8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 1/63
I
ZlC
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 2/63
"
. A,
SPANTUL ARSENIE '
CAPADOC IANUL
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 3/63
I( opyrightPentru edipa d e f at a Ch ll ia •.Bu ne i.Ve st ir i" , S c h it uJ L ac u S f. Munte
Atho» , CHIC multumime S fi nt ei S ih as tri i a S f. E v an gh eli st lo an T eo lo gu l,
lie lu S u ro ti (G rc ci a) , p en tru . g en ero si ta te e e ll c are i- a f o t a ecr dat d r ep tul
tr u lu cc ri i ~ i c diU tri i in S im b a:ro m an ! a a cc st ei c ar p.
•
Chilia .Bunei - V e tid"Schitul Lacu, Sf: Munte Athos
1999 '
CUVIOSUl , PA IS IE AGH lOR lTUL
A .
SPANTUL ,ARSENIE
CAPADO'CIANUL II
..
II
TradJlcere din elena de leroschim, Stefan Lacoschitiotul
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 4/63
•
7
HOTARAREA PA1R IARHALA ~I S INODALA APA TR I A R I-DE I ECU Iv fEN lCE DE o R A N D U J R E IN CEATA
SFJ;NTILOR A IE R OM O NA H UL UI A R SE N IE
CAPADOClANUL
tDIMITRIOS .
D IN M ILA LU I D UMN EZ EU , A RH IE PIS CO P AL
C ONsrA NT lN O PO LU LU I, N OUA ROMA. $1PATRlARH
ECUMENIC
Numdr de Protocol LlI
Pentru cei ee au trait tn aceastd viaJii in cuviosie si
sfintenie si, prin fapte ~i cuvinte, s-au ddruit pe sin' slujirii
din dragoste a aproapelui, pe unii ca acestia Biserica cea
Sianta a lui Hristos intotdeauna ~tie sa-i cinsteascd $; a w i
prosldveascd cu ,ca1ztiiri ~i laude ~i sa le ,ceara nlijio irea lo r
cea bineplacutd cdsre Preabunul Dumnezeu, pe n tnt ldsorea
pdcatelor ~i vindecarea botnavilon
Unul dintre acestia ~a ardtat \ t ieromonahul Arsenie,
originar din Farasa Capadociei, eel numit Capadocianul,
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 5/63
care. din tantird vdrstd s-a inrolat in ceata monahilor din
Sianta Mdndstire a Cinstitului Inaintemergdtor din e areia
{Zinzi-Der,e) ~i care a primis acolo harul preotiei. Apoi, ,eu
inimi i smeriu i; ascul tdndde glasulBisericz ' i ce l -a c h ema t , si-ajenft:
viata sa de linistire ~i a venit Ia Farasa, unde, pentru 0
perioadd de mai bine de 50 de ani-a sfintit ..a (nvii/at #a intarit
in 'credinta si evlavia strdbunli pe poporul ortodox din acea
provincie indepdrtatii. Care popor; pe cdndavea el mai mult
de 80 de ani, l-a urmat si in pleearea din patria a. A adormitin Domnul in Kerkira in anul mdntuirii 1924. noiembrie 10.
Prea SfinJltul Mitropolit al Kasandrei; Stnesie, lIZ epistola catre
Siantul Sinod al Biserioii Greciei a consemnat ~ia eonfirmat
toate acestea, care s-au dovedit intocmai, cu credinta ~i
convingerea, nu numai a credinciosilor provinciei Farasa, ei
# a intregii pliniitiili ,Q credinctostlor eparhiei ale, despre
sfintenia sfdntului bdrba: #dorinta obsteascd a tuturor pentru
treeerea lui in ceata sftn/ilor. Noi, neinsemnatii, Impreund ell.
Prea SjinJiJiMitropolii, iubilifraJi In Duhul Sfant st impreund
slujitori, analizdnd cele trimise de Biserica Greciei Ii cele
tntocmite de Comisia noastrd canonicd ,# cercetdnd ell.
scumpdtate viata sfantii §i moartea cuvioasd a Cuvio ului
Ieromonah Arsenie Capadocianul, in intrunirea sinodald am
ho./lirat, potrivit tradifiilorob§,tegti ale Btserici i , s a difruim gi
acestuia cinstea ce apartine barbaJilor sfinJi.
De aceea, sub povdtuirea i inrdurirea Sfantului Duh,
hotdrdm §i legiferdm in chip sinodal, ca de acum inainte #intotdeauna, CuviosulIeromonah Arsenie Capadoctanul slifie
numarat ell.cuviosii gi SflnJii Bisericii, cinstit ~ipros/dlli! de
credtnciosi cu cdntart gi laude in 10'noiembrie, ziua fn care
a adormit in Domnul.
In urma acestora s-a alciitui: # prezenta Hotdrdre
" triarhaUi $i sinodalii tnscrisa ,p i sem"natii in Sfinlitul Codice
9
al Sfintei Biserici a lui Hristo de aiel, st trimisd tn tocma i si
neschimbatii Prea Sfintitului Mitropolit Sinesie al Kasandrei
spre a fi depusii in Arhiva Sfintei Sale Mitropolii.
in anul mdntuirii 1986; februarie 11,
indictionul al 9-Zea.
t Dimitrie I-ul, Patriarh al Constantinopolului,
hotdrdste
t Maxim al Sardelor
t Ieronimal Rodopolei
t Maxim al Stavropolei
t Hrisostom al Mirelor
t Gavriil al Kolonieit Evanghel al Pergheit Calinic al Listrei
t Constantin al Derkei1tanasie aTElenupolei
t Ioachim al Melitinei
t Yartolomeu al Filadelfiei
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 6/63
10
Glas III
~ pl~~utA l U i . ~umne.:e~ pctrecand si va cinstitangaletorulUl flcandu-te, purtatorule de
Dumnezu Arseni ,te-ai aratat ~iprimitor a] daruluifacerii de minuni, tuturor dandu-Ie grabnic ajutor, Parinte
Cuvioase, pe Hristos Dumnezeu roaga-L, a nc dc1ruiascl noua
mare mila.
CONDAC
Glas IV, podobie: "Cel ce Te-ai inlitat pc cruce",
e floarea cea de curand rasadita a Kapadociei ~i
pe va~ul eel de mult pre] a] virtujitor; pe Sfintitul
Arseme sa it l i iudam; diei acosta ca un inger intrup petrecand, s-a £acut p~ltuturor Sfinplor, ell care se roaga
totdeauna lui Hristos, sa ne dhuiasca iertare de greseli, .
LA. MARlMURI
arimu-te pe tine, parta~ule al Cuviosilor
prin petrecerea In nevoinja cea stanti;
rnarimu-te pe tine tine Iauda monahilor si ap r 'o tilO ft a Kapadociei slava, Parinte Arsenic.
11
A A
INAINTE CUVA TARE1
Actiunea acestei ciirli se desfo$oarli in principal in comuna
Farasa din Capadocia, in Asia Mica. Actualmente situatd in Turcia,
Asia Mica focea parte din Grecia incti dea um aproape 2000 de
ani inainte de Iisus Hristos, ca ~i Crimeeo, Georgia 1i Armenia,
aflate in imprejurimile Mar- i i Negre. Colonizalu de greei. eo.Ju,
precum mdrturisesc Epistolele S/a'lltuiui Apostol Pavel cdtre
Galateni ,I Efeseni. patria primilor crestini, ca # aceea a celor
mai vestifi' Sftnli Parinll ai Bisericii Ortodoxe: Vasile eel Mare,
Grigore Teologul, loan Gurd de AUT; pe liingii mull; altii. Printre
eei mai populari sfinti greet numerosi sunt cei legati de Asia Midi
§I dintre acestia amintim pe Sfontul Gheorghe. Sfi in tl4l Nicolae #Sfilntul Haralambie. Asia Mica fumizii 0 mare parte a uriasei
bogaJi i a BizanJului. atal pe plan material cal $; spiritual, devenind
vest ita indeosebi datori td marilor asceti monahi care or-au nascut
§i nevoit aiei .
Aceste teritorii aufost treptat pierdute de Bizant, # in ce1edinurmd s-a intdmplat - pentru pdcatele crestinilor; Dumnezeu
ingiiduind cujudecdtile Sale neajunse si in/rico/ate - ceea cepiirea
de necrezut: fnsii§i /mparateasa Celli/ ilOf'iu cuceritdde turci in
1453 §i imparatul Constantin ,ui Xi-tea Paleologul cazu ca un erou
IAceasta prefatA - cu mici modificari nece are cititorului romin - a fost
crisa de W.J.Lily, laic ortodox englez viejuitor in Grecia, pentru editiaengleza a c!qii, aparu~ in 19 9, J i teluat! in editia franceza a clrJii, din1996 ,
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 7/63
12
~'iimartir in luptele crdncene duse la porJile Ii pe zidurile cetdtii
ell puhoaiele de cotropitori.
Sub jugul aspru st crud al turd/or, crestinii trebuird sa
giiseasca in noua ~i cumplita lor situaJie 1 4 1 1 mod de Q trlii. Unit
se convertird fa Islamism, in vreme ce altii trliil'd ca si crestini
ti iinuil fl. Alli i refuzard orice contact cu ocupanti! alegdnd sa fie
marginalizati # sa dued 0 viala neciijitii si pfina de lipsuri. Un
numdr mare dintre ei primird martiriul pentru dragostea lui
Hristos, dupii ce rdbdard chin uri cumplite.
Acesti crestini, rdspdnditi tn diferite locuri ale Astei Mid
constituira un mic leagdn al Ortodoxiei; in calitate de Vajnic:'
mostenitori ai BizanJului if at Greciei. Una dintre aceste oaze
ortodoxe fu si obstea crestinilor din Farasa, care avu marea
binecuvdntare de a avea - in a 2-a jumiitate a secolutui al XlX-
lea # l-ul sfert al celui de al XX-lea - eel invii/litor, parinte
duhovnicesc # doctor al sufletelor # al trupurilor pe Sianlul
Arsenie. Un indiciu al uimitaarei lennitiili eu care ei lineau fa
identi tatea lor elendeste faptu! cd Sfi intui Arsenie diidea adesea
copiilor pe care it boteza prenumele Atena, Elefteriai sau
Elefterios4, spre a Ie aminti de Potria-Mamii fnrobiti i.
in cele din urmd ei trebuird s a se stabileascd in Grecia, in
virtutea tratatului de la Lausanne', din 1923.
Har/ufli de turci (precum se vede in numeroase pasaje alecdrt ii), jefuili de bunurile lor, ei tntreprinsers lunga cdldtorie fa
2 Cr~~ti~i care in mod oficial trecusera la Islamism, dar care e straduiau
~-~ltmlasca c re di nj a l or cr~tinii parand I a ar at ar e musu lr nanm3 Elefteria: cuvsnt grec m s e m n a n d libertate, .
4 l ef te ri o s: a d jec ti v I n semnAnd om liber.
S A ce t t Ia t aJ t, u rma re a innaogerii g r ec i lo r inAsi a. Mic~ p r evedea s chimbu l
de p pulatii: grecii loeuind in Asia Micatrebuira !mcarg~ in Grecia in
VI m e c e tu rc ii lo cu in d in G r ec ia t re b ui ra s l1 p le ce in Turcia. '
•13
capiitu! cdreia ajunser,a intr-o lara mai putin ospitalierd decal
bogatele lntinderi de piinuint pe care trebuiserd sii le pdrdseascd.
Resursele Greciei, stat fnca in formare, erau cu totul insuficiente
s p ,. ,e a primi un r nmu 'i r a l ii t de mare de .r,ejugia/i. Totusi se fiicurii
mari eforturi si acesti ni ipastui(i giisirii, in ciuda potrivniciilor.
puterea de a-s! reincepe s! reface viata.
in aces! context se nliscl i in 1840 viitorui S/ijnt Arsenie. El ~i
petrecu intreaga sa via/a in Farasa. pe care nu 0 paras; decdt
pentru a merge in cdteva randur; in pelerinoj in Tara Slanta,. far
apoi pentru aface indurerata ciilatorie spre Grecia, unde trecu la
cele vesnice fa patruzeci de zile dupii ce sosirii aici, precum de
a.ltfel Ii proorocise.
Aceastdcarte povesteste minunata sa viali i si se imparte in trei
piirli. in prima parte, autorul, Cuviosul Palsie Eznepidis,
povesteste cum a ajuns sd ° scrie, in ce chip fu mat intdi atra de
subiect - el fusese botezat de Sian/ttl Arsenie care 'ii prezisese
vii toarea chemare monahald ~precum ~i feiul in care adunii ~i
~aminii cu multd grijii datele culese inainte de a Ie asteme pe
hartie. Pentru aceastafllrii necesare mai multe ciiliitorii~ deaorece,
dupii cum Sfantu! Arsenie le vestise cu mull inainte de a pleca din
Capadocia, locuitorii Farasei fuseserd j'mpra~t;al; pri« fntreag.a
Grecie. In aceastd prima parte sunt mentionate §i primele aiarilUale Sfi intului dupii adormirea sa in Domnul.
Partea a doua a constitute biografia propriu~zisii a sfiintului,
o fnfi iJigare pe cat a lost cu putin/ii cron%gieli, a faptelor si
minunilor sale pand la sfariitul sdu in Kerkira, aducdndu-se la
luminiiatd: personali tateasa cat .J i lflerarea harului dumnezeesc
in el.
1n a treia parte sunt retatate numeroase mlnuni ale SJa.ntului
a ciiror natura .diferii de cele aratate in partea a doua, care se
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 8/63
•14
referii indeosebila puterea de a tamadui si de a imobiliza, pe care
a primit-e de la Hristos.
Calea vietii asuoruluiacestei c ii rl i - Cuviosul Paisie Aghio.ritul
- se. aseamdna eu eele 0 numerost sfinti. precum # eu ceo a
Sfan~Jui Arsenie: ptirin/i evlaviosi, chemare timpurie spre a se
afierosi lui Dumnezeu, cdreia i-a rdspuns cu credinciosie, ascezd
asprd, apoi 0perioadd constdnd in 0 diirtu' din roadele dobiindite
prin luptli asceticd §i altora, in sfdr§it, minuni, intdlnir! cu Sjin/ii,
cu Maica Domnului, cu Hristos Insust. Prin acea tii carte,
Pdrimele Paisie ne ajutii s a ne apropiem de viata Sfiintu/ui Arsenie,
dar, prtn viau: sa sflintd, el ne .ajuta ii mat mult sa ne apropiem
de sfintenia Pdrintelu; Arsenie.
Stilul cdr-Jiieste intru totul deosebit. Un mod de exprimare cald
#firesc la care se adaugii un mare respect fatd de lucrurtle lui
Dumnezeu. Totodatiiest~ eu neputinlii s a nu zambeiti lectunlnd
unele dialoguri pline de un umorduhovnicesc de cea rna; aieasii
calitate.
Liisiim pe cititor sii constate st multe altele, din analiza carora
inte.leg.em cd ne ajliim pe nujin'ile um d maestru in arta de a povesti
ii ale unui poviifUitorduhovnieesc pli» de experientd, care itie s a. ne st imuleze interesul intr-un mod nespus de original .
W.ILily
15 august 1996
Prasnicu; Adormirii Ma.icii Damnului
• iI I
i I
,
, i, ,
II ' I
.,; .
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 9/63
,rOJ ~'
lie X 'V
N i l IQ.
, .
- m m .ar - , e .obli
g
. a.f ie . .
fat. . ..d . l . e . .
P ' B r i n . t e - . l , e A rr.
s e . n i e , . atat, pentru numele lui ce mi l-a dat i m p r e u n a c u
sfintele lui binecuv.antiri atunci d.nd eram 10
coHmvitra, cat si mai tirziu, cand, mic £lind, sugeam din
putinelehiicarti, pe care le-a salvat bitranul Prodromes
Cort in .O,gID (a , lu i Hagqini),
Da r ca rt e- a,cea m ai pretioasaa sa pentrumine a fo st insU§l
Prcdromu, care a fost ,ieartea vie a Panntelui Arsenie, deoa-
rece acesta a pistrat tn memoria sa cur,ati toata viala cea sf'antii
a P,an.otelui. B,itranelul acesta a avut marea binecuvantare -
ci l iicautar,e~~iu rm a to ru l al sau in to ate - sacunoasca multe"
deoarece.jn afadi d e cele pe care le vedea, auzea ~im u lte, p e
care le povestea Pariatele in discutiile lor, adicadiferite intam-
p la n d in .viala lui. A§adar merge-am la cas a,l ui P r od romu , care
locuiaaproape de noi, num ai ea sa-w i pavesteasci ceva d esp rePirinteie Arsenic, iar eu, in curiozitatea mea copilareasca, il
intrebam mereu. Fireste, eram mic atunci ~i de aceea s-au
intipant eu mare u~urinla cuvintele lui ininim31. m ea ttagedl
de anmci, care inca nu se impietrise,
Arunci cand , m ai tirziu, a ieonomisit Dumnezeu sii"mi afludin nou, acum ca monah, la Konita, in Sfanta MinastEr,e
Stomiu, inanuI.l958, interesulmeu pentru Pmntele Arsenio
s-a marlt De aeeea treceam iar~i" ea s a aflu r o m multe, pela
bAtIanul Prcdromu care, dec§iera de 90 de ani" era. gata ~i
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 10/63
18
neobosit, evlaviosul batranel, ea Mereu sa-mi povesteasca.
A~ fi cunoseut desigur mai multe § o i cu mal multe ama-
nunte, dar atunei nu mi-a treeut prin minte sa adun date pentru
viata lui. De unde sa ~tiu ca Parintele Arsenic '~idupaador-
mirea lui va face semnele (minuni si aparitii) pe care le-au
facut ~i Sflntiil Atunci Parintele, in 1958, era inca in cimitirul
Kerkire! fiindu-i seris numele pe placa monnantului sau. Multi
dintre satenii nostri aveau impresia di moastele Parintelui
Arsenic (Hagi efendi)ar fi intregi, ca ~i cele ale multo! Sfinti
si, din evlavie a-au indrAmit sa-l dezgroape. Dar nici nu era
e ll .put in~a ca sa se adune toti impreuna ca sa se gandeasca la
chestiunea dezgroparii lui, deoarece comuna noastrs, Farasa,
s-a impartit in mai multe partl ale Greciei, dupa proorocia lui.
Parintele spunea inca mai inainte de refugiu: "Cand Yom merge
in Gr,ecia, eomuna noastra se va imp3J1i inmulte parti ale ei;
se va face garman-sorman (talmes-balmes)"; precum deaseme-
nea spunea ~i despre sine: "Eu voi trii aurnai 40 de zileIn
Grecia si voi muri intr-o insula". I'ntr-adevar, asa S-3U ~i
petrecut toate. Iar satul nostru in asa fel s-a imparpt, incat
multerude nici chiar on se cunosc, nici D U ~tiu unul de alml
dsca mai trAie~te sau a murit.
AvfuId deci toate acestea in vedcre, am hota ra t s a merg
singur in Kerkira sl fac dezgroparea ,~ imutarea lui . .Nu stiuinsi ee era mai mare: e vla via s an obrsznicia mea. in tot timpuIelilatoriei r n a luptau ~i gindurile: tn cazul ci i voi gasi moastele
lui intregi, ce sa fae? Deoarece atunci era ,cunepuiinti sa ma
lase kerkireii sa-l iau. De faptul ca-l voi gasi eram sigur,
deoareee in 1945 fratii mei au ga s it marmintul lui ~i mi-au
trimis paman t de Ia el, pe care aruncandu-l pe trupul unui
consatean de-al nostru pecare l-au aflat neputrezit, s-a lacut
lh-ana. (Prodrome mi-a spus s a . facaceasta, precum ~imotivul
pe tru care nu putrezise trnpul consateanului nostru.)
19
A~adar in octombrie 1958 ajung in Kerkira, undeploua mereu.
I reotul cirnitirului mi-a spus sau s a yin alta data, sau a . astept
pin! ce se vor opri ploile, Dar eu J-am spus: "Voi veni maine
la cimitir ~,iPanntele va ajutau•
A douazi dimineata am pornit pe un potop de ploaie, dar
de cum am ajuns fa cimitir acea ploaie putemica a incetat deo-
data ~ia ieeit §,i soarele, Dezgroparea lui s-a filellt pe a vreme
buna, Preotul a facut §i un Tri aghion si, plecflnd ell moastele,
aceaploaie puternica a inceput di n nou, Atunci preotul mi-a
spus: .,Parintele a ficut minune!"
Am ajuns la betel. Am pus moastele pc perina ~i am
deschiscapaeul ca sa le privesc, rugandu-mi in genunchi,
Cand s-a innoptat ,am aprins lumina ea s3 vad siam continuat
sa m a rog, t n t r e 9 § i 10 seara, in timp ee rna rugam in genun-
chi, am auzit 0voce si.lbateca e a imi spune pe un ton amenia-fAtor:nee moaste sunt acestea?' - $1am mai simlit ca 0putere
se napuste~te asupra mea,fara sa vid cineeste, ci numai doua
maini negre ~i salbatice rna strangeau cu putere ca sa rna
sugrume. In clipa aceea, cand rna primejduiam - nu ~tiu cum. .mi-avenit - am strigat cu putere: uSfinte Arsenic, ajuti.-ma'!"
Imediat am simtit 0 aWi putere, ca a unui sportiv, cum apuca
acele doua tnfricosatoare maini ~i le arunca intr-o parte,
eliberandu-mj; Inima-mitnsa imi batea dulce si mi-amcontinuat rugaciunea eu mai multa evlavie fata de Pariatele
Arsenic, iar a doua zi am plecat spre Konita cu moa~ de lui.
Faptul acesta l-am spus atunci numai Ia dona persoane
duhovnicesti , deoareee m-am temut ca nu cumva s! afle mai
multi ~ifemeile, din evlavie t a r a di cemmant, s a inceapa apoiImpleteasca ~ibasme. u mal aveam aici 0lndoiala asupra
aptului c a Parintele Ar enie era sf'ant. Daca va trebui sau nu
va trebui s a f a ca , i~i minuni §i dupa moartea sa, asta nu rn-a
preocupat niciodata deoarece acestea sunt judecanlc lui
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 11/63
Dumnezeu ~inualemele, Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul
nostru pcntru implinirea faptelor Lui minunate, deoarcce este
Dumnezcu, Vedem incii si in Evanghelie ca Cea plina de har,
N! catoarea de Dumnezeu, nu a pregatit dcloe lumea (dcspre
cole minunate ale lui Dumnezeu - n. t.), ci a facut rabdarc pan!
atunci cWirl a binevoit tnsu~i Hristos s a le vorbeasca mal bine
p in minunile Sale. Daca Plirintele facu e un semn - doua la
dezgroparea lui, ele au fost numai pentru mine, ea a r n a
int!reasea ~i sl-mi alungemarea mea.trsndavie.Ceea ee trebuia sa fac eu era s a scriu toate cc le ~tiam
despre Nrintde Arsenie. in afarl de cele ce le-arn auzit de labatranul Prodromu, fireste, ~ide la pm-inti mei, trebuia sa adundate ~ide la ceilalti farasioti, care erau stabiliti in Konita si
in alte pirj;i ale Greciei, deoarece mai tarziu sa fi ~ivrut cineva
s a adune date DU ar mai fi fost eu putinta, eaci bitrfutii pleca
unul dupa altul la patria no astra cca vesnica. De pHd! in 1958,
csnd am dUB moastele Pfirintelui Arseaie In Konija, am gasit
in viala numai pecei doi Prodromi (Cortinoglu ~iEznepidis)
din vechii farasioti, precumsi patru bAtrfulele evlavioase, care
si acestea s-au invrednicit sa ia binecuvsntare de la moastele
lui.
tn ] 970 am mutat moastele Sflintului Arsenie dela Komta
la nou zidita Sihistrie a Sf'antului loan Teologul care sc alla
la Suroti, langA Salonie. Deoarece Biserica cimitirului nu era
inca zidita, ca s a se aseze moastele in gropnita, au fost puse
sub stanta Masa a Bisericii mari. Cheile de la cufar le avea
stareta Filoteia, intr-un plic iDChis,. cu porunca ca mmeni s a .
nu-I deschida, ci sa mi le dea numai mie, daca le-as fi cerut,
Moastelc au ramas netulburate in cutar tara sa le deranjeze
nimcni. Stareta ~i ecleeiarba credeau ,ca sunt vesminte, In . 1970
u pctrccut cateva fapte deosebite ..Parintele Arsenie s-a
tn t unci su r ri poi unei alteia - precum voi pune in ama~
21
nunt - ~i cand a aflat duhovnicnl, dupacea linistit spiritele
ca s a nu se smintea ca eclclaltc a luat legatura cu mine. J-am
raspuns s a ~eUisam toate lavoia lui Dumnezeu, t a ra s a se maifaca referire la ele. Dcci citcz cxactce s-a petrecut, precum
mi-au seris ~i Insesi, §i precum mi-au marturisit surorile si mai
thziu, cind ne-am intilnit. Mai intai -a. aratat sorei Vasiliki
Stalimeni, in felul urmator prccum rni-a povestit:
"Era a treia zi de Craciun intr-o duminica, pe 27 deeem-
brie 19'70, ~1precum eram adancitl in Liturghie, in timpulberuvicului, vad alaturi de preotul ce sc ruga in fata Sfintei
Mese un alt preot in vesminte albc ca sc roaga ~iface metanii
in dreapta Sfintei Mese. La inceput m-am mirat, ga,nd~nd: ce
se petrece ~i cand a venit al doilca preot?! Privesc din nou si-l
vld in . acelasi lee fiicand metanii continue, dar nemaiputand
rezista s a vad dumnezeiasca vedenie, m-am asezat in strana
ca s a nu cad".(Aeolo, 'exact in dreapta Sfintei Mese, dedesupt era cufarul
cu moastele Parintelui Arsenie).
Aeeleiasi surori Vasiliki, is-a intamplat si altccva, §i scriu
si despre aceasta, asa cum ea iosa~i rni-a spu :
,~A doua oara, in 17 mai 1971, cram la privcghere eu -alte
doui surori ~i cind am inceput sa canHim acatistul Maicii
Domnului, la ultimele doua icoane se auzea 0p almodie eu 0
voce barbateasea in altar. La inccput am incetat sa mai cant,
ca s a r n a incredint'ez mai binc de cele cc sc auzeau, si surorile,crezandca am pierdut randul stihurilor, imi a r a l a r a unde amajuns. Eu U-8,m spus nimic, am dat numai din cap c s am
in;eles, si am continuat p a n a la far~itU.
Celeilalte surori, de care am arnintit, eclesiarhei (Maria
Panteloglu), precum ea in a ia spus, i ...au intimplat urmatoa-rele, nu in vedenie, asa eu i -3 intimplat lui Vasiliki, ci in
omn. Vedeacum iesea rnult fum din manastire, t a r a s a se
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 12/63
2
in ltc flacari de foe, $i in timp ce toti erau nelinistiri, aude
spunandu-i-se: "Nu v.iinelinistiti, caci avind pe Arsenieacolo,
nu va lasa sa. ardi manastirea".
(Este adevarat eli in acele zile ucigasul de oameni, din
pizma. a ingramadit afara de manastire lemne ~i surcele -
clevetiri.ca sa faca rau).
In continuare is-au spus ~i urrnatoarele: "D e ee aveji ose-
mintele Parintelui Arsenie in atata negrija?" Maria, cu toate
'ci nu stia nimic, a raspuns: "Cum nu avem grija de ele, devreme ce le avem in altar ~i aprindem ~icandela?"
(lntr-adevar, atunci cufarul in care erau moastele era foarte
simplu),
Aceleiasi Marii is-a ararat si mai tarz-iu,. intr-o noapte, dupa
cc a aflat despre Sfintele Moaste, Nemaifiind altcineva in
Biserica, in vreme ce aprindea candelele, vede in U$8 mare a
Bi ericii un preot, care apoi a disparut dinaintea ochilor ei. Iar
alta. data, cand suferea mul din pricina durerilor marl de
riniehi, a chemat numele Parmtelui Arsenic ~i s-a taeut bine ..
Deci, dupa ce le-arn aflat pe toate acestea,am halarat .sl
adun, cit mai repede,cit mai multe date despre P4rintde
Arsenic ~isa-i seriu viata ..D in 1964 11 insa.rcinasem pe fratele
meu, Luca, din Konija, sa-mi adune ~i el date, ori prin con-
tactul lui personal cu ceilalti consateni ai nostri, ce sunt
imprastiati in alte p!rt1, ori prin ccrespcndenta.ca s a se aflesense.
Printre alti consateni, cele mai multe date le-a trimis
Prcotul Teodor Teodoridis pe careel insu~i le-aadunat in
Moshatu Atenei dela a1tii - deoarece pe cand se aflase in
Farasa cl era prea mio- si le-a trimis lui Luea. I'nsl acest
binccuvantat om pe langa faptul cA.a tacut despre cele mai
m u ltc m in un i, pe care Parintele Arsenie le-o facut in patria
tr fiind in viai!i afirrna nurnai ca citea bolnavilor ~i se
23
faceau bine. Dar ~imuIte date nuerau conforme cu realitatea,
A adaugat chiar ~i0in emnare hulitoarea doi farasioti, Clod
Luea acitit batta.Dului nostru tata cele scrise de Parintele
Teodor, b!tranul a clatinat din cap cand a auzit cateva lucruri
ciudate, i n . mod.fire e s-a mahnit atunci, deoarece Ilcuncsteafoarte bine pe Parintele Arsenie, caci, vreme de 24 de ani
neintrerupt, fiind primar in Farasa, avu e legatura directs cu
el, precum de obicei se intampla la ate, "parintele §i
primarul", dar si pentru faptul dt traiau atunci ub turci. Luca,deoarece l-a vazutpe b a t t a n nemultumit, a socotit de folos s3
scoati numai unele date din cele primite, ~i mile-a trimis,
Pe P'irintele Teodor l-am totaInit ~ieu personal inAigaleo,
preeum ~i pe cativa compatrioji ai mei in 1962, la Moshatu.
Adevarul cste c a i-am vazut pe cei mai mul t i mcmbri ai
asociatiei lor aratand 0mare nepasare f a t a de Parintele Arsenic~i n-am putut sa-mi explic aceasta atunci. De aceea am cerut
in m o d c on eret date de la primul colaborator al Asociatiei, sa-mi
seuna tot ce stie despre pari.ntel,e Arsenie, ~i acela mi-a
raspuns: "Pm-inte Paisie, n-ar trebui si spunem nimic despre
Plrintele Arsenie, ca s a seoatem in evident! pe Paisieal Il-lea,
compatriotul nostru, 'care a fost ~l Mitropolit al Cezareei, caastfel Asociatia noastra s a aiba mai mult prestigiu", Cand amauzit aceasta m-am minunat de modul atat de lumesc de
gandire al acestor oameni.
tn 1971 am mers la Konita ~i am aflat la Luca toate cele
scrise de Plirinteie Teodor ..Luandu-Ic, am trecut prin Atenasi
I-am mtalnit Ia Aigaleo, l-am multumit pentru datele sale, dar
i-am spus si nemulturnirile mete, pcntru eii a trecut sub tacere
minunile Parintelui, Acela a evitat ' a.-mi rispunda ~i, ca 0
eonclu:zle, nii-a dat bibliografia mitropolitului Paisie al II-lea.
Numai atunciam inteles cil Ascciatia farasiotilor de la
Moshato aves al e interese. I-am spus atuaci ace tea Parintelui
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 13/63
24
'Ieodor si, mustrandu-lconstiiuja, mi-a fAgaduit d. de dataaceasta va aduna minunile pe care le-a lacut Parintele Arsenie
tn patria noastra ~imi le va trimite. (Dar inca nu mi-a trimis
nimie. So vede ca intSmpmi greutafi de la ceilalti), El in8u~ID
a povestit 0minune, pe care a vazut-o cu ochii lui, cu 0femeie
inddcita" pe care a gizduit-o in casa lui, § , i . care a fost tama-
duita de Hagi efendi (Parintele Arsenic),
inca ~iconducatorul Asociajiei, Avraam Psaropulos, cand
,8 fost ~iacela mustrat de con~tjinta, mi-a mirturisit 0 minunea Parintelui Arsenie, la care a fost martor ocular ~i e1, cu 0
femeie cre$tina oarba, careia, la sfar§itul Sfintei Litarghii, dupa
plecsreacredinciosilor ~i in prezenta dintir,efului Prodromu,
a epitropilor ~i a copiilor ce au ajutat, Parintele Arsenie i-a
citit. to timp ce ii citea Bvanghelia Inaintea Sfintelor Usi,
pentru 0clipa a aparut 0 lumina multicolora, caun curcubeu,
care a acoperit pe Parintele Arsenic ~ipe cea oarba.ce era in
genunchi, in elipa aceea a inceput savada,
Din tot duhul Asociatiei am inteles c a intentionat au tacutcele ale Parintelui Arsenic, ca sa nu Ilmicsoreze pe mitropoli-
tul Paisie al Il-lea care a avut 0 lucrare sociala ~i a actionat
numai cu mintea sa puternica. Parintele Arsenie insa avea
harul lui Dumnezeu prin lucrare dumnezeiasca ~i lucreaza ~i
aeum, iar oamenii nu pot Impiedica glasul lui Dumnezeu,Am plecat apoi mahnit de la Moshato ~i am facut 0
comparatie tutt,e oamenii Asociatiei ~.iceilahi farasioti pe care
i-am intalnit in Salonic, in 1947 ~i care aucoborat de prin
satele Dramei in timpul problemelor cu bulgarii. Se putea
distinge laacestia (din Drama) intreg aeel parfum rasaritean
alevlaviei pastrat inlauntrul marii lor simplitAp. Dintre acestia
loan Kirkalas, Meletie Kelekidis sialtii au oferit date prepoase
in legatura cu viata Parintelui Arsenic, pe care le-a adunat
Lazar Kelekidis ~imi le-a trimis in 1971. tn acelasi an am
25
treeut din nou pe acolo ell scopul sa adun mai multe mmilurH
d pre Parintele Arsenic. Din pac ate aproape toti batrinii
I urisera, iar eei tineri care venisera din parj;He noastre erau
aeum bitr§ni. Dintre acestia m-am in~tiintat c a unuleste ruda
eu Parintele Arsenie: iIcheama Prodromu Artidi sau Anitaliho
iocuieste in Drama ..Am mers in . Drama dar n-am aflat nici
macar pe copiii lor; acestia mai erau in viata, dar era a
impra~tiati.
In satul Hcristi din Drama am intalnitpentru prima data,in 1971; doi blitranei evlaviosi ~iminunati, pe Vasile Karopu-
los ~iMoise Koglanidi (a lui Paglu sau Chuti), care a fost ~iruda ell Pihintele Arsenie si, mai ales, a fost unul din in otitorii
lui incaHitoria tacuta pe jos, cand ne-am refugiat in Grecia,
De Is acestia doi am aflat iidespre ceilalti doi insolitori ai
Parintelui, Unul adormise deja (Sarandis Topuridis), iar
celalalt (Solomon Koskeridis) se afla la Paleohori din Pingheo,
~i ell el am intrat in . legaturilJ. prin corespondenta in 1917l. in
19'72, candam mers din nou in satele Dramei, I-am lotalnit,
~t de la elam aflat despre Anesti Karausoglu, care Iocuieste
in.Petrusa si care mil-a dat multe date valoroase ..De asemenea
am cunoscut in 1971, in Salonic, doi farasioti seriosi.cu evla-
vie ~i frica de Dumnezeu, care mi-au dat destule informajii;
onstantin Koulasi Simeon Karausoglu,De la Plati, de langa Salonic, am mers la Konita eu scopul
I iau carlile Parintelui Arsenic, pe care le avea in pastrare
imitrie, fiul lui Prodromu. Acolo am discutat ieu ucenici
i. Parintelui Arsenic, precum §i ell evlaviosnl Salldtet. Kiriac
eferidis. Din pic ate, din caqile Parintelui s-a pierdut un
a cicol eu prorociile lui, care r n a intere a mai mult, deoarecespunea despre multe, jn aCar,ade dezr,adl1cmaJiiea samlui nostru
, c ria, in general, desp re razboaie si nenorociri, tm'adue
minte ca~de pilda, in 1937. cand ne citea batranid Prodrome,
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 14/63
2 ,6
spunea: "tn 1941 mieii de Pasti vor fi negri", Atunci noi toti
care am :auzit,am crezut c a oile vor fata miei negri in anulacela. Cind a inceput razboiul in 19401 ~i in 1 '941, cand am
facntaccl Pasti negruvatunci am inte1es proorocia lui.
Fascicolul acesta l-a avut cineva ca s a , . .I citeasca, darapoi, din
naivitate, 3, inccput sa rupa bucatele din el ~i Ie dadea ca
talisman bolnavilor din Farasa, care-i cereau ell evlavie putin
din hsrtiile lui Hagi efendi, ca sa aiba biaecuvantarea lui.
De asemenea m-am mabnit c a s-a pierdut arhiva tatiUuimeu. Cu siguranta c a ~ fi gasit ~i in ea date referitoare Ia
Phintele Arsenie, dar aceasta nu mi-a pagubit Iucrarea mea,
deoareceeram aprovizlonat deja, le u date din destul, Date
pentru care imi spunea gandul ca, pe cat vor fi rnai multe, se
va arata mai multi lumina, lumina care este adevarul, A m fost
ajutat de toti co sa fae intr-un fel alegerea celor mai bune date
~isa ramana graul eel curat in saculetul datelor biografice, sac
care a ltfe l a r fi rames ~iel inchis in CUIar asemcneacu celalalt
saculel,cu Sfintele Moaste ale parintelui. Prill cernere au sm-it
afaracateve "boabe de mizariche'" adica cele spuse despre
PArmtel,e Arsenie de catre cei ce nu l-au putut intelege pe
SBntul Parinte, sau care au creat eonfnzie in jurul persoanei
lui pacatuind astfel, desi poate nu cu intentie rea.
Marturiile pe care le-am adunat, Ie-am auzit mai ales deal cei simpli, de la oameni evlaviosi, Fireste, scopul meu nu
era s a fac 0 lucrare stiintifica, ci numai s a adun ceva din
bogatia sa duhovnieeasca, ca s a se hraneasca vreun suflet,
Daca a plouat sau a oins in ziua in care s-a naseut, sau daca
turcul cutareera din Ghiah-Ghiali, sau igdi, aceasta nu m-a
interesat, Precum voi spune ~imai jos, am seris viata Parintelui
Arsenie~i mai inainte, in . 1971, el l m ai pUPnc martur i i 'am dat-o
S f in te i M i 'i na s ti ri S t av ro n ik it a; . egumenului Vasile ~i!Pirintelui
Grigorie ca sa mi~o eorecteze.: E1 mi al\!lspus $9 . ramari .aa$3
27
cum este, numai s a adaug cateva explicatii si cum l-am
cunoscut pe Panntele Ar enie.Dupa ce amcompletat viata Parintelui Arsenie eu toate
marturiile si minunile ce le aveam, scriu acum ~iprima parte
a cartii, la care mi-eu corectat nurnai nesf8r~itele mele greseli
ortografice, ca s a nu e searbcasca cnitorii, Deoarece com-
portamentul Parint,elui Arsenic a lost rau interpretat de unii
oameni, care n u a ve au 0. luerare duhovniceasca profunda, voi
explica unele din sfintele lui ciudatenii.Am auzit de Ia un oarecare farasiot destul de tanar
spunand: .Acest Hagi efendi (Parintele Arsenic) a tleut multe
minuni in Varasia (Farasa) pe care le-arn vazut cu ochii mei,
Toti spuneau ctl rugaciunea lui gaurea ~ipiatra; $i crestinii ~iturcii i1 aveau de stant, deoareee le citea ~i-i faeea bine pe
bolnavii lor. Acestjanim (suflet al meu), s-ar putea si'i,fi fost
vreun vrajitor, deoarece dadea ~i mushades (talismane)".
Parintele Arsenic, asa cum voi arata in viaja lui, pe Hinga
alte harisme pe care s-a invrednicit s a le ia de la Dumnezeu,a luat ~i harisma s a dezlege sterpiciunea femeilor. Daca in
toate celelalte cazuri de boala prime a pe femei ~i citindu-lese flceau bine, in problema sterpiciunii trimetea bine-
cuvantarea scrisaintr-o birtie impiturita, pe care ele 0purtau
cu evlavie ca talisman, $i astfel le odihnea g.andul femei lor,Facea asta ca sa nu-l interpreteze faU oameaii, care nu puteau
gandi curat, Talismanul acesta i1 trimetea printr-o oarecare
persoana, rudi san cunoscut al familiei, Alte femei sterpe i~i
trimiteau broboadele lor ca s a le binecuvinteze Parintele
Arsenic, pe care le purtau apoicu evlavie § i dupa un annasteau, De asemeaea unele cereau de la Parintele Arsenic s aIe binecuvinteze 0 sfoaIa cu care sa li se dezlege sterpiciunea,
sau s a . primeasca usurare 'C U bine in na~,terea [or. Parintele le
trimiteaterastupl, adica fitiI sau sfoara ceruits, oele fdlo,s:ea:u
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 15/63
28
pentru aprinderea candelelor lor.
Pe toate acestea, de care am spus, nefcricitul de mai sus
Ic considera vrajitorii ~i-l interpreta diu pc tantu! Parinte,
o femeie din Farasa, dintre femeiie tinere din Mosham
mi-a spus: .Este adevarat ea Parintelc Arsenie a facut multe
minuni in Farasa, pe care le-arn vazut cand eram micasi
despre mu~te am auzit de Ia parin~ii mei. Dar sa nu-mi spuneti
cil a fost $1 Stant~ deoarece in Kerkira, la spital, nu lasa sa-iomoare paduchii",
Aceasta B-a intamplat intr-adcvar, dar cand citi' orul va
ajunge Ia acest punctal biografiei sale. va vedea cat este de
nerllleptatit Sfantul Parinte in cazul acesta.
A m euzit de Ia farasiotii tineri spunand: ..Hagi efendi a
fost stant; sa avem bioecuvsntarea lui. in cornuna noas,td nu
era medic, el citea bolnavilor ~ise fiiccau bine. Am vazut
acestea cand eram mici ~ine aduceam aminte bine de ele, Dar
binecuvantatulesa ~ifoarte capricios, deoarece nu asculta nici
de na~"c i da~ca el orice nume voia: sau dadea nume caluga.-'
r es c s au e vre ie sc . N u lasa pe na s s a dea nurnele siantului marecare se sarbatorea.··.
Este adevarat acest lucre, dar faptuJ acesta ascundea inel
multe adevaruri mario Parintelc dadea singur numele care nu
se praznuiau, en scopnl s a taie multele petreceri ~i urprizece e faceau la "onomastice". De accea prefera nume care nu
se sir~~toreau, precum Av ra am , I sa ac , Iosif, Avercllie, Jordan,
etc; $~ in felul acesta s-au taiat chefurile la onomastici, care
aveauca ~an betii cu surprize erioase, deoarece tori aveau
anne la er, In felul acesta farasiotii au fast nevo,iJica fiecare
sa mearga la casa sa dupa Stanta Liturghie, in arbatori, pentru
ca nuaveau onomastici unde a m e arg a, D u pa ce se odihneau
pujin, .cci mai in varsta se adunau la casa Pari.otelui Arsenic
alaturi de chilia lui, care Ie povestee viata sfantuhri zilei,
29
parabola Evangheliei, sau povestiri din Veehiul Testament
despre Avraam, Isaac, Iacob, Iosif, pe care le povestea ca
istorii ~icare in fclul ace ta se intipareau mai bine. Cand vedea
pe unii batrini nelinistindu-se, ori de cate ori povestirea era
lunga - caci voiau s a fumeze - el tnsu~:i se ridica ~i le aduceatabac odrhnindu-i ..~i in felul ace ta aveau dispozitie s a stea~i sa asculte cu atentie, ca § i ci sa Ie povesteasca dupa aceea,
fiecare la casa sa, sau vecinilor lui, in locul basmelor in erile
cand se adunau. BUDUIPar in te a izbutit in felul acesta s a sefoloseasca crestinii de slirbiitori, jar nu a se vatame imba-
tindu-se ~ialtele asemenea Iacand.
Loeuitorii Farasei aveau toate bunatatile lui Dumnezeu,
Iamaerau toti la casele lor ~iaveau multe sarbatori, I n s a simici ~imari purtau anne, deoarece trebuia s a fie gata la fluie-rltura (seronal) sa alerge ~i sa-~i apere comuna de teti (turci
d.zvratiti). Politie nu era in zonaaceea, deoarece nu lc conve-
nea turcilor s a aiba, ca sa umble teti liberi. Acestia erau pu~i
de turcica sa distruga acele sase sate crestine ale Farasei, care
a format 0mica bucata de p a m a n t grecesc in Turcia.jnsa mult
intelep,tul Pirinte Arsenie a aflet ~ipentru acest ra u terapia lui..
tn F arasa s-au oprit onomasticile ~i petrecerile el l surprizele
lor ~iineet - ineet stapinea linistea, dragostea ~iunirea intre
ei. tncl~i zburdAlo icia t ineri lo r s-a folosit canalizandu-se spreIupta impotriva turcilor, Sf'antul Arsenie punea de multe ori
copiilor zburdalnici: nZburdilnicia voastra a se Indrepteimpotriva tetilor, ca sa DU calce in co m un a n oastra ". tntr-
adevar asa S-3 § i petrecut cu tineru, "Cind veneau letii", im i
povestea tatal meu, "alergau ~i multi copii zburdalnici.ca sA
se lupte ~i ei, ca si cum ar merge a se bata cu zapadl,
neputand sa-i opreasca".
Ganditi-v! deci, ce rAu ar fi flcuttur~li (tetii) dacaar fi
venit in Farasa si farasiotii ar fi umblat beti pe Ia onomastici
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 16/63
30
luptandu-se intre ei, Cad aeestea erau prilejuri bune pentru
turci ca s a termine cu ei ~i pe Farasa s-o ncci ns te asca . .Pentru
e a turcii singuri niciodata n-ar fi putut manca pe greci, daca
grecii D U s-ar fimancat iatre ei.
Prin urmare, bine a ficut Parintcle ca el insu~i a dat nume
ce nu se sirbltoIeau, ~i ca nu asculta nici de nas. Dar, din:
pacate, nefericitii socoteau drept capriciu pcrsonalaeeasta in te-lepciune a Parintelui. I n afara.de numele batranc~tEce le dadea,care aveau acea adancime duhovniceasca pc care am vazut-o,
ceva aseminator tac,ea.~ila nume le f eme i es ti . Printre alte nume
dadea ~i nume ca: Ierusalima, Ghet imani, etc, prccum si
Alena. Parintele faces aceasta ca grecii care traiau in
depWilr:He Kapadociei sil nu uite capitala maicii lor, Greeia.
De acest felerau capriciile Parintelui Arsenic. precum ~i
altele de acest fel, care erau prefacute, cu scopul de a-si acoperi
virtutile sale; pentru ca Incercase sl prczmte oamenilor
contrariul flecarei virtuti ca sa evite admiratia lor. Va spun cusinceritate Ic a m-aumiscat aceste sfintc capricii ale lui, care
. se vor vedea in viata sa, mai mult decit multele sale minuni
sfinte pecare le-a :Bcutcu purerea lui Durnnezeu, deoareee
prin elc,adica s-o faca pe suparacio ul, sau pe Iacomul, etc,
i~i pastra curat sufletul sau de ochii oamcnilor ~i de laudele
desarte ale lor. Prefers sa ise spunl capricios, supiraciO's,nebun, dar nu stant.. Preeum arata lucrurile, P.irintele era ~ lielunul dintre Par·ntll profund nevoitori (asemeni vechilor capa-
docieni) cu virtuti mario rnsa Arsenic Capadocianul a izbutit
sa-§j acopere virtuple sale cu difcritc .mantale" exterioare ~i
oameniiexteriori nu I-auputut "vedea" ci I-au imerpretet io.
mod gresit, dupa "mantaleleH sale cxterioareccapriciile ~i
preficatoriile. pecare le vedeau la el.
. Parintele m ai purta ~ialte "mantale" aseman!t{)are, pe care
le purta pe dinafara, dar mainile mele duhovnicesti sunt para-
3 .1
lizate din pricina multelor mele pieate ~i,.pentru moment, nu
Ie pot da deoparte; ruga.ti-vi pentru. mine! S a r n a ierte Parmtelepentru asta ~ pentru c a i-a m in O Oa tnumele sau, p e c are mi I -a d at .
Aeesta este adevarul, Dar ~ifapml o a nu l-am imitat in nimic,
$i de~i m-am purtat fata de el ca un copil obraznic, m sa Parin-tele Arseeie eel ilra de rautate ca un urmator al lui Hristos
ce era, s-a ..razbunat" prin drago tea sa. S vede ca i~iadunase
vreme de mult i ani toata drago tea. sa, ca s a mi-o dea toataodata $i sa m a scuture ca sa-mi revin, eu, eel mult tdindav ~i
nesimpt.
Era in ziua Sfantului Teodor, 21 februaric 1971, de satn-
bata mortilor. Pentru prima oarl scriscsem viata sa, dupa. datele
pe care le aveam atunci, ~i 0 reciteamca nu cumva s a se fi
facut vreo gre$,eaUi 1 0 . traducerea din farasiota, asa cum Ie
auzisem de la batrani. Mai erau doua ore p a n a ee soarele avcas a apuna.tn vreme ceciteam m-a cercetat P'arEnteleArsenie
~i, preeum profesorul mangaie pe elevul care a scris bine
l ec ti a, l a fel a precedat ~iel, tn aeelasi timp mi-a lasat in inimlo.dulceati negraita ~i 0' bucurie cereasca, atat de mati m c a teraucu .n'eputinla de suportat, Am ie§it afara dincurtea ehiliei
mele s a ilstrig ca un nebun, deoarece credeam e a if voi afla.(Din fericire, in acel timpn-a venit nici un vizitater, caci ~i
acela s-ar fi speriat ~i nici ell nu i-as fi putut spune pricinaaeelei nebunii dumnezeiesti, ca sa-l linistesc), Uneori strigam
tare: "Pirintele meu, Parintele meu!" Alteori m ai incet:
.D um aezeul m eu, Dumnezeul meu, tine...mi :str§ns inima mea,
panl ce voi vedea ce se va petrece asta searal" Deoarece inima
mea de lutar fi fost cu neputinJa s a sufere acea mare dulceataparadisiaca, daca nu m-ar fi sprijinit Dumnezeu.
Cind s-a innoptat ~i nadcjdile mi s-au spulberat - caci
socoteam ca-I voi regasi - am privitcatre cer, Ceea ce rn-a
facut s a r n a adun in chilie, a fost amintirea zilei fniUlarii
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 17/63
32
Domnului. in timp ce vreme de patruzeci de zile Domnul 0
cerceta pe Maica Sasi pe ucenicii Siii,.pentru oclipa, in ziua
inaltarii ei 1 1 va d ea dispare in ceruri inaintea ochilor lor. S idupa ce am intrat in chilie,am simtit dulceata aceea toata
noaptea, Dar aceasta m-a pus pe ganduri. Nu cumva Bunul
Dumnezeu a trimis pe Parintele Arsenie ca prin aceasta
dulceata paradisiaca sa-mi r,asplateasea in aceasta viata, pentru
cele cinei - sase metanii pe care le-arn facut ca monah, - c~ta
vreme - pacatele mele sunt multe ~imari? Nu stiu. De aceea,v.a rog, sa va rugati ca, pentru dragostea lui Hristos sa rna
miluia c a Dumnezeu,Mi s-a aratat ~:i pentru a dona oara bunul Palinte, cu
diferentl,ca era noaptea, Is.priveghere, Era pe 29 martie 1'971,
la pomenireacuviosilor mucenici Varahisie §i 1 0 . 0 3 1 " in ajunul
Duminicii Floriilor, in timp ce ziceam rugaciunea asezat, 1 8
miezul noptii - n-am simpt daca m-a luat somnul sau eram
treaz - am vamt un eamp nes:mr~it de grau gata de seceris ~i
multi lueratori ce secerau cu buna voie, tara sa-i supraveghezenimeni, Alaturi era un mormant mare care se intindea de la
uncapat panAl lacelalalt al campului aceluia, De asemenea,
in cealaIta parte a campuIui,era .0 eladire, unde sta:~eauni~te
telefonisti si un ofiterera cu ei §i-i supravcghea. Ofiterul iesea
din cand in candafara. ~i faeea observatii celoree no secerauzicandu-le:
~De ce nu secerati, cand ~titi d. va va pU\t i Hristos?
In ace! ogor mare am avut ~ieu 0bUc ati ca m i ca de secerat,
precum ~i in cladirea Transmisiunilor aveam un mic birou
unde imi desfasuram munca mea de raspundere. De aceea
seceram putin ~i apoi alergam la birou s a transmit semnalele
ee seadunasera ..Cand am mers la birou am aflat pe ofilerul
acela ~ezand ~itransmitand el semnalele mele, Lucrul acesta
rn-a pu in . incurca.tura, pentru ca.nu indrazneam nici sa-i spun
33
s a se ridiee ~i s a continui eu, nici nu gaseam lucru cuviincios
sa plee §i sa-l las pe el sa se oboseasca pentru treburile mele.
De aceea am hotara.t s a stau in picioare cu respect p a n a ce vatermina, dupa care sa plec iara~i sa secer, Lucrul aeesta s-a
repetat de mai multe ori. Odata iar,a~i, pe cand alergam la
birou, am vazut pe acel ofiter stand afarasi tadind observatii
celor ce nu secerau, spunandu-le aceleasi cuvinte:
- De ce nu secerati, cand ~titic a v a. va plati Hristos?Deoarece m-am temut s a nu r n a certe ~ipe mine, i-am spus
cu frica:
- Iertati-ma, am numai 0jurnatate de plWnan si nu pot lucra
mai mult.
El mi-a raspuns:
- Stiu ca ai jumatate de plaman, dar ceea ce ml face sate
iubesc mai mult este faptul ca nu primesti mandate (postale),
Eu te urmaresc ~i la Posta,
Apoi ofiterul acela r n a ia intr-o ma~ina ciudata, care alergacu 0 viteza fulgeratoare pe deasupra pamantului, fara s a aibaniei roti, nici aripi, Cum stateam asa in picioare, aproape unul
de altul, in masina, rn-a intrebat de unde sunt ~i cum r n anumesc. Fiind ofiter, am considerat etl e bine sa-i SpUD datele
mele de mirean, ~i am raspuns:
- Mi numesc Arsenic ~i m-am nascut in Farasa Kapa-dokiei. -
S i acela mi-a spus:- Si eu sunt din Farasa, din neamul Taparilor,
Dupacare rn-a intrebat din nou:
- Pe Hagi efendi il cunosti?
~Cum sa nu-l cunosc? i-am raspuns. $ ,i de cum i-am spus
cuvintele acestea, ofiterul si-a schimbat inIati~area sa si, inain-
tea mea a aparut Parintele Arsenievcare rn-a imbrati~at ~i rn-a
sarutat,
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 18/63
34
Dar n-am apucat bine s a r n a bucur de el, cand a strigat eu
voce tare:_ Statie, static! Si masina aceca -a april. Iar Parintele
Arsenie mi-a spus:_ Tu vei cobori aid. Eu voicobori la Tcsalonic, deoarece
locuiesc aeolo in apropiere.
p a : r t e 4 « _
vta~ s f A n t u b d A r s e n . f e
( H J l 8 f t I e n d 1 )
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 19/63
37
~IVIATA SFANTULUI ARSENIE
(_HAGIEFENDI)
uviosuI Parinte Arsenic s-a nascut in jurul anului
1~.40 in F ar asa sa u Var,asia in ~atul K~lahori, ~n~ld in c ele s as e s ate c re stin e ale tinutului Fara eE d ID
Kapadocbia. Parintii lui erau bogati in virtuti ~imijlocii A n
bunuri materiale. 'Iatal lui a fost dascal ( invAtAtor)~isc numca
Elefterie (sau Hagieleftene, de la faptul eA s-a inchinat la fin-
tele Locuri), Numele lui era Anitalihos sau Artidis (porecla).
M am a lui se numea Varvara din neamul frantuzului, eu porecla
Tapari. Ei au avut doi copii, Vlasie si Teodor (Sf'antul Arsenic),
care au r amas orfani din fr ag ed a v ar stA , caci parintii lor au
murit, mai intai tatal siapoi m am a lor. Pc orfani i-a ingrijit
sora mamei lor, care locuia in Farasa.
intr-o zi Vlasie a indemnat ipc micul Teodor ~j au mersla ogorul parintHor lor, care era aproape de torcntul Evcasi.
Trecand torentul, curentul d ie ,apa I-a luat pe Tcodor ,~ i Vlasie
I-a rugat pe Sfantul Gheorghe, al carui paraclisera acolo
aproape.1n timp ce Vlasie plangea $i ruga p Sfantul sa-l ajute
- caci i[mustra si constiinta tiinddi din pricina lu i se primej-
duia fratele sau - deodata vedcalaturi de el pe Teodor, care,
bucuros, ii povesteste cumcincva calare, ca un calugar, l-a
rapit din torent, l-a pus pe calul Au~i l-a seo afara. De atunei
inainte Teodor spunea cl §i el va deveni calugar. Dumnezeu
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 20/63
38
a iconomisit in felul aeesta ca de mic el sa se indrepte in
directia cea buna. Yntamplarea aceasta a.influentat inca §i pe
Vlasie care ~j el s-a daruit, in felul lui. lui Durnnezeu,
slavoslovindu-L ca dascal de muzica bizantina ajungand in
cdc din urma la Constantinopol.
Pe Teodor, dupa ce a mai crescut putin matu~a sa I-a trimis
din Farasa la Nigdi, ca sa invete carte. Acolo locuia §i sora
tatalui sau, care era invalatoare §i care avea sa-l pov!tuiasca.
Cand si-a terminat studiile laNigdi, matusa lui, invatAtoarea,vazandu-l foarte inteligent, s-a ingrijit ca, impreuna cu rudele
ce se aflau la Smirna, sa-l: ajute sa-$i continue acolo studii mar
inalte. .
La Farasa, cand venea in vacanta, Teodor adunacopiii in
casa lui parinteasca si-i invata carte dincele cc stia el, purtan-
du-se cu asprirne ca nu cumva aceia s a prindii indrazneaIa.Copiii erau foarte salbateci, deoarece vedeau dascal numai
acolo unde era serniluna turceasca, (Adica foarte :rar - D. ed.
gr.). Venind Teodor in vacante s a se odihneasca, el se odihnea
invatand slove pe eopii.
Odata insa, cand a venit in Farasa, din pacate n-a ramas
aproape deloc, ei numai putine zilc, deoarece matusa lui voia
sa-Ilina in sat ~i sa-l insoare. l-a tacut cbiar ~icunostiinta taraca sa stie el.
1ntr-o zi matu~a sa Ii spune:
- I-amspus lui Vasiliki, mea luiAbarogli, c a vreau s a ne-o facemnodi, dar n-a vrut. Ci mi-a spus: "Este bun Teodor, invatat,
de farnilie buna, dar el este calugar, Sa iau un calugar?" Cand
Teodor a auzit aceasta, s-a mahnit muU pentru cele facute de
matu~a lui, si i-areprosat: HBine,.m a t u ~ a , chiar ~i eei strainiau inteles ca voi deveni calugar, ~i tu n-ai prieeput asta?"
aceea Teodor nu pierdu vrernea si a doua zi pleca la
mirna La Smirna, in afara de limba greacaa Jnvatat armeana
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 21/63
41
si turca, precum si putina franccza.
Cand ~i-a terrninat studiile a venit din nul
luat ramas bun de la matusa sa, prccurn : ; ; i d I
din Nigdi, si apoi a plecat Ia Cezarcca. Ave
a intrat in Sfanta Manastire a F lavianilor (
(Miimistire situataiangii ordseiul Flaviana, la J
Cezareea, unde incepu viata monahalii Sfdntul
de a se face schimbul de populatie aces t orasel ra
spiritual al Asiei Mid unde trdia 0 importantd cOI",u,"'.II.elena - n. ed. gr.) a Sfantului Inaintemergator, un
votul monahal numindu-se Arsenic. Din pac ate
bucurat mult de liniste deoarece in vremea aceca
marturulor lui Kortincglu - mitropolitul Paisic al II-I
inca. traia ~i avea mare nevoie de dascali, la hirotonit di
si l-a trimis la Farasa, ca sa-i invete carte pe copiii pir it i
acolo.
Asadar, diaconul Arsenie vine in local sa u natal ~i incIucrarea sa cu d.vna. dumnezeiasca, ca sa alunge intuneri ul
ne~tiintei de carte. Pricina acestui intuneric erau turcii, deoar -
ce acele 6 sate crestine ale Farasei, care ccnstituiau 0 mic
bucata de pama:nt grecesccei le vedeau eu ochi cal. De acee
si-a continuat lucrarea sa eu mare discernamant, cu toate cl
era t a n a r . A pregatit 0 sala pentru scoala, iar in loc de banci,au intins pc jos piei de capra sau de oaie cu lana lor, de p
care copiii iagenunchiati urmareau lectiile. Yntr-accst chip
inte1ept n-a iritat pe turci, chiar daca se intarnpla sa-i vada a
pe copii, caci credeau ca aceia se roaga. De cele mai mult
ori Parintele ii aduna pe copii la Biserieuta Maicii Domnului
(Ia Kanti) cc era sus, intr-o pestera, ~ m pe care 0 avca ca p
scoala ascunsa, (invaliitura fiind interzisa copiilor crestini
timpul suipdnirii strdine, acestia alergau eara la his ri I
mdndstiri ca sa invete s a scrie si s a citeasca In chula o U
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 22/63
42
pantilor - n. ed. gr.).
Tipicul acesta I-a urmat si mai tarziu adic! sa se pazeasca
de turci, cu toate ca s-a dat 0 oarecarc libcrtate crestinilor, de-
oarecc atunci turcii au fost presati de Ru ia ortodoxa, Dar la
Farasa era aproape intotdcauna acecasi fric~\ deoarec era
aruncata in adaacurile Kapadociei,
Cam p a u a la a130-lea an al varstei ale a invatat ea diacon.
Apoi a fost hirotonit preot in Cezareea, dandu-i-se titlul de
arhimandrit si binecuvantarea de a fiduhovnic, Din Cezareea,
dupa hirotonia sa, a mers mai intai sa e inchine la Sfintele
L oc ur i, d up a c ar e s-a inters In . Farasa De atunci f ar as io ti i i -a u s pu s
Hagi efendi. Activitatea sa duhovniccasca a inceput s a semareasca si sa se intinda. Era nevoie sa faca coleetesi in satele
apropiate, precum ~i in orasele mai mdepartatc. fn a . scopul
lui principal era ca prin aceste colecte a intre in Iegaturacucrestinii greci, care traiau amestecati in sate impreuna cu
turcii, ~i sa-i intareasca in acei ani grei.
Ccea ce a ajutat mai mult ~ia intm-it pe crestinii infrico~ati
sa raman a statornici in credinta lor n-au fest numai cuvintele
lui lntaritcare, ci ~i lucrarile minunate, pe care le vedeau ca
Ie face Parintele Arsenie, dcoarece avea din belsug harul dum-
nezeiesc ~itamaduia sufletele ~itrupurile oamenilor indurerati.
Cand vedeau uncle ea acestea crestinii deveneau mai credin-ciosi, deoarece vedeau putereacea mare a credintei noastre,
Turcii, care si ei le vedeau, nu se faceau crestini, dar iacetau
oarecum sa mai muste pe crestini, Este adevib'at c.aParintele,
pe un d e trecea si-i aduceau bolnavi ca s a le citeasca, niciodatanu cerceta daca bolnavul este crestin sau turc, ci de ce boala
ufera, ca s a afle rugaciunca potrivita, Atunci, cand ell harul
lui Dumnezeu tamaduia pe vreun bolnav, facea pe turci s ainJclcaga marea valoare a Ortodoxiei noastre ~j sa 0respecte.
Odata, pe cand strabatea satele il~preUna ell cantarctul sau,
ctIu'r;:4>
p 2 2o: lctIc ; : :ctI
(I)
~v
§~
e r : : l«I
£ ~~ ct Ic, -. . . . . . .Q) . . . ." B
Q)
la>0
c : , ) . -U
t)(.I
• s;;, ~
~0.(.I
'0
C, _
i.L .
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 23/63
45
Prodrome, a trecut ~i prin sand Sinasos. Turcii satului I-au
impiedicatpe Parintelc saintre in [egaturacu crestinii. Parin-
tele Arsenic n-a vorbit deloc, ci a spus numai atit lui Prodro-
mu: "Hai s a plecam sive! vedea pe turci cum alearga s a neajunga.'~ Dupa 0jumatate de ora. de mers de Ia sat, Hagi efendi
a ingenunchiat ~i ridicsndu-si maini le spre cer incepu sa semage. S i desi era vreme buna intr-o dipa s-au adunat nodi
~i a inceput 0 ploaie-potop eu un vant puternic, iar satul
Sinasos se cutremuraeu totul, Turcii indata si-au inleles
greseala lor si au trimis doi vestitori caHiTi ea s a - r u ajunga ..Iarcind i-au ajuns au cazut la picioarcle lui Hag. cfendi ~i i-au
cerut iertare in numele intregului sat Atunei Parintele Paisie
i-a iertat si s-a intors in Sinasos, A lnsemnat satnl eu semnul
Sfintei Crud in cele patru piirp ale orizontului si Indata au
incetat toate ~ w s-a fi·cut vreme buna
Ostenindu-se mult cuaceasta mare ascultarc a sa, de a
invafa pe copiii sfintele slove, ilcand ciUitorii scurte ~ilungi,
lara sa se lipseasca nici de indatoriUe preotiei ~iale calugaricl,
se simtea totusi odihnitcaad vedea · c a ceilalti erau odihniti ~ m
ajutati, E l avea mubii dragoste faja de Dumnezeu si fala de
chipul SAu, de om. ~i nu fati de sine, deoarece atunci cand
vedea multi durere ~i constrsngere turceasca, dragostea n .
scotea afari d e sinesi af3 .f ,ad in sa tu l
s a u~i imbfiltj~a ~i satele
din imprejurimi.
Deoarece Parintele avea 0, mare sensibilitate ortodoxa •.
simpea foarte profund responsabilitatea fatA,de turma sa ~i
priveghea cum s a 0 paz'cascii si de lupii imbd,ca~i in piei de
oaie, de protestanti, care faceaupropaganda in Rasirit prin
invalatorii lor pe care iirimeteau s a falca.prozcluism, De aceeaParintele a fost nevoit s a ia treiajutoare Ia ~coaJja.pe cei mai
invatali am satului, ca dascali, neprimind pe nimeni dinafara.
Daca la inceput aveau frica mal mari e fat! de turd ~i scoala 0
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 24/63
46
aveau ca 0 scoala ascunsa, mai tj,rziu frica de protestanti a
devenit mai mare, deoarece ei voiau ' ~ intineze credinta
ortodoxa a copiilor.
Odata au trimis pe un dascal protestant care,abi.a ajuns in
Farasa,a intrebat de casa protestantului Koup i-care era
platit sa faca prozelitism - ca sa-~i descarcc lucrurile sale si
s a ramana lael. Cand Parintele a aflat dcsprc d cal a mers
indata si, intilnindu-l. i-a zis: "Sa pled rcpcdo, asa cum esti
eu lucrurile tale, inainte de a Ie descarca, pcntru ca in Farasanu vrem un alt protestant. Ne ajunge eel pe care it avem si pe
turcul ce e aid de multi ani". Dupa ace a ta Parintele a spus
~i in Biserica: "Cine va spune:«Buna ziua», lui Koupsi, sa
stie ca nu va putrezi". Aceasta era singura olutic ca s a izolezeviespea, pe Koupsi, careaduna mcreu, mai ale' po tineri, ca
sa verse in sufletele lor fragede otrava raUicirii lu i i- i intarata
s a judeee pe Hagi efendi cl alungl pe inv~wttor~, ca. s a lasepecopii :tad. carte. Nemaivorbind nirncni cu Koupsi , accsta a
fest nevoit sa-~ipriceapa ratacirea sa. A mer deci la Parintele
Arsenie, i-a cerut iertare '~i a revcnit in turrna a ~iacesta.
Astfel a stricat viesparul protestantilor.
Mai mare "rau au facut protestanjii in poporul ortodox al
Rasaritului decat turcii, deoarcce tu .cii marturiseau ca sunt
turci ~icrestinii ortodocsi se lndepartau de ei, in timp ceprotestantii se prezentau ell Evanghelia ~i atrageau pe cei
simpli in ratacirea lor, distrugand suflete. Parintele invata pe
copH In felul epocii aceleia, folosind ~i 0 asceza potrivita
pentru copii, ca s a le mareasca barbatia, dar, in paralel s a lesmereasca patimile lor. De multe ori era nevoit chiar s a alunge
de Ia scoala pe unii copii, care erau foarte marl si zburdalnici,
care pu.rtau anne ~inu faceau aseultare. De aceea era nevoit
a nu primeasca nici fete Ia scoala, spunand: .Fetele a invejelovele gospodariei".
47
Din pacate, Atana ie Lebidis, necunoscand toate acestea,
ilnedreptateste -pe Parintele Arsenie prin cele ce scrie, ci Ii
alunga pe dascali, etc. in manuscrisul sau "Oespre civilizatia
si dezvoltarca intelectuala a capadocienilor", la pagina 4.08,
el spune urmatoarele;
"Pdrinteie Arsenie ieromonahul, care inca trdieste, se
nevoia mull pentru patria .a, deoarece cutreiera diferite locuri
#fiicea Biserica loe de sin axe {aduniiri}, 0 1 - ; de elite ort voia
el; invdta copiii satului, darpe
unii adeseaifalunga ca uncapricios ~i supariieios ce era .$ ; IHI-i fiisa in pace pe
inviitiitorii dinafarii. dar era religios in toatii de iivdr~iy,ea",
Oeci pe toate acestea, pe care Parintele le-a trait,cumpa-
tatea Ortodoxiei, evlavia si ,treligiozitatea in toata dcsavar-
sirea", el le transmitea si ucenicilor lui. Copiilor Ie vorbca ~i
d es pr e r ug ac iu ne a m i ntii. D oa m ne , I is us c H r is to as e, m i lu ic stc -m a "
sau: "in numele lu i Hristos ~i al Ma ic ii D o mnu lu i" : iar cand
vreodata greseau sau pateau ceva, i-a invalat sa spuna: .,Amgresit, Dumnezeul meu!" Lespunea s a taie bucatclc din coarde
de"vie, sa le insire pe 0 al a ~i sa faca un ~irag (ca 0mctanic),
pe care s a numere rugaciunile sau metaniilc respective. pc care
le avea fiecare drept canon. S i astfel curate si mintea copiilorcu rugaciunea netnceesta, Mai tirziu au inceput s a mcarga ~i
cei mai in varsta Ia casa Parintelui A T enic, unde ii fatuia §iascultau catehezele lui Cand se adunau batraneii la oa a Parin-
telui iarna, prima lui grija era sa aprinda carninul !? i apoi, cum
s-a spus si rnai sus, le povestea din parabola vangheliei sau
din viata Sfantului zilei sau din Vechiul Testarne 1. Dupa
aceasta batranii mergeau la cascle lor sau la casele vecinilor,
undo sc adunau ~i le povesteau cele auzite copiilor lor in lac
de basme.si astfel toti se foloseau duhovniceste.
A tradus multe pericope din Evanghelie in dialectul
farasiot, ca sa poata inlelege Evanghelia ~i farasiotii. in Bise-
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 25/63
48
dca citea mai intii Evanghelia in greceste, apoi in dialectul
farasiot si apoi in turceste.
Toti farasiotii, chiar si cei d in s ate le invccinate. 11 aveau
la mare evlavie pc Hagi efendi, in afara de caliva betivi ~i
trantori, deoarece el nu voia sa vada pe eel anatos c a s t a r a r asa Iucreze, Caci in Farasa pe langa faptul c~ purtau arme,
ave au vin din belsug si se creau problcme serioase, de la
certuri pana la capete sparte, care trebuiau doftoricite, jnsa in
Farasa si in imprejurul ei nu exista medic, ci numai insu~i
Parintele Arsenic, care era mvatator ~i doctor al ufletelor si
al trupurilor, Fireste di nu le dadea retete medicalc bolnavilor,
ci le citea 0 rugaciune pomvita ~ise faceau bine. Cei ce aveau
vreun bolnav si nu-l puteau transporta la chilia a fie ca era
foarte gray, fie datorita distaatei mari, trimiteau la Hagi efendi
ceva din imbrscamintea bolnavului ca s a ocitcasca, pe careParintele citindu-o le-o trimitea inapoi. Bolnavul 0 purta eu
evlavie si credinta ~i se tamadu~a. De multe ori, ca s a leodihneasca gandul, le trimitea rugaciunea sensa pe 0 hartie,
pe care 0 purtau impaturitii ca pe un talisman.
Deoarece cazurile de boala erau multe si uneori in
Molitfelnic nu gasea rugaciunea potrivi~a a luat si psalmi din
Psaltire folosindu-i ~i pe ei, De obicei Evanghelia 0 citea
numai incazuri foarte grave, precum la orbi, muti, paraliticisi demonizati. Cand vedea pe cineva bolnav trupestc, care era
in acelasi timp si bolnav duhovniceste, nu-l tamaduia indata,
ci tncet-tncet, Iispunea sa vina ~isa revina piaa ce il vindeca~iduhovniceste, ~idupa aceea 11facea bine ~i trupeste in mod
minunat, 1 8 ultima rugaciune. Bani nu primea niciodata, nici
macaI nu-i Iua in mana. Obisnuia sa spuna: "Cr,edinta noastra
nue vinde".
De pilda, odatii au adus oturcoaica taniirii, abia casiitorita,
din a r t u Tahirudelor, ]egata cu lanturi L a Hagi efendi ea sa-i
49
citcasca. Fiindca in acea zi era inchis, rudele acelui suflet
chinuit au rugat pe epitropi samijioceasea ca sa-i primeascadeoarecc, desi 0 aveau Iegata, n-o mai puteau stapani, Parintele
i-a primit ~i a ticut emn 8-0 dezlege. Cum au dezlegat-o,
indracita s-a repezit 1 8 Parintele Arsenie, l-a prins de un pieior
~i I-a muscat, Cum tinea Evanghclia ca a - i citeasca, n-adcschis-o ci numaia lovit-o usor de trei eli pe cap ~idiavolula fugit lndata din femeie, care a inccput dupa aceea s a p H in ga
sis asirute cuevlavie piciorul eel muscat al P'arintelui. De
asemenea si tatal ei a cazut siel la picioarclc lui ~i~l ruga sa
prirneasca tot chesul (punga) lui si spunea:
- 1-ai pe toti! Ai ta i sa fie, pentru ea mi-ai mantuit copilul,
Parintele l-a ridicat ~i i-a spus:
- Tine-ti banii tai! Credinta noastra nu c vinde.
Nici daruri nu primea, Odata, unui turc ce i-a adus doua
animale incarcate cu bahtis (daruri) pentru ca femeia lui cea
stearpa dobandise doi copii cu talismanul ce iIa trimis Hagi
efendi, i-a ficut 0 a sp r a ob se rv a ti e cu u rma t oa re le euv in te ra b l- ai
sataci in satul tau? Ce mi le aduci pe aces tea aici? Ca sa-tispun aferim (bravo)? Eu nu adun daruri",
in Bisericaerau 0 firida in care unii Bisan de buna voie
bani pentru araei, iar saracii singuri mergeau si luau cat ~veau
nevoie, Se temeau a . ia mai mult, ca. s a nu-i pedepseascaDumnezeu. Prescurile Bisericii le trimitea pe ascuns, noaptea,
la familiile nefericite prin cantaretu! Prodromu. La cei lenesi
nu dadea niciodata.
Yntr-o zi a m e rs u n le ne s ~ibetiv laPi rint ele Arsen ie ~ii -a ce ru t
prescuri. Parintele, care era inchilia sa, Ii d a 0 turta de orez
si-i spune:
- Eu din astea mananc.
Lenesul n-a primit-o, ci insista sa-i dea prescura, Atunci
Parintele ii spunecu asprirne:
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 26/63
50
- Nu ti-e rusinc tic, voinie sanato§' de 45 de ani, sa stai
toati ziua ~isa cugeti cele diavolesti, s a te Imbeti ~i sa cer-sesti?
Apoi a : spus cantaretului Prodromu:
- Mergi la Biserica, ia 3 - 4 prescuri idu-te la rau, Daca
va veni acolo Ienesul, s a ile dai,A spus ~i lenesului spre a-i sili a puna in miscare masina
sa intepeni ta:
- Mergi Ia diu ca sa le iei de acolo, si s a prinzi si peste, caeste din belsug.
Din p ac a te lenesul s-a ingrcuiat sa mearga, Darceea ce a
fast mai diu e c.a umbla prin sat si spunea: .Acest Hagi efendi
este foarte zgarcit, Fiindca el nu m a n a n e a prescuri, Ie lasa sa
sc mucegaiasca, dupa care il trimite pe Prodromu ~i le arunca
eu sacii in rau, in loc s a le imparta."Fireste, Parintele se bucura cand n cleveteau pe nedrept
Asta mult l-a ajutat, deoarece ~i el insusi inccrcase s a faca de
multe ori intentional uncle fapte, ca sa evite laudele oamenilor,
Cu toate ca facea si din acestea, oamenii lntregii eparhii,
crestini ~i chiar turci, it considcrau s,tant.
D. Loucopulos in: "Cultul popular al farasiotilor", la
pagina 54, spune urmatoarele, prccum povesteste Elisabeta
Koscheridu:,~m avut in satul nostru un tc inar care a de ve n it i n vi il ii to r ,
apoi preot ... fiicea intotdeauna privegheri # rugdciuni ...
Postea mereu ....era om sfant ~i rugiiciunea Iuiputea strdbate
# prin piatrd. Dacd se imbolndvea cineva, stdtea aldturi de
el ~iflicea metanii ~i rugdciunt cdtre Dumnezeu ... Numele lui
este Hag; efendi".
in limp ce fata de altii era iubitor, fali de sine Parinteleera foarte aspru si, din multa sa dragoste, facea el metanii ~i
po tiri peotru altii, ce nu puteau. Ca duhovnic de obicei nu
51
dadea canoane oarnenilor, ci numai incerca sa-i aduca in
simtirea pacatului, d u p a care e m in~i~i din filotimie cereau s a
fad nevointa sau rnilostenii au altfel de fapte bune care-i
indemna sprc pocainta. Cand vcdca vreun copil lndracit sau
paralitic ~iintclcgca c a p arin tii lu i crau de vina, atunci dadea
canon parin~Uor ' 11fie cu grija, dupa cc mai intii le t amAduia
copilul, Odata au adu un copil paralitic la Hagi efendi, care
mat inti] a citit copilului, Dupa cc s-a facut binc a . dat canon
parintilor copilului, deoarecc prin harisma pc car a avea a
descoperitca aceiaau fost vinovati ca fiul lor S-c ni cut
paralitic.
De asemenea, , a U a . d a t a au adus un indracit din Sinaso Ia
Pariatele Arsenie. Parintele, lndata cc l-a privit, a spus parin-
filor lui sa-l dezlege imediat, Aceia insa e temeau sa-l dczlcge,
Parintele le-a spus din nou:
._.Dezlegati-l repede.
Atunci rudele copilului chinuit au spus:
- S a avem binecuvantarea ta, Hagi efendi, dar tanaru) e ·te
nebun ~i ne va face rau. Noi toti ne-am lnfricosat cand l-am
legat cu lamuri.
Acela insa le-a repetat:
- Dezlegati-l si nu vii temeti!
Dezlegandu-l, diavolul a fugit indata ~i copilul facandu-scbine s-a apropiat de Parintele Arsenic ~i s-a asezat alaturi de
el ca un rniel curnintc, Dupa aceea Parintelea datcanon si
acestor parinli sa posteasca 40 de zile, asa cum se posteste in
post, deoarece a descoperit c a desi au fost pricina nasterii
copilului indradt, I-au lasat flamand intentionat sa slabeasca,
ca in felul acesta sa-l poata stapani, chinuind astfel pc nedrcpt
faptura cea nevinovata,
Pe bolnavi ii aducea de obicei in casa sa, care era gata a .cadi. Alaturi avea ~.~0 alta chilie, de 0 persoana, care nu ave
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 27/63
-----_-
52
dusumea de scandura, ci paman t . lntr~un colt al €hihei avea
doua toale impaturite pe care Ie de paturea cand voia sa se
cdihneasca putin, intinzand unul pe paman! ~i celalalt peste
sine. (Cum dormeasi cat dormea pentru dragostea lui Hristos,
Dumnezeu 0 stie, Care i1 va si rasplatt), in par ea de rasarit a
chiliei sale avea un iconostas cu destule icoanc unde ardea
necontenit 0candela. Jos in fata iconostasului avea 0pielc pe
care ingenunchea cand se ruga. sau cand citea, Avea si un alt
raft cu carti; Noul si Vechiul Testament, Vietile fintilor ~idiferite cart i patristice, precum si minunile Maicii Domnului,
pe care 0 avea la mare evlavie.
Co toate c a chilia lui se afla in rnij locul lumii, a reusi t s atraiasca si afara de -lume. La asta, precum ~i la ispravile lui
dumnezeiesti, mult I-au ajutat cele doua zile in care dimaDca
inchis in chilia sa si se ruga, zile care au rodit arunci mai mult
duhovniceste, deoarece au sfintit si lucrarea celorlalte zile ~i
ne hranesc incontinuare ~i pe noi cu roadele dumnezeiesti ale
Parintelui, r n afara de alte nevointe duhovnicesti avea ca tipic
ca miercurea $i vinerea s a stea inchis in chil ia sa, nevoindu-se si
rugandu-se. Aceste doua zile ilt ineau inlauntrul pragului
chiliei lui. Cand se intampla sa vina vreun bolnav de departe,
care nu stia tipicul sau § o i batea in u$l, Parintele deschidea,
dar nu vorbea. Prin semne afla suferinta bolnavului, Ii aflarugaciunea potrivita, 0 citea si se facea bine, Alteori bateau,
dar nu deschidea, Negresit se afla in contemplatie duhovni-
ceases. Precum arata Iucrurile, in aceste zile in care statea
inchis nu atragea numai el dumnezeiestile puteri ceresti cand
se ruga, ci ~i peel 11atrageau puterile mgere$ti spre ceruri.
Farasiotii nu-l deranjau in aceste doua zile, ci bolnavii
trcceau numai pe langa chilia lui $1 luau pamant de sub pragul
usii lui" cu care ungandu-si partea trupnlui lor ce suferea se
f c - u bine. 0 fcmcie din Farasa care si-a pus pamant de sub
53
pragul usi ilui Hagi efendi pe mana sa anchilozata si s- a
vindecat a spus urmatoarclc: "tn tara noastra, nu stiam ce
inseamna medic, ci alergam la Hagi efendi. in Grecia am aflat
doctori , dar dad! vom pune bastinasilor des pre ei, H se va
parea lucru ciudat",
Chilia lui Hagi efendi aduna toata durerea oamcnilor
indurerati.
Cand era in chilie Parintcle obisnuia sa aiba pe spate un
sac rupt. Multi farasioti Ii puncau sa-l arunce, deoareceveneausi oameni oficiali ca . a - I vada, dar Parintele nu-i
asculta, ci le spunea: ••Nu pot scoatc sacul acosta, deoarece 11
am ca amintire de la m a m a mea". Se vcdc ca Parintele
ascundea vreo taina astfel, Peate e ruga . ,in sac ~i cenu~a'"
deoarece jos, sub iconostasul lui era de obicei cenusa impras-
tiata, pe care unii 0 vedeau pe ascuns, cum a fast ~i dint~retul
sau manat de 0 curiozitate buna, tn felul accsta, Parintele
Arsenie, ea un cersetor bun,cu sacul in spate ~i eu rndinile
intinse spre Dumnezeu era iDtotdeauna plin de binecuvantarile
lui Dumnezeu si i~i hranea copiii sai. De altfel chilia sa era
ordonata deoarece 0 avea ~i ca biscricuta, Ramasi tele din
cadelnita sa le punea in camin ca sa arda, si i~i punea alta
tamaie. Unii turci bolnavi, care se con iderau pe ci ncvrednici
s a ceara de la Hagi efendi s a . Ie citeasca, ccreau din cenusacadelni tei ce 0 arunca incamin, pc care 0 puneau in apa si
bandu-o se faceau bine.
Dupa toate minunileacestea pc care oamenii vedeau ca
le face Parintele Arsenie cu harul lui Dumnezeu, era firesc sa
fie cinstit ca un sfant, precum si era. ~i totu itoate acesteal-au
adus pe Parintele intr-o situatie dificmi siHndu-l sa. intre intr-o
alta nevointa, mai mare, ca sa - ia cundA sfinjenia sa ~isa fugade Iaudele oamenilor, Peate ca a nu se vatame de mandrie,
sau ca nu cumva laudele oamenilor sa-iraspUiteasca nevointele
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 28/63
54
ale in aceasta viala desarta, Singura olutie era sa fad. din
cand in cand ~i pe "nebunul pentru Hri to' U~~sa apara, prin
ciudateniile prefacute, contrar acelora ce lc fic·ea. Ca sa nu i
se spuna bland Facea pe maniosul, Ca sa nu ise spuna postitor,
facea pe lacomul, precum si altele multe asernanatoare ..Cand
cineva li spunea "Tn esti Sfant", Parin tele iiraspundea:
"Neamul tau nu e ncam bun". Cand acela auzea aceasta, ca-i
cleveteste neamul in felul acesta direct, nu-i convenea ~i alta
data nu mai spunea di Parintele Arsenie este sfant, ci eA:ar fi
stant daca ar avea 0' comportare mai buna. De multe ori, cand
voia s a faca pe suparatul nu reusea bine, deoarece zambea pe
sub sprancenele sale coborate, Incer,ca s . a convinga sj cu
cuvintc pe ceilalti cit este om pacatos si cu multe patimi,
spunand: "lata, asa sunteum r n a vedeti, Ce, credeti di sunt
stant?"
I n special f a t a de femei parea mai aspru ~i mai capricios,
deoarece acestea il aveau la mai multa evlavie ~iseintreceau
ca nebunele care s8-1 Ingrijeasca prima si sa-i aduca de
mancare. Cand vreo femeie ii aducea mane are, odata li zicea
,cu asprime ca este pu~ina~i n-o primeste, ahAdata, to t asa, ii
spunea ca nu e bine pregatira si 0alunga. Sarmanel femei si-
au facut parereaca Hagi efendieste foarte capricios, dar ~i
foarte Slant.Odaia, o femeie i-a trimis msncare intr-un sufertas. Parin-
tete cum 8 vazut pc copilul care aadus-o, 1-8 tntrebat:
- Ce-i asta?
- Mancare, a raspuns copilul, Mi-a dat mama s a v a aduc.Parintele a faeut pe suparatul ~i a SpUS copilului:
- Cc sa-mi ajunga un suferras? Mie, ca sa rn a satur, nu-miajung nici saptc ufertase ca acesta,
'and i-a adu din nou rnancare intr-un vas mare, Hagi
.fcndi lridlcnt capaeal.chipurile s a vada daca e b ine pregatita,
55
a strambat din nas si a spus copilului:- UfJ Mancarea asta 5-0 lei si a 0 rnananci eu mama-tal
Astfel mult smeritul Parinte folo ca nebunia, ca sa-si aco-
pere sfintenia sa,~iastfel si-a asigurat linistea ca sa-si continue
nevointa sa calugareasca, pc care nimcni nu 0' poate inlelege
eu usurinta.
Hrana obisnuita a Parintelui crau turtclc de orz, pe care le
cocea singur pe 0 tabla. Dcaccca si unii farasioti ii spuneau
arpatzi, care in turca inseanma orzar. Cocca astfel de turte in
fiecare luna, si cand voia s a manancc lc inmuia, Cateodatafierbea ouba (un fel de iarba), macris, ceapa salbatica si din
cand in cand, arpacas, Gusta § i din toate cclclaltc alimente, ~i
un anumit fel de maneare de dulce n-o rnanca timp de un an,
uneori peste, alteori produse din laptc. Came, in mod firesc
nu manca. Cand insa se intampla sa se gascasca la vreo rna 8
nu vorbea, ci manoa putin, ell discernamant - cand era
dezlegare - ca . sa nu mahneasca ~isa nu nclinistcasca gazdcle.
Farasiotii in aeeste cazuri prcgatcau intotdcauna altccva,
deoarece ~tia~ ea dupa aceea se va nevoi in chilic, ncband apa
pentru imbucaturHe de carne ce le-a rnancat din dragoste,
Nevointa sacea cu discernamant era totdcauna din drago te
fata de ceilalti ~i de smerenie fa~a de sine. Totusi, pc cat a
incercat Parintele s a se ascunda, nu i-a fost usor s-o faca,
deoarece oamenii l-au avut ani de zilc alaturi de ci. i n toateposturile, si in fiecare miercuri, vincri si luni, care este
inebi:nata ingerilor, nu bea nici macar apa p a n a la apusul
soarelui.
Tipicul slujbelor luie:ra urmatorul: La toatc marile sarba-
tori facea pnvegheri de toata noaptca; pc care le incepea la
apusul soarelui si le sfarsea la d. dritul lui. De obicei Ie facea
in Bisericuta Maicii Domnului au : mntului loan GUr8 de
Aur, numai cu cantarelul Prodrornu. Afara numai daca
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 29/63
- --- - -- -
- --- -- . =~ - ;---------~~~-= - - - -- .. --~-- - - - -~-- --
56
mtalneau pe drum vreun om care suferea de eeva putea merge
Si acela, II luau cu ei la priveghere deto'atl noaptea ~i tl
vindeea de cum ajungeau 1a bisericuta, ca s a lavosloveasca
~iel, Odata, cand a mers Parintelecu cantarle~lla Sffintui loan
Gura de Aur, au intalnit 0 femeie muta pe care au luat-o cu
ei Impreuna eu cei ce 0 insojeau, si abia ajunsi la bisericuta
i-a citit Evanghelia si muta a inceput indata li . vorbeasca si
s a slaveasca toti pe Dumnezeu. fn celelalte zile pravila se laces
de obicei in chilie sau in Biserica Cuviosilor muceniciV:arasihie si Iona, 0 incepea la ora 9 ~i0 termina la ora 3
dimineaja, dupa care se odihneau 2 - 3 ore. De multe on in
zilele de fand mergea ~i la uncle bisericute mai apropiate si
slujea, dupa ce se odihnea putin. Vecemiile le facea de obicei
in Biserica Sfintilor mucenici ..
Odata mergand la vecernie, in timp ce a descuiat usa
Bisericii, vede 0 Femeie, a carei fala stralucea, ca iese din
Biserica ~i dispare de dinaintea sa si a celor ce erau Impreuna
ell el (Unul dintre aceia era si Solomon Koskeridis). Hagi
efendi a spus ca era Maica Domnului.
La privegherile de toata noaptea ce le faceala bisericutele
indepartate, niciodata nu lua vreun animal, oricar de departe
ar fi fost, ci mergea totdeauoa pe jos ~ipe toam durata prive-
gher ii s ta te a in p ic io ar e, D e m u lte o ri 1 1r ug a c an ta re fu l sa stea$~el putin pe magarul ce illuau cand mergeau la bisericutele
indepartate, dar Parintele nu primea niciodata, pcntru c a aveatipic ca in toata viata lui sa nu stea pe animal, oricat de lungaar fi fost distants. Caci si la Ierusalim, unde a fost de 5 ori amers die fiecare data. cinci zile pe jos pana. 1 3 Mersina, ca sa
ia aporul, Sensibilitatea mare a Parintelui nu suferea s ab ea e a animalele si s a se odihneasca pe sine..Nu ajungea
c: mer ea:pe jos, ci obisnuia a mearga si descul], Cand se
uprnph de oameui, incalta pentru putin indilJarHe sale, iar
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 30/63
. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - = - - _ - . : : - : - - - - -- - - -
S9
cand se departa, le scotea ~i le baga in traista ..
Odata, p e ,e an d e aU U occ a la Ierusalirn mergand pe jos de
la Adana. a fast gazduit in casa unci femei din Farasa, Hagi-
Cristina. Piciosrele lu i Hagi efendi se umflasera din pricina
calatoriei lungi ~i a mersului dcscul], ~inu mai incapeau in
incaltanle lui. Des i era ata t de obosit de dureroasa sa dilatorie,nu s-a odihnit in pat, ci pe dusumca, caci, dupa ,t'c a plecat,
au aflat cearceafurile curateprecum te-a pus" dar bojite cu
ma in H c lu i, A facut asta, cs s a so bucure femcia ,e a s-a odihnit,
dar in acelasi timp sa-siascunda ~incvointa sa. in a oameniicare aveau evlavie si dub de nevomta, il intelegeau de cele
mai multe o n pe Parintele Arsenic,
Alta data, dupa ce a facut 0. caUi~orielunga pcntru 0colceta
impreuna cucintareJul sau ~iis-au umflat picioarclc, Pro-
dromu l-a rugat sa stea sicl putin pe magaru§ul ee-l avcau cu
ei; dar a fost cu neputinll sa-l convinga ~i i-a spus lui Pro-
dromu: "Tu s a sezi pe el ~i s a nu te nelinistesti pentru mine.
Dumnezeu a dat animalcle ca s a odihneasca pe cameni. Nu
teaita la mine, eu sunt calug,ar. Hristos a facut toate dlatoriilepe jos, si numai odataa seznt pe animal. la Florii, fiindca
atunci trebuia, Eu, care sunt mai rau ~i decat magarnl, cum
s a sed peel?"
Inima smerita a Parintelui Arsenie s-a umphrt de dragostefa.ti. de Dumnezeu ~i fa~a de oameni, si prea plinul dragostei
sale se varsa si peste animale, pe care le iubea ~ipe ele maimult ca pe sine, preferand s a . oboseasca el ~i nu ele, Desi
Parintele er a alat de sensibil chiar fala d ie animale, totnsi
incerca s a . faca pe severul f a t a . de femei, ca s a nu-l adore, intin " ce IW , . ntri - "': -ace .. -'- aa se- s'bila cac' altaies] .-.mp aun c l~l r_n_a lnlm s. _D_l __ , 11a le!11re
n-a aflat. Astfela izbutit s a ddeasca. in ceilalti parlerea
potrivnica dl este aspru, supadkios, capricios. M,crita sa. axat
!ilWalte doua din capriciile sale harrsm atice. .
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 31/63
60
Intr-o zi, 0 femeie l-a vizut pe Parintele Arsenic in timp
ceacesta i~i cocea turtele sale de orz pe tabla. Femeii is-a
mcut mila de el si a insistat sa continue ea sa le coaca. Dar
Parintelei-a spus:
- Du-te acum, ~i luna viitoare, cand lmi vor trebui, sa vii
si-ti dan laina,. ca sa le fad acasa la tine,
Dec i , dupa 0 luna, femeia a mers la chilia Parintelui ca sa
ia faina, Parintele a luat saculetul si-i spuse eu asprime femeii:
- Numara ~i tu pumnii de fainape care Ji-i voi da, ca sanu avcm dupa accea istorii. Si incepe: unu, doi, trei,' etc, Catipumni de laina ai luat, atatea turte sa-mi aduci, Ia seama bine
s a nu-mi furi din faina.
Sarrnana femeie a luat faina ~i a plecat infrico~ata, r a r a sastie planurile Parintelui. Dupa ce le-a copt, le-a adus 1a
Parintele, care indata ce a vazut-o i-a spus:
- Nu cumva mi-ai furat din mina?
- Nu, a raspuns aceea,
Dupa ce le-a numarat si a aflat numarul turtelor corect ii
spu.ne:
- Ce mi-ai facut?Si cu lipsa, si arse mi l e- ai . a dus , Mai
bine mi Ie coceam singur,
Altadata, 0 femeie l-a vazut pe Parintele Arsenieca duce
apa cu bardaca ~i l-a rugat s-o lase sa-i care ea a p a . atat cat iitrebuia. Parintele, <;as a seape si de aceasta, care insista mult,ii spuse:
- Eu vreau un om care sa-micare mereu, p a n a va apune
oarele, Tu pop aceasta? -
Aceea i-a raspuns:
- Sa am parte de binecuvantarea ta, dar nu pot atatea are,
p ntru c a am casa ~icopii mici,
- Du-te la copiii tai, i-a pus Parintele, ca sa nu pJanga,'.1 I ru e rost.
~---------.- -
61
Dar 0 vecina a acelei femei auzind acestea i~asa copi-lasul ee-l avea la 0 al~. femeie ~i alerga eu bucurie s a careapa Parintelui Arsenic. Parintele, neputand s a a faca s a plecein alt chip, Ii dadu bardacelc spunandu-i:
- S a cari apa mereu si s-o vcrsi afara in curte, pe pietre.
Femeia, dupa ce a Iacut catcva drumuri au napadit-o
gandurile ~i a mers la Parintele spunsndu-i:
- Parinte, sa am parte de binecuvantarca ta dar vad ca m a
obosesc in zadar. Am lasat pe preaiubitul meu fiu pe mainistraine ca s a te ajut, dar tumi-ai spus s a arunc ap a pe pietre.
Atunci Parintele iispuse:
- Mie imi trebuie api ca s a lnmoi accste pictre, Daca nu
poti cara, du-te acasa si ia-ticopilul ce l-ai lasat in maini
stearne, deoarece nu e bine sa planga, sarmanul.
Prodromu, care s-a intiimpbt sa urmareasca toata cena
aceasta, a spus Parintelui:
- Parinte, sa am binecuvantareata, lasa fcmcilc a-Iislujeasca, mai ales ca se bucura pentru lucrul aecsta.
Dar Parintele i-a raspuns:
- Asculta, Prodrome, daca a~ fi vrut s a rnA.slujcasea
femeile, m-as fi facut preot de mir si mi-ar fi slujit prcoteasa.
Calugarul pe care-l slujesc femeile, nu este calugar, •
Astfel Sfantul Parinte, eu inteligentele lui ncbunii a alungatpe femeile care voiau sa-l slujea ea din evlavic.
De multe ori, cand vedea pe unii oamcni ca-l cinstesc dupa
fiecare minune ee facea, le spunea eu asprirne: .Ei, ce credeti?
C a sunt Siant? Si eu sunt un om pacatos ~imai rau dec a t voi.Nu r n a vedeti eum r n a supar? Dad. vcdeti ca se fac minuni,
Hristos Ie face. Eu numai intind msinilc i-L rog.'
Multi care se intamplau 5a-l vada pe Parmte~e Arsenie cum
i~i iniHta mainile sale ~i-L ruga pe Dumnezeu, strigand in
rugaciune: ,.Dumnezeul meul", puneau: "Ai fi spus ca ise
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 32/63
_"======--=. --:.-- •
--. -
62
rupea inima in eeasul acela ~i ca-L prindea pe Hristos de
picioare si nu-L lasa,.daea nu-i Implinea cererea sa".
Parintele Arsenic ineerea mereu s a c ascunda, dar harul
lui Dumaezeu, care locuia in el, mereu iltrada, chiar si
departe.
Patriarbul scaunului ecumenic i1 avea la evlavie pe Hagi
efendi ~ide multe ori ii scria s a se roage pentru scaunul patri-
. arhal, iar Parintele Arsenie lua pe Prodromu si faceau prive-
gh eri de toa ta noaptea, precum am spu , 1aMaica Domnuluisi la Sfantul loan Gura d e A Uf.
..Odata, la pomenirea Sfantului Haralambie - spunea
Prodromu - am mers la bisericuta Maicii Domnulni s a facernpriveghere de toata noaptea .. Cand am ajuns la laude, a iesit
~i Hagi efendi din altar, ca sAcantam tmprcuna. Cantand la
aceiasi strana, vad deodata un batran eu parol alb la cealalta
strana, care era garbov si se sprijinea in toiagul sau, ~i amineeput s a tremur de evlavie. Parintele Arsenic vazandu-ma ea
tremur, rn-a intrebat:- Ti-e frig? '
l-am spus ."nu" ~i i-am ad.tat pe blitranul ell parul alb ee
era decealalta parte. Hagi efendi nu s-a tulburat deloc ~i i-a
vorbit in turceste:
@Veniti sa cantam impreuna!Batranul fnsa a- a raspuns,ci numai ne-a mcut scmn sa
continuant noi singuri. Deoareee eu nu mai eram atent la carte,
ci priveam pe furis la Bltranul ecela ~i mintea mea era la el,
aeeasta a prieinuit 0 intrerupere ~ieel cu parul alb a fost nevoit
s a pIece. Plecand, l-am vazut disparand in micul vas cu
aghiazma, care s-a impra~tiat in Biserica, Parintele Arsenie a
pu el. acel Blttan en parul alb a fost Sfantul Haralambie.
Am terminat ~iSfanta Liturghie, dupa care am mers in sat
si am povestit Intamplarea. Atunci multi farasioti au alergat
63
la Biserica in urma minunii Sfantului".
Dupa intamplarea aceasta Hagi efendi s-a inchis in chilia
sa 40 de zile spunand e a nu are dispozitie buna, Unii sateni
credeau cii este bolnav, iar alJii spuneau cl s-ar fi infrieosat
de intamplarea aceasta,
tn repctate randuri i-au facut propuneri de episcop, dar tot-
deanna refuza pretextand ea. nu trebuie sa se faca, caci este
manics. Celor care l-au injeles caeste bland, le spunea: "Nu
rna fac, pentru ea rn a tern de mandrie, Cu ca t muntii sunt maiinalti, eu atat aduna mai mult zgomot", $,i patriarhul Ierusali-
mului a vrut sa-l faca episeopsi a pus pe fratele Parintelui,
pe Vlasie, sa-l roage sa primeasca, dar Parintele Arsenic n-a
primit, A preferat saeullui sar~e pe spate, ee ascundea impa-ratia lui Dumnezeu, care se sala~luja inlauntrul sutletului sau
smerit, in locul sacosului arhieresccelui de mult pre], Dar
fiindca nu voia s a mahneasca pe patriarh, a primit s a fie numitexarh al Sfantului Mormdnt, ca sa ajute pe inehinatori si pe
exarhul tinumlui sau, I~ica sa nu rnahncasca pe mitropolitul .
Cezareii., care ilprctuia si-l iubea mult.
Vedeti, virtutea nu ' e poate ascunde, oricat arvrea cineva,
precum nici soarele nu se astupa. eu sita deoarece prin giiurile
ei vor treee destule raze. La fel s-a petrecut ~ieu Siant1!l P a -
rinte. Oricat s-ar fi ascuns, insa multe din virtutile sale s-auvadit oamenilor. Multe sunt indiciile referitoare la viaja sa
sraota_, cat ~i la multele sale minuni, care arata sfinjcnia a.
Multi batrani farasioti au adormit, dar traiesc inca destui din
cei tineri, care ~i ei au fast martori ocnlari la rnulte fapte .•ce
SIC vor arata la sFar$itul cartii,
Ornul eel binecuvantat al lui Dumnezcu Hagi efendi, pe
l a n g a alte harisme a avut ~iharisma prorociei. A fost instiintatde Dumnczcu en multi ani inainte cavor pleca in Grecia ~i Le
spunea farasiotilor a nu sc avante in chcltuieli, sa faca
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 33/63
64
cconomii pentru drum.
Cu un an inainte de expatrierea lor a rners 0 femeie la P a -rintele Arsenie ~i i-a spus;
- S a am binecuvantarea ta Hagi efendi, a m auzit c a anulacesta ne vor ridica,
Dar Parintele Arsenie i-a spus:
- Linisteste-te § i ia-ti inca treburile tale, deoarcce vom mai
sta un an.
Cand a' trecutanul acela, a ajun ~i vestea cea dureroasa,ca s a se pregateasca. repede pentru drum. Fireste, scoaterea din
case a fost foarte amara, dar bunul Parinte $i asta a indulcit-o,
spunandu-Ie c a se iatorc iarasi la rnaica Grecia. Totii farasiotiiau inceput imediat prcgatirile lor, precum §i Parintele pe ale
lui. A botezat mai intai pe copiii nebotczati, precum § i pe un
copil al primarului, cand s-au lntamplat urmatoarele. Parinpi
copilului voiau sa-i dea numele bunicuiui, Hristu. insaParintele Arsenie n-a fest de acord, deoarcce voia si el Sa-I
dea numele lui, si a spus parinlilor:
- Voi bine vreti sa lasali urmas eu numele bunicului, Dar
eu oare nu vreau s a las un calugar eu numele men?
Se intoarce spre Da§i i si-i spune:
- Arsenie sa-i spuil
Copilul acesta intr-adevar de mie a voit s a se faca calugar,precum S-3~ifacut, Ori bmecuvsntarea lui a lucrat, ori a vazut
asta eu harisma mai Inainte vederii. Amandoua aeestea arata
pe omul eel sfilnt
Deci, dupa botezul copiilorco saptamana a sapat ~i a
ascuns Sfintele vase, ea sii nu se intineze de turci, unele
inlauntrul Bisericii Cuviosilor mueenici Varasihiesi Iona, iar
altelc n cimitir, Era fireste ell neputinta de a le loa eu ei,
dcoaree pe animale erau pusi copiii ditc doi mtr-o lada, sau
ifoarte batranisi alimentele cu lucrurile de prima nevoie
65
pentru 0 calatorie lunga.
Ca un puin.te mubitor -a ingrijit sa-~i aranjeze eopiii, pre-
cum si copiii s-au ingrijit sa-l odihncas ca putin, fie ,i trupeste,
in acea dureroasa plecare a lor. De aceeaau pregatit un animal
cumiate, ca sa D U se oboseasca, dar cu nici un chip'n-a primit,
Atunci sfatul batranilor a fest nevoit sa numeasca trei flacai
tari ~ievlaviosi 'care sil-1 in_sotcase~:Moise Koglanidi, Solo-
mon Koskeridi ~iSarandi Toburidi desi Parintele Arsenie nu
avea nevoie de aparare omeneascs, dcoarece el insusi era unflAciiu duhovnieesc care impaJ1ea.putcri dumnezeiesti, precum
se va arata si 1n continuarea cal§:toriei sale.
Plecarea a avut lac la 14 august 1924, deoarece turcii au
venit mai devreme ~j i-au seas din case, Adormirea Maicii
Domnului au praznuit ..o in primul sat unde s-au oprit, la
Abghiavoudes (Ghiah-Ghiali). P,anntele Arsenic ca un pa tor
bu n urmarea indeaproape turma sa cea fuganta. Cu toatc c!
se facea un sehimb, turcii erau ca intotdeauna asemenea unor
viespi rele,
•De la Ahghiavoudes Parintele s-a iators iara~i 1a Farasa,
60 de kilo .etri a mers pe jos (30 plus 30), ca s a scoata SfintcleMoaste ale Sf'antuiui loan Gura de Aur de la Sfiinta Masa a
Bisericii Sfintilor Varasahie ~iIona, pe care le uitase; fara s a
ia pe cineva dintre Insotitorii ai, ca sAnu-i oboseasca, dupacare s-a inters la o turma sa ee..l a~tepta cu neliniste, La Ahghia-
vudes stapfinirea turceasca i-a dat un jandann ea sa-l pazea ea
~isA-Ipredea viu la Nigdw.Mergand de la Enehil spre Ulagats,
au intalnit un ture calare, foarte salbatec.carc-i spuse jandar-
mului:
- Ce-l mail tii pe asta (se referea ]aPmntele Arsenie) ~i
nu-l arunci undeva, ca s a termini?Unul din ceitrei flacii s-a infrico~at ea nu cumva sl1-ifaca
vreun rau P,arintelui, §, i i-a spus ca a . le puna turcilor ,eaeste
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 34/63
persoana oficiala ~i sa fie eu luare aminte, Dar Parintele i-a
raspuns: "Se spun astfel de lueruri? Haide, inaintati!",· ~i si-au
continuat drumulJor .. Turcul n-a apucat sa faca nici 20 de
metri, povesteste Moise Koglanidis, ci a cazut jos de pe calul
lui. Caad jandarmul a vazut asta, i-a spus Parintelui Arsenie.
- Sen sin Aziz! (Ttl esti Sfantl)
Dinclipa aceea jandarrnul se purta cu mare evlavie. Dupa
aceea Hagi efendi a spus tinerilor: Joea nu-l blestemasern, si
cazu de pe cal".La Nigdi nu-l asteptau numai farasiotii, ci ~imulp locuitori
bolnaviai ora~lui. 'ca sa-itemaduiasca, auzind catrece pe
acolo, Printre altiiera ~i0 femeie indracita,. fiica unui bogit~,
ce avea un diavol infrico~at Parintele viz and c a alearga multidin curiozitate tn urma acestui sutlet chinuit, care faeea ne-
oranduieli, i-a alungat pe top ~i a spus tatalui ei s a 0aduca a
doua zi. intr-adevar, a adus-o. $i dupa ce Parintele i-a citit
Evanghelia, diavolul a fugit imediat ~i s-a Bcut bine, Tatal
fetei, din recunostinja, si-a seas punga ~i ruga pe Parintele
Arsenie sa.o primeasca, dar n-a primit sub nici un chip..Aeela
insiinsista, crezand ci se va lndraci din nou fiica lui daca DU
va lua banii, Vazind deci insistenta sa, Parintele Arsenie versa
banii pe prunant ~i spuse: "Daca vrei ca fiica ta sa nu pa~easca
nimic aWi data, lmparte-i eu mainile tale la saraci." Atunci
acela a impartit el singurcu bucurie banii sal.
Oricine poate vedea ca desi se aflau in acea p a r a ire ome-
neasca, pe drumul suferintei, Parintele Arsenie continua totusi
:safie unit cu Dumnezeu, revarsand mereu harul dumnezeiesc
,if3.cand ~i pecei din jurul lui s a simta siguranta dumne-
zeia ca. .
Farasiotii, vazand pe Parintele Arsenic ca dupa 0calatorie
chinuitoare pc jos de cinci zile, voieste sa-~i continue tipicul
sau cu ioate ea era de 83 de ani, l-an pus cu ila tntr-o carufA,
67
ca s a a ib a b inecuvan ta re a l ui impreuna e u e i, H a gi e fe nd i n -a incetat
sa-i mangaie ~iin. continuare, deoarece trebuia sa-i pregatessca
S 3 . primeasca in mod lini~tit atat de partirea intre ei, cat ~i
propria luiplecare spre eealalta viata. Le-a adus aminte de
toate cele ce Ie spunea In patti a lor: "Cand vom merge in
Grecia, satul nostru se va impra~tia in multe parti ale ei si va
deveni garman-torman (talmes - balmc )". De asemenea le
spunea: "Cand vom merge in Grecia cu 0'1trai numai 40 de
zile ~i voi mud intr-o insula",Chipul sau sfant raspaDdea mereu har ~imangaiere ~iin
corabie ..Fata sa stralucea de sclipirea a cctica ce semana cu
culoarea gutuii coapte, S~.aimaterializat din pricina nevoinjelor
duhovnicesti mai presus de fire ce le-a facut pent.ru dragostea
lui Hristos, precum ~i din pricina multor osteneli facute din
dragoste pentru turma sa, pe Care a pastorit ..o 55 de ani ca un
bun pastor. Ceea ce a obosit mai mult intO'ti acesti ani pe
Parintele Arsenie, neobositul si bunul lucrator in Via lui
Ijristos n-a fostatat munca, cat paza in veghe a viei, dcoarcce
Farasaera intr-un loc foarte iadepartat, iar in jurul ei erau
fiarele s~nbatice (tetii), care se napusteau mercu a rupa gardul~i s a intre ca sa 0, distruga, Bunul Dumaezeu, viizand toata
aceasta agonie mare, a dezradacinat vitele si le-a luat impreuna
cu Vierul; vitele sa le resadeasca in via Sa cca mare din Grecia,
iar pe Vier sa-l ia alaturi de BI, a se odihneasca,
in eorabie, fiecare familie intr-adevir constituia 0 legatura
de coarde de vie si Parintele eel iubitor se ingnjea de ele cu
multasa dragoste, Fiindca vedca pe unii di tateau tlamanzi,
nemancand din mancarea ce le-o taeeau - deoarece nuera de
post, ci :tacuta cu untura ~ le spunea: u cautati acum post,
ci mancati ce se aft! in cazan, C and v.a Yeti aranja, atunei sa
reincepeti din nou posturilc voastre". A co. iel din saculejul
sau 0 turta de orz si incepand s a rnanance, le-a spus: "Nu v a
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 35/63
o X
uitati la mine, caci eu sunt cslugar".
Dupl. multe peripetii corabia a ajuns latarm, ~a Sfiintul
Iheorghe din Pireu, ~iacolo unde au pa$it pe pamant ~eces~.
au praznuit bucurosi. Acea mare zi era inaltarea Sfintei Cruel,
14 septembrie 1924. Au r amas trei saptamani in azil. ta SfintulGheorghe, dupa care au plecat in continuare Ia Kerkira, unde
s-au instalat provizoriu incastrul (cetatea) Kerkirei.
Acolo m s a H s gi e fe nd i s -a i mbol ni vi t §i f ar a si ot ii mu l t s -au
nelinistit de aceasta. F r o - a voia lui I-au dus la spitalul civil, casa nu se mai ,chinuiasca~i el In. castro. Pirintele 0-;3voit s a . sedesparta de ei in nici un chip si-i ruga eu lacrimi: "Lasafi-masa m or langa voi!" Aceia insa din dragoste nu l-au ascultat,
deoarece credeau di-§,i va reveni in spitalcu ingrijir 'ea ce ise
va da ~i~a ilvo r avca in con tinuare a l lUur ide ei , cu toate ca le-aspus de muite ori de mai tnainte: .,tn Grecia voitrai numai
40 de zile",Apropiindu-se zilele, trebuia fireste sa plece la cer si sa-i
ajute de acoio mai mult, f imndca avea indrlzn.eala la Dumne-
zeu, A trait doua saptamani in castrul Kerkirei ~i a slujit de
doua ori acolo Dumnezeeasca Liturghie, in Sf'anta Biserica a
Siantului Gheorghe. A mai trait inca 0 saptamina in spital
u nd e fa ra sio ti i 1 1 v iz ita u nelinistiti,
intr-o zi cand Prodromu I-a vizitst din nou, i-a cerut
hainele ca s a ile spele, Parintele a spus:
_Ce sa Ie spelilNu maine, ci pcimaine voi intra in p a m a n t .Prodromu n-a inteles si-i spune din nou:
_ Da-mi-le sa le spa!, mai ales e a acum esti bolnav ~i
ba:tran._ Fiindca sunt ba.tran, nu mai sunt ciilugar? A raspuns
Parintele. .Era un adevarat eMugar.
tn ziua aceia Prodromu a vazu r un padu chc cs. umbla pe
69
el ~i l-a prius cam in ascun , deoarece erau $i altii, Hagi efendi
a strigat taretc.Nu-l omori, iracul de ell" Si l-a luat indata
din mana lui, l-a bagat in hainelc sale ,ii-a spus: "Lasa-l ~i
pe el sli manance pulioa carne, fiindca acum a atlat prilejul
sa se apropie de mine. Ce? Numai viermii a-mi mAilancetottrupul?"
A aruncat apoi 0 privire tuturor vizita oriIor si le-a spus:
.,Sufletul, de suflet sa va ingrijiji mai mult inu de trup, care
va merge in pamant si-l vor minea viermii",Aceasta a fost ultima sa predica eu eel mai adanc sens al
vietH.
Cand ceilalti au plecat § i a ramas numai Prodrornu, Parin-
tele i-a spus: uVmo s a ne luam ramas bun, Prodrome, pentru
ca poimaine plec spre cealalta viata. Ieri la amiaza a venit
Maica Domnului si mi-a spus aceasta. $i m-a dus ~i in iantul
Munte ~i am vazut manastirde, pecare mult am dorit sA.le vad,
dar nu m-am invrednicjt. Ce sa-Ii povestesc, Prodrome? Ce
multe manastiri are Sfantul Munte! Ce biserici mari! Ce
maretie!"
Apoi dupa aceasta ii spuse: "Sa nu tc mahne§ti ca fcmeia
ta va. muri dumiaiea, dupa 8 zile. S i femeia lui Stefan Kara-murtidis, Almalia, va muri §i ea dupa 13 zile",
Intr-adevar asa -a §i facut.
Candau treeut sicele doua zile ale lui §i a venit "poi-
maine", in care zicea ca pleaca, adevaratul rob alhii Dum-
nezeu, Parintele Arsenie, dupa ce mai intai s-a impart~it a
plecat la viata cea adev!rata ali.tud de Hristos, In clipa aceean-a fost nici un farasiot alaturi de el. N u voia sa fie cineva
langa el; ca s a nu-l distraga din nesecata lui rugaciune.
Acesta a fost Parintele Arsenic!
Singur, mic, numai cu ocrotirca lui Dumnezeu!
Singur, mare, daruit numai lui Dumnezeu § Ii chipului Siu!
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 36/63
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 37/63
72
",",C})£) ul.P·an.iau.tre~ut de 1 ~ adormirea 1 .ui, ~inim;ni nu
l://~ 'indraznea, din evlavie, sa-l dezgroape. Cand se
adunau farasiotii evlaviosi se tntrebau unul pe altul: ..Nu
cumva Hagi efendi s-a aratat cuiva?" (ca sa,~lscoata). Aveau
impresia ca sfintele lui moaste sunt intregi.Atunci cand, dupa
34 de ani s-a Iacut deshumarea sa, § i au aflat ,ca nu s-a aflattrupul intreg, ci numai sfintele lui oseminte, atunci s-au smintit
multi ~i spuneau: ,.Daca Hagi efendi nu -a sfintit cu atata
nevointa '~i cu atlt de multe minuni ce a Iacut, atunci nimeni
fi....
nu se poate s nfl. . '.. '. .Era firesc sA gand'casca in felul acesta farasiotii eel mal
credinciosi, care ,au avut mare evlavie impreunata. ell mare
simplitate, deoarece viata Parintelui 'era siant! ~i imparta~ea
harul lui Dumnezeu mereu, in chip minunat, ca un generator
duhovnicesc, care e misca de dragostea cea cuprinzatoare ~i
mare a lui Dumnezeu, bar daruit nu numai crestinilor, ci ~i
turcilor, si marturisit de credinciosi ~i necredinciosi.
Puterea lui facatoare de minuni este marturisita ~i de 0
femeie din Farasa, acum martora a lui Iehova,ce locuieste in
Paagheo, care povesteste unele din minunile Parintelui Arsenic
pe care le-a vazut ell ochiiei, tn satul Palleoho~i din,P~~eo,
traie~te Solomon Koskeridis, care a.fost unul din eel trei 1OS0-
~itori ai sa i la plecarea din Capadocia. El spune urma~
toarele...Cand duceau la Hagi efendi vreun bolnav ca 83-1
citeasca, bolnavul se facea sanatos doua sute la suta, numai
cand Ii citea. La Farasa nu aveam medic. Hagi efendi era
medicul nostrusi ne tamaduia eu 0 rugaciune ce ne-o citea.
in fara de farasioti, veneau si din satele ~iorasele invecinate.
73
Veneau bolnavi chiar de la evasechir (Neapole), de la Irkoup
(Procopi), de la Sinaso ~i din alte paqi.
Ispravile dumnezeiesti ale Pariatelui Arsenie sunt multe
si la fiecare vizitaracuta. la alti cuno 'ciiton ai Parintelui (fara-
sioti) trebuie s a se scrie cat,e un caiet nou, Aceasta lucrare du-
hovniceasca a sa n-a fost in una sau doua zile, ci vreme de
cincizeci ~i cinci de ani intrcgi a fiicut lucrul acesta In Farasa;
s a citeasca bolnavilor ~i s a se faca bine cu harul lui Hristos,La ultima mea vizita in satele Dramei, inima mea s-a
tulburat si ardeam de dorinta s a vizitez si Farasa, La 29
octombrie 1972, desi imi era, foarte greu, Dumnczeu m-a
invrednicit, si-I sunt recunoscator $i pentru aceasta, s a vizitezFarasa impreuni. cuegumenul Sfintei Manastiri Stavronichita,
arhimandritul Vasile,
Cand am ajun ' la Cezareea, cautam ell nerabdare sa aflam
F arasa pe harta, dar nu ex ista pe aceasta Un turc, p e c are l-am
intrebat, ne-a spus urmatearele: .Am euzit demult de Para a,
cAe ra un sat marc si ingrjjlt, canderau crestini in el, Cand
Insa.au plecatcrestinri, au venit turcii din Grecia, care, dupa
ce au goHt casele ~ile-an mardarit, au plecat, Acolo la Farasa,
cand emu crestini, era ~iun Papas (preot) stant, la care duccau
bolnavii si le cite a § .i se m.ceau bine. Chilia lui.era farmacie ....
Dupi- ce ne-amorientat oarecum, a doua zi am ajuns IaGhiah-Giali (Ahghiavudes) la 100 kilometri sud de Cczareea.
In timp ce Parintele Vasile s-a ingrijit de 0masina ca sa ne
continuant drumul doi turci b3trini, care stateau in fata unui
magazin, mi-au spus s a stau. M-au intrebat de undc yin ~iundemerg, daca sunt preot, iar eu le-am spus cele despre scopul
cah\todei mele. Unul din turci mi-a spus urrnatoarele: ..Acolo
la Farasa a fast un Aziz Papas (Preot 8tant). n chema Hagi
efendi si-i aduceau de peste t.otbolnavi ~i,'citindu-le, se faceau
bine. M-au dus si pe mine caci aveam capui stramb, si ~ni-a
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 38/63
-~--- .
~~-
74
citit ~i m-am facut bine", ~i mi-a aratat sicu capul sau cum a
fest intors catre spate ~icum a revenit Ia locul lui.
A venit dupa aeeea Parintele Vasile si amcontinuat cala-
toria noastra, Am facut Inca 30 dekilometri i'nspre sud si am
ajuns Ia Farasa (in total de la Cezareea 13'0 de kilometri). Si-
tuatia Farasei era exact cum ne-a descris-o turcul din Cezareea.
Din 380 de familii crestine, care au trait aici si au plecat in
1924, locuiau acolo acum numai 70 de familii turcesti intre
ruine. Biserica autransformat-o in gearnie. Auaflat subsolul- ascunzatoare al bisericii, Toti turcii erau refugiati din Grecia.
Numai doi tineri erau ba~tina§i dintr-o familie turceasca ce
locuia in Farasa, De la unul care-si aducea aminte §i de limba
farasiaca am iincer,cat sa aflu unde a fostchilia Parintelui
Arsenie,
Acest drum lung Farasa - Cezareea (260 de kilometri dus-
tntors) S:mntul Pm-inte it facea de doua-trci ori pe an CD Exarh.
Prin urmare, cum sa on se induioseze Bunul Dumnezeu
~i s a nu-i dea din belsug harul Sau ca s a faca minuni?
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 39/63
p a r t e a . 4treta II
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 40/63
79
MlNUNILE SFANTULUI ARSE IE
c4vand in .vede,e,'o~u:neli~ cele mai presu,s de fireale Cuviosului Pannte ~l toata dragostea sace
a avut-o pentru fume, pe care a ajutat-o omencste
si dumnezeieste (ell minuni), am considerat, ea datJorieobliga-
torie,sa seriu unele din minunile lui cunoscute spre slava lui
Dumnezeusi din evlavie f a t a de Sfantul Parinte, ca s a mic orezputiQ.nerecuaostinta mea.
Minunile Sfilntului pe care le-au povestit farasiojii vechi
si noi, sunt numai unele din cele ce le-a lucrat harul lui Dum-
nezcu la arstare, §i nu se puteau face in ascun , ciei viata
ascunsa a Parintelui Arsenic ne este cu desavir§ire necunos-
cuta, Cei care l-au urmaritcu mai multi evlavie ~i interes i~i
aduc aminte de de in intregime (Chez ~i numele lor ca ,a se (
pomeneasca). Fireste. se pomene c in taina ~inumele tuturor
farasiotilor care mi-au povestit $i ei diferite minuni, dar nu Ie tvoi caa petoate, ca cititorii sa nu oboseasca, in mod special )
am omisvindecarile acelorasi boli care . -au facut la mai multi
oameni, Insa aproape toate datele au fost confirmate ~i de
spusele cantaretului Prodromu Kortsinoglu, care a fast ~i
codicele biografiei harismatieului Hagi efendi,
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 41/63
---- -
80
_CiiJus pe 0stanca, inlauntru intr-o pestera, era 0bisericuta
l7. a Maicii Domnului. Farasiotii au facut In afara stAncii
o terasa de scanduri pentru mai multa largime. Ca s~ ajunga
pana acolo trebuiau sa urce 40 de trepte sapate in staoc~ ~i
altele 120 ce erau facut din scanduri. La aceasta bisericutaa
mers sa.slujeasca oarecand ca de obicei Parintele Arsenie eu
Prodromu. Cand s-a terminat Sfanta Liturghie, Parintele a ie~it
p utin p e terasa, Calcand pe 0 scandura, aceea s-a desprins din
cuie si Parintele a cazut in prapastie. Un t a r a n , ce .1-a VB.zut
din cealalta parte ca a cazut ~i-a Iasat boii in jug ~i a alergats a adune - preeumcrezuse - trupul zdrobit al Parintelui.
Prodromu n-a priceput nimic pentru e a era inBiserica §i facea
curatenie. Caned a ajuns acolo jos, in prllpastie, a vazut trupul
Parintelui Arsenic intreg, dar nemiscat.
A intins mana sa-l miste, dar Parintele i-a spas: "Nu rna
atingel N-am nimic!'
Parintele a r~mas nemiscat nu pentru ca s-a lovit, ci datori-
ta mariiernotiice 0 incercase, deoareee in timp cecadea in
prapastie, I-a luat inbrate 0Femeie, l-a coborst p a n a jos $1l-a 1l&atacolo. S~a simlit pe sine, in momentul acela, precum lnsu§i
spunea, ca ~i cum ar fi fost un prune in bratele maicii sale.
Dupa emotia aceea -a ridieat ~ia urcat cele 160 de trepte.care
aveau 50 de metri inaltime, mergsnd iara~iin
bisericuta MaiciiDomnului, unde i-a povestit lui Prodromu ce s-a intimplat.
Acela fiind preocupat cu aranjarea bisericii nu observase
nimic, Taraaul a mers dupa aceea la Farasa ~i a vestit celepetrecute.
n/J n turc din satul Telelides a spurcat aghiazma de la
~ Sfantul loan Gura-de-Aur, iar Sfiintul, ca sa-l invele
pu~ min te , l -a pedepsi t ~iis-a intorscapul inspre spate. L-auadus
si pe ella Hagi efendi, CR sa-i citeasca si sa se fadi bine. Parin-
81
tele in8a l-a linut 0 s ap ta m a na . ta ra sa-i citeasca. Cantaretul
sau, vazand ei tine pe ture 0 sa.ptamani, s-a mirat ~i a spus
Parintelui Arsenic:
~Sa am binecuvantarea ta, dar de ce-l tii pe tureul acesta
o saptAmana. in vreme ce eltora, bolnavi mai gray dec a t el,numai ee le citeai ~i se faceau bine indata.- h ;in sa fadi canon" deoarece accstaare cap greu ~i
netrcbnic, Daca-l voi face bine, va merge ia:ra~i s,a-~i bage
capul sa n eel chel in aghiazma,
Cand s~a sf'ar~it siptAmana i-a eitit, i,s-a intors capul la
10cu1sau, ~i Parintele i-a facut observatie: .,Altldata, cand vei
vedea lucrurile crestinilor, sa te inehini lor de departe ~,i sa 0
iei la sanatoasa."
,.....,nestis .~arau~oglU i~iadu~e amint~ c s un oar~car~t _ _ . : . ; ? O preot din Soti, ceavea sotia stearpa, a adus latHagi
efendi 0 hainaa preotesei 88.-iciteasca, ca s a dobandeasca
copii. Parintele Arsenie, dupace i-a citit pe ea, a spus preo-
tului: Preoteasa ta va naste 0 fata; sa 0numesti Eva". Precum
s-a ~i flcut.
/?9 d.~taau .a . dus de la Tel.elides la Hagi efendi, intr-o zi d~
liZ·miercun, 0 musulmaaa oerba eu numele Fatma ca sl-oo
citeasca ~i s a se faca bine, Eiindca era inchis, insojitorii oarbeiau batot inusachiliei luidestul t imp , ~inedeschizsndau l~t~ afara
~i au mers la odihnA. in ceasul acela 0 femeie din sat, ,cirela
i-a anchilozat mana, a mers Ia chilia lui Hagi efendi $i a luatpamant de sub pragul usii, cu care frecandu-~i mana s-a Bcut
bine. (Asa faceau toti faresiojii in aceste zile ,cand era tnchis,
si nu-l deranjau). Clnd a vazut-o pc oarba, a intrebat-o de ce
asteapta, iar aceea i-a spus pricina Atune! sateanca i-a spus:
- Ce stai ~i pierai timpul? Nustii cs Hagi efendi nu
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 42/63
X 2dcschide miercurea ~ivinerea? Ia pamant de la pragul u§ii lui
~iungeti ochii ~i te vei face bine, asa cum facem toti in aceste
ziic cand ne Imbolnsvim.
Sateanca a plecat la treaba ei. Musulmana, desi la inceput
s-a mirat de eeea ce auzise, dupa aceea insa a inceput sa caute
pragul usii si, aflandu-l, a luat pamant, a inceput sa-si frece
ochii eu el ~iindata a ineeput sa vada ca prin ceata, De bucurie
a Iuat 0piatra ~ia inceput s a bata ca 0nebuna in usa Parintelui
Arsenie, care a deschis si, vazand c a este musulrnana, desi nuvorbea in ziua aceea, a facut pogoramant si a intrebat-o cevrea, I-a spus motivul 'iParmtele a luat Evanghelia, i-a citit
~i indatl i-a venit tcata lumina ochilor ei. Atunci aceea, de
mare bucurie, a C8ZUt la picioarele lui ~i is-a inchinat cuevlavie, dar Parintele a certat-o ~i i-a spus:
- Daca vrei a te inchini, inchina-te lui Hri tos, care li-a
dat lumina, ~i nu mie.
Dupa aceasta femeia bucuroasa a plecat sa-i caute peinsotitorii ei, ~i au plecat apoi spre satul lor.
'(/\ i~ ~el~iri a~.ad~s .la Hag~ ~fendi 0 fe~ewle leproasa~ careia r-a citit ~I i-a curatit lepra. Si, dupa cum
povestea Prodromu Kartisinoglu, fata ei era ginga~a. ca fataunui copil.
_ r : z : arasiol~i d!n ~ram~ ~are. s-au sta?il~t.in Tesa~onic aul...)l.J povesnt ca doi Sehi (mtii stataton al neamului musul-
manilor si vrajitori) din Hatzi-Pechtes l-au vizitat pe Parintele
Arsenie. Parintel'e i-a primit ~i le-a fli.cut ~i cafea Sehn tosaau inceput sa-i puni intrcbari neghioabe si ametitoare, ce
aduceau numai durere de cap. Parintele, ca sa se debaraseze
de ei, le-a spus:
- Nu va potasculta, deoarece rna doare capul. Aceia Insa
83
n-au injeles ~i unul dintre ei a spus Parintelui:
- Parinte Efendi, i~i vom face un talisman pe care, deca-l
vei purta, In toata viata ta nu te va durea eapul.
Parintele le-a spus atunci cu asprime:
- Am mai multi putere, d,ecat a voastri § i eu puterea lui
Hristos pot sa fac sa nu va mi cati deloc din Iocul in care stati,
l-a lasat indata$ia mers alaturi, in chilia sa. Cand si-au
te rm in at ca fea ua seh ii a u v rut s a p le ce , d ar innici un chip n-au pu tut
s a se rniste din locul unde stateau, deoarece e simteau legaji
cu 0 legatura nevazuta, Atunci au fost nevoiti sa-l strige peParintele Arsenie, ca sa-i dezlege. Parintele a mers imediat,
dar nu le-a vorbit nimic, ci Du ma . le-a facut semn s a plece ..Doar asa au putut sa se destepeneasca de Ia locurile lor, Sehii
si-au inteles greseala lor § .i i-au eerut iertare Parintelui
s pu nfin du -i d in mers:
- Parinte Efendi, iarta-ne. Puterea ta este mare, pentru c ao iei din mareata credinta, Noi lucram ell satana.
.,.-.....Wi data, povesteau aceiasi, Ia pomenirea Siantului
~ loan Gura-de-Anr, dupa Sfanta Liturghie credinciosii
s-au asezat sa manance langa Biserica, Acolo, la Sfintuj loan
Gura-de-Aur era un izvor de aghiazma care iesea din belsug
din gaura unei stanci si care cadea apoiincascada de us
inraul Zemanti. Uneori izvorul se tragea mapei cu totul si e
pierdea. I n timp ce oamenii mancau, 0femeie -3ridicat ~i a
mers sa ia pUfina apa, In clipa aceea apa se tragea inapoi ~i
femeia a alergat la Hagi efendi sa-i spunl aceasta Hagi efendi
a luat Evangheliasi a mers la gaura di n stand~"a.ingenunch.eat
sia citit putin, dupa care apa imediat a revenit,
Aceasta s-a; intamplat de multe ori. Apa e retragea si reve-
nea din nou dupa 0 buna bucata de vreme. Atanasie Levidis
spune ca aeest fenomen ,.flux. si reflux" era firesc. tnsa robul
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 43/63
lui Dumnezeu Hagi efendi ruga pe Stapanul sau, Dumnezeu,
~iAccla i.-o aducea cand voia, fara sa astepte.
_'C'iiJ imeon Karausoglu i~i aduce aminte urmatorul fapt.
l7' 0 cercheza (musulmana) a rugat pe Prodromu lui
Ka.palus sa-i aduca un talisman de la Hagi efendi, deoarece
era stearpa, iar barbatulei era gata sa 0 lase din pricina asta.
Lui Prodromu i-a fost mila de ea, deoarece era ~i orfana si
singura, iru-a nici 0rudenie, si lasandu-~i treaba a venit in sat.Deoarece era cam tarziu cand a ajuns n-a indr,aznit sa mearga
el insusi la Parimele, ci a spus oarecarui epitrop sa mearga la
el. Epitropul a mers ~i a luat un talisman, adica rugaciunea
pe care i-ar fi citit-o in cazul ei, scrisa pe 0 hartie. Fimdca
~tia ci cercheza era bogata - barbatul ei era marc crescator
de animale - a fost biruit de lacomie si, luand rugaciunea
Parintelui Arsenic, ce era impaturita, a inf3~urat-o cu 0
insemnare de-a lui, unde scrise s a setrimita piei, b r a n z a , carneetc. chipurilecerute de Hagi efendi. Le-a dat dupa aceea lui
Prodromu ~i acela, tara s a stie nimic, a doua zi a mers ~ile-a dat
cerchezei ell ale carei terenuri se invecina. Aceea purta eu
evlavie talismanul, iar insemnarea Iuand-o i-a tr imis
epitropului cele ee-i scrisese crezand ea acela le va duce
Parintelui Arsenie. Anul urmetor cercheza a dobandit un copil~i a trimis in continuare multe lucruri epitropului, tara ca
Parintele sa stie eeva.
Dupa doi ani a aflat, l-a chemat peacel epitrop si i-a fscut
observatii. Epitropul insa. In loe s a ceara iertare, din plicate
nu recunostea, Atunci Parintele Arsenic i-a spus:
- E mai bine s a plate~ti in aceasta vial-a, dccat sa te osan-
desti, Deaceea, din clipa aceasta, s a se umple trupul tau debube ~isa te manince atata limp cal ai mancat ~i tu branza si
carn a cerchezei,
85
Din cIipa aceea trupul epitropului s-a umplut de bube si
de 0. mancarime mare. tnsa, D-8, putut suporta mancarirnea, si
mergand la Parintele Arsenie i-a eerut icrtare, Aeela l-a iertat,
i-a citit si s-a vindecat,
_12) anaghiotis al1ui Entzarapidi, cand era de 20 de ani
c . . 9 O - a innebunit din pricina unei fete de care s-a indra-
gostit. Nebunia lui era foarte gravl ~i nu-l puteau lega, tn cele
din urrna fratele lui, impreuna cu altii, l-au Iegat in vreme cedormea ~il-au dus la Hagi efendi, Indata. ee Phintelc a deschis
usa chiliei sale, ea sa vada cine bate ~i ce vrea nebunul, eu
toate ea era legat eu lanturi, s-a napustit asupra Parintelui
Arsenic ca sa-l loveasca eu mainile sale legate eu lanturi. Inclipa aceea Hagi efcndi a spus:
- Doamne Iisuse Hristoase! $~apoi:
- tnapoi, satano!
Nebunul s-a strans indata ca un ghern. Apoi Parmtele a loot
Evanghelia, i-a citit ~is-a facut bine pe locoApoi si-a interoeiat
si familie.
(Aceasta mi-au povestit-o farasiotii din imprejurimilc
Dramei.)
~ sia Karamuratidu, cand era tanara casatoriti, purta '0
liZ broboada colorate de smima, Parintele Arsenic in rope-
tate randuri i-a facur observatii.ca sa 0 lepede ~isa poarte una
modesta, precum purtau toate femeile din Farasa, dar aceea nu
l-a ascultat, intr-o zi cud a vazut-o din nou el l ea i-a spus eu
asprime:
- Nu voiesc boli franJUze~ti in Farasa, Daca nu asculti sA
stiica pruncii pe care ii vei naste, dupa ce se vor boteza iiivor plcca ingerasi si nu te vei bucura de nici unul.
Din plicate, nici acum nu l-a ascultat, ci numai dupa ce i-a
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 44/63
x
plccat doi ingerasi, a aruncat broboada cea pestrita si a mers
la Pa_rinte~eArsenic cersndu-si iertare, Iar Parintele, dupa ce
8 iertat-o i-a spus: -
- Du-te acum cu binecuvantarea Domnului ~i pe primul
copil ee-l vei naste, care va fi baiat, it vom nurni Arsenie, iar
pe al doilea, care va fi fata, 0 vom numi Irina.
Precum s-a si facut,
~CtiJ\ te!~Koglanidu povestestediau adus in cas a eiCJ· parintcasca un turc m ut in vMsta de 30 de ani, ~i
tatal ei l-a luat ~i f-a dus la Parintele Arsenie, ca sa-i citeasca
~i sA.se fadl. bine. ~ntimp ce Hagi efendi iicitea Evanghelia,
inainte de a termina, mutul a inceput s a vorbeasca. Apoi l-auadus iara~i lacasa sa pe mutul care acum vorbea. A doua zi
rudele lui l-au luat ~i au plecat.
_C'@ otiria Hristo~oridu a povestit c a pe 0 turcoaica oarba,
c..7 pe nume Menama, au adus-o la Parintele Arsenic. care
i-a citit ~i i-a revenit lumina ochilor ei .
. / .?)), data au venit trei turei sa-l"p~adepe Hagiefendi, AuzindWei merge multa lume la Panntele Arsenie e] au crezut
- -
ca are multi bani. Parintele insa nici n-a pus vreodata manape bani. Talharii au mers intr-o miercuri, ca sa-I afle negresit
in chilie, dcoarece au aflat ca miercurea si vinerea sta inchis
in chilia sa. Doi dintre ei au ramas afara, iar altreilea, dupa
ce a intratpe fereastra, a deschis usachiliei Parintelui $[ a p~it
cu un picior mauntru. invremea aceea Parintele Arsenie i~i
citea pravila de noapte si, cand a auzit zgomot, a aruncat 0
privire spre u~a exact in clips. cand hOfUIpasea ell piciorul
inlauntrul chiliei sale. Acca privire a Parintelui Arsenie, ai fi
pu cl a fost un curent electric. caci l-a injepenit asa cum se
87
afla, inarmat cu cutite ~i pistoale, cu un picior inauntru si eu
celalalt afara, Parintele, dupa ce i-a aruncat privirea aceea, si-a
continuat pravila a netulburat. In a ceilalti doi hoti, ce erauafara, au incepul s a se nelinistea c~, dccarece eel dinauntru
intarzia ~i se lumina de ziua; a a ca au intrat ~i ei inauntru.
Cand I-au vazut pe prietenul lor nerni cat, cu un picior
inauntrulchiliei ~ieu celalalt afara in holul ingust, ia cuprins
frica. Atunci au inceput sa-l roage pe Parintele Arsenie sa-l
ierte si sa-l dezlege pe prietenullor dc a ca ]cgaturi nevazuta.
Parintele, lara sa-~iintrerupa pravila a i-a facut scmn s a plece~i astfel a putut sa. se dezlege ~i au plcc at. Turcii au martunsit
dupa. aceea ~i celorlahi turci ce au patit §i spuncau: .
- Arnan, aman ! S a nu mergeti sa-l furati pe Hagi efcndil
(Aceaste rni-au povestit-o farasiojii din Salonic),
_C'@ imeon Karausoglu a povestit c a loan Karausoglu a avut
c.J .un ogor ce se afla dincolo de paraclisul inchlnat SfantuluiGheorghe. I ntr-o z i c aa d a mers la ogorul s au , a . af la t u n zid ce
ingradea 0bucata de pimant daramat ~i un trup omenesc dcz-
g rop at , c ar e fusese ingropat in capul zidului, Trupul acosta ome-
nesc era neputrezit ~i se vedea ci a fast ingropat de multi ani,
deoarece lmbracamintea sa era de epoca veche. loan a mer
. infrico~at la Hagi efendi ~i ia spus ce a vazut, Parintele a pomitimediat intr-acolo, fiind urmat ~i de alti farasioti. Indata ce S-3
apropiat Parintele si a vazut trupul neputrezit, le-a spus eelor
de fata s a sape un mormant in vreme ceel citea rugaciuni de
dezl eg ar e d ea sup ra trupului n ep utre zit. C an d a u tenninat mor-
mantul, l-aa ingropat dio nou ,~ iau p le ca t, P ie drum.la mtoarcere,
Parintele Arsenie le-a spus: •.Nu v a nelini~ltiti, dupi trei rile veti
vedea ca. va putrezi",
Uttr-adevar, cand au mers, dupa trei zile, pimantul coborase
mult si se vedea mormantul groapa, pentru c! a putrezit tot
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 45/63
trupul ~iau dimas numai oasele.
""",C})sE) oise Koglanidis a povestit eli un ture din satul
~f~- Ahghiavudcs a pradat Biserica §i in afara de toate
sfintele vase, a luat si imbracarnintile de argint ale Evanghe-
liilor, iar Evangheliile le-a aruncat jos. Toata Farasa s-a tulbu-
rat. Cand au vazut Evangheliile aruncate, iOOspunea primarul,
toti au incereat sa-l aile pe acest ture necurat, Parintele Arsenie
insa nu s-a tulburat deloc, § i le-a spus ~i celorlalti s a nu senelinisteasca, deoarece talharul va veni singur tarandu-~i
picioarele, Dupa cateva zile il aduc pe talhar la Hagi efendi
ca sa-iciteasca ~i 83-1 vindece, deoarece, pe linga. faptul ca
s-a indraeit a si paralizat de la mijloc in jos si picioarele ~iIe
tara. A inapoiat Sfintele Vase pe care le-a furat. $i de atunciD U mai putea fura,caei Parintele Arsenie nu l-a vindecat pe
loc, ei I-a lasat 0 bucata de timp asa cum era,ca sa ia pilda
turcii ~i s a , respecte Biserica noastra .. intI-adevar, s-au
infrico~at tojiturcii din imprejurimi. Plecand ill 1924, i~iaduce
aminte Vasile Karopulos ca, trecand prin Ahghiavudes,
Parintele Arsenic i-a citit talharului si la vindecat de diavol side paralizie.
~ _17.) rodromu Eznepidis a povestit cii odata au venit multiC£:£)- turci (teti) in sat (Farasa) ~is-a inmmplat ca el sa fie
bolnav la pat zvarcolindu-se ca. un peste de niste friguri
puternice. Cand I-au tnstiintat nu stia ce s a faca, aflandu-seintr-o situatie dificila ca primar, de care depindea soarta
satului. Atuncia spus celor ce erau in jurullui sa-l ia, asa cum
era, ~i sa-l duca LaHagi efendi, Ceeace s-a ~i facut. Hagi
efendi, cand l-a vazut in aceasta stare ~iafland ca au venit tetii,
.0-3. mai Iuat cartea sa-i citeasca, ci, tara sa piarda deloc timp,
a luat un candilocher (lumanare subtire pentru aprins candela),
89
I-a binecuvantat, l-a impaturit In mana sa. cea dreapta si i-a
spus: "Fugi, voinicule, cu bineeuvantarea lui Hristos ~ialunga
pe turci ca s a nu intre in satul nostru",Indata s-a facut bine CD bmeeuvantarea sa, a adunat voini-
cii satului si aaluagat pe turci, tara ca S a li se pricinuiascanici 0 rana,
r--. __4cel8$l povestea iara~i ca alta data au venit iara~i multi
c__:.;?Oturci (teti) sa intre in Farasa ..Barbatii lipseau din sat,
unii fiind la ogoarele lor tndepartate, altiierau in catatorie.
Atunci a fost nevoit sa adune pecopiii cei mici numai ca sa
se arate ca. sunt multi, dupa care i-a alungat pc copii porun-
cindu-Ie sa se ascunda. Caliva batrani care mai erau s-au
imprastiat si ei, r a m a n a n d el singur, hotidlt rna. bine s a moaradecat d vada peteti in sat. I s-au terminal cartusele ~i turcii
l-au prins viu. Dupa ce l-au legat bine, l-au dus acasa la el ~i
l-an urcat pe teras a , acolo unde i-au ridicat spanzuratoarea,
Acolo l-au chinuit ca sa le dea tot ce are, dupa care voiau sa
termine cu el. in clipa aceea, pe cand 11chinuiau, aici el nu
stia C \Jm de i-a venit sa spuns turcilor: "Tot ceea ce am, este
Ia Hagi efendi",
Turcii nupierd vremea, ~iH due la Parintele Arsenie. Cand
Parintele a deschis u~a ~i a vazut aceasta scena, s-a infuriat ~ia inceput sa-i certe pe turci pentru ce l-au legat ~is3:-1dezlege
degraba, Le-a spus inca § i "tical.o~ide turci", Capitanullor s-a
maniat si ~i-a tras hangerul ca sa-l taie pe Hagi efendi, Atunci
Hagi efendi ii spune capitanului turc:
~Coboara-ti mana uscati tot acuml
Si 0, minune! Mana turcului a cazut anchilozat! injos, §i
bangerul i-a cazut pe pamant. Candceilalti turci din ceata au
vazut aceasta, au inceput sa tremure de frica, iar capitanul lor
11ruga cu planset pe Parintele Arsenic sa-i vindece mana sa.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 46/63
90
Parintele Arsenic i-a faeut semnul Sfintei Cruci pe m a n a ~i i-a
indecat-o. Si dupa ce au dezlegat pe primar i-a certat s a numai cake In sat. Si intr-adevar, din ceata aceca nimeni n-a mai
calcar in Farasa,
,-.,. --A'nestis.Karauso?l~ pov..,est,eac.i o,data a mers l~ !lagiL/?Oefendl 0 turcoaica muta din Amdmudes, a Carel limba
is-a tras tnauntru din pricina suparalii mari, a plansului si a
suspinelor ei, deoarece niste necunoscuti i-au furat fiica si nu
stia daca au necinstit-o numai, sau au ~i omorat-o. Pe aceastamama muta 0 gazduia incasa lui Hechimi care era aproape
de casa lui Hagi efendi si acolo l-au chemat s a mearga sa-iciteasca. A mcrs indata ~i i-a citit si muta a inceput sa
vorbeasca ca ~imai inainte.
r--. . ..4'cel~i a povestit dl un mare fabricant din Adana, pe
L/?Onume Kosma Simionidis, avea femeia stearpa ~i a
trim is la H a gi e fe nd i a ham! d e-a e i, c a sa -i c it easca , A citit-o, i-a
trimis-o si, dupa ce a imbracat-o, In anul urmator femeia a
nascur.
_C'fi) te.f~ z a . haro~ulos a.pove~titca. alta data au mers patru
l7curzl la Hag] efendica sa-l prade.
In acea vreme Parintele statea pe piele si citea. A vazut
pe hoti cum au deschis usa sa, dar nu le-a vorbit deloc. Aceia
au intrat in chilie ~i cautau in dreapta ~i in staaga crezand c avor gasi lire, Parintele Arsenie i~i continua citirea sa, tara s a
le vorbeasca ..Dupa ce in cele din urma n-au gasit nimic, hotii
au vrut sa plece ~i unul din curzi a luat cele doua toale ,ce leavea Parintele impaturite intr-un colt, (Acestea erau toata
averea lui), Dar ce-au pifjt? Voind s a plece, nu mai puteaugasi usa s a iasa, ca si cum ar fiorbit. Umblau roata prin chilie,
Ruinele cetatuii.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 47/63
93
dar nu vedeau usa, Fiindca n deranjau pe Parintele Arsenie ~i
nu putea citi, le-a aratat usa ca sa iasa, dar aceia nu 0 puteau
vedea ! ? i continuau s a se invirtl prin chil ie. Atunci Parintele
se ridica, apuca pe unul dintre kurzi si-i spuse:
- lata usa pe unde ie hofii i e due A n iad.
Numai atunei au putut pleca, pocaindn-se ~icerand iertare,
Parintele Arsenic i-a iertat ~i aceia au plceat. Dup a aceea au
spus si celorlalti kurzi ceca ce au parit:
- Aman, amant La Hagi efendi dj, nu merget i s a fura.p..pentru ca desi yeti intra in chilia sa, dar d u p a aceea nu veti
mai putea afla usa ca s a plecati ..
_C'£P' olomon Koskeridis a povestit c a au adus 0 turcoaica
Vparalizata la Hagiefendi, carand-o intr-un tot careia
citindu-i indata s-a tacut bine.
r'\ 0 oan ~rkalas, a poves~it ca odata au venit.mai mul~iturd
~ (teti) la Farasa si, dupace au prms pe ascuns
doisprezeee barbap instarip ai satului au i~tiintat familiile lo r
s a le duca 500 lire de aur, did altfel it vor taia, De asemenea
au instiintat pe farasioti ca cea mai midi miscare a lor va fi
In defavoarea celor legati, deoarece mai intai ii vor taia pe
acestia, apoi vor incepe lupta, Toata Farasa s-a tulburat atunci.Unii alergau sa-i tina in frau pe tinerii satului sa D U faca vreo
nebunie si sa-i loveascs, iaraitii, fernei si copii au alergat la
Hagi efendi, care era singura lor nadejde pentru ca turcii erau
multi $1inarmali. Se spunea ca.erau in jur de 380. Indata ee a
aflat Psrmtele Arsenie a mel'S la biserica $i a spus epitropilor
sa-i dea toti banii din pangar care erau in jur de 50 de lire.
Asadar Parintele Ii lua eu el ~i impreuna. cu doi bitrani urea
la locul unde era tetii $i eeru s a vada pe capitanul 10f, care avenit bucuros crezand e a au adus cele 500 de lire.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 48/63
De cum l-a vazut pe capitanul lor, Parintele Arsenie a
inccput 8-1eerte eu urmatoarelecuvinte:
- Nu te temi de Dumnezeu? Nu fi-e rusine deloc? De unde
s gascasca 500 de lire acesti oameni saraci? ~i mai spuneti
ca 0 sa iitaiati, daca nu va vor da baniil '
Lua apoi punga eu galbenii bisericii, iiarunca inaintea lo r
$i Ie spuse:
- Luati-i pe acestia pentru osteneala ce a t- facut ~i aducetirepede pe oamenii mei, pentru ea alt fel va voi taia eu pietre
pe lo c pe toti,
La aeestecuvinte ale sale: "va voi taia pietre' (va VOl face
stana de piatra) totii turcii au ramas pe lac nemiscati ca
statuile, Dupa putin - stand aceia ca niste marmure - Parintele
le spuse din nou:
- Aduceti-rni repede pe oamenii mei $i plecati de aid!
Numai atunci s-au putut elibera de acea leg.a. tura nevazuta ,
ce 0 simteau, au dezlegat pecei 12 farasioti $i au plecat infri-
cosati de impietnrea ee au patit-o, ta ra sa se mai apiece sa ianici macar cele 50 de lire, care era impra$tiate pe pamant.
Dupa aceea Parintele Arsenie a spus celor dezlegati;
- A dunati b anii B isericii $1 h aideti sa mergem.
~i s-au inters in sa t bucurosi.
/Y"_/triac Seferidis, citetul Parietelui Arsenic a povestit ca
L71J' odata a u ad us 0 turcoaica indracita, legata cu lanturi,
din Telelides, care avea un diavol infi1co~at. Aceea se numea
T etevi, ca reia H ag i efendi i-a citit d in Ev a nghel ie ~i a alungat
pe diavolul din ea $i s-a facut indatii bine.
,-...celasi povesteste c a alta data au dus la Farasa, de lal_/1() Sissi pe fiul unum ofiter turc ce era indracit, fndata ce
95
i-a citit Hagi efendi Evanghelia, s-a facut bine ~istatea linistit
ca un miel, eel care mai lnaintc i~irupea hainele si fata cu
unghiile sale.
,_"_d l .t~.data iar~§i~rcH au mat Sfm~ele ':ase ale Biseri~
l___./?() ' en..Farasiotii s-au tulburat ~l au mcercat s a II
gaseasca pe hoti, Hagi efendi insa le-a spu lini tit: "Nu va
nelinistiti, veti vedea c .a s tan tu ] Gheorghe lc va aduce inapoi."
A tunci cand talharii au ajuns la K ozan- Tag hi, desi era ziua
si cerul senin, a cazut deodata 0 intunec.imc ciudata inaintca
lor, fiindu-le cu neputinla S a mearga mai departe, Inci} si raulFerahtin, ce le statea Inainte, DU pu teau 8 3-1 treaca. ( ,ceast!
ciudata intunecime a vazut-o si Antonie Stavridi din ZUe-ul
Kapadociei). tntelegand atunci tilharii caace t fe no m en c iu da t
e te de Ia Dumnezeu, sau inters spre Fara a sa aduca Sfintele
Vase inapoi, D upa ce au facut 0 bucata de drum catrc Farasa,
si intunecimea aceea a disparutauconsiderat accasta ca fiind
norocul lo r ~i s-au intors iata~i cu animalele tn carcate S pI"~
satul.lor, De cum s-au Inters spre satul [o r au sim tit cum cineva
nevazut a tneeput sa-i bati,. ~i i-a adus asa intr-o f ug a p an a la
Farasa. A u ajuns eu S fm t le Vase furate la Farasa si au inceput
s a strig e la fa ra sio ti s a vina s a descarce re pe de lu cru rilc , p cn tru
ea ei nu puteau, cadell
mainile i~iaparau capetele de loviturilecare le primeau nevazut,
,-.. Jnesti~ Kar~~soglua p.o~,esHt cii, atuncw, clnd i-au
l___./?()omorat turcii pe armem (m 1915), au venit la Farasa
ca Ia 300 de insi cu scopul de a pdida~i a om ori, H agi efendi
a adunat femeile ~i cop iiisi a mers la biscricuta Maicii Dom-
nului $i se ruga ..Turcii n-au putut intra in .at deoarece nu i-alasat Sf'antul loan Gura-de-Aur, Caci a aparut Sf'antul pe podul
undetrebuiau satreaca, si si-a intins mainile impiedicandu-i
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 49/63
96
s~ inainteze. (Deasupra vaii raului era bisericuta Sfantului),
Tureii s-au infricosat si au fugit cand l-au vazut pe Sfantul c aIi izgoneste, nelasandu-i sa treaca peste podul raului Zemanti.
Capitanul cetei cand a vazut pe Sfilntulca nu-i lasa sa treadi
a zis: ..Hai s a . fugim repede, pentru ca Sfantul loan Gura-de-
Aur nu ne lasa sa trecem",
(25J an d Parintele Arsenie a mers pentru a cincea oara la
~ locurile Sfinte, 0 femeie, cu numele Sofia. a intrat pe
fereastra in chilia sa nu ca s a fure,ci ca s a se razbune, deoare-ce i-a facut observatii aspre pentru niste neoranduieli ce le-a
raeut in vista d. Barbatulei ramanandafarl,. Sofia a intrat
inauntru si n-a lasat nimic in picioare, ci pe toate le-a aruncat
la pamant, pan! si Crucea si Evangheliace le avea in chilie.
Unii zic e a si-ar fi facut ~j nevoile pe pielea unde ingenunchea
~i se ruga Parintele inaintea iconostasului.
Cand a venit Parintele Arsenie de la Sfintele loeuri ~i a
vazut ee s-a lntimplat, s-a mdhnit foarte mult pentru sufletul
aeesta ~i0 cheama in repetate randuri sa vina la el, dar aceean-a dat nici 0 importanta vorbelor sale. tn cele din urma a mersprimarul, a luat-o eu forta ~I a dus-o la Hagi efendi, care, de
cum a vazut-o, i-a spus:
- Ce a fost ceeace ai facut? Nici lH1 ture necredincios o-ar fifacut asta, s a arunee Evanghelia si Crucea pe jos.
Sofia tnsa, din pacate, in loc sl se pocaiasca si sa cearaiertare a scos Iimba si a inceput sa-l cleveteasca cu nerusinare
pe Parintele Arsenie,
Atunci Parintele i-a zis:
- 0 astfel de minte ee 0ai, fiica, mai bine era sa nu 0mai
ai, deoarece te va duee in iad. De aceea voi ruga pe Hristos
. a ti-a ia, ea sa fii judecata eel pupn ca nebuna si sa se mantu-ia c a ufletul tau in felul acesta.
. , C .
~'
8v
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 50/63
99
fntr-adevar. din clipa aceea is-a luat mintea Sofiei si din
t iara cum era, a devenit ca un prune, ca un copil wa rautate,
z§.mbind mereu eu nevinovatie. A trait destui ani siaici in
Greeia.
Fapta aceasta ecunoscuta de toti farasiotii, iar unii n-au
fost de acord cu Parintele Arsenic, crezand ea a blestemat-o.
Dar, asa cum mi-a povestit primarul si altii, si precum eu
insumi vad, nu numai ca n-a blestemat-o, ci in felul acesta a
binecuvantat-o §i ia asigurat raiul pentru ca acolo intra numaiaile si nu caprele salbatice. Parerea aceasta au avut-o toti
farasiotii seriosi, ca Hagi efendi a mantuit-o pe Sofia in felul
acesta.
r-.... . .. .4m.ali~Elefteriadu (cu t?ate ca acu~ a devenit mart~r
'L/?Oal lui Iehova) a povestrt ca, atuncicand era de 8 ani,
i~iaminteste ea mergea la moara ~ia viizut opt oamenieum 0
aduceau pe femeia lui Agadoku din satul Telelides la Hagi
efendi, deoarece se indraeise. Dupace Parintele Arsenie i-a
citit.a fugit diavolul si s-a facut femeiaca un miel. Tatal
indracitei, plin de bucurie Ii spuse lui Hagi efendi:
- Ia toata averea mea, pentru c a mi-ai facut binecepilul,Dar Hagi efendi i-a raspuns:
- Credinta noastra nu se vinde. Averea s a fi-o tii pentrutine. Dar daca vrei s a fad un binevzideste un pod, san adu
pa aeolo unde nu este ~i oamenii sufera ..
Dupa aceea Agadokos (barbatul ei) a zidit un pod de piatri.
»» da...~, preeu_mpovesteste :,a~il~ Kar~pou[oSt aua~us lau : z Hagi efendi un turc caruia 1 s-a strambat capul mspre
l eapta ~i a ramas asa. Turcul acesta era talhar ~i varsa mult
, ge ~i aceasta is-a intamplat. se pare, din ingaduinta lui
lumnezeu, pentru ca. numai asa l-a oprit de la talhariile si
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 51/63
10 0
crimcle ce le facea, A umblat pe la multi doctori dar n-a aflat
vindeeare, A venit dupa aceea la Hagi efendi; dupa ce i-a citit,
i-a revenit capul la locul lui. Dar i-a facut si mustrari aspre
pentru viata lui cea reasi i-a dat si canon lui si intregii familii
pentru e a toti erau fiare si nu oameni.
,..........4eeIa~i a povestitca au dus la Hagi efendi 0 femeie
t.__/1()leproasa din satul Telelides, eu numele Antza. Hagi
efendi i-a cit i t Evanghetia si is-a tamaduit lepra indata.
_f!) avriil KO..tsinO~lU (al,doilea citet al Parintelui Arsenie)
CY a povestit urmatoarele:
"Am mers 0 data lmpreuna ell Hagi efendi si eu unchiul
meu Prodromu, la Sfantul loan Gura-de-Aur s a facem Sfanta
Liturghie. I n timp ce Hagi efendi se pregatea (se lmbraea cu
vesmintele sale), eu am mers la Aghiazma sa iau apa pentru
Sfanta Liturghie, Cum am ajuns la Aghiazma, in clipa aceea
apa se retragea si am alergat Ia Hagi efendi care a venit Indat!
cu cartea la subsoara, caci pe drum i~i lega cordoanele de Ia
manecute. Indata ce a citit Ia gaura stancii apa a inceput sa
tune ~isa vina, Am luat apa si am plecat la Sfanta Liturghie".
".-.....Amalia Elefteriadu (iehovista acum) povesteste cum cat.__/1()Hagi efendi spunea de mai inainte ca vom merge in
Grecia ~i cii el va trai acolo numai patruzeci de zile, Un
oarecare farasiot, cand l-a auzit pe Hagi efendi l-a intrebat:
- Cine esti to de le stii pe acestea? Dumnezeu?
Atunci Hagi efendi a raspuns:
- Sunt un rob credincios a lui Dumnezeu ~i le stiu,
_CiiJ im e on K ara uso glu a povestit c a odata a.mers la Farasa
Dun taJhar turc, care a mtret in Biserica in ziua Invierii,
101
fiind inceputa Sfanta Liturghie, Hagi efendi, de cum l-a vazut
inarmat si cu atata neobrazare, l-a iD~tiintat prin cineva s a iasarepcdc afara. Talharul m s a n-a dat nici 0 important! celor zise,
dar nici Parintele nu i-a mal zis nimic.ci a continuat netulburat
Sfanta Liturghie, Cand in a a icsit din altar eu sfintele, la in-
trarea cea mare, turcul a inceput a tremure pe loc, t a r a s apoata iesi afarii, cacm.se imtca legat cu 0 legatura. nevazuta,
A patit asta cand l-a vazut pe Parintelc Arsenic cu Sfintele
daruri, ca nu p~e~te pe p.amant, ci merge prin aer, Dupa ce aintrat eu Sfintele in altar, Parintele i-a ficut scmnturcului sa.
plece. Numai atunci turcul s-a simtiteliberat §i a iesit afara
din Biserica tremurand, dupa care a cazut la pamant ca mort
intr-un coil.
Dupa ce s-a terminat Sfanta Liturghie ~i toata lumea s-a
impra~tiat pe la casele lor, un epitrop I-a vazu t pe talhar cazut
jos intr-un coif si i-a spus lui Hagi efendi:
- S a am binecuvantarea ta, dar turcula cazut acolo la
pamant ca mort.
~ Bine, i-a spus Parintele.
Cand a terminat siel in altar ~ia iesit, a mers si l-a ridicat
~inumai asa S-3pututtine pe picioarele sale. Dupa ce i-a f8.cut
observatii aspre, a spus epitropului:
- Da-i cinci bani, flindca azi sunt Pastile.
Dupa aceea a plccat vindecat, d ar ~icutremurat si, adunan-
du-i pe toti turcii (tetii) cc ineonjurasera satulau plecat infri-cosaji. .
_ __ f/ .) irintele Arsenic a mers de multe ori s a se mchine lac_go~ Sfintele Locuri. Ne sunt cunoscute numai cinci , c a l a -torii. Cand a mers a treia oara, s-a intimplat UD . fapt minunat
in Biserica Invierii, pe care l-au spus d ua aeeea inFarasa cei
ce au fost impreuna ell Parintele.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 52/63
102
"tn vremea Sfintei Liturghii, dupa iesirea cu Sfintele
Daruri, slujindsi Hagi efendi cu multi preoti ~i arhierei, a
tralucit fata lui Hagi efendi si ne-au intrebat" - spuneau
farasiotii ce au fost Ia Sfintele Locuri - "Iceilalfi preoti si1 le
spunem eeva despre viata ce 0 duce Hagi efendi al nostru",
Faptul acesta l-am auzit de la bi1tranul Prodromu ~i de Ia
alti farasioti bi1trani, dar nu m-am interesat de faptele din
locuri Indepartate, facandu-sc atat de multe chiar in Farasa.
in 1971, intamp,liUor, intr-o discutie, am auzit despre faptulacesta de la batranul Iosif Neoschitiotul (actualmente la
Manastirea Vatoped), fapt pe care ell-a citit in cartea Parintelui
Joachim Spetieris, ",Despre Dumnezeiasca imparta~ire", unde
se spune ca a fast si aeela tmpreuna-Iiturgbjsitor, Dupa ce am
cititeu insumi un exemplar al clrtii, am incercat sa aflu dad.traiesc fiii acelor farasioti care au fost impreuaa eu Parintele
Arsenic in acea calatorie. Dupa tipiculce-I avea Parintele
Arsenie, s a mearga la fiecare 10 ani la Sfintele Locuri, ~i
deoarece prima data. a mers dupa hirotonia sa in preot (cam
in l870), am socotit ca cea intru care s-a intimp.lat faptul
acestatrebme sa fie a treia cali1torie, adica in jurullui 1890.
Faptul aeesta este cunoscut chiar ~i eelor din satul Horisti
(Moise Koglanidis, Vasile Karopulos, etc) ~idin satul Petrusa
(Anestis Karausoglu, etc) din zona Dramei.Din extrasuleare urmeaza povestirii minunilor Parintelui
Arsenic, poate int,elegeoricine c a ~iacesta iese din mireazmaduhovniceasca a lui Hagi efendi.
Extras din cartea "Despre Dumnezeiasca tmparta,ire",
a Piriintelui Ieaehlm Spef;ieris,ed. a nI~a;K. Rodi, Atena"1937),•
.. In a doua dummied dupii Duminica Ortodoxtei, inBiserica lnvierii din Ierusalim liturghisitor era Patriarhul
Nicodim, impreund liturghisitori 6 arhierei, 12 ierodiaconi ~i
103
peste 40 de preoti. Mulli dintre preoti erau din Rdsiir.it, din
Rusia si din alte piirJi. Eram si eu intre preotii liturghisitori.
Dupii Intrarea cea mare, cdnd patriarhul rostea rugdciunea
si binecuvdnta ~fintele Daruri unuia dintre preotii liturghi-
sitori i-a strdlucit fa/a, Iucru ce mi-a fiicut 0' vie impresie.
Preotul acesta s a fi avut vdrsta de 70 de ani. Am intrebat pe
alii preoti: Cine este preotul acesta? Mi-au rdspuns cd e din
Kapadocia # a venit s a se inchine. Am intrebat ~i dupd Sjdnta
Liturghie:- Au venit ~i altii din locul acela de unde este preotul
acesta?
- Da, mi-au rdspuns, au venit # alJi inchinatDri impreundcu el.
Atunci am spus unui ierodiacon:
- Terog, du-te ~icheamd pe unul sau dol fnchindtori care
au venit impreund cu preotul acela.
Ierodiaconul i-a chemat ~iau venit trei.
- Sunteti din locul de unde este ~ipreotul care a liturghisit
azi? - i-am tntrebat.
- Da, au rdspuns aceta. Suntemdin acelasi loc #preotulacesta este al nostru.
- Ce via/a are? - ii intreb din nou. Este preot bun?
Iar aceia mi-au rdspuns:- Este un om sfdnt, face minuni, incd: numai de citeste unu:
bolnav se face bine. $i nu numai no! fI avem de' slant" dar iiturcii, deoarece $i IDrleface minuni ~ile vindecd balnavii.: ' '.
Pentru nematerialnicul om al lui Dumnezeu, Psrintele
Arsenie, lucrau legile duhovnicesti, Desi traia a cuns ~ifugea
de slavele lumii, l-atradat harul lui Dumnezeu.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 53/63
l O o t
a n a aiei viola $i minunile Parintelui Arsenie se
refera la epoca in careel a trait in Kapadocia.
Dar imi spune gandul di cea mai mare lucrare
dumnezeiascaa Sfiintului Parinte abea acum incepe, ~i deja a
inceput dupa adormirea sa in Grecia, d u pa ce s-au odihnit
putin mul t -os ten i te le sale oase sfinte 1 'npamantul binecuvantat
al Insulei Kerkira". Asa cum am spus mai sus, inca din 1970,
de la primele lui aratiri, Uimaduie~te continuu. Sta.ntul Parinte
Arsenie, pana azi a vindecat pe multi de diferite boli,cand
aceia l-au chemat cu credinta si evlavie. Nu vorbesc eu despre
aceste minuni, ci aceia ce s-au vindecat le pot marturisi din
recunostinta fala de Sf'ant si spre slava lui Dumnezeu.
Harul lui Dumnezeu nu este un bazin a Carol apa se imputi-
neaza ~i apoi se goleste, ci un izvor nesecat,
Este firesc, ered, sa ajute mal mult acum decst a ajutat
atunci cand a trait pe pamant, deoarece acum se ai1a. lang!
Tatal Cel ceresc si, ca un fiu al Sau, ell indrazneala ce a ca~-
tigat-o de mai inainte, poate primi si mai mult har pre a veni
degraba la oamenii indurerati, pentru a-i ajuta dsndu-levindecarea potrivita ..
Marea lui nevoinja de mai inainte pentru dragostea lui
Hristos, impreuna cu mare a lui dragoste si smerenie, i-au
pricinuit 0mare sporire duhovniceasca, incat acum poate zbura
.) Insula Kerkira este numita "pamant binecuvantat'', deoarece aiel se aflA
fntregi ~i nestricate Sfintele moaste ale Sfantului Ierarh Spiridon,
Arhiepi copul Trimitundei,
105
ingereste bucurandu-se, caci ajuta astfel mai mul t i oameni
indurerati si astfel se slaveste mai mult numele lui Dumnezeu.
Acum Hagi efendi (Parintele Arsenie) nu alearga cu
picioarele si nu se oboseste, ca saajunga la bolnavi, sa le
citeasca rugaciunea potrivita ~j sa-i vindece, ci zboara user ca
un Inger de la un capat al lumii la altul si poate ajunge la toti
credinciosii care Ilcheama ell evla ie,
•
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 54/63
an ntele A rsenie a p ro po vad uit O rto do xia d re pt,
p rin v ia ta I U E ortodoxa .
Si-a topit in nevointa trupul sa u prin fierban-
~eaIadragostei faf! de Dumnezeu si a topit sufletele prin harul
eel dumnezeiesc,A crezut eu tarie~i a vindeeat multi credinciosi si necre-
dinciosi.
Putiae cuvinte, multe minuni.
A trait muite experienje mai presus de fire ~ . ia ascunsm ultel .
lnliuntrul cojii sale tari a ascuns dulcele sau rod duhov-
mcesc.
Parinte foarte aspru cu sine, dar ~iParinte foarte milostiv
fata de eopiii lui. Nu-i loveacu Iegea, cicu miirimea de suflet,
cu sensullegii.
Ca liturghisitor al Celui Prea ina It nu calca pe pamant ~i
ca. lmpreuna-liturghisitor stralucea in lumel
Dumnezeu l-a slavit pentru cit necontenit, prin viata sa
sf'antasi el apreeslavit numele lui Dumnezeu, Caruia I secuvine toata slava in veci. Amin.
107
recum am pu si mai SU, expunerea vietii
I S fantului A rsenic. m inunilc pe care le-a facut eu
arul lui D um nezeu sunt t ar a. f 'a ri it . ~i la fiecare
vizita a sa eel ce merge la farasioti trcbuie it aibi ua caietnou pentru seris. Din pricina aceasta m-am mirgmit la ccle
absolut necesare, Dar fiindca am vazut trci - patru dintre
f sp tel e Cuviosutu i Arsenie ca.difera oarecurn d e c elc c e le -a rn seris,
am considerat ea e bine i1 le · c riu ~i pe accstca, in completare,
pentru le,l aeeste cazur i poate ne VOT ajuta in vrcrnurile grele
ee le traim,
Aceste date, la inceput, mi le-a trimis pe 0 caseta niste
crestini evlaviosi din Ghianita, ce le auzi er a de la 0 femeie
din Farasa de 90 dew, numita Agata, stabilita la Ghianita,
Fireste, dupa ace ea am v iz it at -o insumi in 1 9 82 . lu cr u c e r n- a ajutat
nespus sa-m i am intesc m ulte d in cele ce auzeam pc cand cram
mic . $i dupii Iceam lu at le ga tm a s ic u a lli b a r b a t i s er io s i, m - am a se za t
§ i le-arn seris.
~. data Parintele Arsenic a merslmpreuna eu alti sateni it
UZ slujeasca la ."Sfantul" (Sfentul Arhanghel Mihail),
Bisericuta aceasta era departe de sat ca la 0 o r a ~i jumatate.Acolo in apropiere multi farasioti iiavcau ogoarele lor si
state au pe lac toata perioada de vara, p a D a la transul roadelor.
D u pa ce P arinte le a term inat S fanta Liturgh ie a luat aghiazma
~l a lnceput sii stropeasca ogoarele. Unii dintre lllchinatori iI
urmau, iar a1tii ramasesera H inga bisericuja, asezati la umbra .
unui copac, Copaculacela avea pe ramurile lui ate ~i fii~ii
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 55/63
JlIM
legale de oamenii suparati rnai mult decat frunze. Atunci cand
so imbolnaveau oamenii ce locuiau acolo, [anga ogoarele lor,
fiindca nu le era usor s a rnearga la Hagi efcndi, la Farasa, cacicrau departe, iar biserica nu era totdeauna deschisa - fiind
proprictatea comunei 0 incuiau ca sa nu 0 profaneze turcii -
mergeau si se rugau afara lang.a bisericuta Arhanghelului
Mihail. Taiau 0 Ia~ie sau 0 ata din haina ce era pe partea de
trup bolnava ~i 0 legau de copac punand: "Sfinte, ia-rni
durerea. Tu esti Sfant ~ipoji", Si Arhanghelui Mihail vindecainda.ta pe sufennzii crcdinciosi,
totre inchinatorii ee stateau, precum am spus, jos sub
umbraacelui copac, era ~i un farasiot bogat, care locuia in
Batoum sicare a venit sa-~i viziteze locul natal dupa multi
ani. Departarea indehmgata' de petria sa l-a indepartat, din
pacate, si de Dumnezeu ~i se exprima cu obraznicie fa~a de
Hristos si de Biserica noastra. Afari de teoriile lui neghioabe,
eu care ranea pe ceilaiti cornpatrioti ai sa i simpli, a spus siunui tinar sa ta .•e copacul de care am pomenit, numindu-i pe
ceilalti pelerini inapoiati, etc. Tanarul n-a pierdut timpul, ci a
tnceput sa-l taie, darceilalti l-au impiedieat.
lntre timp s-a inters ~iParintele Arsenie de la Aghiazma
si s-a mahnit mult pentru riul Ic e l-a facut acest om ateu
sufletelor credinciosilor, Si i-a spus cu asprirne:- 'lie voi trimite aeolo de unde ai venit, Anastasie!'
Si lndepartanda-se Parintele a inceput s a se roage. Deodata
se ridica un varte] putemic, care l-a in~urat pe Anastasie ~i
a disparut, Rudele lu i s-au necajit si s-au intristat, dar Parintele
Arsenic le-a linistit:
- N u v a mahniti , Anastasie este bine la magazinul lui unde
facenegot,
De atunci au trecut multi ani tara sa aiba vreo veste despre
el deoarece aceta se rusiaa sa vina in contact cu consatenii IDuL
109
Odata, intamplator, doi farasioti trecand prin Tokati (langa
Sevastia), au vazut pe firma unui magazm numele ..Anastasie
Bartopoulos". Au ramas mirati, deoarece si-au adus aminte de
cuvintcle lui Hagi efcndi. Dupa InUUnirea aceasta, nepotului
lui Anastasie Bartopulo .Panaghioti is-a Iacut dor de Farasa
si a venit cu ceilalti doi consateni a m lui. i n s a . din pacate, ~i
acesta era vatamat de unchiul sau si nu ercdea. $i acesta a
inceput sa faca rau cu teoriilc lui atci tc.
Odata, pe cand Parintele Ar enie trccca prin centrul satului~itoti s-au sculat mergsnd CD evlavic I ia blnccuvsntarea lui,
acela nu numai ea nu s-a sculat, ci iiironiza pe ceilalti si
spunea ca fac ca batranele ce alearga in urma prcotilor, etc.
Parintele i-a aruncat 0privire si a mers mai la 0 parte sa facarugaciune, ca Dumnezeo s a lucreze pentru folosul suflctului
lui. Dupa putin timp Panaghiotis a inceput a se tavalcasca pe
pamint Satenii la inceput n-au tnteles; credeau c a . acosta i~ibate joe de ei cum fac metanii, si-i spun: "Seoall su ,
Panaghiotil Ce sunt neoranduielile ce le fad ca un copil mie
~j iti murdaresti hainele?" Dupa aceea insa au intclcs c a l-aparasit harul dumnezeiesc pentru comportamentul sau obraznic
~i s-a Indracit. Au mers irnediat Ia Hagi efendi ~i i-au spus,
La care el a zis:
- Sa-mi aduceti hainele lui s a citesc asupra lor, ca a nuv a sfa{iie. Si s a ~titi c a pe viitor va fi jumatate nebun ta r a ' afaca insa rau $i neoranduieli, Mai tarziu va merge la ogorul
Sall sa are ~iva dormi acolo cu scopul sa ave mai mult, Darin
noaptea aceea vor trece tetii pe acolo si-l vor omori §i in felul
acesta se va mantui sufletul sau,:lntr-adevar, dupa cativa ani s-a petreeutcum a pu Hagi
efendi.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 56/63
11 0
/?)Idata 0 femeie din Farasa a cazut in deznadejde, deoarece
1(j2 'barbatul ei a murit la putini ani dup.a ciisatoria lor, ~ide
ac ea ea nu mai voia sa-~i vada nici satul, nici pe oamenii lui,
traind in pester] si hranindu-se Cll buruieni, pentru ca ~i ea
contribuise Ia moartea barbatului ei. Cam dupa trei ani a venit
la Panntele Arsenic, de nerecunoscut din pricinaacelei rele
patimiri, si-i spuse:
- Hagiefendi, sa am binecuvantarea ta, tu intorci lumea
pe dos. Pe Vasilica al meu nu-l poti aduce? It i este greu?Piiriotele i-a spus:
- Fuca, foarte aspru ai petrecut doliul tau. Daca vrei ip daubinecuvantare sa te recasateresti.
- N u, eu vreau s3 .-1 vad pe Vasilica al meu! - a raspuns
aceea, Daeima voi sinucide te vei mihni?
Parintele Arsenie insa a rugat-o cu durere:
_ .SA .D U faciasta, fiiei, caci ifi vei d a s uf le ta l d ia vc lilo r!
insa aceea spunea aceleasi cuvinte fiind tulburata, AtuneiParintde a liaistit-o ,~,ii-a spus sa. mearg;l 10 pe~tera undea
stat si acolo Ii va aparea Vasilica, ca sa-l vada ~isa se impace
eu ,et lar Plrintele facea mereu rugaciune eu durere,
De cum a ajuns in pestera, i-a aparut in vedenie Vasilidi
~i i-a spusr i.Criminalo, si aiciai venit?Stiu cine te-a trimis!
Hagi efendi, care are mare indrazoeala la Dumnezeu". Femeiasa i-a cerut iertare pocaita ~i, dupa ee a . primit-e, Vasilica a
disparut iarasi, iar ea s-a intors linistita in sat si a trait in pace
§ i in . pocaio,i.
Desi vicleanul a Impins-o s a fiepricina mortii barbatului
ei, ~itotel a adus..o dupa aceea la deznadejde ca sa se sinucida,
Bunul Dumnezeu insa n-a Iasat sa se piarda sufletul ei, pentru
robul sau eredincios, Arsenic.
11 1
J ' ? : : v data, 1a pomenirea Sfiintului Constantin, a mers Hagi
u : z efendi din sat la bisericuja Sfantului pentru priveghere.
Abea numai A n amurg a reusit s a porneascacu 5 iuchinatori,
ell Prodromu Kartinoglu, Hagi-Hristu, Hagi-Mina, eu Pro-
dromu Eznepidis ~i eu Hristoforidis pentru ca dupa cum am
aflat, u n b oln av l-a chemat in tr-o p ar te , m a raltu l Intr-alta, di n
aIt motiv, nelasandu-i ragaz. Pana sa iasa din sat s-a innoptat
si rnergeau eu greu, de aceea inso$itorH s,ii au inceput sa
murmure.
- Ce ati pa~it? - iiintreba Parintele Arsenic,
- Binecuvantarea ta sl 0 avem, Hagi efendl, dar nu vedem
- i-au raspuns aceia,
- Binecuvantatilor, nu vedeti Crucea cea luminoa i 1 , . care
merge inamtea voa tr6? - le-a spus p,a.rinte~e.
- Nu, au raspuns inchinatorii,
lntr-adevar nu vedeau nimic, ei numai Hagi cfendi vedea
Crucea cea luminoasa, Apoi le-a spus:
- Veniti aproape, ~ine~i-va de mana mea.~i astfel, mergand dupa Parintele Arsenie au ajuns la
S:ffintulConstantin unde au facut priveghere de toata noaptea
~i apoi Sianta Liturghie. Dupa aceea au iesit bucurosi afara
la loc verde, iar dupa ce au maneat eei in v,arsta discutau, in.
timp ce tinerii cantau cantAri religioase danssnd, Dcodata ins!bucuria li s-a transformat io manie, cand au observat c6 se
apropie ocompanie de dezertori din armata turca care faceau
marl talharii, fiindsi bine lnarmati. Ace§t ia erau mai rw ca
tetii, Femeile ~i copiii au inceput sa planga si a boceasca ~i
sa-l inconjeare pe Hagi efendi, Cei bitrani au mastrat pe
pupnii tineri ai satului, rugandu-i s a se stapanea di si sa nntrag,a co pustile, ca s a nu iasa dupa aceea vreun macel,
Spuneau deasemenea femeilor ~i copiilor s a se ascunda si sarlmana numai bitranii ~ w batranele. !nsa Parintele Arsenie i-a
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 57/63
112
linistit, pentru ca, mici ~i mari, toti se tulburasera .. El a spus:
- Nu v a temeti. Lasati-i s a se apropie!Farasiotii s-au simtit tn siguranta la auzul cuvintelor lui
Hagi efendi §i s-au linistit, Cand s-au apropiat aceia destnl de
aproape, Parintele Arsenie a ridicat mana ~i le-a spus:
- De Dumnezeu s a fiti blestemati si de mine legati.
Totiau ramas nemiscati aeolo unde se aflau, la aceste
cuvinte rostite de cl, Atunci talharfi au inceput s a se caiasca~isa-I roage pe Parintele Arsenie
s aIi ierte.
- Iarta-nel Sa avem binecuvantarea ta, recunoastem c asuntem niste ucigasi, Dezleaga-ne, ca s a venim s a luam bine-
cuvantare de la tine si de acum inainte s a ne facem oameni
buni,
Atunci Hagi efendi i-a dezlegat ~i le-a spus:
_Aruncatiarmelel Noi nu avem nevoie de arme! ~i veniti.. ,
aicuVeneau fiecare la rand : ; ; i i~idepuneau armelc, dupa care
au cazut la picioarele Parmtelui Arsenic eu totii cerand iertare
cu plangere. in acelasi timpplangeau si femeile si copiii de
bucurie siernotie, Prodromu Eznepidis era suparat deoarece
batranii n-au lasat pe putinii tineri ai satului s a se lupte euturcii, deoarece ~i el voia s a e rafuiasca cu ei. Nu s-a putut
abtine ~ia luat pe unul de cap ~ia inceput sa-i dea, Bunul Hagiefendi l-a scos din mainile primarului, spunaod: .Af'eterime"
(in turca: lasa-l) , Dupaaceea satenii au adunat armele, le-au
mcarcet pe mulari si le-a predat la eomandamentul turcesc din
Berek (satul Sf'antul Constantin),
Unii dintre dezertorii acestia, pe l inga.ea s-au pocait ~i si-an
schimbat viata, au devenit si crestini in ascuns ~iau plecat eu
crestinii in 1924 in ascuns si au venit in Greeia. Iar eel ce a
mane at bataie de la Prodromu Eznepidis s-a mcu t crestin si
din Suleiman s-a numit Elefterie. A venit si acesta pe ascuns
lt3
atunci eu Schimbarea ~i -a stabilit la Ghianita. in anul ~982inca traia. Avea mai mult de 90 de ani ~i-l strigau Turcolefterie.
{]/Jna din femeile musulmanului ee locuia in Farasa si-a
~ exprimat dorinja s a fie botczata de mama doamnei
Agata, care mi-a dat ace te date. l-a spus de pre aceasta
Parintelui Arseniesi Parintele a incuvdntat sa 0 aduca ascuns
in casaei, s a 0 catehizeze ~i sa sc faca na~a a ci. Dupa
catehizare a bote-zat-o~ia numit-o Elcftcria. S-a imparta~itnumai de 3 - 4 ori, ~i asta in ascuns traind ca si crestinii eei
ascunsi. Din clipa in care s-a botezat Elefteria s-a prcfacut
bolnava ~.iastfel n-a spurcat Stan1u~Botez ca turcul, barbatul
ei, FHndca iiera greu in mediul necredincios al easci ei, Bunul
Dumnezeu a eliberat-o repede ~ia luat-o alaturi de El. Deodata
s-a imbolnavit ~i a stat putine zile la pat. A ccrut sarmana sa
seimpArta~easc.a. dar Ii eragreu sa mearga la Hagi efcndi,
precum ~imai greu iie a lui Hagi efendi sa mcarga la casa ei
si sa 0 imparta~eaca ea pe 0crestina ascunsa. Bunul Parinte
in a a-a Iasat-o neimp~ita. A luat un mar foarte mic, a facut
0' gaur-i mica inel, a pus i.nauntru putio din Sfintele Tainc ~ ma astupat din nou gaura marului. Apoi a spus nasei ei s amearga s a 0 cerceteze si s a gaseasca prilej bun sa-i dea s a se
imparta~easca .. Nasa ei a luat marul. cu evlavie ~i bucurie inmiwnile sale '~icu ele Inerucisate pe piept a rners s a 0 cerceteze,
Elefteria ea 0 nou-luminata cum era, a intuit asta si eu f a t atransfigurata i-a spus: ,Jiri tos, uf1etul meu", desi nu-i trecuse
prin minte ca Da~ae i i-ar putea aduee Sf3nta Paine. Aceea a
scos apoi marul ~ii-a dat, ~i astfcl binecuvantatul suflct s-aimpartii~jt.
Dup3 Sianta tmparta~anie i~idadu cu pace ufletul sau lui
Hristos, Atunci na~a ei alergatulburata Ia Parintele Arsenic
si iispuse:
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 58/63
- Hagi efendi, sit am binecuvantarea ta, dar Blefteria
moare. Ce se va intamplaacum? 0 vor spina turcoaicele?
- Nu te nenni~ti, i-a spns el,
Dar aeeea iara~i a inccput din nou:B Ce seva 'intampla Hagi efendi?
~Lasa, ise va soeoti ca. o baie, a ri.SPUDS, Pirint,ele.
N8§a ei e ra ne lini~ ti ta pcntru asta, pentru ,e a musulmanii
considera ca botez baia Ic e 0 fac mormlui ~i cred ei ise iarti
toate pacate.ie ce le-a recut in viali. Pireste, aceasta e 0in~e~are
~i inca mare.
Fiind,ea nasa ei mereu ilnecajlca pe PArintele Arsenic io
privintaasta, Parinte~'c a fest nevoit sa~i spuna;~ ~Ei, ce erezi? Dare, voi lasa pe turcoaice s a spele pe aceea
pe care am botezat-o?
~i facea neiucetat rugaciune pentru El,efteria.
Ce se intampHi? in toate zilele acelea, mainil,e tuturor
turcoaicelor ce au vrut s a spele trupul cre§tin.lei moarteau
ramas int,epenit'e. Astfel incat turcii a u fast nevoiti sa 0.
iOgJoape tn cimitirul turcesc fir,l ;s a .0 spele,
Hagi efendi i-a citit de departe slujba inmormantirii $i
continua s a se mage. ~i iata ca.se petrecu ~, i altceva,
Blefteria a inecput sa se erate in fiecsre noaptein easa ei
~,iell manie sa rastoarne toate Iuer ur il e d in eosa,isa.le spunij:- De ce r n a cbiDUi~iaid. in iad, in . cimitirul vostru? Sa m a
seoateti repedede aicisi . s a r n a dueeji la casa mea, la cimitirulcre,tinilor.
Lucrul acesta 8-;8 faeut zile de-a randul" p a n a ce familia
turceasea nu a mai putut rabda ~]au mers la Parintele Arsenic
~i i-au spus:
- Hagi efendm,sa avem binecirventarea ta, suferim m ult in
casa noa t r a de la femeia cea m.oan!. Numai tuveiafla sea-pare. Mereu, infiecaee noapte ne chinuie~te § .i neintoarce casa
114 11 5
cu susul In jos ~~ne spune s a 0 tngropam in eimitirul vostru.
P:arintele a spus atunci turcului, barbatalui ei;
- Ce r n a tn.trebi pe mine? Eu sunt grcc ~] tu turc . . F a . ce. ,vreu
- Nu, Hagiefendi, DU vreau sa fae nirnic tara bine-
c uv an ta re a (La ,a s pu s acela
Atunci Parintele Arsenic i-a spus:
- j 1 i \' 10m f ac e u n pogo lim fu lt Dezgropati-o voi si aduccji-o sa
o ingropam DOi. Intr-o margine a. cimitirului nostru. Asa s-a ~i
fiicutDupa aceea E~efteria a ,aparut bucuroasa in casa turccasca
~i le-a spus:
- Sa tdliti 0 mie deanil Acum mlaflu in rai in lumina si
bunatatHe l ui Dumne .z eu .
.Io.felul acesta dumnezeiesc, ih carea lucrat Hagi efcndi,
a domesticit pe barbarH turd ~ m i-a pus pe ganduri prin lucrarca
v,adita a eredintei celei dreptea ere~tinitor ~iastfc1 a aparat
in ,a~eiani grel, pecredinciosi de cei necredinciosi ca sa nu
le creeze probleme. s . a avem parte de binecuvantarea lui.
Amin.
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 59/63
II)
unul Dumnezeu s a odihneasca ~i sufletele
credinciosilor acelor care au tinnt cu evlavie
traditiile Sfintilor Pm-inp ai Bisericii noastre,
pastrandtn memoria lor curata viata ~i petrecerea Stantului
lor Parinte Arsenie din Kapadocia i~iastfel daruindu-le eelor
mai tineri! Celor vii, care au daruit aceste date, mai multe sau
mai putine, ~i au ajutat a se scrie viata lui, Sfintul Parinte s aIe dea mereu binecuvantarea sa cea bogata.
Amin. .
117
iN.LOC DE POSTFATA
Privit dintr-un ungh,i de vedere de primordiald
insemndtate, veacul al XX-lea de fa Nasterea Mdntuitorului
Hristo este ~i acela in care ostile intunericului nu au
precupetit nici un efort, tactioi; , s ,trategie sau mestesugire spre
a-l transforma in veacul cOIJ/uziilot' axeologice, valorice. Prin
extremde numeroase slugi alent alese fi minutios scolite fn
labirintele sale infemale, dibac; pregii ti te in a insela, amdgi,
imoxica ~i ziiplici pe cat mai multi ~mat ales dintre eel simpli
fi ,inca fragUi #neinterneiaJi in ale cre 'd 'in~le i ,?Jre a-i arunca
in priipiistiile liira fund ale necredintei, mincinoaselor ~i
relelor credinte, neoidolatriei ~ineopliganatii/ii - iadul a Intins
omenird mai mult« ~imat sofisucate curse, capcane ~i latur!deed! oricdnd; Nu putini dintre acestt slugoi at diavolului celui
uciga~ de oameni . t tata al mineiunti, unii chiar foarte
inle.lepJi in riiutate. S-QU trlidui,t din rasp uteri, ,Ii loveasca
in inima credintei poporului lui Dumnezeu: in faptele ~i
lucriirile cele m ai p resu de fire; CQvariind au clzimband
rdnduiala firii •. intr-un cuvdnt, in minunile siivar~ite de
Mcmtuitorul Hristo . de Prea urata Sa Maica , de ingeri #de sfinfi.
[mpotrtva acestora, lmpdratul eel nebiruit al bine-
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 60/63
1 1 X
cuvdntatei Sale osti ceresti Ii piimdntqti, Domnul nostru Iisus
Hristos, a chemat la lucru pe ogorul ~i in via Bisericii Sale
,dreptliivitoare lucrdtori oslirdnici. smerili Ii r:avnUori spre ae i cusi in toatd fapta cea bunii, vrednicd de mirare Ii de
lauda. Unii dintre acestia, dupa ce au pariis;t cu desQ.wirlire
toate cele inveselitoare ale acestei lumi, dovedind in silvar-
sirea lucriirii lor 0 iubire neostoitd de osteneald, pocdinlii
smeritii; rugiiciune adiin'ca Ii fierbinte, statomicie .neclintitd
$i vitejeascd fndelunga rdbdare au primit de /a $'tiutorul
inimilor iiPuitorul de nevoinJii chiar #po turi de comanda;entre acest! ale# intre alesi se numiirii ii S/antul Arsenie
Capadocianul, Noul foedtor de minuni, precum §i biograful
ii urmiitorul minunatei sale vieti, Cuvio ul Paisie Agbioritul.
Din inima sa mare, smeritd $i ptind de rara virtute a
reeunoltiinlei, Pdrintele Paisie ,aizvodit ji aceasta opera pUna
de 0' alea [i mireazmd du ho vn ic ea sc d ~ a treia c an e ajunge in
mdinile cititorulu» romdn - ca un prinos deadanca mul/umire
adus maYieluisiiu compatno: capadocian it jarasiat. Siantul
Arsenie, boteziitor al siiu ~i inainte viizdtor al chemdri! sale
de sus In fngereseul cin monahal.
Lectura atentil a celor trei marl capitole ale ,lucriirii de
fatii. lasd un gust de 0 dulceatd cereascd in gurile noastre
liiuntrice. de gand~prill. care tragem duh,. clicio hranlid'uhov-
nicea cd deopotriva intiiritoare, pli icuta # insiinii to#toar;€
arareori se mai aflii la autorti de literaturii a gh io gr afic ii a i
acestut sfdr~.it de veac "grozav", cum l-a caracterizat in
proorocirile sale Cuviosul grec Agatanghei (sec. XIII) ..
Partea tntdia ni-l injalijeazti - in implitatea stilului sdu
auu de firesc, smertt # de un farmec inconfundabi.l - pe
Cuviosul Pat ie ca un vrednic urmdtor al mull iubitorilor de
'fil~I)'# sfin1ire Cuvia~i Serapion de Tmuis ~i Simeon Mata-
- =-_ --
119'
frastul. fntr-adeviir, ,g,andul nt se fnjioarii c,umplit daeli s tam
$i cumpdnim ciifiIrii un cdutdtor si cercetdtor de competenta,
tenacitatea # acrtvia Piirintelui Paisie, a Comoard, 0Cetate
si 0Lumina duhovnicea cd precum este S lan tu l Arsenie, arftputut riimdne pe veci necunoscutd binecredincio ului popor
ortodox de pretutindeni, ascunsd sub obroacele uitarU,
nepasarii Ii meschiniiriei omenesti. si ale vicleniei, pizmei #riiutalii diavolesti. Me ajul ce ni se transmite in aceste vremuri
ednd prea mulJi (Ii chiar cu Y o ; i , e # ,eu jliin/iil) nesocotim
sfatul Piirintilor egipteni de a nu pune ceea ce este "sublucru", pe te ceea ce este "lueru" ne apare in toatd evidenta
so. lumineasd: a pun« activitatea social-filantropocii mai
presu de idealul sfinteniei ii de cei ee au viirsat sudori,
lacrimi ~i s6nge din inimi indU1lerate i': incutremurate spre a
si-l insulf prin intreaga . 1 0 . 1 ' j i . i 7 : l l i i # v.iajii este eel 'f laipiigubitor # f n tr is ti it or l uc r u pentru B is er ic a l ui H r is to s. Incii
o·data Cuviosu/ Raisie neface dovada (daed vreunii mai aveau
nevoie de ea!) gradului ii mii urii in care si-a insusit celebrul
afo~ism at lui Aristotel: "Prieten imi este Platon, dar mai
priete« fmi este adevi irul" .
Partea a doua si a treia ne captiveazd pan i l intr-auit, incdt
amupm de uimire vlizdnd pan i i tn tru ca t poate ji Dumnezeu
de minulult tntru Sjinlii Sd;,. cat sunt de nesfdrsite .~i
imprevizibile modalitiitile in care $i~afiicut minunate toate
voile Sale' int,,, diinJi;, dupa dumnezeescul psalmist. Este eu
putinld ca ln secolul al XX-lea, al marilor apostazii, al ratiunii
truf£1/es i gaunoase in marea ei ujidenJii de sine sa .~emat
.savarleas,ca minuni ca in vremurile apostolice ~i post-
apostolice, ale singurilar mari fiieiitori de minuni Nicolae ji
Spiridon, ale purtiitorilor de Dumnezeu ~v'iaclitoril'or de
minuni mucenici ~i Cuvios: din gldograjiile ii Paterlcelevremurilor dinainte? Mult incercata Intru piitimiri, ades
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 61/63
12 0
rastignita gi pururea inviata Ortodoxie greacd ner,iispunde
afirmativ, pundndu-ne inainte pe fii ei eel binecuvdntat: Iialesi.
Dupii cum in partea fntdia Cuviosul Paisie ne-a ararat
cum se demonteazd intdia cursii a vriijmasului, 'de laextrema
de jos, (a indolentei, ineriiilor si socoteiilor usuratice §i
marunfeleomene§ti incurcate prin §iretlicuri diavolesti), prin
tot ce scrie tn Viala §;Minrmile Sfantului Arsenie, Cuviosul
Paisie ne arata Ii cam carear trebu; safie ,fniil/imile §llIcizetei
dllllOVl;Jicesti. pe care atle/ii lui Hristos doritori de cununilenevestejite ale sfintenie; sunt datori sa le depa§eascii. I n acestfel, ca un Pdrinte iubitor §i prea grijuliu, el ne izbii.v~te ii
de capcana neprietenului de la ex tre ma de sus, aceea a pro-
nun/arilor priptte, aexaltdrilor usuratice # copildresti ale
celor ce ar dort s a facli,de s-ar putea.§i canonizdri peste
noapte, adiiugdnd fa groaznica ispitii: aetuala a in:flaJiei
cuwlntulu. i . pe a cee a, c u m ult mai d e t em u. t~a in fla /ie t d e s fin Ji
afla/i numai in capetele infierbdntate de temperatura demo-
nieii a idolatriei duhovnicesti ale celor ce nici nu cunosc
indeajuns toate criteriile de canonizare a le o rt od ox ie i, p re cum
gi durata acestor eautari , §i nici nu au 0preocupare tatomicd
de a pune inceputul ee l bun al s fi n li ri i v ie /i i lor.
I n inckeierea r;dndurilor de faJii, pe care recitindu-le nu
ni se par ,decat nilte btiiguieli, potrivite numai unor tncepi i tori
asemenea noua, nu putem s a nu reamintim ultimele cuvin:te,
pe care sfantul A . I ' ; en ie le-a rostit in a cea sui via /a de pe pa tul
sufefintet sale pdstoritilor siii.: «Sujletu.i, . de s,uflet sa v a' il lgrij i/ i mai mule §i nu de fn"p, care va merge in piim an t #-1
VOl 'mdnca viemdi;» Cine a avut fericitul prilej de a e inchina
la sfinteie moaste ale marelui farasiot in Biserica Sthastriei
de la Suroti,.a WJzut co. ele au uimitoarea culoare (chiar si
pentru niste oseminte sfinlitel) ariiiniu aprins, asemdndtoare
12 J
roeilor de pe muntele Sinai, unde S-a pogordt Dumnezeu.
Cum dar nu vom aldtura # nevrednicele noastre glasuri
celor ale milioanelor de crestini binecredinciosi, care zi ) f O i
noapte strigd, eel';multumesc ~i laudd pe acest Nou Moisi, pe
Noul fiicdtor de minuni al Ortodoxiei ~i al lumii lui Dumnezeu:
«Sfinte Ptirim« Ar.-enie, priveste din inliLJimileceresti cdtre
noi;fit tai cei necredinciosi, puJin credinciosi, reci, cdldicei,
mult piiciito# Ii cumpUt fn~elali de vicleniile trupesti, lumesti
si diavolesti, Ii cuprinzdndu-ne pe tali in vdrtejul sfintit al prea
putemicelor tale rugaciuni. strdmutd-ne §f pe noi in fericitaviala de veci, cdreia te-ai flcut ales mostenitot; co. imprez.rni i
cu tine s a sldvim pe Prea Sjfinta Treime, pe Tatdl, pe Fiulli
pe Sfilntul Duh, in nesfdrli/ii veci. Amin.»
6 august 1999
La Praznicul Schimbarii la J a J a a Domnuiui,
Dumnezeului si Mtintuitorului nostru Iisus Hristos,
Editorii
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 62/63
CUPRlNS
Actu! patriarhal privitor fa canonizarea Siantului Arsenie
Capadocianul .
Troparul, condacul ~imegalinaria Sfantului Arsenie .
inaintecuvantare .
Partea lntaia .•
Partea a 2-a:
Viata SiantuluiArsenie Capadocianul (Hagiefendi). . . . .. 35
Par te a a . 3- a:
Minunile Sf'antului Arsenic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 77
1n loc de postfata . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ... . . . . . . . .. 119
12 3
7
10
11
15
-- - _ - ---- ------
8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul
http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 63/63
•e
apa
docia-
nul
No-
ul
faca-"torde•
ml•nunt