+A
c. facturarea lucrărilor de montaj de către o unitate specializată :
231 = 404.2 5 000
+A +P
d. recepţia finală şi darea în funcţiune a instalaţiei :
2131 = 231 305 000
+A -A
e. plata furnizorului de instalaţie, ţinând cont de avansul acordat :
404.1 = % 372 000
-P 232 50 000
-A
5121 322 000
-A
f. plata furnizorului care a efectuat montajul :
404.2 = 5121 5 000
-P -A
ANALIZA CONTABILĂ- PE SCURT
Nr.
crt CONTUL
FORMULA
CONTABILĂ A
CONTULUI
CREŞTE
(+)
SCADE
(-)
SUMA ȊNREGISTRATĂ
DEBITOARE CREDITOARE
0. 1 2 3 4 5
1. 232 ACTIV +D 50 000 -
2. 5121 ACTIV -C 50 000
3. 231 ACTIV +D 300 000
4. 4426 ACTIV +D 72 000
5. 404.1 PASIV +C 372 000
6. 231 ACTIV +D 5 000
7. 404.2 PASIV +C 5 000
8. 2131 ACTIV +D 305 000
9. 231 ACTIV -C 305 000
10. 404.1 PASIV -D 372 000
11. 232 ACTIV -C 50 000
12. 5121 ACTIV -C 322 000
13. 404.2 PASIV -D 5 000
14. 5121 ACTIV -C 5 000
TOTAL
RULAJE
- - 1.109.000 1.109.000
Top Related