RS
1. Cărui savant îi aparţine concepţia că pentru început tumora este un proces localizat şi, deci, perfect curabil chirurgical
a. Galenusb. Ambroise Parec. Valsalvad. Legrand
2. În ce an a fost fondat Institutul Oncologic din Moldovaa. 1953b. 1960c. 1966d. 1970
3. Cui aparţine paternitatea termenului «deontologie oncologică»:a. Dubreuilhb. N. N. Petrovc. Victor Babeşd. N. N. Blohin
4. Cărui savant aparţine paternitatea termenului de stări precanceroase:a. N. Petrovb. Dubreuilhc. Spitzd. V. Babeş
5. În ce an a fost fondată catedra de ocologie a USMF «N. Testemiţanu»a. 1960b. 1966c. 1976d. 1980
6. Grupa clinică oncologică N 2a înseamnă:a. bolnavii cu stări precanceroaseb. bolnavii cu suspecţie la cancerc. bolnavii cu diagnosticul de cancer după un tratament radicald. bolnavii de cancer confirmat ce necesită un tratament radical
7. Fondatorul primului Institut Oncologic din Rusia este: a. N.Blohin b. N.Petrov c. P.Herţen d. N.Trapeznicov8. Bolnavii cu diagnosticul de cancer confirmat, necesitând un tratament radical fac parte din grupa clinică: a. Ib b. IIa c. III d. IV9. Protocolul stadiului depăşit al cancerului din a patra grupă clinică este constituit din 5 cauze. Câte dintre ele revin tacticii incorecte a medicilor:
a. 2b. 4c. 3d. 5
10. Cine dintre savanţii români este considerat pionier al tratamentului hormonal în cancerul de sân:
1
a. Şt. Nicolaub. I.Juvarac. I.Andreoiud. Amza Jianu
11.Care dintre formele histologice prezentate mai jos nu se referă către cancerul cutanat: a. bazocelulară b. spinocelulară c. cancer cu celule clare d. nediferenţiată
12.Calea predilectă de metastazare a cancerului cutanat este: a. limfogenă b. hematogenă c. formarea sateliţilor din jurul tumorii d. prin continuitate
13.Dintre forme clinice ale bazaliomilui determinaţi-o pe cea incorectă: a. nodulară b. sclerozantă c. chistică d. ulcerantă
14.În ce stadii ale cancerului cutanat sunt admise metodele conservative de tratament după un program radical (radio- sau chimioterapie):
a. T1-3N1M0
b. T1-2N0M0
c. T1-2N1M1
d. T4N0M0
15. Care este incidenţa cancerului cutanat în Moldova: a. 17,8 b. 20,3 c. 14,4 d. 21,216. Unul dintre precancerele pielii descrise mai jos nu are caracter obligant, notaţi-l:
a. boala Bowen b. Eritroplazia Queyrat c. Boala Paget d. Fibroepiteliomul premalign Pinkus
17.Cancerul cutanat metastazează foarte rar, totuşi, odată ce metastazează, care este organul predilect:
a. plămânii b. ficatul c. creierul d. oasele
18.Ce loc ocupă cancerul cutanat în structura oncologică din Moldova: a. 1 b. 2 c. 3 d. 5
19.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu se referă către cancerul cutanat:a. pavimentoasă cu cheratinizareb. pavimentoasă fără cheratinizarec. adenomatoasăd. anaplazică
20.Care este rata supravieţuirii la 5 ani în tratamentul radical al cancerului cutanat diferenţiat:
2
a. 98-100% b. 57-88% c. 56-78% d. 45-56%
21. În etiologia cancerului cutanat rolul nociv decisiv îl are a. vîrsta b. aparteneţa rasială c. factor biologic (viruşi) d. axpunerea la raze solare ultraviolete timp îndelungat e. radiaţia ionisantă.22. Care din stările patologice ale pielei nu fac parte din precancerele absolute a. boala Bowen b. eritroplazia Queyrat c. boala Paget d. ulcer cronic cutanat e. nevul bazo-celular.23. În strucura morbidităţii prin maladii canceroase în R.Moldova cancerul cutanat constituie: a. 20% b. 70% c. 10% d. 50% e. 30%.24. Care din formele histologice descrise mai jos nu se referă la cancerul cutanat: a. pavimentoasă cu keratinizare b. pavimentoasă fără keratinizare c. adenomatoasă d. anaplazică e. bazocelulară.25. Care din semnele enumerate mai jos nu se referă la cancerul cutanat spino-celular a. polimorfism clinic redus b. evoluţie rapidă c. metastaze regionale şi la distanţă d. nu se localizează pe palme e. recidivează rar.26. Care leziune „de debut” din cele enumerate mai jos se referă la cancer cutanat spino-celular: a. „perla” epiteriomatoasă b. eroziune rotund-ovală (2-5mm) c. ulceraţie cu indurare a bazei şi marginilor d. mic nodul semidur e. o mică pată eritematoasă.27. care formă histopatologicăp de carcinom bazocelular (bazaliom) este cel mai frecvent întîlnită a. adenoidă b. pseudochistică c. keratinizată d. solidă e. polimorfă.28. În ce cazuri pronosticul cancerului spino-celular este cel mai nefavorabil? a. T1N0M0 b. T2N1M0 – cu matestaze regionale mobile c. forme radiorezistente d. forme nediferenciate – anaplazice
3
e. forme acute exofite.29. Care metodă diagnostică este cea mai specifică şi veridică în cancer bazo-celulară a. examen de laborator b. examen histopatologic c. examen clinic vizual d. diagnostic cu radioizotopi e. citodiagnostic extemporaneu.30. Care din metodele de tratament enumerate mai jos este de preferinţă în cancer cutanat pavimentos a. electrocoagularea b. chiuretajul şi desicaţia c. crioterapia d. radioterapia e. chirurgicală.31. Care este cea mai eficientă măsură de profilaxie a cancerului cutanat a. protecţia de soare şi de radiaţia ionisantă b. protecţia cicatricilor postcombustionale de traume cronice c. folosirea diverselor creme protectoare d. tratarea la timp a stărilor precanceroase. e. respectarea strictă a igienei personale de către prsoanele, care intră direct în contact cu materialele şi substanţele cancerigene.32. Care din simptomele enumerate nu se referă la cancer spinocelular (pavimentos)? a. ulceraţie b. consistenţă moale a fundului ulceraţiei c. margini iregulate d. nunţă de „sidef” e. prezenţa teleangiectaziei.33. Care din metodele enumerate nu se foloseşte în cadrul tratamentului complex al cancerului cutanat la st IIIa a. radioterapie preoperatorie b. operaţie la focarul primar c. radioterapie postoperatorie d. lazeroterapie e. chimioterapie.34. Cărui stadiu corespunde tumoarea descrisă: Tumoare de dimensiuni considerabile, răspîndită pe verticală şi în ţesuturile adiacente, fără invazie în oase şi cartilaje, fără metastaze regionale depistate? a. st I b. st II c. st IIIa d. st IIIb e. st IVa.35. Care din metastazele cutanate enumerate mai jos, apar în mai multe forme de cancer (gastric, de colon, ovarian, endometrial, mamar, pancreati, ş.a.) a. carcinom inflamator (Hutchinson) b. carcinom „în cuirasă” c. nodul „sister Marz Joseph” d. noduli multipli pe scalp („alopecie neoplazică”) e. metastaze locoregionale pe peretele abdominal.36.Care este ţara cu cea mai înaltă incidenţă a melanomului malign (MM):
a. Austria b. SUA
4
c. Australia d. Elveţia
37.Dintre cele 4 tipuri de structură morfologică care nu este corectă pentru MM (melanomul malign):
a. cu celule epitelioide b. cu celule pavimentoase c. cu celule fuziforme d. combinaţia lui «a» cu «c»
38.Conform datelor lui Breslow profunzimea implicării pielii în MM(melanomul malign) este prezentată în milimetri. Care dintre cei prezentaţi nu sunt corecţi:
a. 0,3-0,5 b. 0-0,75 c. 0,75-1,5 d. 1,5-3,0 mm.
39.Care formă clinică se întâlneşte mai frecvent în melanomul malign «MM»: a. Lentigo melanic malign b. MM cu diseminare la suprafaţă c. MM nodular d. MM acral
40.Care este incidenţa MM(melanomul malign) în Moldova: a. 120/0000 b. 5,70/0000 c. 1,60/0000 d. 3,80/0000
41.Care dintre factorii enumeraţi mai jos nu se înscrie în lista celor ce favorizează apariţia unui melanom:
a. razele ultraviolete b. fumatul c. factorul hormonal d. factorul iradiant
42. Una din formele de metastaze cutanate nu se referă la melanomul malign: a. forma satelită b. forma erizipeloidă c. forma limfatică d. forma tromboflebitică43.Melanomul dispune de trei forme de metastazare cutanată. Excludeţi forma incorectă:
a. satelită b. ulceroasă c. erizipeloidă d. tromboflebitică
44.Numărul melanocitelor la rasa albă faţă de rasa neagră este: a. mai mare b. egal c. mai mic
d. extrem de mic45. Câte niveluri ale melanomului malign cunoaşteţi conform clasificării lui Clark:
a. 3b. 4c. 5d. 6
46. Care nevi au cea mai înaltă capacitate de malignizare? a. nev intradermal
5
b. nev limitrof c. nev juvenil d. nev albastru47. Malanocitele s-au dezvoltat din: a. ţesutul epitelial b. ţesut conjunctiv c. ţesut endotelial d. ţesut nervos e. ţesut muscular.48. Din semnele enumerate care nu se referă la procesul de malignizare al melanomului a. apariţia nodulilor – sateliţi b. modificarea culorii nevului c. micşorarea nevului d. apariţia induraţiei e. creşterea exofită.49. Care metodă de investigaţie este absolut interzisă în diagnosticul melanomului malign. a. termografie b. scintigrafia cu radioizotopi (32P) c. citodiagnostic prin biopsie incizională d. metoda clinică e. determinarea în ser a MSP (Melanoma specific protein).50. Care factor influenţează negativ pronosticul melanomului malign: a. vîrsta pacientului b. apartenenţa de sex c. gradul de răspîndire al melanomului d. schimbarea bruscă a culorii în procesul de evoluţie a tumorii e. localizarea.51. Despre ce fel de melanom este vorba reeşind din următoarea descriere: Se întîlneşte mai mult la bărbaţii cu localizare preponderent pe trunchi, noduli de diverse dimensiuni şi forme, fără halou pigmentar, culoare tipică – albastru – închis spre negru. a. lentigo melanic malign b. melanom malign c. melanom subunchial d. melanom apigmentar e. melanom malign nodular.52. Care este metoda de elecţie pentru melanomul malign, localizat pe faţă la st I-II? a. radioterapie primară b. radioterpaie adjuvantă c. crioterapie d. chimioterapie e. electrochirurgicală + limfadenectomie obligatorie53. Măsura cea mai eficientă de profilaxie a melanomului malign este: a. examene profilactice b. profilaxie individuală la locul de muncă c. evitarea expunerii la raze ultraviolete d. tratamentul activ al nevilor e. educaţia sanitară a populaţiei.54. Tumora primară între 1,5-4mm în grosime şi/sau invadarea stratului reticular al dermei conform clasificării lui Clark corespunde gradului: a. I b. II c. III
6
d. IV e.V55. Melanomul malign metastează masiv, rapid, limfo-hematogen preponderent în: a. dermă b. plămîni c. în toate organele cu incidenţă aproximativ egală d. în ganglionii regionali e. în oase.56. Care semn clinic este decisiv în diagnosticul melanomului juvenil: a. localizarea în straturile superficiale ale dermei b. edem şi teleangioectazii c. localizarea pe pielea feţei d. coloraţie roz – roşietic sau roz – gălbui e. absenţa pilozităţii.57. Care metodă de tratament se socoate mai eficientă la momentul actual în melanomul malign? a. electrochirurgie b. radioterapie primară c. radioterapie cu folosirea radiosensibilizatorilor d. chimioterapie e. tratamentul combinat (radioterapie preoperatorie + excizie lărgită).58. Care hormon inhibă producerea melaninei? a. testosteronul b. progesteronul c. tiroxina d. hormonul adrenocorticotrop e. hormonul hipofizar59. Care este cel mai caracteristic semn în diagnosticul diferenciat între un melanom malign şi nev pigmentar? a. intensitatea pigmentaţiei b. relieful formaţiunii c. DOPA - reacţia d. duritatea formaţiunii e. localizarea formaţiunii60. Numiţi semnul incorect în formula ABCD pentru memorizarea semnelor de malignizare al melanomului a. A - Asimetric b. atipie celulară c. B – border - contur d. C – culoare neuniformă e. D - diametrul61.Care este forma precanceroasă obligantă a buzei:
a. infecţia virală b. fisurile cronice c. cornul cutanat d. leucoplazie
62.O formaţiune de 2 cm cu implicarea buzei în profunzime totală, cu extinderea la menton, cu Mt regionale puţin mobile - apreciaţi stadiul TNM:
a. St.II a sau b a. T3N0M0
b. St.III b b. T2N1M0
c. St.IV a sau b c. T4N1M0
d. St.I a sau b d. T4N2M1
7
63.Cancerul buzei inferioare este mai frecvent întâlnit în vârsta: a. 30-40 ani b. 40-50 ani c. 50-60 ani d. 60-70 ani
64.Dintre patologiile prezentate mai jos rata de malignizare se întâlneşte în: a. leucoplazie b. cornul cutanat c. cheratoacantom d. cheilită
65.Certitudinea cea mai înaltă în diagnosticul cancerului buzei aparţine metodei: a. examenului citologic b. examenului histologic c. termoscopiei d. examenului radioizotop
66.Care dintre metodele de tratament nu este eficientă în cancerul buzei: a. chirurgicală b. radioterapică c. hormonală d. crioterapică
67.Care dintre stările precanceroase ale buzei poartă un caracter obligant: a. discheratoza difuză
b. leucoplaziac. hipercheratozad. cheilita cronică
68.Care este semnul principal de malignizare a papilomului buzei:a. induraţiab. schimbarea culoriic. creşterea vertiginoasăd. intensificarea durerilor
69.Care dintre indicii prezentaţi mai jos nu are influenţă asupra rezultatului tratamentului radical în cancerul buzei:
a. stadiul tumorii b. patologiile concomitente c. forma histologică d. statusul imunologic al bolnavului
70. Care din procesele patologice prezentate fac parte din grupul precancerelor obligatorii sau absolute a. fisuri cronice ale margini roşii a buzei inferioare b. ulcere cronice ale mucoasei c. eritroplazie71. Care din procesele patologice prezentate nu fac parte din grupul precancerelor obligante a. diskeratoză localizată b. fisurile cronice c. hiperkeratoză d. acantoză72. Care factor etiologic nu influențează incidența precancerelor buzei inferioare a. proteze dentare b. virusul Herpes Zoster c. grăsimele animaliere d. raze ultraviolete
8
73. Care metodă de tratament este cea mai adecvată în maladiile precanceroase ale buzei inferioare (în special a keratoacantomului) a. metoda chirurgicală tradiţională (excizia cuneiformă) b. metoda electrochirurgicală (electrocoagularea) c. metoda radioterapeutică.74. Cîte forme clinice de cancer al buzei inferioare sunt recunoscute în clinica „Tumori cap şi gît” a IOM a. două b. trei c. patru.75. Care este maladia pretumorală facultativă pentru cancerul buzei inferioare. a. leucoplazia b. papilom c. diskeratoză difuză. d. keratacantom76. Care factor nocivă este implicat cel mai mult în etiologia cancerului buzei inferioare a. radiaţia ionizantă b. substanţe chimice c. microtraume.77. Care formă de cancer al buzei inferioare se depistează mai frecvent în stadii incipiente a. forma ulceroasă b. infiltrativ ulceroasă c. papilară.78. Care este maladia pretumorală obligantă pentru cancerul papilar al buzei inferioare a. cheilita cronică b. fisurile cronice c. discheratoză productivă d. proces proliferativ distructiv79. Pentru cancerul „in situ” este caracteristică afectarea stratului(cancerul buzelor) a. epitelial b. muscular c. conjunctiv.80. Tumoarea mai mare de 2cm în diametru cu infiltrare, cu metastază solitară parţial fixată sau cu metastaze multiple mobile (unilaterale, bilaterale, contralaterale) se clasifică ca(cancerul buzelor): a. st IIb b. st IIIb c. st IVa.81. Selectarea metodei de tratament depinde de(cancerul buzelor): a. vîrsta pacientului b. forma histologică a tumorii c. gradul de răspîndire al tumorii d. apartenenţa de sex e. localizarea tumorii.82. Metoda ce a mai eficientă şi mai economicoasă de tratament al cancerului buzei inferioare este: a. radioterapia b. crioterapia c. laseroterapia d. intervenţia chirurgicală e. chimioterapia83. Tratamentul combinat în cancerul buzei inferioare la st IIIB constă în:
9
a. intervenţie chirurgicală la focarul primar + chimioterapie b. telegamaterapie + chimioterapie c. telegamaterapie + operaţie lărgită după metoda N.N.Blohin d. crioterapie + radioterapie preoperatorie e. operaţie combinată.84. Tactica în privinţa metastazelor regionale constă în(cancerul buzelor): a. radioterapia zonelor de metastazare b. telegamaterapie + excizia ţesutului celular în bloc cu nodulii metastatici c. chimioterapie + intervenţia chirurgicală.
85.Forma histologică cea mai frecvent întâlnită în cancerul tiroidian (CT) este: a. foliculară b. anaplazică c. papilară d. medulară
86.Lobectomia în CT (cancerul tiroidian) este admisă în: a. cancer diferenţiat cu implicarea istmului b. cancer bilateral cu dimensiunile până la 1 cm c. cancer diferenţiat cu dimensiunile până la 1 cm
87.Sindromul Siple se întâlneşte în următoarele forme de cancer tiroidian (CT): a. foliculară b. papilară c. medulară d. anaplazică
88.Care dintre metodele de tratament nu sunt aplicate în CT(cancerul tiroidian): a. hormonală b. crioterapică c. radioterapică d. chirurgicală
89.În ce ţară a fost fondată prima catedră de endocrinologie din lume: a. SUA b. Rusia c. Franţa d. România
90.Indicaţi stadiul TNM în cazul cancerului multiplu al unui lob tiroidian fără deformarea glandei cu semne de invadare a ggl limfatici contralaterali fără metastaze la distanţă:
a. T1N3M0
b. T2N3M0
c. T2N2M0
d. T3N3M1
91.Care este radioterapia metabolică în tratamentul cancerului tiroidian:a. radioterapia de contactb. radioterapia intratisularăc. TGTd. radioiodterapia
92.Care este factorul cancerigen unanim recunoscut în etiopatogeneza cancerului tiroidian:a. rasialb. deficit de iodc. iradiere actinicăd. tiroidita
93.Care dintre investigaţiile descrise mai jos nu se efectuează în policlinică: a. TC b. USG
10
c. biopsia extemporanee d. puncţia-biopsie cu ac subţire
94.Supravieţuirea la 5 ani după tratamentul radical în cancerul tiroidian este mai sporită în următoarele forme histologice:
a. papilarăb. medularăc. folicularăd. anaplazică
95. Care celule ale glandei tiroide sunt producătoare de calcitonină: a. A – celule b. B – celule c. C – celule d. celule neepiteliale e. celule epiteliale.96. Care formă a cancerului tiroidian face parte din cancerele ereditare familiale: a. cancer folicular b. cancer papilar c. cancer nediferenţiat d. cancer medular e. limfosarcom.97. Numiţi maladia precanceroasă a glandei tiroide cu cel mai înalt potenţial de malignizare: a. adenom tiroidian b. teratom tiroidian c. fibrom tiroidian d. struma Hashimoto e. Guşa difuză.98. Care din metodele diagnostice are cel mai înalt grad de veridicitate în diagnosticul cancerului tiroidian: a. examen de laborator b. examen clinic (vizual palpator) c. examen citologic prin biopsie ecoghidată d. ecografie e. scintigrafie.99. Semnul ecografic, care indică cu mare probabilitate malignizarea unui adenom tiroidian este: a. ecogenitate diferită a adenomului b. densitatea diferită a ţesutului adiacent c. contur iregulat al nodulului d. deformarea (penetrarea) capsulei nodulului e. prezenţa calcinatelor.100. La ce stadiu poate fi referită tumoarea descrisă mai jos: tumoare solitară sau multiplă într- un lob, fără penetrarea capsulei, mobilă, cu metastze mobile regionale, fără Mt hematogene: a. st I b. st IIa c. st IIb d. st IIIa e. st IIIb101. Care din hormoni este implicat direct în etiogeneza cancerului tiroidian: a. testosteronul b. hormonii estrogeni c. tiroxina d. hormonul tireotrop al hipofizei e. hormonii corticosteroizi.
11
102. Factorul exogen, care joacă un rol important în oncogeneza cancerului tiroidian este: a. insolaţia b. fumatul c. stresul d. radiaţia ionisantă (iradierea cu 131I şi 137Cs) e. insuficienţă de Iod în alimente şi apă.103. Care este cea mai eficientă măsură de profilaxie în lupta împotriva cancerului tiroidian: a. asigurarea organismului cu iod alimentar b. abandonarea fumatului c. combaterea stresului d. depistarea precoce şi tratamentul maladiilor precanceroase e. monitorizarea persoanelor din grupul de risc.104. Care din operaţiile enumerate mai jos este indicată în cancerul tiroidian din gr cl.II de răspîndire: a. rezecţia lobului afectat b. rezecţia lobului şi istmului c. rezecţia subtotală d. rezecţia maximal subtotală e. tiroidectomie.105. În operaţiile pentru cancere tiroidiene cu Mt în ganglionii limfatici regionali se înlătură ţesutul adipos cervical cu limfadenectomie: a. peste 2 săptămîni după operaţia la focarul primar b. peste 1 lună c. peste 3 luni d. concomitent e. peste 2 săptămîni.106.Ce loc ocupă cancerul mamar (CM) în structura oncologică din Moldova:
a. 1 b. II c. III d. IV
107.Care dintre maladiile enumerate prezintă rata cea mai mică în aspect de precancer mamar: a. mastozele (mastopatiile) difuze b. boala Reclus c. tumorile filoide d. mastitele
108.Ce stadiu T indică semnele cutanate în CM (cancerul mamar): a. T1
b. T2
c. T3
d. T4
109.Ce simbolizează st. II a în CM(cancerul mamar): a. tumoră până la 2 cm cu implicarea stratului subcutanat. Mt regionale lipsesc. b. tumoră mai mare de 5 cm cu prezenţa Mt regionale c. tumoră de la 2 la 5 cm fără implicarea str. subcutanat şi a ggl regionali d. tumoră mai mare de 5 cm fără implicarea structurilor adiacente cu Mt regionale
110. Mamografia sporeşte diagnosticul în tumorile mici ale sânului în: a. 45-50% b. 50-60% c. 60-70% d. 70-80%
111. Care este procentul de diagnostic a CM(cancerul mamar) prin examenul histologic:
12
a. 65-70% b. 85-90% c. 98-99% d. 59-65%
112.Care metodă de diagnostic este mai prioritară şi mai precoce în depistarea Mt osoase (cancerul mamar):
a. radiografia oaselor scheletului b. termoscopia c. biopsia oaselor d. scintigrafia oaselor
113.În ce an a fost efectuată operaţia Patey(cancerul mamar): a. 1894 b. 1930 c. 1948 d. 1952
114.Care este indicele principal pentru a efectua tratamentul hormonal în CM(cancerul mamar): a. forma de creştere a tumorii b. forma histologică c. ER+ ai tumorii d. menopauză peste 5 ani
115.Care este supravieţuirea la 5 ani în CM(cancerul mamar) tratat radical st. II b (T1-2N1M0): a. 56-64% b. 67,2-71,5% c. 72-85% d. 85-90%
116.Incidenţa cancerului mamar în Moldova, anul 1997 exclusiv la populaţia femenină constituie: a. 22,40/0000 b. 33,50/0000 c. 42,10/0000 d. 50,20/0000
117.Care dintre formele clinice ale CM(cancerul mamar) sunt mai des întâlnite: a. erizipeloidă b. mastitiformă c. Cancerul Paget d. nodulară
118.Este afectat în primul rând următorul grup de ggl în CM(cancerul mamar): a. subscapular b. axilar c. subclavicular d. mediastinal
119.Câte niveluri de ggl regionali axilari cunoaşteţi(cancerul mamar): a. 1 b. 2 c. 3 d. 4
120.În ce procent din cazuri este confirmat citologic CM(cancerul mamar): a. 50% b. 60% c. 80% d. 90%
121.Cine şi în ce an a descoperit ACE (antigenul carcinoembrionar):
13
a. Hitzfeld, 1929 b. Abelev, 1963 c. Tatarinov, 1966 d. Troncone şi Pico, 1976
122.În ce an a fost efectuată operaţia Wily Meyer-Halsted: a. 1849 b. 1862 c. 1894 d. 1902
123. Căte metode radioterapice se aplică în tratamentul cancerului mamar a. 2 b. 3 c. 4 d. 5124.În aspect genetic deţinătorii cărei grupe de sânge prezintă o frecvenţă mai înaltă pentru CM (cancer mamar):
a. 0(1) b. A(II) c. B(III) d. AB(IV)
125.Care este factorul de bază în apariţia hiperplaziei dishormonale a glandei mamare: a. iradierea actinică b. hiperestrogenemia c. tabagismul d. obezitatea
126.Care este semnificaţia simptomului Crauze în cancerul mamar: a. ratatinarea pielii b. ombilicaţia c. retracţia mamelonului d. îngroşarea pielii în regiunea areolei
127.Ggl Rotter sunt (cancerul mamar): a. mediastinali b. axilari c. interpectorali d. subscapulari
128.Nivelul trei de metastazare în ggl este: a. ggl axilari apicali, situaţi lateral de muşchiul pectoral mic b. ggl axilari situaţi medial de m.pectoral mic şi subclaviculari c. ggl Rotter d. ggl parasternali
129.Care dintre metodele de investigaţii nu caracterizează tumora primară a sânului: a. mamografia b. limfografia c. termoscopia d. examenul fizic
130.Care este metoda prioritară de diagnostic al metastazelor parasternale: a. limfografia axilară b. flebografia transsternală c. cavagrafia inferioară d. aortografia
131.Cine şi în ce an a propus mastectomia lărgită cu înlăturarea mm.pectorali şi limfadenectomia axilară, subscapulară şi subclaviculară:
14
a. Halsted, 1894 b. Charles Moore, 1867 c. Wiley Meyer, 1894 d. Holdin, 1932
132.TGT în cancerul mamar este: a. radioterapia cu radiu b. radioterapia cu Au98
c. radioterapia cu Co60
d. radioterapia cu I131
133.Care este tratamentul chirurgical - hormonal în faza reproductivă a femeii în CM: a. ovariectomie b. hipofizectomie c. adrenalectomie d. toate cele trei metode
134.Ce sindrom întâlnit în exclusivitate la bărbaţi ar favoriza apariţia unui cancer mamar: a. Pourfour du Petit b. Plummer-Vinson c. Klinefelter d. Pierre Marie-Bamberger
135.Care este structura histologică a cancerului mamar: a. pavimentoasă b. adenomatoasă c. tranzitocelulară d. polimorfă
136.Calea Gerota de metastazare în CM este: a. hematogenă
b. limfatică a peretelui abdominal cu implicarea ggl intraabdominali c. ggl mediastinali d. ggl supraclaviculari
137.Tumora sânului mai mare de 5 cm cu metastaze în ggl axilari homolaterali fără Mt hematogene corespunde stadiului:
a. T1N1M0
b. T2N0M0
c. T3N1M0
d. T4N2M0
138.Care dintre investigaţiile următoare nu depistează metastazele hematogene în CM: a. limfografia b. USG c. TC d. laparoscopia
139.Cine a propus şi efectuează retrosternoscopia intraoperatorie în CM: a. N.N.Blohin b. N.N.Petrov c. V.P.Leteaghin d. E.B.Peterson
140.Care este volumul operaţiei radicale tip Madden în cancerul mamar: a. mastectomia cu păstrarea mm. pectorali şi limfadenectomia regională b. mastectomia cu înlăturarea mm. pectorali şi limfadenectomie c. mastectomia cu păstrarea m. pectoral mare şi limfadenectomie d. mastectomia cu păstrarea mm. pectorali şi limfadenectomia ggl parasternali
141.În tratamentul radioterapic preoperator al CM, metoda comasată doza sumară este: a. 40-45 Gy
15
b. 25-30 Gy c. 45-60 Gy d. 60-70 Gy
142. Cancerul glandei mamare se dezvoltă din: a. epiteliu ductal b. alveole c. ţesut adipos d. ţesut conjunctiv interlobular (Ligamentele Cuper).
143. Cancerul glandei mamare cel mai des se prezintă prin: a. nodul dolor b. nodul indolor c. ulcer cu margini dure d. Infiltrat difuz
144. Căile preponderente de metastazare ale cancerului glandei mamare sunt: a. Limfogenă b. Hematogenă c. Prin implantare d. prin toate căile metastazează la fel.
145. Cancerul glandei mamare cel mai frecvent metastazează: a. în mediastin b. în ţesutul osos c. în rinichi d. în suprarenale.
146. Cancerul glandei mamare se împarte în stadiile: a. 2 st. b. 3 st. c. 4 st. d. cancerul glandei mamare nu se stadializează.
147. Cancerul glandei mamare de dm 2,5cm fără afectarea ganglionilor limfatici loco-regionali corespunde stadiei:
a. I b. IIA c. IIB d. IIIA e. IIIB
148.Cancerul glandei mamare st. IIB se caracterizează prin: a. lipsa metastazelor în ganglionii regionali controlaterali b. prezenţa metastazelor la distanţă c. prezenţa metastazelor a ganglionilor limfatici, axilari şi supraclaviculari d. afectarea ganglionilor axilari.
149. Cancerul glandei mamare de dm 5,5cm cu metastază în unul din ganglionii axilari se referă la stadiul:
a. St. IIA b. St. IIB c. St. IIIA
16
d. St. IIIB150. Cancerul glandei mamare de dm 3,5cm fără afectarea ganglionilor limfatici loco-
regionali se codifică conform TNM: a. T1N0M0
b. T1N1M1
c. T2N0M0
d. T3N0M0
151. Hiperestrogenemia condiţionează următoarele schimbări asupra ţesutului mamar: a. micşorează procesele de proliferare b. măreşte procesul de proliferare c. măreşte proliferarea, favorizând dezvoltarea maladiei fibrochistice şi cancerului d. nu acţionează asupra epiteliului glandei mamare.
152. La dezvoltarea cancerului glandei mamare nu joacă rol disfuncţia: a. ovarelor b. ficatului c. tractului gastrointestinal d. sistemului hipotalamohipofizar
153. Riscul dezvoltării cancerului glandei mamare scade la folosirea: a. cantităţii majorate de grăsimi animaliere b. cantităţi excesive de proteine c. cantităţi excesive minerale d. cantităţi mari de legume, fructe, vit. A.
154. Mastodenia este caracteristică pentru: a. chisturi în glanda mamară b. fibroadenom c. cancerul glandei mamare d. maladie fibrochistică difuză.
155. La pacienta de 33 ani ţesutul glandular mamar este micronodular cu multiple focare de induraţie care se intensifică înainte de ciclul menstrual. Pielea – intactă. Eliminări din mamelon – absente. Care este diagnosticul presupus?
a. maladie fibrochistică difuză b. cancerul glandei mamare formă edem inflamatorie c. cancerul glandei mamare „în cuirasă” d. Mastită cronică bilaterală
156. La hotarul cadranelor superioare se palpează 2 sectoare indurate cu diametru până la 2 cm, pielea intactă. Dolore premenstrual. Diagnosticul?
a. cancerul Paget b. fibroadenomul c. lipomul d. mastopatia fibrochistică 157. Rezecţia sectorală a glandei mamare este indicată în: a. mastalgie b. maladia fibrochistică difuză
c. maladia fibrochistică nodulară d. cancer Paget
158. Semn patognomonic pentru papiloma intraductală este:
17
a. prezenţa unui sector indurat cu suprafaţa microgranulară b. simptomul ombilicaţiei c. eliminări hemoragice din mamelon d. sensibilitate la palparea areolei.159. Patologia benignă prevalentă în glanda mamară este prezentată de: a. lipom b. fibrom c. adenom d. fibroadenom.160. Tratamentul patologiei benigne al glandei mamare presupune: a. amputaţia glandei mamare b. rezecţia sectorală c. tratament radioterapic d. tratament chimioterapic161. Semn primordial în cancerul glandei mamare este: a. senzaţie de durere b. prezenţa nodulului dur şi indolor c. eliminări din mamelon d. simptomele cutanate.162. Cea mai frecventă formă clinică a cancerului glandei mamare este: a. în formă de mastită b. „în cuirasă” c. edem inflamatorie d. nodulară163. La simptomele cutanate ale cancerului glandei mamare se referă toate enumerate,
excluzând: a. Simptomul Kenig b. Simptomul terenului c. Simptomul ombilicaţiei d. Simptomul „cojii de portocale”164. În glanda mamară o formaţiune indoloră de dm 2,0x3,0cm, simptomul ombilicaţiei
pozitiv. Care este diagnosticul? a. fibroadenom b. fibroadenomatoză localizată c. chist a glandei mamare d. cancer.165. Screeningul cancerului glandei mamare se efectuează, folosind toate metodele de
investigaţie în afară de: a. palparea glandei mamare b. mamografie c. ultrasonografie d. tomografie computerizată.166. Una din metodele principale în tratamentul radical a cancerului glandei mamare este:
a. tratamentul chirurgical b. tratamentul radioterapeutic c. tratamentul chimioterapeutic d. tratamentul hormonal.
167.Raportul bărbat/femeie în cancerul pulmonar (CP) este: a. 2:1 b. 8:1 c. 20:1 d. 60:1
18
168.CP central se întâlneşte în bronhia lobară inferioară în: a. 60% b. 55% c. 25% d. 15%
169.Semnul clinic cel mai frecvent întâlnit în CP central este: a. tusea b. dispneea c.durerea d. hemoptizia
170.Semnele radiologice precoce în CP central sunt: a. atelectazia b. hiper- sau hipotransparenţa c. amputaţia bronhiei d. pleurezia
171.Bronhoscopia cu prelevarea bioptatului pentru examenul histologic este posibilă dacă sediul tumorii este:
a. bronhia subsegmentară b. bronhia lobară c. bronhia de ordinul a 5 d. bronho-alveolar
172.Care este TDT (timpul de dublare a tumorii) pentru un cancer periferic: a. 12 luni b. 6 luni c. 1 lună d. 3 luni
173.Lobectomia poate fi efectuată în CP central în stadiile: a. T1N1M0
b. T3N1M1
c. T2N3M0
d. T4N0M1
174.Care sunt cele mai sensibile tumori pulmonare în tratamentul radioterapic în conformitate cu structura histologică:
a. anaplazice b. adenomatoase bine diferenţiate c. pavimentoase cu cheratinizare d. nu depinde de structura histologică
175.În tratamentul imunoterapic al CP cel mai eficient preparat este: a. interferonul b. levamizolul c. gamaglobulina d. vaccinul BCG
176.Factorul cancerigen al plămânului unanim recunoscut de savanţi este: a. genetic b. imunologic c. tabagismul d. hormonal
177.Simbolul N 1 din sistemul TNM în cancerul pulmonar înseamnă: a. metastaze ggl mediastinali b. Mt în ggl ai bifurcaţiei traheei c. Mt în ggl prescalenici d. Mt în ggl peribronhiali sau ai hilului pulmonar homolateral:
19
178.Dintre formele centrale ale CP mai frecvent se întâlneşte: a. endobronşică b. peribronhială nodulară c. alvelo-bronhială d. peribronhială ramificată
179.Sindromul osteoartropatiei hipertrofice în CP poartă numele de: a. Pancoast-Tobias b. Pourfour du Petit c. Claude Bernard-Horner d. Pierre Marie-Bamberger
180.Metoda principală în screening-ul pentru depistarea precoce a CP este: a. TC b. radioscopia de ansamblu în două proiecţii c. bronhoscopia d. microradiofotografia
181. Mediastinoscopia în CP este indicată pentru depistarea: a. cancerului bronhiei lobare b. Mt ggl mediastinali c. Mt pleurei d. Mt intrapulmonare
182.Care formă de CP necesită un diagnostic diferenţial de un abces pulmonar: a. apicală b. centrală c. cavitară d. mediastinală
183.Tratamentul radioterapic preoperator este indicat în stadiile: a. T2N0M0
b. T2N1M0
c. T3N2M1 d. T4N2M0
184.Tratamentul complex în CP este reprezentat astfel: a. chirurgical+radioterapic b. chirurgical+radioterapic+imunoterapic+chimioterapic c. radioterapic+chimioterapic d. chimio+imunoterapic
185.TDT (timpul de dublare a tumorii) în cancerul pulmonar anaplazic constituie: a. 33 zile b. 103 zile c. 189 zile d. 365 zile
186.Cea mai mică incidenţă a cancerului pulmonar este: a. SUA b. Cehia c. Moldova d. Anglia
187.Stările precanceroase ale plămânului sunt: a. leiomiomul b. fibromul c. adenomul d. echinococoza
188.Se consideră central cancerul pulmonar cu sediul în: a. bronhia lobară
20
b. bronhia subsegmentară c. bronhia de ordinea a cincia d. cancerul bronhiolo-alveolar
189.Cancerul pulmonar periferic începe cu: a. bronhia segmentară b. bronhia subsegmentară c. bronhia de ordinea a 5 d. bronhia lobară
190.Sindromul Pourfour du Petit se caracterizează: a. mioză b. enoftalmie c. exoftalmie şi midriază d. blefaroptoză
191.Semnul principal în cancerul pulmonar în tomografie şi bronhografie este: a. hipertransparenţă b. hipotransparenţă c. amputaţia bronhiei d. pleurezia
192.Probabilitatea de a confirma citologic cancerul pulmonar central este: a. 100% b. 80% c. 60% d. 20%
193.Lobectomia clasică este indicată în CP în următoarele condiţii: a. Cr periferic fără centralizare b. Cr bronhiei lobare cu implicarea celei centrale
c. Cr bronhiei principale cu 2 cm de la carină d. Cr bronhiei principale cu implicarea carinei
194.Dintre formele histologice ale CP cea mai radiosensibilă este: a. pavimentoasă cu cheratinizare b. adenomatoasă c. microcelulară d. adenomatoasă înalt diferenţiată
195.Cea mai optimală polichimioterapie în tratamentul CP este: a. ciclofosfan + 5 FU + depoprover b. methotrexat + 5 FU + vincristină c. 5 FU + fluorafur + vincristină d. ciclofosfan + adriamicină + cisplatin
196.Care este durata anamnezei limită, de la debutul cancerului pulmonar microcelular, când mai poate fi efectuat în mod excepţional tratamentul chirurgical:
a. până la 3 luni b. peste 3 luni c. 5 luni d. 6 luni
197. Cancerul pulmonar ce implică carina ganglionii limfatici hilari contralaterali și metastaze osoase corespunde: a. T2N2M0 b. T4N3M1 c. T3N3M1 d. T2N1M0198.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu se referă către CP:
a. pavimentoasă
21
b. adenomatoasă c. tranzitocelulară d. nediferenţiată
199.Cancerul pulmonar se întâlneşte mai frecvent în: a. bronhia centrală b. bronhia lobar-inferioară c. bronhia lobar-superioară d. bronhia subsegmentară
200.Forma clinico-anatomo-radiologică a CP periferic mai frecventă este: a. în formă de pneumonie b. sferică c. apicală cu sindromul Pancoast-Tobias d. apicală fără sindromul Pancoast-Tobias
201.Sindromul Pierre Marie-Bamberger este constituit din următoarele semne: a. dureri ale braţului şi antebraţului b. exoftalmie cu blefaroptoză c. sclerozarea oaselor tubulare ale antebraţului, gambei, metacarpiene şi metatarsiene în
formă de «baghete ale toboşarului» d. exoftalmie cu midriază
202.Fibrobronhoscopul elastic a fost folosit pentru prima dată de către: a. Hirschovitz, 1958 b. Petrovski, 1960 c. Ikeda, 1968 d. Meyo, 1974
203.Cancerul pulmonar periferic poate fi confirmat citologic în: a. 100% b. 80% c. 40% d. 20%
204.Pulmonectomia clasică este indicată în: a. cancerul bronhiei segmentare b. cancerul bronhiei centrale c. cancerul periferic al unui lob d. cancerul bronhiei lobare fără implicarea celei centrale
205.Principalul factor etiologic în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este: a. radiaţia ionizantă b. tabagismul c. factorul genetic d. factorul imun.
206.Cancerul esofagian afectează mai frecvent: a. porţiunea cervicală b. porţiunea toracică c. abdominală d. toraco-abdominală.
207.Stările precanceroase ale plămânului sunt: a. echinococoza b. leiomiomul c. pneumonia d. adenomul.
208.Se consideră central cancerul pulmonar cu sediul în: a. bronhia segmentară b. bronhia subsegmentară
22
c. bronhia de ordinea a cincea d. bronhiile terminale.
209.Calea predilectă de metastazare a cancerului esofagian este: a. hematogenă b. limfogenă c. prin continuitate d. mixtă.
210.Forma clinico-anatomică întâlnită mai frecvent în cancerul pulmonar central este: a. pneumonică b. ramificată c. endobronşică d. peribronşic nodulară.
211.Cancerul pulmonar periferic se întâlneşte preponderent sub formă de: a. clepsidră b. tumoră sferică c. bronhiolo-alveolar d. carcinomatoză miliară.
212.Printre formele histologice ale cancerului esofagian se întâlneşte cel mai frecvent: a. adenocarcinomul b. cu celule clare c. pavimentos d. nediferenţiat
213.Cancerul pulmonar bronhiolo-alveolar se atârnă către: a. pavimentos b. adenocarcinom c. nediferenţiat d. microcelular.
214.Manifestările clinice ale cancerului pulmonar sunt în conformitate cu: a. structura histologică a tumorii b. forma clinico-anatomică c. vârsta bolnavului d. maladiile concomitente.
215.Metoda radiologică obiectivă şi de bază în depistarea cancerului pulmonar este: a. tomografia hilului pulmonar b. microradiofotografia c. radiografia toracică de faţă + profil d. tomografia computerizată a toracelui.
216.Pneumoniile sunt caracteristice pentru cancerul pulmonar cu creştere: a. endobronşică b. peribronşică nodulară c. ramificat d. mixtă.
217.Principalul semn clinic al cancerului esofagian este: a. durerea b. hipersalivaţia c. regurgitaţia d. disfagia218.Semnul „bontului” în tomografia pulmonară este caracteristic pentru:
a. cancerul periferic cu centralizare b. metastaze pulmonare în hilul pulmonar c. forma mediastinală a cancerului pulmonar d. cancerul central.
23
219.În cancerul esofagian cu creştere endofită infiltrativă principalul semn al radiografiei baritate a esofagului este: a. defect de umplere b. dilatare suprastenofică în formă „de pâlnie” c. lumenul esofagului deformat d. depou de bariu.220.Care semn clinic este prioritar în cancerul pulmonar central: a. dispneea b. hemoptizia c. dureri în torace d. tusea.221.Sindromul Pourfour du Petit include: a. mioză b. blefaroptoză c. enoftalmie d. exoftalmie şi midrioză.222.În operaţia Lewis esofago-gastroanastomoză se aplică: a. mai sus de crosa aortei b. mai jos de crosa aortei c. în porţiunea cervicală a esofagului d. la nivelul porţiunei abdominale a esofagului.223.Se consideră radical tratamentul cancerului pulmonar dacă include: a. operaţie radicală b. radioterapie c. chimioterapie d. hormonoterapie.
224.Operaţiile econome în cancerul pulmonar se efectuează în: a. forma mediastinală a cancerului pulmonar b. cancerul periferic c. cancerul central d. metastaze pulmonare.
225.Unul dintre principalii factori cancerigeni ai esofagului este: a. produsele alimentare vegetale b. produsele lactate c. tabagismul d. acţiunea hipotermiei
226.Care este organul ţintă pentru Mt hematogene în cancerul esofagian (CE): a. plămânii b. creierul c. ficatul d. oasele
227.Semnul radiologic principal în CE exofit este: a. rigiditatea segmentară b. depou de bariu sau «nişa» c. defectul de umplere d. dilatarea suprastenotică a esofagului în formă de pâlnie
228.Cine şi în ce an a efectuat prima extirpare radicală a esofagului pe motive de cancer: a. Sedillot, 1849 b. Amza Jianu, 1912 c. Franz Torec, 1913 d. Iwor Lewis, 1946
229.În care stadiu de CE este indicat tratamentul radical combinat:
24
a. T2N0M0
b. T2N1M0
c. T1N0M0
d. T3N1M1
230.Mai frecvent se întâlneşte cancerul esofagian (CE) în regiunea: a. cervicală b. 3/medie toracală c. 3/superioară toracică d. regiunea abdominală
231.Pentru 3/medie toracică a CE care este nivelul implicării în profunzime în T3
a. seroasa fără organele adiacente b. seroasa şi organele adiacente c. adventiţia fără organele adiacente d. implică numai musculara
232.Care dintre investigaţiile de mai jos nu s-au impus în diagnosticarea tumorii primare a esofagului:
a. esofagoscopia b. radioscopia şi radiografia cu contrast c. USG d. esofagotomoparietografia
233.Cancerul esofagian cu sediul tumorii în treimea inferioară toracală necesită următoarea operaţie:
a. Torec b. Garlock c. Lewis d. Kirschner-Nakayama
234.Care sunt metodele de tratament preoperatorii în stadiul T3N1M0 în CE: a. radioterapică+chimioterapică b. numai chimioterapică c. numai radioterapică d. nici una
235.Formele histologice ale cancerului esofagian (CE) cel mai frecvent întâlnite sunt: a. adenomatoasă b. pavimentoasă c. cu celule clare d. tranzitocelulară
236.Care sunt semnele comune pentru CE şi cardiospasm: a. disfagia şi tusea b. disfagia şi durerea c. disfagia şi sialorea d. disfagia şi dispneea
237.Care formă de creştere a CE prezintă dificultăţi pentru prelevarea bioptatului a. infiltrativ-ulceroasă b. infiltrativ-difuză c. polipoidă d. papilomatoasă
238.Esofagoplastia cu un lambou-tunel format din curbura mare a stomacului în rezecţia esofagului pe motive de cancer a fost efectuată de către:
a. Lewis b. Dan Gavriliu c. Amza Jianu d. Petrovski
25
239.Care este supravieţuirea la 5 ani după tratamentul radical în CE st.T1-2N0M0 conform statisticii mondiale:
a. 90% b. 45% c. 25% d. 12%
240.Cancerul esofagian în treimea inferioară toracică nu poate forma fistule cu: a. traheea b. bronhiile segmentare c. pericardul d. bronhiile lobare
241.Incidenţa cea mai mare a cancerului esofagian este în: a. SUA b. Iran c. Moldova d. Estonia
242.Care dintre grupurile de ggl sunt mai rar afectate în CE treimea inferioară: a. traheobronhiali b. mediastinali c. cervicali d. paracardiali
243.Care este incidenţa cancerului esofagian în Moldova: a. 1,8 b. 3,8 c. 5,2 d. 8,3
244.Care dintre metodele de tratament nu este indicată în CE: a. chirurgicală b. radioterapică c. hormonală d. chimioterapică
245.În care sediu al tumorii tratamentul radioterapic în CE poate fi considerat radical: a. cervical b. treimea medie toracică c. treimea inferioară toracică d. regiunea abdominală
246.Ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului gastric (CG) este: a. SUA b. Japonia c. Anglia d. China
247.Câte grupe de ggl sunt în cele 3 staţiuni ale aparatului limfatic gastric conform datelor lui Lambert
a. 20 b. 16 c. 14 d. 12
248.Semnele mai frecvente în CG piloroantral sunt: a. disfagia b. semnele pilorostenozei c. peritonita d. hemoragiile gastrice
26
249.Pentru diagnosticul diferenţial în stenoza pilorică de geneză canceroasă de cea ulceroasă se impune următoarea investigaţie radiologică:
a. R0scopia-grafia cu contrast dublu b. R0scopia-grafia cu contrast triplu c. tomogastroparietografia d. TC (tomografia computerizată)
250.Care este tratamentul radical de bază în CG: a. Radioterapic b. chirurgical c. chimioterapic d. radioterapic+chimioterapic
251.Care este tratamentul de referinţă în CG st.T3N2M1: a. chirurgical b. radioterapic c. chimioterapic d. chirurgical+radioterapic
252.Maladia precanceroasă cu cea mai înaltă rată de malignizare a stomacului este: a. polipii solitari mai mari de 2 cm b. boala ulceroasă a stomacului c. polipoza familială d. gastrita cronică ana- şi hipoacidă
253.Ce reprezintă metastazele Blummer-Schnitzler în cancerul gastric (CG): a. metastazele supraclaviculare din stânga b. Mt pararectale c. Mt ovariene d. Mt mediastinale
254.Simptomele durerilor de tip ischemic ale cordului se întâlnesc mai frecvent în CG cu localizarea:
a. regiunea piloroantrală b. în corpul gastric c. regiunea proximală a stomacului d. în afectarea totală a stomacului
255.Investigaţia radiologică cu contrast triplu sporeşte diagnosticul CG în următoarele localizări: a. antrală b. pilorică c. corpul gastric d. fundul gastric
256.În CG piloroantral forma infiltrativă de creştere este indicată operaţia: a. rezecţia 2/3 din stomac b. rezecţia subtotală a stomacului c. gastrectomia d. esofagojejunoanastomoza
257.Dintre formele histologice ale cancerului gastric cea adenomatoasă constituie: a. 70% b. 85% c. 90% d. 96%
258.Conform clasificării OMS (Geneva, 1989) ce stadiu reprezintă tumora primară cu implicarea mucoasei şi submucoasei, cu Mt ganglionare perigastrice care nu depăşesc 3 cm de la tumora primitivă, Mt hematogene lipsesc:
a. T2N1M0
27
b. T1N1M0
c. T3N0M1
d. T2N2M0
259.Radiologic semnul defectului de umplere în Cr gastric este caracteristic pentru următoarea formă de creştere a tumorii:
a. endofită b. exofită c. infiltrativ-ulceroasă d. forma mixtă
260.Pentru investigaţia endoscopică diagnosticul de cancer prezintă dificultăţi în forma de creştere:
a. ulceroasă b. infiltrativ-difuză c. exofită d. forma mixtă
261.Incidenţa cancerului gastric (CG) în Moldova este: a. 20,3 b. 13,8 c. 22,4 d. 7,23
262.Organul predilect pentru metastazarea CG este : a. plămânul b. creierul c. ficatul d. oasele
263.Sediul cel mai frecvent al CG este în: a. corpul stomacului b. regiunea piloroantrală c. regiunea proximală d. curbura mare
264.Semnul radiologic principal în CG forma infiltrativ-difuză este: a. defectul de umplere b. rigiditatea segmentară c. depou de bariu «nişa» d. dispariţia unghiului gastric
265.Avantajul principal al endoscopiei în diagnosticul CG este: a. depistarea tumorii şi efectuarea biopsiei b. examenul citologic al apelor reziduale c. determinarea sediului şi dimensiunilor tumorii d. înlăturarea endoscopică a tumorii
266.Care dintre formele histologice nu se întâlnesc în cancerul hepatic (CH): a. hepatocelular b. pavimentos c. colangiocelular d. nici «a» nici «c»
267.Următoarea intervenţie chirurgicală poartă un caracter paliativ în CH: a. segmentectomia b. tumorectomia c. lobectomia d. hemirezecţia hepatică
268.Ce loc ocupă cancerul hepatic (CH) în structura oncologică din Moldova: a. 1
28
b. 4 c. 6 d. 8
269.Care dintre metodele de diagnostic sporeşte confirmarea morfologică a CH: a. TC b. Laparoscopia c. laparocenteza d. USG
270.Pronosticul tratamentului CH corelează în primul rând cu: a. patologiile cocnomitente b. vârsta bolnavului c. stadiul tumorii d. sediul tumorii
271. Rolul primordial în etiopatogeneza cancerului hepatic aparţine: a. consumării abuzive de alcool b. incidenţei înalte de ciroză hepatică c. tabagismului d. hepatitei A
272.Metoda de elecţie în tratamentul cancerului hepatic este: a. radioterapia + chimioterapia b. intervenţia chirurgicală c. chimioterapia d. chimio + radio + imunoterapia
273.Supravieţuirea la 5 ani în rezultatul tratamentului radical în cancerul hepatic precoce este: a. 50% b. 70% c. 85% d. 90%
274.Ce metodă de diagnostic nu este informativă în depistarea cancerului hepatic: a. laparoscopia b. TC c. gastroduodenoscopia d. USG
275.Cine, în ce an şi în ce clinică a efectuat cu succes transplantul hepatic după hepatectomie: a. R.Calne, 1934, Kambridje b. Galperin, 1972, Moscova c. Starzl, 1963, Denver d. Mikaeloff, 1961, Paris
276.Dintre formaţiunile anatomice prezentate nu se referă către ZPD (zona pancreatoduodenală) următoarea:
a. pancreasul b. duodenul c. căile biliare intrahepatice d. căile biliare extrahepatice
277.Metoda de diagnostic cea mai informativă în cancerul capului pancreatic este: a. gastroscopia b. laparoscopia c. colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPGRE) d. indicii analizelor de laborator
278.Către operaţiile radicale în cancerul ZPD se referă: a. colecisto-jejunoanastomoza b. rezecţia pancreato-duodenală
29
c. coledoco-enteroanastomoza d. gastroenteroanastomoza
279.Principalul semn al cancerului ZPD este: a. hemoragiile gastrointestinale b. icterul tegumentelor c. anorexia d. durerile epigastrice
280.Semnul de bază în colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPGRE) în cancerul capului pancreatic este:
a. opacitate cu contururi neuniforme b. semnul «nişei» c. semnul bontului d. deformarea gl. pancreatice
281.Care dintre complicaţiile cancerului cefalic al pancreasului dictează una dintre operaţiile biliodigestive:
a. hemoragia b. distrucţia tumorii c. icterul mecanic d. canceromatoza parietală
282.Care dintre fracţiunile bilirubinei este modificată în cancerul ZPD: a. directă (conjugată) b. indirectă (liberă) c. sunt modificate ambele fracţiuni d. nu sunt modificate nici una
283.Rolul laparoscopiei în diagnosticul cancerului ZPD este: a. depistarea sediului şi formei tumorii primare b. prelevarea bioptatului din tumora primară c. depistarea metastazelor intraabdominale cu biopsia lor d. înlăturarea laparoscopică a tumorii
284.În care dintre tipurile de icter se depistează semnul Courvoisie-Tresoire: a. hemolitic
b. mecanic c. parenchimatos
d.nici unul dintre cele enumerate285.Care metodă de tratament se consideră radicală în cancerul ZPD:
a. chirurgicală b. radioterapică c. radio + chimioterapică d. chimio + hormonoterapică
286.Formele de creştere mai frecvente în cancerul colonului (CC) stâng sunt: a. exofită b. mixtă c. infiltrativ-difuză d. conopidiformă
287.Radiosemiotica în CC este în conformitate cu: a. sediul tumorii b. forma histologică c. forma de creştere d. stadiul tumorii
288.În ce localizări ale CC este admisă rezecţia segmentară: a. colonul drept b. colonul stâng
30
c. treimea medie a colonului transvers şi distală a sigmoidului d. flexura hepatică sau splenică
289.Formele histologice ale cancerului de colon (CC) sunt: a. pavimentoasă b. adenomatoasă c. tranzitocelulară d. cancer cu celule clare
290.În formele infiltrative ale CC cărei metode de diagnostic aparţine prioritatea: a. radiologică b. USG c. fibrocolonoscopică d. TC
291.Incidenţa cancerului de colon în Moldova este: a. 50/0000 b. 80/0000 c. 200/0000 d. 320/0000
292.Câte forme clinice ale cancerului de colon cunoaşteţi: a.3 (toxico-anemică, ocluzivă, hemoragică) b. 6 (toxico-anemică, dispeptică, hemoragică, entero-colitică, pseudoinflamatorie, ocluzivă) c. 5 (toxico-anemică, pseudoinflamatorie, dizenterică, ocluzivă, hemoragică) d. 6 (atipică, entero-colitică, pseudoinflamatorie, toxico-anemică, dispeptică, ocluzivă)
293.Care este avantajul de bază al fibrocolonoscopiei în diagnosticul cancerului de colon: a. depistarea tumorii primare, sediului şi dimensiunilor ei b. evaluarea formei de creştere a tumorii şi biopsia metastazelor c. depistarea complicaţiilor tumorii d. depistarea tumorii primitive cu prelevarea bioptatului pentru examenul histopatologic
294.Formele de creştere mai frecvent întâlnite în cancerul colonului drept sunt: a. endofită b. infiltrativ-difuză c. exofită d. infiltrativ-ulceroasă
295.În colonul stâng mai frecvent se întâlneşte forma clinică a cancerului: a. toxico-anemică b. pseudoinflamatorie c. ocluzivă d. atipică
296.Care metodă de tratament asigură radicalitatea în cancerul de colon: a. radioterapică
b. radio + chimioterapică c. chirurgicală d. radio + imunoterapică
297.Rezecţia abdominal anterioară este indicată în: a. sediul tumorii nu depăşeşte 8 cm de la anus b. tumora este situată în treimea medie ampulară c. sediul este situată ampular inferior d. tumora este situată cu 12 cm mai sus de anus
298. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia cancerului de colon este FALSA? a. Cancerul de colon reprezinta prima cauza de deces prin cancer in toate tarile occidentale b. Deceniul de virsta cel mai afectat este 60-69 de ani c. Distributia pe cele doua sexe este aproximativ egala
31
d. Unii autori au semnalat ca incidenţa cancelurlui de colon este mai mare în mediul urban decât în cel rural 299. Care dintre urmatorii factori dietetici au fost corelaţi cu creşterea incidenîei cancerului colo- rectal? a. Aportul crescut si constant de fibre celulozice b. Dieta bogată în grăsimi c. Limitarea aportului de carbohidraţi d. Folosirea in dietă a vegetalelor cu conţinut mare de indoli 300. Care dintre următoarele tipuri de neoplazii nu se referă la cele macroscopice(cancerul colonic) a. exofită b. infiltrativ-difuză c. endofită plată d. coloidă 301. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la metastazarea pe cale venoasă a cancerului colonic este corectă? a. este consecința extenziei tumorale în vena cava inferior b.celulele neoplazice se opresc în primul filtru capilar pe care î-l întâlnesc în circulația lor c. pare să existe o corelație semnificativă între stadiul D(clasificarea Dukes) și diseminarea venoasă d. toate celulele canceroase, care ajung în circulația venoasă, vor grefa și generaliza micrometastaze e. lipsa invaziei venoase pe piesele de rezecție exclude producerea metastazelor hepatice302. Care dintre urmatoarele tulburări ale tranzitului intestinal nu este întilnita in cancerul colonic? a. Tendinţa la constipaţie b. Debaclurile diareice c. Scaune diareice uneori cu character dizenteriform d. Alternanţa constipaţie-diaree e. Toate variantele de mai sus sunt corecte. 303. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la cancerul colonului drept nu este adevarată? a. Tumorile diagnosticate la acest nivel sunt mici, dar sunt de tip vegetant b. Leziunile sunt frecvent friabile ducînd la hemoragii şi anemie c. Aceste tumori dau rar tulburări de tranzit d. Tabloul clinic este dominant de anemie e. Stenoza este rară datorită lumenului larg si peretelui distensibil a colonului la acest nivel 304. Cancer de cec complicat impune un diagnostic diferenţial cu una dintre urmatoarele afecţiuni abdominale: a.Polipoza rectocolică b. Cancerul gastric c. Plastronul apendicular d. Tumorile maligne ale splinei e. Pseudochistul pancreatic305. Dozarea antigenului carcino-embrionar este obligatorie la pacientii cu cancer colorectal deoarece: a. Are o mare speicificitate de boală b. Are o mare specificitate de organ c. O valoare normală exclude un cancer cu punct de plecare digestiv d. Valorile acestui marker sunt importante în monitorizarea postoperatorie a pacienţilor e. Valorile crescute ale acestui marker pot pune diagnosticul de cancer precoce 306. Determinare hemoragiilor oculte nu poate fi considerate ca mijloc de diagnostic al cancerului colorectal deoarece:
32
a. Reacţia negativă exclude un cancer colonic b. Reacţia pozitivă poate fi influenţată de numeroşi factori de eroare c. Testul se bazează pe depistarea sângelui digerat şi nu a sângerărilor recente d. Testul nu este sufficient de sensibil la prezenţa sângelui în materiile fecale 307. Care dintre urmatoarele tehnici diagnostice nu sunt folosite in screening-ul cancerului colo- rectal in populatia asimptomatica? a. Tușeul rectal b. Proctosigmoidoscopia rigidă c. Colonoscopia d. Irigoscopia e. Capsula endoscopică308. Chirurgia laparoscopică pentru cancerul colorectal are avantaje care însa nu include unul sau mai multe din cele de mai jos: a. o diminuare a durerii postoperatorii b.posibilitatea de administrare precoce a citostaticelor c. aspectul cosmetic mai bun al plăgii d. risc neglijabil de apariţie a metastazelor incizionale e. convalescenţa mai scurtă f. reluarea rapidă a motilităţii intestinale 309. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la adenoamele rectale este adevarată? a. sunt de obicei polipoide b. evoluează de regulă din mai multe cripte concomitent c. adenoamele viloase sunt întotdeauna pediculate d. adenoamele sesile sunt maligne in 50% din cazuri e. nu exista o legatura patogenica în relaţia adenoma-cancer 310. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la polipii hiperplazici este falsă? a. reprezintă cea mai frecventă formă de polipi întilnită la nivelul rectului b. au potenţial malign mai mare decât al polipilor adenomatoşi c. sunt palizi şi pot fi diferenţiaţi în timpul rectoscopiei d. etiologia lor nu este cunoscută e. sunt mai frecvenţi la vârstnici 311.În care formă de creştere a cancerului rectal (CR) avantajul investigaţiei aparţine metodei radiologice faţă de cea endoscopică:
a. infiltrativ difuză b. exofită c. infiltrativ ulceroasă d. în «a» şi «b»
312.Operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă este: a. extirpaţia rectului cu sigmoidostomie b. rezecţia abdomino-anală cu păstrarea sfincterului anal c. rezecţia abdominală anterioară d. rezecţia obstructivă a rectului tip Hartman
313.În cancerul rectosigmoidian este indicată operaţia: a. Bilroth II b. Dixon c. Babcock-Chiricuţă d. Qenu-Miles
314.În ce sediu şi ce formă histologică al cancerului rectal (CR) poate fi efectuat tratamentul radioterapic conform unui program radical:
a. ampular superior adenomatos b. anorectal pavimentos c. ampular mediu adenomatos
33
d. rectosigmoidian adenomatos315. Operaţia Qenu-Miles este indicată în cancerul rectal când tumoarea este situată:
a. la 8-12 cm de la anus b. mai sus de 12 cm de la anus c. la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene d. nu mai sus de 7-8 cm de la anus
316.În cancerul joncţiunii rectosigmoidiene este indicată operaţia: a. Dixon b. Babcock-Mandache-Chiricuţă c. Qenu-Miles d. Billroth
317.Principala maladie precanceroasă a rectului este: a. proctosigmoidita cronică b. adenomatoza familială c. hemoroizii d. fisura anală318.Cărei metode de diagnostic aparţine avantajul în cancerul rectal (CR):
a. TC b. RRS c. USG d. laparoscopiei
319.Tumorile renale mai frecvent întâlnite sunt: a. benigne b. benigne egale cu maligne c. maligne
320.Care dintre formele histologice nu aparţine cancerului renal parenchimatos(CR): a. alveolar (cu celule clare) b. pavimentoasă c. adenomatoasă d. tubulară (cu celule închise)
321.Organul predilect pentru Mt cancerului renal este: a. ficatul b. oasele c. plămânii d. creierul
322.Câte forme clinice cunoaşteţi în cancerul renal: a. 4 b. 3 c. 6 d. 5
323.Câte faze ale aortografiei prezintă valoare diagnostică pentru cancerul renal a. 4 b. 2 c. 3 d. 5
324. În ce stadiu de cancer renal este indicat tratamentul chimioterapic preoperator: a. T3N0M0
b. T2N1M0
c. T4N0M0
d. T4N3M1
325.Cine a descris pentru prima dată cancerul renal: a. Konig
34
b. Gravitz c. Virchow d. Babeş
326.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu aparţin cancerului cu sediul în bazinetul renal:
a. papilară b. tranzitocelulară c. tubulară (cu celule închise) d. pavimentoasă
327.Care dintre semnele de mai jos nu aparţin cancerului renal: a. hematuria b. dizuria c. durerea d. palparea tumorii în regiunea lombară:
328.Care dintre investigaţii nu sunt recomandabile în diagnosticul cancerului renal: a. urografia descendentă b. biopsia puncţională percutanată c. ureteropielografia retrogradă d. USG
329.Care dintre sindroamele descrise mai jos se întâlneşte în cancerul renal: a. Claude Bernard-Horner b. Pancoast-Tobias c. Stauffer d. Pourfour du Petit
330.Care este rata de supravieţuire la 5 ani în tratamentul radical al cancerului renal:a. 25-35%b. 35-40%c. 40-57%d. 60-70%
331. Care este incidenţa cancerului renal în Moldova: a. 10,4 b. 7,8 c. 15,2 d. 2,8
332.În clasificarea TNM (Geneva, 1989) ce simbolizează T2 în cancerul renal: a. tumora până la 2 cm limitată în capsula renală b. tumora mai mare de 2 cm, dar în limitele rinichiului c. tumoră de orice dimensiune fără a depăşi fascia Gerota d. tumoră cu extindere în afara fasciei Gerota
333.Ce procent constituie cancerul renal în structura oncologică din Moldova: a. 1-2% b. 2-3% c. 8-10% d. 10-15%
334.Cine dintre savanţi a numit în mod eronat hipernefrom cancerul renal: a. Fiodorov b. Gravitz c. Konig d. Virchow
335.Tumora cu dimensiunile peste 2 cm, limitată de structura renală, fără afectarea fasciei Gerota cu Mt într-un singur ggl cu dimensiunea de până la 2 cm, fără Mt la distanţă se include în stadiul:
35
a. T2N2M0
b. T3N1M0
c. T2N1M0
d. T2N1M1
336.Varicocelul în stadiile depăşite ale cancerului renal se întâlneşte mai frecvent când tumora este situată:
a. în rinichiul drept b. în rinichiul stâng c. în mod egal în ambii rinichi d. nu se întâlneşte decât ocazional
337. Care este cea mai eficientă metodă de diagnostic diferenţial între cancerul renal şi o tumoră retroperitoneală extraorganică:
a. urografia intravenoasă b. ureteropielografia retrogradă c. urografia descendentă pe fond de retropneumoperitoneu d. laparoscopia
338.Care este operaţia de elecţie în cancerul renal: a. rezecţia cuneiformă a rinichiului b. nefrectomia c. rezecţia a 2/3 de rinichi d. rezecţia subtotală a rinichiului
339.Morbiditatea cancerului renal (CR) în Republica Moldova la cei adulţi este: a. 1% b. 2-3% c. 7-8% d. 10%
340.Morbiditatea CR se întâlneşte mai frevent la: a. bărbaţi b. femei c. egal bărbaţi-femei d. numai la bărbaţi.
341.Cea mai frecvent incidenţa de CR este la vârsta: a. până la 20 ani b. 21 – 30 ani c. 31 – 40 ani d. 41 – 50 ani
342.Tumorile renale au caracter mai des: a. malign b. benign c. egal malign-benign d. mixte.
343.Tumorile renale au origine mai frecvent: a. epiteliale b. neepiteliale c. dermoidă d. vasculară.
344.Tumorile renale sunt mai des: a. primare b. secundare c. egal primare – secundare d. adiacente.
345.Tumorile renale maligne au sediu mai frecvent în:
36
a. rinichiul drpt b. rinichiul stâng c. egal drept – stâng d. bilateral.
346.CR provine mai rar din: a. parenchima renală b. bazinetului renal c. calicelele renale. d. vasele sanguine renale.
347.Metastazează la distanţă cancerul renal premordial: a. pulmom b. oase c. ficat d. creier
348.Simptomul clinic CR frecvent este: a. Macrohematurie b. Dizurie c. Prezenţa tumorii palpabile d. Dureri (algic)
349.Metastazele la distanţă mai frecvent sunt: a. multiple b. solitare c. egal multiple-solitare d. nici una.
350.Câte forme clinice CR se întâlnesc: a. 3 b. 4 c. 5 d. 6
351.Forma febrilă CR este legată: a. suprainfecţie b. procesul tumoral c. metastaze d. perdere ponderală.
352.Cistoscopia se efectuează în CR cu scopul: a. stopa hemoragia b. depista sursa de hemoragie c. tratament d. morfologie.
353.Tratamentul de bază a CR este: a. chimioterapic b. radioterapic c. imunoterapic d. chirurgical.
354.Supravieţuiesc 5 ani şi mai mult după tratamentul chirurgical: a. 10% b. 20% c. 30% d. 40-50%.
355.Cine a depistat pentru prima dată schistosoma : a. I.Secenov
37
b. N. N. Petrov c. T. Bilhartz d. V. Babeş
356.Stadiul T3a în cancerul vezicii urinare simbolizează: a. tumora implică mucoasa, submucoasa, musculara şi structurile adiacente ale v. urinare: b. tumora implică mucoasa, submucoasa, musculară fără extindere în spațiul paravezical. c. tumora implică numai submucoasa d. tumora implică toate straturile v. urinare fără structurile adiacente
357.Simptomul cel mai des întâlnit în cancerul v. urinare este: a. hematuria b. durerea c. dizuria d. palparea tumorii
358.În ce procent din cazuri se depistează în hemogramă accelerarea VSH: a. 50-60% b. 60-70% c. 70-90% d. peste 90%
359.În ce stadiu al cancerului v. urinare este admis doar tratamentul chirurgical: a. T2N0M0 tumoră exofită, diferenţiată b. T3N1M0 tumoră exofită, diferenţiată c. T2N0M0 cancer nediferenţiat d. T4N0M0 cancer nediferenţiat
360.Incidenţa cancerului vezicii urinare în Moldova este:a. 110/0000b. 9,40/ooooc. 4,30/0000d. 2,50/0000
361.Simbolul N2 din sistemul TNM în cancerul v. urinare înseamnă: a. metastaze în ggl paraaortali b. Mt în ggl mediastinali c. Mt în ggl paravezicali de la 2 până la 5 cm d. Mt paravezicale mai mari de 5 cm
362.În ce procent din cazuri se întâlneşte hematuria în cancerul v. urinare: a. 60-70% b. 70-75% c. 80-90% d. 25-30%
363.În care formă de creştere a cancerului v. urinare poate fi informativă şi pneumocistotomografia:
a. infiltrativ difuzăb. exofităc. infiltrativ ulceroasăd. nici în una dintre ele
364.Pentru depistarea metastazelor în ggl regionali în cancerul v. urinare este indicată: a. laparoscopia b. flebografia pelviană c, aortografia d. mediastinoscopia
365.Rezecţia transuretrală (RTU) în cancerul v. urinare este indicată în stadiile: a. T2N2M0
b. T1-2N0M0
38
c. T1-2N1M1
d. T3N1M0
366.Care semne clinice din triada cancerului v. urinare se întâlneşte mai frecvent: a. durerea
b. palparea tumorii c. dizuria d. hematuria
367.Care dintre investigaţiile de mai jos este net superioară în depistarea metastazelor Cr renal: a. urografia descendentă b. limfoscintigrafia c. aortografia d. pielografia retrogradă
368.Care dintre metodele de tratament al Cr renal poartă un caracter paliativ: a. chirurgicală b. chirurgicală + radioterapică c. chirurgicală + chimioterapică d. radioterapică + chimioterapică + hormonoterapică
369.Cine pentru prima dată a elaborat concepţia chimică în apariţia Cr renal: a. Gravitz b. Rehn c. Konig d. Virchow
370.Din triada simptomatică a cancerului v. urinare nu face parte: a. hematuria b. palparea tumorii c. dizuria d. durerea
371.Care este precancerul obligant pentru v. urinară: a. fibromul b. leiomiomul c.lipomul d. papilomul
372.În cistografia cu contrast dublu pentru diagnosticul Cr v. urinare care este raportul contrast/aer:
a. 50 ml contrast / 50 cm3 aer b. 50 ml contrast / 150 cm3 aer c. 150 ml contrast / 50 cm3 aer d. 100 ml contrast / 100 cm 3 aer
373.Care este cea mai informativă metodă de investigaţie în depistarea tumorii primare a v. urinare:
a. limfografia b. pneumocistografia c. cistoscopia cu biopsia tumorii d. aortografia
374.Care este volumul şi caracterul operaţiei Bricker: a. rezecţia subtotală a v. urinare cu ureterocistoneostomie bilaterală b. rezecţia subtotală a v. urinare cu urterocistocutaneostomie c. cistectomia cu ureterosigmoidostomie d. cistectomia cu ureteroileonostomie
375.Care este supravieţuirea la 5 ani în tratamentul radical al Cr v. urinare: a. 20-30% b. 45-50%
39
c. 30-40% d. 70-80%
376.Ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului vezicii urinare este: a. Moldova b. Rusia c. SUA d. Algeria
377.Dintre formele histologice ale cancerului una nu se referă către v. urinară: a. tranzitocelulară b. pavimentoasă c. nediferenţiată d. cancerul cu celule clare
378.Ggl regionali pentru v. urinară sunt consideraţi: a. ggl paraaortali b. ggl paracavali c. ggl situaţi mai jos de bifurcaţia arterei iliace comune d. ggl inghinali
379. În triada semnelor cancerului v. urinare în ce procent din cazuri se întâlneşte durerea: a. 15-20% b. 12,5% c. 60-70% d. 70-85%
380.Investigaţia v. urinare tip Temiliescu a fost denumită: a. triplocistografia b. policistografia c. cistografia cu contrast dublu d. cistografia cu contrast triplu
381.Care metodă de tratament al cancerului v. urinare poate fi radicală fără asocierea altor metode:
a. radioterapicăb. chimioterapicăc. chirurgicalăd. imunoterapică
382.Care este volumul şi caracterul operaţiei tip Blohin în tratamentul cancerului v. urinare: a. rezecţia subtotală a v. urinare cu ureterocistoneostomia bilaterală b. hemirezecţia v. urinare cu ureterocistoneostomia unilaterală c. cistectomia cu ureterosigmoidostomia bilaterală d. cistectomia cu ureterocistoileonostomia bilaterală
383. Care dintre metodele de tratament aplicate în cancerul vezicii urinare nu asigură supravieţuirea la 5 ani:
a. radio + chimioterapia b. radio + chirurgicală c. chirurgicală d. asociată chirurgicală + chimioterapică
384.Morbiditatea cancerului vezicii urinare este: a. 1% - din toate cancerele umane, b. 3% c. 5-6% d. 15%
385.Incidenţa cancerului vezicii urinare la bărbaţi în raport cu femei este: a. 2:1 b. 3:1
40
c. 4:1 d. 5:1
386.Incidenţa cancerului vezicii urinare este frecventă la vârsta: a. 31 – 40 ani b. 41 – 50 ani c. 51 – 60 ani d. 61 – 70 ani.
387.Factorul predominant în apariţia cancerului vezicii urinar este: a. radiant b. chimic c. alimentard. hormonal.
388.Cea mai frecventă formă de creştere a cancerului vezicii urinare: a. endofită b. exofită c. mixtă d. superficială.
389.Cea mai des întâlnită morfologic în cancerul vezicii urinare: a. pavimentos b. adenocarcinom c. tranzitocelular d. papilar.
390.Cancerul vezicii urinare T1N0M1 corespunde stadiului: a. I, b. II, c. II „b” d. IV st.
391.Simptomul clinic frecvent întâlnit în cancerul vezicii urinare: a. dizurie b. polochiurie c. macrohematurie d. dureri.
392.Ureterohidronefroza unilaterală în cancerul vezicii urinare denotă un proces tumoral: a. răspândit b. local-avansat c. metastatic d. generalizat393.Metoda principală în diagnosticul cancerului vezicii urinare:
a. cistoscopia b. cistografia c. tomografia computerizată d. ultrasonografia.
394.Mai frecvent cancerul vezicii urinare metastazează pe cale limfgenă în: a. oase b. ggl. regionali pelvini c. plămâni d. rinichi.
395.Tratamentul cancerului vezicii urinare este: a. complex b. chirurgical c. cradioterapia
41
d.,imunoterapia.396.Volumul chirurgical în cancerul vezicii urinare depinde de:
a. vârstă b. maladii concomitente c. stadiu d. sex.
397.În cancerul vezicii urinare cu implicarea prostatei se efectuează operaţii radicale: a. cistprostatectomia cu O.Bricker b. cistprostatectomia cu O.Ştudart c. ureterocutaneostomie bilateral d. ureterosigmostomie.
398.Imunoterapia cancerului vezicii urinare este cu:a. interferonb. interleuchin-2c. vaccina BCGd. metiluracil
399.Pronosticul cancerului vezicii urinare depinde de: a. vârsta pacientului b. maladiile de fon c. stadiu
d. sex.RM
400. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului cutanat sunt: a. Australia b. Bulgaria c. Ucraina d. Franţa
401.Care dintre investigaţiile descrise mai jos sporeşte diagnosticul cancerului cutanat: a. examenul histologic b. TC (tomografia computerizată) c. examenul citologic d. examenul radioizotop
402. Formele histologice ale cancerului cutanat sunt: a. bazocelulară b. pavimentoasă cu cheratinizare c. pavimentoasă fără cheratinizare d. adenomatoasă
403.Pentru depistarea metastazelor ganglionare regionale în cancerul cutanat sunt indicate: a. USG b. TC c. Limfografia d. Laparoscopia
404.Formele clinice ale bazaliomului sunt: a. nodulară b. primar ulceroasă c. chistică d. pigmentată
405.Metodele de tratament în cancerul cutanat sunt: a. chirurgicală
b. radioterapică
42
c. hormonoterapică d. crioterapică
406. Semnele distinctive ale cancerului cutanat spinocelular de cel bazocelular sunt: a. evoluţie mai rapidă b. activitate invazivă mai pronunţată c. ulceraţii mai frecvente d. posibilitate de metastazare
407. Metodele de tratament al cancerului cutanat în stadiul T3N1M0 sunt: a. tratament combinat
b. tratament complex c. crioterapie d. radioterapie
408. Cîteva particularităţi, care deosebesc cancerele cutanate de cele ale organelor interne a. polimorfizm clinic accentuat b. apariţia preponderent pe fondul liziunilor precanceroase bine diferenciate c.rolul predominant al factorilor endogeni în cancerogeneză d. predominanţa epitelioamelor e. incidenţa în creştere la persoane adulte tinere.409. Precancere cutanate absolute a. lupus eritematos b. xeroderma pigmentosum c. corn cutanat d. boala Bowen e. leucoplazia mucoasei cavității bucale410. Care sunt semnele malignizării keratoacantomului a. creştere spontană în volum b. infiltrare în profunzime c. sîngerare d. apariţia tuberozităţii e. inflamaţie şi ulceraţie.411. Metodele de tratament cele mai adecvate pentru precancerele cutanate absolute (în special a keratoacantomului) sunt a. crioterapia b. excizia cuneiformă a leziunii c. chimioterapia regională d. roentghenterapie de contact e. telegamaterapie412. Cancerul spino-celular (pavimentos) se caracterizează prin: a. creștere infiltrativă în profunzime b. desen tegumentar nemodificat c. inflamație pronunțată in jurul tumorii d. tendință spre metastazare limfogenă 413. Metodele cele mai eficiente în diagnosticul cancerului spino.celular (pavimentos) sunt a. metoda clinică: vizualizare, palpare b. examen citologic al bioptatului c. examen ecografic d. examen morfologic e. examen de laborator.414. Caracteristicile cancerului bazo-celular (bazaliomului) a. malignitate „in situ” b. benignitate relativă c. absenţa totală a diferencierii celulare
43
d. polimorfism redus e. apariţia concomitentă a mai multor focare primare independente.415. Bazaliomul apare sub următoarele aspecte clinice a. un mic grăunte emisferic, denumit „perlă” epitelimatoasă b. o mică eroziune rotund-ovală cu dm 2-5mm cu sau fără crustă, numită „zgîrîetură de unghie” c. nodul roşu-cărnos, cu suprafaţă erodată, cu secreţii sau sîngerîndă d. formă vegetativă (aspect de „conopidă”) cu secreţii albicioase şi miros fetid e. o pată eritematoasă sau eritemosquamoasă, rotund-ovală cu dm 5-7mm, uşor infiltrată, asemănătoare cu o placă de lupus eritematos.416. Factorii cancerigeni implicaţi în apariţia bazalioamelor sunt a. factorii fizici: insolaţie şi vînturi
b. imunodepresiac. activitatea hormonalăd. radiaţia ionisantă: naturală, iatrogenăe. rasa şi culoarea pielii.
417. Bazalioamele au următoarele forme histologicea. carcinom solidb. carcinom sclerozantc. carcinom „bowenian”d. carcinom pseudoglandulare. carcinom chistos.
418. Selectarea metodelor de tratament al cancerelor cutanate se va face în funcţie dea. forma clinică a tumoriib. vîrsta pacientuluic. sexul pacientuluid. gradul de răspîndire al tumoriie. stadiul tumorii.
419. Metodele de tratament aplicat în cancerul spino-celular (pavimentos) la st I-II sunta. chirurgia clasică sau electrorezecţia tumorii cu sau fără plastieb. hormonoterapiac. radioterapie (roentgheterapie de contact)d. crioterapiee. chimioterapie sistemică.
420. Tratamentul bazalioamelor se efectuează prin metodelea. chimioterapie topicăb. laseroterapiec. operaţii lărgited. radioterapie de contact.
421. Tratamentul cancerului spino-celular (pavimentos) la st IVa se efectuează prina. crioterapieb. operaţii lărgitec. tratamentul complex: radioterapie + operaţii radicaled. telegamaterapiee. radioterapie cu izotopi.
422. Care factori influenţează negativ pronosticul cancerelor cutanatea. tipul hostologic nediferenţiat-anaplazicb. localizarea tumoriic. formele ulceros-infiltrativd. metastaze gnaglionare mobilee. forme acute, galapante.
423.Care dintre metodele de diagnostic enumerate sunt admise în confirmarea melanomului
44
malign (MM): a. radioizotop b. determinarea MSP (Melanom Specific Protein) c. biopsia incizională d. termoscopia
424.Semnele principale de malignizare a nevilor conform datelor lui Miller şi Evans sunt: a. iregularitatea contururilor nevului b. necrotizarea pielii la o distanţă de 3 cm de la marginea nevului c. creşterea evidentă în dimensiuni a nevului d. schimbarea culorii nevului cu aspect «tigrat»
425.Radioterapia primară este indicată în următoarele forme clinice ale MM: a. lentigo malign b. melanoamele maligne ale mucoaselor c. MM nodular d. MM cu metastaze la distanţă
426.Care sunt criteriile principale de influenţă a rezultatelor tratamentului MM: a. stadiul tumorii b. vârsta bolnavului c. forma clinică a MM d. prezenţa maladiilor concomitente
427.Care dintre metodele de anestezie în tratamentul chirurgical al melanomului malign (MM) sunt admise:
a. endotraheală b. infiltrativă cu novocaină c. i/venoasă d. peridurală
428.Care dintre eventualele cauze ar putea provoca autoregresia MM: a. administrarea vaccinului BCG b. puncţia melanomului c. febra virală d. febra posttransfuzională
429.Melanomul malign (MM) necesită un diagnostic diferenţial cu: a. cancerul cutanat b. boala Bowen c. nevul d. erizipelul
430.Tratamentul complex în terapia MM este constituit din metodele: a. chirurgicală + radioterapie +chimioterapie
b. radioterapie + chimioterapie c. chimioterapie + radioterapie d. chirurgicală + radioterapie + imunoterapie
431. Care sunt metodele principale de tratament al melanomului malign (MM): a. chirurgicală b. imunoterapică c. hormonală d. radioterapică
432. Tratamentul imunologic în MM este efectuat prin: a. vaccinul BCG b. corynebacterium parvum c. doxorubicină d. decaris
433. Din grupul de tumori pigmentare benigne fac parte:
45
a. nevul limitrof b. lentigo melanic c. nevul intradermal d. nevul albastru434. Precancerele absolute pentru melanom malign: a. nevul limitrof b. nevul mixt Spitz (juvenil) c. melanoza Dubrenill d. nevul displazic e. lentigo435. Din semnele de malignizare ale nevilor pigmentari fac parte următoarele: a. apariţia semnelor de inflamaţie b. schimbarea bruscă a culorii c. apariţia vilozătţii d. induraţia nevului.436. Semnele caracteristice pentru perioada premelanotică a nevilor a. pigmentarea uniformă b. apariţia petelor – satelit la baza nevului c. evoluţia lentă fără semne evidente de accelerare d. sîngerări ale nevului e. nev mai mic de 0,5cm în diametru.437. Melanomul malign se localizează mai frecvent pe: a. pielea trunchiului b. mucoasa cavităţii bucale c. pielea capului (regiunea viloasă) d. pielea feţei e. pielea membrelor438. W. Clark a descris cîteva forme clinice de melanom malign:
a. forma verucoasăb. forma nodularăc. forma papilomatoasăd. forma superficial - invazivăe. forma fisurală
439. Care din gradele de invazie a dermei corespunde gradelor II şi IV după Clark:a. tumoarea superficială, nu invadează membranab. tumoarea invadează stratul papilar al „dermei”c. tumoarea invadează ţesutul adiposd. tumoarea invadează ½ stratului reticular pînă la nivelul glandelor sudoriparee. tumoarea invadează în întregime stratul reticular.
440. Din metodele utilizate pentru diagnosticul melanomului malign, fac parte:a. ecografiab. examen clinicc. radiometria cu 32Pd. examen morfologic preoperatore. citodiagnostic frotiului.
441. Melanomul malign al pielei regiunii capului şi gîtului metastazează pe cale limfatică preponderent în:
a. ganglionii limfatici parasternalib. gnaglionii limfatici submandibularic. gnaglionii limfatici retrosternalid. ganglionii limfatici submentalie. ganglionii limfatici paratiroidieni.
46
442. În tratamentul melanomului malign cele mai eficiente metode de tratament sunt:a. radioterapia ca metodă sinestătătoareb. tratamentul combinat (radioterapie preoperatorie + intervenţie chirurgicală)c. intervenţie chirurgicală + radioterapie postoperatorie a cîmpului operatord. crioterapie paliativăe. chimioterapie sistemică.
443. În tratamentul chirurgical al melanomului malign, localizat pe faţă, marja de asigurare trebuie să constituie
a. 1cmb. 2cmc. 3cmd. 3,5cme. 0,5cm.
444. În răspîndirea melanomului malign se deosebesc cîteva faze.a. iniţialăb. localăc. complexăd. radialăe. verticală
445. Care sunt avanteajele electrochirurgiei în tratamentul melanomului maligna. o radicalitate mai mare a metodeib. efectul hemostaticc. efectul economicd. efectul antiblastice. blocada vaselor limfatice şi sanguine.
446. Care sunt semnele caracteristice pentru nevul juvenila. lipsa teleangiectaziilorb. culoarea roz-roşietică a formaţiuniic. localizare în straturile profunde dermaled. asocierea a 2 elemente ale nevului mixt – intermediar şi intradermale. dimensiuni mai mari decît a nevilor întîlniţi la copii.
447.Sindromul MEN II-A în cancerul tiroidian (CT) se caracterizează prin: a. cancerul tiroidian forma medulară b. feocromocitomul c. nivelul sporit de calcitonină d. fixează iodul radioactiv
448.Mai radiorezistente sunt următoarele forme histologice ale CT: a. cancerul anaplazic b. medular c. folicular d. cancerul cu celule oxifile Hurtle
449.Metastazele la distanţă în cancerul tiroidian (CT) sunt: a. rinichi b. plămâni c. oase d. coloana vertebrală
450.Tiroidectomia subtotală este indicată în: a. cancerul anaplazic b. medular c. papilar multiplu unilateral d. cr. cu celule oxifile Hurtle
451.Care sunt factorii cancerigeni ai gl.tiroide:
47
a. iradierea actinică b. TSH c. tiroidita Hashimoto
452.Metastazele la distanţă a cancerului tiroidian întâlnite mai frecvent sunt: a. renale b. pulmonare c. osoase d. mediastinale
453.Tireoidectomia totală este indicată în: a. cancerul bilateral b. cancerul multiplu papilar situat într-un singur lob c. tumorile T4
d. cancerul cu implicarea istmului gl. tiroide454. Metastazele ganglionare laterocervicale sunt mai frecvente în următoarele forme de cancer tiroidian:
a. foliculară b. medulară c. papilară d. anaplazică
455. Sindromul MEN IIb se caracterizează prin: a. asocierea cancerului medular cu feocromocitomul b. hiperparatiroidism c. nevroame ale buzei d. ganglioneuroame intestinale
456. Cele mai eficiente preparate chimioterapice în tratamentul cancerului tiroidian sunt: a. 5-FU b. fluorafurul c. doxorubicina d. cis-platinum
457. Glanda tiroidă are mai multe funcţii în organism, printre care:a. secretia tiroxinei;b. reglarea metabolismului bazal;c. reglarea metabolismului hidrosalin;d. reglarea metabolismului enzimatic;e. reglarea metabolismului de calciu.
458. Structura histologică a glandei tiroide este constituită din: a. celule Virchow b. celule insulare c. celule B d. celule acinare e. celule A459. Factorii exogeni, implicaţi în cancerogeneza glandei tiroide sunt:
a. poluarea mediului ambiant cu nitrozoamine;b. radiaţia ionizantă;c. fumatul;d. deficitul de Iod, Cobalt, Cupru;e. insolaţie.
460. Care sunt semnele clinice de malignizare a guşei nodulare:a. accelerarea bruscă a creşterii guşei;b. agravarea semnelor de tireotoxicoză;c. apariţia tuberozităţii;d. dureri în regiunea glandei tiroide;
48
e. apariţia durităţii.461. Adenocarcinomul papilar se caracterizează prin:
a. este incapsulat;b. infiltrează ţesuturile adiacente uneori la distanţe considerabile;c. metastazează preponderent pe căi limfatice;d. are preferinţă de sex feminin;e. are evoluţie lentă.
462. Adenocarcinomul medular se caracterizează prin:a. evoluţie extrem de lentă;b. provoacă hipofuncţia glandei tiroide;c. are ca simptom constipaţiile;d. are tendinţă de progresare;e. se asociază cu feocromocitom bilateral.
463. Cancerul glandei tiroide metastazează în gnaglionii următori:a. ggl. submandibulari;b. ggl. Jugulari (profunzi, superficiali, medii);c. ggl. Supraclaviulari;d. ggl. Paratraheali;e. ggl. Accesorii.
464. Cancerul medular metastazează hematogen preponderent în:a. ficat;b. plămîni;c. oase;d. pancreas;e. creier.
465. În cadrul tratamentului chirurgical al cancerului tirodian se efectuează:a. enuclearea tumorii;b. rezecţia lobului şi istmului;c. electrochirurgie;d. rezecţie subtotală;e. tiroidectomie.
466. În operaţia clasică Crile sunt extirpate următoarele elemente:a. glanda tiroidăb. evidarea ganglionară în bloc cu țesuturile moi cervicalec. m. Tireo-hioidd. m. Sterno-cleido-mastoidiane. vena jugulară interna (un sector)
467 Limfadenectomia fasciculo-fascială se cuprinde: a. Evidare ganglionară cu țesuturile moi cervicale b. Păstrarea venei jugulare interne c. Păstrarea mușchiului sternocleidomastoidian d. Evidarea țesutului celular mediastinal antero-posterior e. Secționarea nervului accesor 468. Complicaţiile în tratamentul chirurgical al glandei tiroide sunt: a. lezarea n.recurent; b. insuficienţă respiratorie; c. hipoparatireoză; d. traheită; e. edem laringian.469. Care sunt indicaţiile pentru tratamentul combinat (operaţie+telegamaterapie postoperatorie) în cancer tiroidian: a. vîrsta înaintată;
49
b. operaţie parţial radicală; c. ablastie compromisă a operaţiei; d. gradul răspîndit a tumorii; e. forme nediferenciate.470. Precancere obligante ale buzei inferioare sunt: a. cheilita cronică b. keratoacantom c. corn cutanat d. diskeratoza distructivă e. leucoplazie 471. Care sunt factorii etiologici implicaţi în etiologia cancerului buzei: a. alcoolul b. microcombustiile c. razele ultraviolete d. dezechilibrul hormonal e. virușii oncogeni472. Tabloul clinic al keratoacantomului se manifestă prin
a. localizare în zona unghiului bucalb. buretele perifericc. suprafaţa tuberoasăd. ulceraţie masivăe. existenţa şanţului în jurul centrului cornificat al keratoacantomului.
473. Care sunt cele mai caracteristice semne în diagnosticul diferenciat al keratoacantomului şi cancerul buzei inferioare
a. consistenţa formaţiuniib. dimensiunile formaţiuniic. localizarea formaţiuniid. keratinizarea suprafeţeie. simptomul „şanţului”.
474. Metodele de tratament ale precancerelor buzei inferioare sunt următoarelea. electroexcizia formaţiunii pretumorale b. criochirurgiac. roentghenterapia de contactd. tratamente conservative hormonalee. cobalt-radioterapie.
475. Care sunt semnele de malignizare a keratoacantomului: a. ulcerația b. creșterea lentă c. creșterea bruscă și accelerată d. indurația e. hiperkeratoza476. Pronosticul cancerului buzei inferioare depinde în mare măsură de a. vîrsta pacientului b. dimensiunile tumorii c. tipul histologic al tumorii d. starea organismului e. existenţa (lipsa) metastazelor.477. Conform clasificaţiei lui А.И. Пачес cancerul buzei inferioare are 4 forme clinice. Selectaţi răspunsurile corecte
a. forma verucoasăb. forma ulceroasăc. forma actinică
50
d. forma papilarăe. forma keratinizată.
478. Pentru care stadii clinice ale cancerului buzei inferioare sunt caracteristice metastaze limfatice regionale
a. st IIab. st IIbc. st IIIad. st IIIbe. st IVa
479. Care sunt formele histologice ale cancerului buzei inferioare: a. adenocarcinomul b. cancer pavimentos spinocelular c. cancer pavimentos bazocelular prin propagarea cancerului cutanat d. cancer microcelular e. cancer cu celule clare 480. Metastazele ganglionare regionale evoluiază în funcție de: a. maladii concomitente b. vârsta pacientului c. durata leziunii primare d. dimensiunile tumorii e. tratamentul ineficient al tumorii primare sau recidiva tumorii481. Care sunt metodele de tratament de elecţie în cancerul buzei inferioare la st IIa
a. excizia cuneiformă a tumoriib. crioterapiec. electrochirurgiad. roentghenterapia de contacte. curiterapia.
482. Care sunt metodele de tratament cele mai adecvate în cancerul buzei inferioare la st IVaa. electroexcizia lărgită + roentghenoterapia preoperatorieb. telegamaterapie la focarul primarc. chimioterapie regionalăd. metodă combinată: operaţie lărgită + chimioterapie sistemică preoperatorie + operaţia Crylee. radioterapie paliativă.
483. Care sunt cauzele recidivării cancerului buzei inferioarea. forme radiorezistenteb. operaţii neradicalec. forma histologică nefavorabilăd. forma clinică ulceros-infiltrativăe. vîrsta înaintată a pacientului.
484. În metastaze ganglionare profunde (cancerul buzei inferioare) este indicată varianta de operaţie a. de tip Vanah b. enuclearea ganglionară c. excizia fascială „în teacă” d. operaţia Crile e. excizia ţesutului celular cervical varianta superioară.485.În care dintre ţările de mai jos se întâlneşte cea mai mare incidenţă a cancerului mamar (CM):
a. Estonia b. Kazahstanul c. Anglia
51
d. Turcmenia486.Formele clinice ale CM sunt:
a. nodulară b. difuză c. cancerul Paget b. sclerozantă
487. Printre primii promotori ai chirurgiei cancerului mamar sunt: a. Aetius b. Vesalius c. Petrov d. Ambroise Pare e. Beriozov 488.Cine dintre autori consideră că tratamentul radioterapic al CM poate echivala cu rezultatele tardive în tratamentul radical chirurgical:
a. Trapeznicov b. Baclesse c. Mc Whirter d. Leteaghin
489.Descifraţi metoda de tratament polichimioterapeutică CMF (Milano) în tratamentul CM: a. cortizon b. ciclofosfan c. methotrexat d. 5-FU (fluorouracil
490.În stadiul 3 b (T1-3N1-2M0), menopauză peste 5 ani este indicat tratamentul combinat în aspectul următor:
a. TGT (telegamaterapia) preoperatorie b. chimioterapia preoperatorie c. tratamentul chirurgical d. ovariectomia
491.Ţările cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului mamar (CM) sunt: a. Estonia b. Kazahstanul c. Anglia d. Turkmenia
492.Care forme clinice ale CM sunt mai maligne în evoluţie: a. nodulară
b. erizipeloidă c. mastitiformă d. Cr Paget
493. Amputaţia de sân în CM cu înlăturarea mm. pectorali a fost propusă şi efectuată de: a. propusă de Jean Luis Petit b. efectuată de Benjamin Bele c. propusă de William Stwart Halsted d. efectuată de Volkmann
494.Care sunt metodele de ameliorare a tratamentului radioterapic în CM: a. criodistrucţia locală b. hipertermia locală c. razele ultrasonore d. hiperglicemia
495.Descifraţi polichimioterpia CMFVP (COOPER): I II
a. ciclofosfan a. ciclofosfan
52
b. metotrexat b. metiluracil c .5-FU c. Fluourafur d.vincristină d. Vinblastină e.prednizolon e. Propionat testosteron
496.Care dintre preparatele chimioterapice provoacă mai frecvent vome şi alopecie în tratamentul CM:
a.ciclofosfanul b.vincristina adriamicina prednizolonul
497.Care sunt tumorile epiteliale benigne ale sânului: a. papilomul intraductal
b. adenomul mamelonului c.adenomul tubular d.adenomul alveolar
498.Care sunt metodele principale în diagnosticul tumorii primare a sânului: a. mamografia b. flebografia transsternală c. limfografia d. termoscopia
499. În CM mastectomia cu păstrarea mm. pectorali a propus-o şi efectuat-o: a. a propus-o Murphy, 1912 b. a propus-o Patey, 1948 c. a efectuat-o Madden d. a efectuat-o Willy Meyer, 1894
500. Castrarea radioterapică în CM este indicată în: a. faza de reproducere a femeii
b. premenopauză c. menopauză 1-2 ani d. menopauză peste 5 ani
501. Enumeraţi căile de administrare a preparatelor chimioterapice în CM: a. generală (enterală şi parenterală) b .locală (unguente) c. local-regională (intraarterială)
locală (în colecţiile pleurale)502. Care sunt tipurile noninvazive de cancer mamar:
a. carcinomul intraductal b. carcinomul ductal c. carcinomul medular d. carcinomul lobular
503. Markerii biologici ai cancerului mamar sunt: a. alfa-fetoproteina
b. ACM (antigenul carcino-mucos) c. ACE (antigenul carcino-embrionar) d. CA 15-3
504. Către operaţia Patey nu se referă următorul volum de intervenţie chirurgicală: a. mastectomie cu păstrarea m.pectoral mic b. mastectomie cu păstrarea m.pectoral mare şi limfadenectomia axilară subscapulară şi subclaviculară c. mastectomie cu păstrarea mm.pectorali fără limfadenectomie d. mastectomie cu înlăturarea ambilor muşchi pectorali fără limfadenectomie
505. Enumeraţi hormonii folosiţi în tratamentul cancerului mamar:
53
a. androgenii în faza reproductivă b. estrogenii în menopauză după 5 ani c. triiodtironina d. progesteronul
506. În tratamentul imunoterapic al cancerului mamar sunt eficiente preparatele: a. levamizolul b. interferonul c. BCG vaccinul d. gamaglobulina
507.Ganglionii limfatici regionali a glandei mamare sunt: a. axilari b. supraclaviculari c. parasternali (mediastinali) d. submandibulari.
508.În tratamentul fibroadenomatozei difuze sunt folosite: a. tratamentul hepatotrop b. vitaminoterapie c. rezecţia sectorală a glandei mamared. tratamentul radioterapic
509.Ganglionii limfatici regionali, afectaţi metastatic, sunt: a. dolori b. indolori c. duri d. de consistenţă elastică.
510.Mamografia se efectuează anual la următoarele grupe de femei: a. de la 30-50 ani b. mai mari de 50 ani c. femeile din grupul de risc d. mai mari de 65 ani.
511.Semnele radiologice principale ale cancerului glandei mamare sunt: a. opacitatea densă, iregulată b. îngroşarea, ombilicaţia şi infiltrarea pielii c. acumularea microcalcinatelor d. deformarea desenului structural.
512.La pacientă în glanda mamară se palpează o formaţiune dură de dm 3,5x3,0cm. Ce metode de investigaţie sunt necesare pentru precizarea diagnosticului: a. mamografia b. puncţia diagnostică c. limfografia d. termografia.
513.În screeningul cancerului glandei mamare se folosesc următoarele metode de investigaţii: a. palparea glandei mamare b. mamografie c. ultrasonografie (USG) d. tomografie computerizată.
514.Cancerul glandei mamare mai frecvent metastazează în: a. plămâni b. oase c. ficat d. rinichi.
515.Proliferarea epiteliului glandei mamare e cauzată de hiperproducerea: a. corticosteroizilor
54
b. progesteronului c. estrogenilor d. androgenilor.
516.În grupele de risc ale cancerului glandei mamare sunt incluse: a. bolnavele cu fibroadenomatoze proliferative b. bolnavele cu maladii ale endometriului c. bolnavele cu mastite cronice d. femeile după 50 ani cu masa supraponderală.
517.Rezecţia sectorală a glandei mamare e indicată în următoarele maladii: a. mastalgie şi fibroadenomatoză difuză b. cistadenopapilom ori papilom intraductal c. fibroadenom d. fibroadenomatoză localizată.
518.Semnele cutanate ale cancerului glandei mamare sunt: a. ombilicaţia b. semnul terenului c. rotatinarea pielii d. retracţia mamelonului
519.În afara cancerului glandei mamare, semnele cutanate pot fi întâlnite în următoarele patologii:
a. chist infectat b. fibroadenomatoza localizată c. fibroadenom d. mastita cronică
520.Ca profilaxie primară a cancerului glandei mamare e necesar: a. tratamentul anexitelor cronice b. tratamentul a maladiilor cronice a colului uterin c. tratamentul disfuncţiei hepatice d. tratamentul hiperplaziilor dishormonale a glandei mamare.
521.Prin care 2 particularităţi se caracterizează fibroadenomul:a. formă ovalăb. creştere infiltrativă fără metastazăc. creştere expansivăd. sensibilă la palpare.
522.Către volumul operaţiei radicale tip Holsted nu se referă: a. mastectomie simplă b. mastectomie cu păstrarea muşchiului pectoral mic c. mastectomie cu înlăturarea ambilor muşchi pectorali şi limfadenectomie d. mastectomie cu păstrarea muşchiului pectoral mare şi limfadenectomie.
523.Factorii cancerigeni în apariţia unui cancer pulmonar (CP) sunt: a. tabagismul b. poluarea aerului atmosferic c. iradierea solară excesivă d. factorul genetic
524.Formele histologice ale CP (cancer pulmonar) sunt: a. adenomatoasă b. tranzitocelulară c. pavimentoasă d. nediferenţiată (anaplazică)
525.Gradele de dispnee în CP(cancer pulmonar) sunt: a. gr.I - la un efort fizic esenţial, la implicarea bronhiei lobare b. gr.II - la un efort fizic neesenţial - este implicată bronhia lobară
55
c. gr.II - la un efort fizic neesenţial - este implicată bronhia subsegmentară d. gr.III - în repaus - la implicarea bronhiei principale
526.Cancerul pulmonar anaplazic este reprezentat de următoarele forme histologice: a. pavimentoasă cu cheratinizare b. microcelulară c. macrocelulară d. polimorfă
527.Semnele radiologice precoce ale CP(cancer pulmonar) central sunt: a. hipertransparenţa b. atelectazia c. hipotransparenţa d. pleurezia
528.În CP(cancer pulmonar) apical cu sindromul Pancoast-Tobias sunt depistate focare osteolitice la nivelul arcurilor costale ce urmează:
a. coasta I b. coasta II c. coasta III d. coasta IV
529Metodele de tratament aplicate în CP(cancer pulmonar) sunt: a. chirurgicală b. crioterapică c. radioterapică d. chimioterapică
530.Contraindicaţiile tratamentului radioterapic în CP(cancer pulmonar) sunt: a. distrucţia tumorii cu hemoptizie b. st. T2N1M0
c. pleurezia canceroasă d. leucopenia mai joasă de 3000 şi trombocitopenia mai mică de 100000
531.Tratamentul imunoterapic în CP(cancer pulmonar) preconizează administrarea: a. gamaglobulinei b. vaccinului BCG c. hemotransfuziile d. decaresului (levamizolului)532.Stările precanceroase ale plămănului sunt considerate: a. BPOC (bronhopneumoniile obstructive cronice) b. TBC cicatrizantă c. adenomul d. leiomiomul
533.Conform stadiului TNM cancerul pulmonar T2 înseamnă a. tumoră ce nu depăşeşte 3 cm în dimensiuni b. tumoră ce depăşeşte 3 cm c. bronhoscopic marginea tumorii este situată la o distanţă nu mai mică de 2 cm de la carină d. tumora implică pleura parietală
534.Sindromul Claude Bernard-Horner se manifestă prin: a. mioză b. midriază c. enoftalm d. blefaroptoză
535.Cancerul microcelular se întâlneşte mai frecvent: a. la bolnavii de vârstă înaintată b. în sediul periferic c. la bolnavii tineri
56
d. cu sediul central536.Semnele comune ale tomografiei regionale şi bronhografiei în CP(cancer pulmonar) central sunt:
a. stenoza bronhului b. hipertransparenţa c. semnul Holzkneht-Iacobson d. semnul bontului
537.Care sunt patologiile pulmonare ce prezintă dificultăţi în diagnosticul diferenţial al CP(cancer pulmonar) central:
a. limfogranulomatoza b. sarcoidoza c. TBC forma miliară d. adenopatiile silicotice
538. Operaţiile clasice în CP(cancer pulmonar) sunt: a.pulmonectomia
b.lobectomia c.rezecţia cuneiformă a plămânului d.lobectomia lărgită
539.Contraindicaţiile tratamentului chimioterapic în CP(cancer pulmonar) sunt: a. multiple Mt în ggl şi la distanţă b. contraindicaţiile către tratamentul chirurgical şi radioterpic c. leucocitopenia mai jos de 3000 d. insuficienţa cronică renală
540.Timpul de dublare a tumorii (TDT) în CP(cancer pulmonar) conform morfologiei este: a. forma anaplazică - 100 zile b. pavimentoasă - 100 zile c. adenomatoasă - 189 zile d. anaplazică - 33 zile
541.Sindromul Plummer-Vinson nu se întâlneşte la: a. bărbaţi b. femei c. copii fetiţe d. copii băieţi
542. Formele clinico-anatomo-radiologice ale cancerului pulmonar (CP) central sunt: a. endobronhială b. peribronhială nodulară c. apicală d. peribronhială ramificată
543. N3 din sistemul TNM în CP(cancer pulmonar) simbolizează: a. sunt afectaţi ggl mediastinali sau ai hilului pulmonar homolateral b. afectarea ggl mediastinali şi ai hilului pulmonar contralateral c. afectarea ggl prescalenici d. afectarea ggl supraclaviculari homo- sau contralateral
544. Sindromul Pancoast-Tobias se manifestă prin: a. dureri de braţ şi antebraţ b. hipotrofia mm tenori şi hipotenori c. îngroşarea şi sclerozarea oaselor metacarpiene şi metatarsiene tip «baghete de toboşar» d. contractarea mm. braţului şi antebraţului
545. Căile de metastazare a CP(cancer pulmonar) sunt: a. limfogenă b. prin inplantare c. hematogenă
57
d. mixtă546. Bioptatul pentru examenul histopatologic în CP(cancer pulmonar) central poate fi prelevat când tumora primară este situată în:
a. bronhia subsegmentară b. bronhia de ordinea a 5-a c. bronhia segmentară d. bronhia lobară şi centrală
547. Care patologii pulmonare prezintă dificultăţi în diagnosticul diferenţial al CP(cancer pulmonar) periferic:
a. tuberculomul b. chistul hidatic c. teratoamele mediastinale d. pneumonia cronică recidivantă
548. Complicaţiile precoce şi tardive postoperatorii în tratamentul CP(cancer pulmonar) sunt: a. dehiscenţa suturilor bontului bronhial b. pneumotoraxul c. dumping sindromul d. atelectazia lobului restant
549. Tratamentul chimioterapic în CP(cancer pulmonar) este mai bun în următoarele metode: a. monoterapie cu ciclofosfan b. polichimioterapie (ciclofosfan + adriamicină + vincristină) c. polichimioterapie (ciclofosfan + 5-FU + depoprover) d. polichimioterapie (ciclofosfan + adriamicină + cisplatină)
550. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer pulmonar sunt: a. Moldova b. Anglia c. Cehia d. Finlanda
551. Formele clinice ale cancerului pulmonar periferic sunt: a. sferică b. hepatică c. sub formă de pneumonie d. apicală
552. În cancerul pulmonar tusea se întâlneşte când tumora este situată: a. în bronhia centrală b. în bronhia lobară c. în bronhiole d. în bronhia segmentară
553. În formele atipice ale cancerului pulmonar cava-sindromul nu se întâlneşte în: a. forma hepatică b. forma osoasă c. forma mediastinală d. cerebrală
554. Biopsia tip Daniels nu se referă către ggl: a. mediastinali b. prescalenici c. supraclaviculari d. axilari
555. În cancerul pulmonar periferic confirmarea citologică poate fi realizată prin următoarele metode:
a. analiza multiplă a sputei b. examenul citologic prelevat prin brosaj în bronhoscopie
58
c. examenul citologic prelevat prin puncţie transtoracică sub controlul radiologic d. examenul citologic prelevat prin lavajul apelor reziduale în bronhoscopie
556. În cancerul pulmonar metastazele limfatice sunt mai frecvente în următoarele grupuri de ggl:
a. mediastinali b. hilari c. prescalenici d. axilari
557. Supravieţuirea bolnavilor la 5 ani după tratamentul radical în CP(cancer pulmonar) conform datelor lui E.B.Peterson constituie:
a. în stadiul I - 90% b. în stadiul II - 41,3% c. în stadiul III - 18,4% d. în stadiul I - 48,5%
558. Reacţiile adverse în rezultatul tratamentului chimioterapic CP(cancer pulmonar) sunt: a. greţuri şi vome b. insuficienţă pulmonară c. hemoragii pulmonare d. gastroenterite
559.Incidenţa sporită a cancerului esofagian se întâlneşte în: a. Franţa b. Rusia c. Moldova d. Mongolia
560.Cele mai periculoase substanţa cancerigene sub formă de aerosol care pot determina cancerul bronhopulmonar sunt:
a. arsenicul şi compuşii săi b. asbestul c. diclormetileterul d. cromul
561.Care stări precanceroase nu sunt caracteristice pentru plămân: a. hemangiomul b. adenomul c. leiomiomul d. silicoza
562.Pentru forma de creştere endofită a cancerului esofagian nu este caracteristică: a. papilomatoasă b. ulceroasă c. infiltrativă d. polipoidă
563.Metastazele cancerului pulmonar în oase afectează preponderent: a. porţiunea toracică şi lombară a coloanei vertebrale b. oasele bazinului c. oasele craniului d. oasele tubulare
564.Manifestările clinice ale cancerului pulmonar central sunt: a. tusea b. dispneea c. hemoptizia d. dureri în torace din partea afectată.
565.Stările precanceroase ale esofagului sunt: a. esofagitele cronice
59
b. diverticulii esofagieni c. refluxul esofagian d. displazia
566.Către semnele locale ale cancerului esofagian nu se atârnă: a. hipersalivaţia b. tusea c. sindromul Horner
d. regurgitaţia567.Cancerul periferic cu centralizarea procesului se manifestă prin:
a. dureri în torace b. tuse c. dispnee d. blefaroptoză
568.Diagnosticul radiologic obligatoriu al cancerului bronhopulmonar include: a. tomografie computerizată (TC) b. microradiofotografie c. radiografie toracică d. bronhografie.
569.Sindromul Pierre-Marie-Bamberger se exprimă prin: a. îngroşarea şi sclerozarea oaselor tubulare b. degete sub formă de „baghete ale toboşarului” c. dureri şi edeme în regiunea articulaţiilor mari d. exostoze
570.Semiotica radiologică a cancerului esofagian depinde de: a. dimensiunele tumorii b. forma de creştere a tumorii c. nivelul de implicare a peretelui esofagian d. forma morfologică
571.Scopul examenului bronhoscopic în cancerul bronhopulmonar este: a. depistarea procesului tumoral în arborele traheo-bronşic b. aprecierea răspândirii procesului tumoral c. confirmarea morfologică a tumorii d. aprecierea eficacităţii tratamentului procesului tumoral al arborelui traheobronşic
572.Cancerul pulmonar central necesită diferenţiere de următoarele afecţiuni: a. tuberculoză b. sarcoidoză c. formaţiunele tumorale bronşice de origine epitelială d. Maladia Hodjkin
573.Care metodă de diagnostic permite în mare măsură stabilirea cancerului esofagian: a. radiologică b. endoscopică c. ultrasonografia d. laparoscopia
574.Operaţiile radicale în cancerul bronhopulmonar sunt: a. lobectomie b. bilobectomie c. pneumonectomie d. segmentectomie
575.Tratamentul cancerului pulmonar pavimentos operabil include: a. intervenţie chirurgicală b. chimioterapie c. radioterapie
60
d. intervenţie chirurgicală+chimioterapie576.Operaţiile econome în cancerul periferic sunt:
a. lobectomie b. segmentectomie c. rezecţie superficială d. rezecţie cuneiformă
577.Tratamentul cancerului esofagian local avansat cu sediul în porţiunea toracică este: a. chirurgical b. radioterapic c. chimioterapic d. chirurgical+chimioterapic
578.Scopul chimioterapiei neoadjuvante în cancerul pulmonar este: a. diminuarea dimensiunilor tumorii primare b. distrugerea micrometastazelor c. sporirea rezecabilităţii plămânului d. sporirea ratei supravieţuirii bolnavilor.
579.Stările precanceroase ale esofagului sunt: a. esofagitele cronice b. cicatricele postcombustionale c. leiomiomul d. adenomul
580.În 3/superioară a esofagului cancerul poate implica următoarele straturi de ţesut: a. mucoasa şi submucoasa b. mucoasa, submucoasa şi musculara c. mucoasa, submucoasa, musculara şi adventicia d. toate cele enumerate + seroasa
581.Principalele metode de diagnostic în cancerul esofagian (CE) sunt: a. radiologică b. endoscopică (esofagoscopia) c.TC d. laparoscopică
582.Semnele radiologice în diagnosticul cancerului esofagian (CE) sunt: a. defectul de umplere b. dilatarea suprastenotică a esofagului în formă de pâlnie c. compresia extrinsecă a esofagului d. depoul de bariu «nişa»
583.Reacţia Greghersen nu este rezultatul: a. hemogramei b. sindromul Stauffer c. hipodisproteinemia d. depistarea hemoragiilor oculte
584.Pentru esofagoplastie după rezecţiile şi extirpaţiile esofagului pe motive de cancer pot fi folosite:
a. intestinul subţire b. colonul drept c. rectul d. stomacul
585.Cancerul esofagian (CE) cervical poate implica: a. traheea b. aorta c. tiroida d. n.recurent
61
586.Semnele radiologice în CE(cancerul esofagian) sunt: a. defectul de umplere b. dilatarea suprastenotică «în pâlnie» c. atelectazia d. depou de bariu «nişa»
587.Metodele principale de tratament în CE(cancerul esofagian) sunt: a. chirurgicală b. radioterapică c. chimioterapică d. crioterapică
588.Radioterapia preoperatorie este indicată în stadiile: a. T3N1M0
b. T2N1M0
c. T4N1M1
d. T2N0M0
589. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer esofagian (CE) sunt: a. Iran b. Kazahstan c. Republica Sud Africană d. Moldova
590. Semnele sindromului Plummer-Vinson sunt: a. anemia b. aclorhidria c. disfagia d. hipotrofia mucoasei cav. bucale, faringelui şi esofagului
591. Cancerul esofagian metastazează mai frecvent în: a. ficat b. gl.mamară c. stomac d. plămâni
592. Pentru depistarea metastazelor în CE(cancerul esofagian) sunt indicate următoarele investigaţii:
a. esofagoscopia b. mediastinoscopia c. gastroscopia d. laparoscopia
593. Volumul şi caracterul tratamentului CE(cancerul esofagian) sunt în conformitate cu: a. sediul tumorii b. stadiul tumorii c. forma histologică d. forma de creştere a tumorii
594. Operaţiile paliative în CE(cancerul esofagian) cu disfagie totală sunt următoarele: a. anastomoza colaterală esofago-gastrică b. gastrostomia Toprover c. gastrostomia Vitzel d. gastrojejunoanastomoza
595. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer esofagian sunt: a. Iranul b. Kazahstanul c. Republica Sud-africană d. Moldova
596. Cine dintre chirurgii ruşi au activat în chirurgia oncologică a esofagului:
62
a. B.V.Petrovski b. Iu.E.Beriozov c. M.I.Cuzin d. E.B.Peterson
597. Formele histologice ale cancerului esofagian sunt: a. pavimentoasă b. tranzitocelulară c. adenomatoasă d. macroacinară
598. Semnele clinice principale în cancerul esofagian sunt: a. disfagia b. hipertermia c. sialoreea d. voma
599. Patologiile ce necesită un diagnostic diferenţial cu cancerul esofagian sunt: a. cardiospasmul b. diverticulul c. anevrismul de aortă d. hamartom pulmonar
600. Operaţiile clasice în cancerul esofagian sunt: a. operaţia Torec b. operaţia Lewis c. operaţia Czerny d. operaţia Garlock
601.Formele exofite ale cancerului gastric (CG) sunt: a. polipoidă b. cancer «în farfurie» c. conopidiformă d. ulceroasă
602.Principalele metode de diagnostic în depistarea tumorii primare a stomacului sunt: a. radioscopia-grafia gastrică b. TC c. USG d. fidrogastroscopia
603.Limfadenectomia în CG (cancerului gastric) poate fi: a. curativă b. profilactică c. nu se efectuează nici într-un caz d. se efectuează numai în «a»
604.Contraindicaţiile absolute către operaţiile radicale în CG(cancerului gastric) sunt: a. stadiul depăşit cu Mt la distanţă b. insuficienţa hepatică decompensată c. metastazele ggl la nivelul N2
d. insuficenţa cronică renală decompensată605.Formele histologice adenomatoase ale cancerului gastric (CG) sunt reprezentate astfel:
a. solidă b. coloidă c. pavimentoasă d. schiroasă
606.Ascita în CG(cancerului gastric) este caracteristică pentru metastazele: a. hepatice b. Virchow
63
c. parietale ale peritoneului d. mediastinale
607.Gastrectomia este indicată în sediul şi forma de creştere ale CG(cancerului gastric): a. proximal infiltrativ b. corpul gastric forma exofită c. distal forma exofită d. corpul gastric forma endofită
608. Maladiile precanceroase ale stomacului sunt: a. ulcerul gastric b. ulcerul duodenal c. polipoza familială d. cardiospasmul
609. Care grupuri de ggl ai stomacului corespunde N2: a. ggl ai a. coronare şi trunchiului celiac b. ggl ai a. mezenterice superioare şi inferioare c. ggl ai a. hepatice comune d. ggl ai a. lienale şi cei intrasplenici
610. Stenoza pilorică în Cr gastric se manifestă prin semnele următoare: a. senzaţie de plenitudine în epigastru b. disfagie c. vome d. hematemezis
611. Diagnosticul diferenţial în cancerul gastric trebuie de efectuat cu: a. polipoza difuză b. polipii solitari adenomatoşi c. ulcerul gastric d. ulcerul duodenal
612. Rezecţia subtotală proximală a stomacului este indicată în stadiile: a. T2N1M0 forma exofită
b. T4N0M0 forma exofită c. T2N0M0 forma infiltrativ-difuză d. T2N0M1 forma exofită
613. Maladiile precanceroase ale stomacului sunt: a. ulcerul gastric b. ulcerul duodenal c. polipoza familială d. gastrita cronică hipoacidă
614. Factorii cancerigeni imunodeficienţi pentru stomac sunt: a. agamaglobulinemia X b. sindromul Gardner c. hipoplazia timică d. imunodeficienţă cu timom
615. Sindromul hemoragic în cancerul gastric se întâlneşte mai frecvent în următoarele forme de creştere:
a. exofită b. infiltrativ-ulceroasă c. infiltrativ-difuză d. în formele mixte
616. Gastroscopia cu biopsia tumorii poate fi mai informativă în următoarele forme de creştere: a. exofită
b. infiltrativ-difuzăc. infiltrativ-ulceroasă
64
d. în formele mixte617. Operaţiile radicale complexe sunt indicate în următoarele stadii ale cancerului gastric:
a. T3N3M0
b. T4N1M0
c. T2N2M1
d. T4N0M0
618.Care sunt markerii cancerului hepatic (CH): a. alfa, beta fenolftaleina b. LDH c. ACE d. interferonul
619.Transplantul de ficat în CH (cancerul hepatic) nu este indicat în: a. segmentectomie b. rezecţia lobului drept c. hepatectomie d. rezecţia subtotală a ficatului
620.Pronosticul în tratamentul radical al cancerului hepatic (CH)depinde de: a. stadiul tumorii b. bolile concomitente c. forma histologică d. forma de creştere a tumorii
621.Căile de metastazare a CH(cancerul hepatic) sunt: a. limfogenă b. hematogenă c. v.cava inferioară d. v.cava superioară
622. Care sunt markerii principali în cancerul hepatic (CH): a. alfa-fetoproteina b. LDH c. ACE d. interferonul
623. Precancerele hepatice preponderente sunt: a. hepatita B
b. echinococoza hepatică c. ciroza hepatică d. colecistita calculoasă cronică
624.. Metodele principale de tratament radical în CH(cancerul hepatic) sunt: a. radioterapică b. chirurgicală c. combinată d. complexă
625. Metodele combinate radicale în tratamentul CH(cancerul hepatic) sunt în stadiile: a. T3N1M0
b. T2N1M0
c. T2N0M0
d. T4N1M1
626. Metodele principale în diagnosticul cancerului hepatic sunt: a. laparoscopia b. laparocenteza c. TC d. USG
627. Metodele paliative de tratament al cancerului hepatic sunt:
65
a. radioterapia b. lobectomia hepatică c. chimioterapia d. radioterapia + chimioterapia
628.Prelevarea bioptatului pentru confirmarea histologică a cancerului cefalic pancreatic este posibilă prin laparoscopie în:
a. metastazele hepatice b. Mt parietale ale peritoneului c. din tumora primară d. Mt mediastinale
629.Tratamentul radical în Cr ZPD este posibil în stadiile: a. T2N0M0
b. T2N1M0
c. T3N0M1
d. T4N2M0
630.Pronosticul în tratamentul cancerului ZPD corelează cu: a. sediul tumorii b. forma de creştere c. forma histologică d. stadiul cancerului
631. Duodenoscopia pune cu certitudine diagnosticul de cancer în sediile: a. papila Vater b. cr cefalic cu implicarea duodenului c. cr corpului pancreatic d. cr coledocului cu extinderea la duoden
632.Tratamentul radical în cancerul cefalic pancreatic este indicat într-un singur moment dacă icterul are o durată de:
a. o săptămână b. până la o lună c. peste 2 luni d. peste 3 luni
633. Enumeraţi operaţiile paliative în cancerul ZPD: a. rezecţia pancreatoduodenală b. colecistostomia c. colecistojejunostomia d. coledocojejunostomia
634. Tratamentul radical chirurgical într-un singur timp în Cr ZPD în dependenţă de icter poate fi admis:
a. în perioada preicterică b. când icterul mecanic persistă 2 luni c. când icterul mecanic nu depăşeşte 1 lună d. când icterul mecanic depăşeşte 3 luni
635. Metodele de bază în depistarea cancerului cefalic primar al pancreasului sunt: a. duodenoscopia relaxantă b. TC c. USG d. CPGR endoscopică (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică)
636. Către tratamentul radical în cancerul pancreatic se referă: a. rezecţia pancreatoduodenală b. rezecţia pancreatoduodenală + chimioterapia c. radioterapia + chimioterapia d. chimioterapia
66
637. Contraindicaţiile absolute către tratamentul radical în cancerul ZPD sunt: a. cancerul pancreasului cefalic cu metastaze hepatice b. cr coledocului cu metastaze ganglionare c. cr capului pancreatic cu implicarea peretelui duodenal d. cr papilei Vateri cu metastaze Virchov
638.Principalele metode de diagnostic al tumorii primitive în cancerul de colon (CC) sunt: a. TC b. radiologică c. USG d. endoscopică
639.În hemicolonectomia dreaptă este indicată ileotransversoanastomoza tip: a. termino-terminală b. termino-laterală c. latero-laterală d. nici «b» nici «c»
640.Metodele principale de diagnostic al cancerului de colon (CC) în aspect de stadializare, de depistare a Mt sunt:
a. TC b. FCS c. RRS d. USG
641.Operaţiile paliative în CC (cancerului de colon) sunt: a. cecostomia b. ileo-transverso-anastomoza c. transverso-recto anastamoză d. hemicolonectomia dreaptă
642.Semnele radiologice în CC(cancerului de colon) sunt: a. depou de bariu sau «nişa» b. megacolon c. rigiditate segmentară d. defect de umplere
643. Metodele radicale de tratament în cancerul de colon CC (cancerului de colon) sunt: a. chirurgicală
b. radioterapică c. chirurgicală + chimioterapică d. complexă
644. Cele mai frecvente forme clinice întâlnite ale cancerului colonului stâng sunt: a. toxico-anemică b. enterocolitică c. atipică d. ocluzivă
645. Rezecţia segmentară a colonului pe motive de cancer poate fi efectuată în următoarele sedii ale tumorii:
a. colonul ascendent b. colonul descendent c. treimea medie a colonului transvers d. treimea medie a sigmoidului
646.Formele histologice ale cancerului rectal (CR) sunt: a. tranzitocelulară b. adenomatoasă c. pavimentoasă d. microcelulatră
67
647.Operaţiile radicale în CR (cancerul rectal) sunt: a. operaţia Dixon b. anastomoza transversorectală c. operaţia Qenu-Miles d. operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă
648.Care sunt metodele paliative de tratament în CR(cancerul rectal): a. cecostomia+chimioterapia b. anastomozele colaterale + radioterapia c. sigmoidostomia+chimio+radioterapia d. chimioterapia
649. Formele de creştere a cancerului rectal (CR) sunt: a. infiltrativ ulceroasă b. infiltrativ difuză c. perforativă d. exofită
650.Tratamentul radical în CR(cancerul rectal) poate fi: a. chirurgical b. chimioterapic c. chirurgical+radioterapic d. radioterapic
651. Metodele de diagnostic în cancerul rectal (CR) sunt: a. irigoscopia b. USG c. rectoromanoscopia cu biopsie d. fibrocolonoscopia
652. Care dintre operaţiile în CR(cancerul rectal) nu pot avea şi un caracter paliativ: a. operaţia Dixon
b. operaţia Hartmann c. operaţia Qenu-Miles d. operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă
653. Care sunt metodele de tratament radical în CR(cancerul rectal): a. chirurgicală b. chimioterapică c. radioterapică d. combinată
654. Stările precanceroase ale rectului sunt: a. paraproctita acută b. adenomul c. polipoza familială d. tromboza hemoroidală
655. Metodele radicale de tratament în cancerul rectal sunt: a. sigmoidostomia b. rezecţia abdomino-anală c. metoda combinată d. metoda complexă
656. Pronosticul tratamentului în cancerul rectal este în corelaţie cu: a. forma de creştere a tumorii b. vârsta bolnavului c. forma histologică d. radicalitatea metodei de tratament
657. Căile de extindere și metastazare ale cancerului colonic sunt: a. locală în suprafață și în profunzime
68
b. limfatică c. per continuu d. hematogenă 658. Cancerul de colon poate genera o urgenţă atunci cînd se manifestă prin: a. stenoza colonică cu sindrom ocluziv b. perforaţie cu sindrom peritonitic c. sindrom paraneoplazic d. sângerare digestivă inferioară brutală 659. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la cancerul de colon localizat pe sigmoid este adevarată: a. Reprezintă cea mai frecventă lozalizare a cancerului de colon b. Tumorile se dezvoltă de regulă infiltrativ stenozant c. Tulburările de tranzit reprezintă elementar esenţial al tabloului clinic d. Rectoragiile reprezintă un important semnal de alarmă e. Modificarile de formă ale bolului fecal pot fi caracteristice 660. Irigografia poate preciza prezenţa unei tumori colonice sau ridică suspiciunea unei tumori atunci când evidenţiază o imagine caracteristică: a. Lacuna b. Stenoza c. Stopul total al substanţei de contrast d. Fistula gastro-colică 661. Scopul tratamentul chirurgical in cancerul colonic include: a. Exereza larga a tumorii b. Indepartarea ariilor ganglionare de drenaj c. Restabilirea continuitatii digestive d. Chimioterapia intraoperatorie e. Detectarea leziunilor tumorale metacrone 662. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la hemicolectomia dreapta este incorecta? a. este recomandată ca tratament chirurgical în cancerul flexurii drepte b. presupune indepărtarea si a ultimilor 10 cm de ileon c. extinderea hemicolectomiei permite ridicarea unei tumori situate pe prima parte a colonului descendent d. această operaţie implică exterparea ganglionilor epicolici, paracolici si intermediari e. refacerea continuitaţii digestive este posibilă numai dupa un interval de 3 luni 663. Între complicaţiile postoperatorii ale chirurgiei cancerului colonic se pot întîlni: a. dehiscenţa anastomozei b. peritonita c. hemoragia d. supuraţia plagii e. trombembolismul pulmonar
664.Care dintre formele histologice descrise mai jos nu se referă către cancerul renal parenchimatos: a. pavimentoasă b. microcelulară c. alveolară (cu celule clare) d. tranzitocelular665.Investigaţiile ce sporesc diagnosticul tumorii renale primare sunt: a. USG b. urografia descendentă c. limfografia inferioară d. TC666.În cancerul renal st. T3a-bN1M0 sunt indicate următoarele metode de tratament:
69
a. TGT preoperatorie b. nefrectomia c. radio+chimio+hormonoterapia postoperatorie d. crioterapia intraoperatorie
667.Tratamentul hormonal în cancerul renal este constituit din: a. 17-oxiprogesteronă b. testosteronul c. androcur d. depoprover
668.Tumorile benigne epiteliale ale parenchimului renal sunt: a. adenomul papilar b. adenomul alveolar c. fibromul d. adenomul tubular
669.Care dintre formele histologice enumerate mai jos nu se referă către CR(cancerul renal) parenchimatos:
a. tubulară b. papilară c. tranzitocelulară d. adenomatoasă
670.Simbolul T3N2M0 în CR(cancerul renal) înseamnă: a. tumoră cu invadarea v.renale în limitele fasciei Gerota b. Mt ggl mediastinali c. Mt ggl de la 2 la 5 cm în dimensiuni d. Mt la distanţă lipsesc
671.Sindromul Stauffer în CR(cancerul renal) este constituit din datele de laborator ce urmează: a. alfa1 şi alfa2 hipoglobulinemie b. hipoalbuminemie c. fosfataza alcalină sporită şi hipoprotrombinemie d. policitemie
672.Radioterapia preoperatorie în CR(cancerul renal) este indicată în stadiile: a. T2N1M0
b. T3N0M0
c. T4N1M0
d. T2N0M0
673.Pronosticul tratamentului radical în CR(cancerul renal) este în conformitate cu: a. stadiul tumorii b. sediul tumorii c. forma de creştere d. vârsta bolnavului
674. Tumorile benigne epiteliale ale bazinetului renal sunt: a. papilomul tipic b. papilomul atipic c. angiomul d. endometrioza
675. Care dintre formele histologice nu se referă către cancerul bazinetului: a. cancerul tubular (cu celule închise) b. cancerul pavimentos c. cancerul tranzitocelular d. cancerul alveolar (cu celule clare)
676. Triada simptomatică a cancerului renal este: a. hematuria
70
b. durerea c. dizuria d. palparea tumorii
677. Estimarea stadiului cancerului renal poate fi efectuată prin investigaţiile următoare: a. USG
b. urografia descendentă c. limfografia inferioară d. cistoscopia cu biopsie
678. Abordul chirurgical în nefrectomie poate fi: a. lombotomic b. toracal c. toraco-abdominal d. abdominal
679. Bolnavii după un tratament radical pe motive de cancer renal necesită o supraveghere în următoarea modalitate:
a. în primul an după tratament se prezintă la control peste fiecare 3 luni b. în al 2-lea an - o dată pe an c. în al 3-lea an după operaţie - o dată pe an d. în al 2-lea an - la fiecare 6 luni
680. Tumorile benigne neepiteliale ale parenchimului renal sunt: a. fibromul b. angiomul c. adenomul d. adenomul tubular
681. Care dintre căile de extindere a cancerului renal sunt relativ mai tardive: a. limfogenă b. extindere locală c. hematogenă
682. Formele clinice ale cancerului renal sunt: a. hematurică b. tumorală c. febrilă d. centrală
683. Diagnosticul diferenţial al cancerului renal de tuberculoză este sporit de următoarele metode:
a. depistarea bacilului Koch b. reacţia Bence-Jonnes pozitivă c. reacţia Kweim pozitivă d. probele Mantu pozitive
684. Preparatele chimioterapice în tratamentul cancerului renal sunt: a. adriamicina b. vincristina c. 5-FU
d. ciclofosfanul685.În grupul de risc a CR(cancerul renal) sunt:
a. maladiile cronice renale b. anomaliile de dezvoltare c. leucoplazia mucoasei vezicii urinare d. uroliteaza.
686.Din CR(cancerul renal) formele morfologice rar întâlnite sunt: a. alveolar b. adenocarcinom
71
c. tubular d. pavimentos.
687.Formele de creştere a CR(cancerul renal) sunt: a. nodulară b. mixtă c. infiltrativă d. exofită.
688.Tumorile maligne ale bazinetului renal sunt: a. tranzitocelulare b. pavimentoase c. adenocarcinom d. angiosarcom.
689.Sediul CR(cancerul renal) este mai frecvent: a. polar superior b. polar inferior c. regiunea medie d. centrală.
690.Metastazele CR (cancerul renal)îndepărtate sunt frecvente: a. pulmon b. oase c. stomac d. ganglionii limfatic ai hilului renal.691.Metastazele regionale CR(cancerul renal) sunt: a. hilul renal b. paracoval c. paraaortal d. hilul lienal692.Gradul de diferenţiere histologic CR(cancerul renal) este: a. anaplazic b. diferenţiere medie c. slab diferenţiat d. bine diferenţiat.693.Simptomele clinice frecvent întâlnite în CR(cancerul renal): a. dizurie b. hematurie c. algic d. fibrilic.694.Cauza durerilor în CR(cancerul renal): a. extinderea capsulei b. compresia trunchiurilor nervoase regionale c. concreşterea tumorii în trunchiurile nervoase regionale şi îndepărtate d. extinderea peducului renal.695.Metastazele CR(cancerul renal) în plămâni se manifestă: a. prin tuse b. hemoptizie c. dispnee d. dureri în cutia toracică.696.Formele clinice CR(cancerul renal): a. hematurică b. tumorală c. doloră d. pulmonară.
72
697.Diagnosticul CR(cancerul renal) se bazează pe: a. radioimagistică b. endoscopică c. TC (tomografie computerizată) şi RMN d. ecografie698.Fazele angiografiei selective CR(cancerul renal) sunt: a. arterială b. venoasă c. parenchimatoasă d. excretorie699.Tratamentul radical CR(cancerul renal) este: a. chirurgical b. combinat c. complex d. imunoterapic.700.Metoda radicală chirurgicală CR(cancerul renal) este: a. nefrectomia b. rezecţia parţială c. enuclearea tumorii d. rezecţie subtotală.701.Prognosticul CR(cancerul renal) depinde de: a. stadiul maladiei b. histologice c. vârsta d.metoda de tratament.702.Precancerele vezicii urinare sunt:
a. adenomul de prostată b. papilomul v. urinare c. bilharzioza v. urinare d. cistitele cronice recidivante
703.Formele de creştere a cancerului v. urinare este: a. exofită b. infiltrativ difuză c. infiltrativ ulceroasă d. sclerozantă
704.Triada semnelor clinice în cancerul v. urinare este: a. hematuria b. palparea tumorii c. dizuria d. durerile suprapubiene
705.Care dintre investigaţiile de mai jos nu pot caracteriza tumora primitivă a v. urinare: a. pneumocistotomografia b. limfografia cu contrast c. flebografia d. policistografia Temiliescu
706.Care sunt metodele de tratament ale cancerului v. urinare: a. chirurgicală b. radioterapică c. crioterapică d. combinată
707.Ţările cu cea mai mare incidenţă a Cr vezicii urinare sunt: a. Rusia
73
b. Sudanul c. Moldova d.Gana
708.Stadiul T3N3M0 în Cr v. urinare înseamnă: a. tumora primară are extindere paravezicală b. tumora implică organele adiacente c. sunt depistate Mt în ggl regionali ce depăşesc 5 cm în dimensiuni d. sunt depistate Mt în ggl regionali cu dimensiunile de peste 5 cm
709.Procentul manifestărilor clinice în Cr v. urinare este în ordinea următoare: a. hematuria - 90% b. dizuria 25-37% c. palaparea tumorii 57% d. durerile - 12,5%
710. Care sunt investigaţiile ce nu prezintă informaţie referitor la Mt ggl şi hematogene în Cr v. urinare
a. USG b. TC c. triplocistografia d. cistografia cu contrast dublu
711.Metodele de tratament în Cr v. urinare st.T3N1M0 sunt: a. radio+chimioterapia preoperatorie b. radioterapia+chimioterapia postoperatorie c. chirurgicală în asociere cu cele prezentate mai sus d. monospecializată chirurgicală
712.Care dintre metodele de tratament al Cr v. urinare nu asigură un caracter radical. a. chirurgicală b. chirurgicală+radioterapică c. radioterapică+chimioterapică d. chimioterapică+radioterapică+imunoterapică
713. Care sunt tumorile benigne neepiteliale ale vezicii urinare: a. fibromul b. epiteliomul c. lipomul d. angiomul
714. Care sunt căile de extindere și metastazare a cancerului v. urinare: a. extinderea pe peretele intern al v. urinare
b. limfogenă c. hematogenă d. paravezicală
715. Care indici ai hemogramei se modifică în cancerul v. urinare: a. leucocitele b. limfocitele c. VSH d. trombocitele
716. Care sunt investigaţiile pentru estimarea gradului de metastazare în ggl şi la distanţă în cancerul vezicii urinare:
a. limfoscintigrafia cu Au98
b. flebografia pelviană c. USG hepatică şi paraaortocavală d. cistoscopia cu biopsie
717. În care stadiu al Cr v. urinare este indicată RTU (rezecţia transuretrală): a. TisN0M0
74
b. T1-2N0M0
c. T1-2N0M1
d. T3N0M1
718. Care sunt factorii cancerigeni în apariţia unui cancer al vezicii urinare: a. chimici b. factorii virali c. silicoza d. tuberculoza vezicii urinare
719. Formele histologice ale cancerului vezicii urinare sunt: a. tranzitocelulară b. alveolară c. pavimentoasă d. tubulară (cu celule clare)
720. Care sunt ggl regionali pentru vezica urinară: a. ggl pelvieni b. ggl pe parcursul vaselor obturatorii c. ggl iliaci d. ggl paraaortocavali
721. În ce procente din cazuri sunt alteraţi indicii analizei generale de urină: a. hematuria microscopică - 50% b. hematuria microscopică - 98% c. leucocituria - 68,7% d. leucocituria - 98%
722. Care dintre metodele de diagnostic dispun de o informativitate mai sporită în formele infiltrative de cancer al vezicii urinare:
a. TC b. policistografia Temiliescu c. cistoscopia cu biopsie d. flebografia pelviană
723.Afecţiunile pretumorale în cancerul vezicii urinare sunt: a. leicoplazia mucoasei vezicii urinare b. cistitele ulceroase cronice c. calculii vezicii urinare d. echinococoza.724.Structura histologică a cancerului vezicii urinare: a. tranzitocelular b pavimentos c. fibros d. schiros.725.Formele de creştere a cancerului vezicii urinare: a. exofită b. endofită c. ulceroasă-infiltrativă d. infiltrativă.726.Stadiile cancerului vezicii urinare mai des întâlnite: a. T1N0M0
b. T2N0M0
c. T3N0M1
d. T1N1M0
727.Simptomele frecvent întâlnite în cancerul vezicii urinare: a. macrohematurie b. dureri
75
c. perdere în pondere d. tomografie computerizată.728.Simptomele locale ale cancerului vezicii urinare: a. macrohematurie totală b. macrohematurie terminală c. strongurie d. isurie paradoxală.729.Semnele principale radiologice sunt: a. defect de umplere b. ureterohidronefroză bilaterală c. pierderea elasticităţii peretelui vezicii urinare d. „nişa” vezici urinare.730.Cistoscopia permite în cancerul vezicii urinare: a. aprecierea sediului tumorii b. forma de creştere c. stadiu d. forma histologică.731.Rolul TC(tomograie computerizată) în diagnosticul cancerului vezicii urinare: a. aprecierea răspândirii procesului b. aprecierea tumorii c. localizării procesului d. forma de creştere.732.Ultrasonografia în cancerul vezicii urinare nu permite: a. aprecierea formei de creştere b. aprecierea tumori prezente c. metastazare în căile urinare superioare d. aprecierea stadiei.733.Metodele principale de diagnostic în cancerul vezicii urinare sunt: a. Roentghenologică b. Endoscopică c. Chirurgicală d. Radioisotopică.734.Tratamentul cancerului vezicii urinare este: a. chirurgical b. combinat c. imunoterapic d. endocrin.735.Volumul operaţiilor radicale chirurgicale în cancerul vezicii urinare: a. RTUV b. RTUP c. Hemirezecţia vezicii urinare d. Cistectomia+rezecţia ficatului736.Operaţiile paliative în cancerul vezicii urinare: a. epicistostomia b. ureterostomia c. nefrostomia d. operaţia Hartman.737.Prognosticulul Cancerului vezicii urinare depinde de: a. stadiul b. forma de creştere c. volumul chirurgical d. vârstă.
76
77
Top Related