S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 5 octombrie 2011
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Studenţi fără
bacalaureat?!”;
- Minerva Boitan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Pensionarii salvează bugetul
României!”;
- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Bacalaureatul PSD este o
farsă jucată performanţei”;
- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Votul prin corespondenţă:
egal, chiar prea egal!”;
- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „La vremuri noi,
oameni noi”;
- Alexandru Cordoş (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Eşecul politic, social şi
economic al Guvernului Boc: închiderea fabricii Nokia – Jucu, Cluj”;
- Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică având ca subiect delimitarea de acţiunile
iniţiate de secretarul general al Camerei Deputaţilor prin care cetăţenii sunt induşi în
eroare cu privire la o pretinsă susţinere de către Parlamentul României a unor structuri
ilegale din domeniul justiţiei;
- Trifon Belacurencu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Minciunile Guvernului
Boc în legătură cu transpunerea Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile”;
- Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Burţile goale cer: «Facultatea
trebuie să devină obligatorie!»”;
- Florin-Mircea Andrei (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Summitul
Parteneriatului Estic de la Varşovia”;
- Mihaela Popa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Proiectul «Facultate fără Bac»
arată disperarea PSD”;
- Dorin Păran (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Munca decentă”;
- Alexandru Mocanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Recensământul”;
- Mihai Niţă (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Greşelile istoriei nu trebuie
repetate”;
12
- 2 -
- Orest Onofrei (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Absurditatea iniţiativei PSD
«Facultate fără Bac»”;
- Mihail Hărdău (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „În numele risipei electorale”;
- Ion Rotaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Să vă îmbolnăviţi bine!”;
- Gavril Mîrza (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Incompetenţa Guvernului Boc
alungă investitorii străini”;
- Adrian Ţuţuianu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Priorităţile românilor şi
priorităţile PDL”;
- Constantin Tămagă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Deveselu – punct
strategic pe harta lumii”;
- Laurenţiu Florian Coca (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Internaţională a
Persoanelor Vârstnice”;
- Gheorghe Pop (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul României scoate la
mezat pe bani mărunţi companiile energetice de stat”;
- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Noua criză şi impactul
asupra României”;
- Ioan Mang (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ministerul Educaţiei nu respectă
Legea educaţiei naţionale”;
- Gabriel Mutu (independent afiliat Grupului parlamentar al PSD) – declaraţie politică
având ca titlu „Intemperii politice, USL rezistă”;
- Vasile Mustăţea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „România – ţara tristelor
recorduri”;
- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „PDL, un nou început, la final de
mandat”;
- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „«Nokia», doar vârful
aisbergului”;
- Marian-Cristinel Bîgiu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Comisia Europeană:
«Regionalizarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României»”;
- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declaraţie politică având ca titlu
„Românii şi România au nevoie de soluţii”.
2.
Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru.
59-64;
65-66;
66-68;
75
- 3 -
3. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale Senatului:
– domnul senator Ion Toma trece la Comisia pentru privatizare şi administrarea
activelor statului.
64-65;
66;
68;
4. Aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Senatului:
1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări:
– domnul Toni Greblă – preşedinte
– domnul Iulian Urban – vicepreşedinte
– domnul Florin-Mircea Andrei – secretar
– domnul Augustin-Daniel Humelnicu
– domnul Ion Ruşeţ
– domnul Ioan Chelaru
– domnul Adrian Ţuţuianu
– domnul Dan-Coman Şova
– domnul Marian-Cristinel Bîgiu
– domnul Ioan Ghişe
– domnul Cseke Attila-Zoltán
2. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital:
– domnul Ovidiu Marian – preşedinte
– domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota – vicepreşedinte
– domnul Vasile Mustăţea – secretar
– domnul Vasile Pintilie
– domnul Alexandru Mocanu
– domnul Dorin Păran
– domnul Viorel Arcaş
– domnul Cezar-Mircea Măgureanu
– domnul Gheorghe Marcu
– domnul Marius-Petre Nicoară
– domnul Dan-Radu Ruşanu
3. Comisia economică, industrii şi servicii:
– domnul Varujan Vosganian – preşedinte
– domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza – vicepreşedinte
– domnul Florin Constantinescu – secretar
– domnul Dorel Jurcan
– domnul Mihai Niţă
68
- 4 -
– domnul Radu-Mircea Berceanu
– domnul Iulian Bădescu
– domnul Vasile-Cosmin Nicula
– domnul Vasile Nistor
– domnul Liviu-Titus Paşca
– domnul Gyerkó László
4. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală:
– domnul Petre Daea – preşedinte
– domnul Tiberiu-Aurelian Prodan – vicepreşedinte
– domnul Fekete-Szabó András-Levente – secretar
– domnul Orest Onofrei
– domnul Gheorghe David
– domnul Alexandru Pereş
– domnul Ilie Sârbu
– domnul Gheorghe Saghian
– domnul Constantin Tămagă
– domnul Vasile Mustăţea
– domnul Vasile Nedelcu
5. Comisia pentru politică externă:
– domnul Titus Corlăţean – preşedinte
– domnul Ovidius Mărcuţianu – vicepreşedinte
– domnul Radu-Cătălin Mardare – secretar
– domnul Augustin-Daniel Humelnicu
– domnul Marian-Iulian Rasaliu
– domnul Viorel-Riceard Badea
– domnul Georgică Severin
– domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu
– domnul Raymond Luca
– domnul Romeo-Florin Nicoară
– domnul Markó Béla
6. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului:
– domnul Marius-Gerard Necula – preşedinte
– domnul Romeo-Florin Nicoară – vicepreşedinte
– domnul Trifon Belacurencu – secretar
– domnul Constantin-Sever Cibu
- 5 -
– domnul Petru Filip
– domnul Dumitru-Florian Staicu
– domnul Gheorghe-Pavel Bălan
– domnul Sorin-Constantin Lazăr
– domnul Tiberiu-Aurelian Prodan
– domnul Emilian-Valentin Frâncu
– domnul Günthner Tiberiu
7. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:
– domnul Teodor-Viorel Meleşcanu – preşedinte
– domnul Nicolae Moga – vicepreşedinte
– domnul Mircea-Marius Banias – secretar
– domnul Nicolae Dobra
– domnul Toader Mocanu
– domnul Sorin Fodoreanu
– domnul Viorel Arcaş
– domnul Şerban Constantin Valeca
– domnul Gavril Mîrza
– domnul Mario-Ovidiu Oprea
– domnul Sorin-Serioja Chivu
8. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială:
– domnul Petru Başa – preşedinte
– doamna Mineva Boitan – vicepreşedinte
– domnul Alexandru Cordoş – secretar
– domnul Cristian Rădulescu
– domnul Alexandru Mocanu
– domnul Ion Ruşeţ
– domnul Laurenţiu Florian Coca
– domnul Mihăiţă Găină
– doamna Elena Mitrea
– domnul Cornel Popa
– domnul Albert Álmos
9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport:
– domnul Mihail Hărdău – preşedinte
– doamna Ecaterina Andronescu – vicepreşedinte
– domnul Nicolae Robu – secretar
- 6 -
– domnul Ion Bara
– doamna Mihaela Popa
– domnul Ioan Mang
– domnul Nicolae-Dănuţ Prunea
– doamna Doina Silistru
– domnul Corneliu Grosu
– domnul Bokor Tiberiu
– domnul Tudor Panţuru
10. Comisia pentru sănătate publică:
– domnul Ion Rotaru – preşedinte
– domnul Iosif Secăşan – vicepreşedinte
– domnul Corneliu Grosu – secretar
– domnul Mircea Cinteză
– domnul Şerban Rădulescu
– domnul Tudor Udriştoiu
– domnul Liviu Câmpanu
– doamna Minerva Boitan
– domnul Paul Ichim
– domnul Günthner Tiberiu
– domnul Vasile Ion
11. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă:
– domnul Sergiu-Florin Nicolaescu – preşedinte
– domnul Bokor Tiberiu – vicepreşedinte
– domnul Radu-Alexandru Feldman – secretar
– domnul Gheorghe Bîrlea
– domnul Ioan Sbîrciu
– domnul Valentin-Gigel Calcan
– domnul Georgică Severin
– doamna Lia-Olguţa Vasilescu
– domnul Alexandru Mazăre
– domnul Mircea Diaconu
– domnul Cristian-George Ţopescu
12. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi:
– domnul Frunda György – preşedinte
– domnul Emilian-Valentin Frâncu – vicepreşedinte
- 7 -
– domnul Sorin-Constantin Lazăr – secretar
– domnul Ion Ariton
– doamna Sorina-Luminiţa Plăcintă
– domnul Marius-Gerard Necula
– domnul Mihai Niţă
– domnul Cătălin Voicu
– domnul Valer Marian
– domnul Puiu Haşotti
– domnul Anghel Iordănescu
13. Comisia pentru egalitatea de şanse:
– doamna Lia-Olguţa Vasilescu – preşedinte
– doamna Mihaela Popa – vicepreşedinte
– domnul Gheorghe Pop – secretar
– domnul Vasile Blaga
– domnul Tudor Panţuru
– domnul Ioan Mang
– doamna Doina Silistru
– domnul Dan Voiculescu
– doamna Anca-Daniela Boagiu
– domnul Traian-Constantin Igaş
– domnul Gyerkó László
14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului:
– domnul Valentin-Gigel Calcan – preşedinte
– domnul Gavril Mîrza – vicepreşedinte
– domnul Liviu-Titus Paşca – secretar
– domnul Sorin Fodoreanu
– domnul Vasile Pintilie
– domnul Laurenţiu Chirvăsuţă
– domnul Mihăiţă Găină
– domnul Gabriel Mutu
– domnul Dan-Radu Ruşanu
– domnul Fekete-Szabó András-Levente
– domnul Ion Toma
15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii:
– domnul Marius-Petre Nicoară – preşedinte
- 8 -
– domnul Valer Marian – vicepreşedinte
– domnul Dumitru Oprea – secretar
– domnul Nicolae Dobra
– domnul Viorel Constantinescu
– domnul Dumitru-Florian Staicu
– domnul Iulian Bădescu
– domnul Alexandru Cordoş
– domnul Cristian Diaconescu
– domnul Cezar-Mircea Măgureanu
– domnul Gabriel Berca
16. Comisia pentru Regulament:
– domnul Constantin Dumitru – preşedinte
– domnul Miron-Tudor Mitrea – vicepreşedinte
– domnul Liviu-Titus Paşca – secretar
– domnul Cseke Attila-Zoltán
– domnul Petru-Şerban Mihăilescu
17. Comisia pentru afaceri europene:
– domnul Vasile Nedelcu – preşedinte
– domnul Marian-Iulian Rasaliu – vicepreşedinte
– domnul Tudor Udriştoiu – secretar
– domnul Dumitru Oprea
– doamna Sorina-Luminiţa Plăcintă
– domnul Radu-Cătălin Mardare
– domnul Trifon Belacurencu
– domnul Miron-Tudor Mitrea
– domnul Mario-Ovidiu Oprea
– domnul Ioan Ghişe
– domnul Albert Álmos
18. Comisia pentru românii de pretutindeni:
– domnul Viorel-Riceard Badea – preşedinte
– doamna Elena Mitrea – vicepreşedinte
– domnul Puiu Haşotti – secretar
– domnul Traian-Constantin Igaş
– domnul Mihail Hărdău
– domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota
- 9 -
– domnul Avram Crăciun
– domnul Cristian-George Ţopescu
– domnul Frunda György
– domnul Anghel Iordănescu
– domnul Iulian Urban
5. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10 – 15 octombrie 2011. 75
6. Domnul senator Dumitru Oprea informează plenul Senatului cu privire la Raportul Comisiei
pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în
semestrul I al anului 2011.
75
7. Domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, informează plenul Senatului cu
privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la
Lisabona pentru Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de
modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi
combustibili marini – COM (2011) 439 final.
76
8. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 28 septembrie 2011, a următoarelor
iniţiative legislative:
– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind înfiinţarea şi
funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală; (L371/2011)
– Propunerea legislativă privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante
energetice; (L369/2011)
– Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea Statului
Român şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe
Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea
Municipiului Turda şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda,
judeţul Cluj; (L380/2011)
– Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, cu modificările şi completările ulterioare. (L377/2011)
76
9. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a Proiectului de lege pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru
consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. (L629/2011)
77
10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind darea în administrarea autorităţilor
administraţiei publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului.
(L388/2011)
77
- 10 -
11. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al
apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice
exclusive ale României. (L454/2011)
79;
109
12. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară. (L487/2011)
79-80;
109-110
13. Dezbaterea şi respingerea cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României asupra
Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 pentru
modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. (L647/2010/2011)
80
14. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea
Academiei de Ştiinţe Militare. (L473/2011)
87
15. Dezbaterea şi respingerea cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României asupra
Legii privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate
abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961. (L273/2009/2011)
92
16. Dezbaterea şi respingerea cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României asupra
Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010 privind unele
măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a
unor structuri aflate în subordinea acestuia. (L505/2010/2011)
101-102;
110-113
17. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale.
(L468/2011)
102
18. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2011 pentru abrogarea unor poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se
stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, precum şi pentru aprobarea unor măsuri cu
privire la ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul şi de transport feroviar. (L482/2011)
113
19. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 55/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. (L480/2011)
114
20. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 56/2011 pentru stabilirea principiilor de aplicare a tarifelor de deservire
generală în transportul feroviar public de călători. (L481/2011)
115
- 11 -
21. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5² din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind
administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local. (L483/2011)
(Dezbaterile vor continua în şedinţa de luni, 10 octombrie 2011.)
116
- 12 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 5 octombrie 2011
Şedinţa a început la ora 9.35.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele
Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii
senatori Gheorghe David şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Bună dimineaţa!
Daţi-mi voie să-l invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, să-şi
prezinte declaraţia politică. Urmează doamna senator Minerva Boitan.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe David:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Mi-am formulat titlul declaraţiei politice sub formă de întrebare „Studenţi fără bacalaureat?!”
Aş vrea să fac o precizare încă de la început: îi respect pe toţi colegii şi vreau să nu fie
supărat niciun coleg din punctul acesta de vedere, şi anume dacă voi prezenta câteva lucruri despre
acest subiect care este într-o dezbatere publică şi care merită să-l abordăm şi noi, mai ales cei care
suntem dascăli.
De curând, câţiva colegi, pe care-i respect, au propus o iniţiativă legislativă prin care au
avansat ideea admiterii în învăţământul superior a absolvenţilor de liceu care nu au promovat
examenul de bacalaureat. Nu mă voi opri asupra motivelor care stau la baza acestei iniţiative. Voi
spune doar că, fiind şi eu cadru didactic universitar, îmi sunt cunoscute. Problema este că ele nu au
cum să fie susţinute.
Despre şcoala românească, indiferent de nivelul ei, gimnaziu, liceu, învăţământ superior, s-a
spus – şi continuă să se invoce, ce-i drept, cu mai puţină convingere – că a dat absolvenţi bine
pregătiţi, lucru dovedit la locul de muncă ocupat după absolvire. Trebuie să recunoaştem însă că, în
ultimii ani, nivelul de pregătire a intrat pe panta declinului, situaţia devenind posibilă din cauza
unor factori favorizanţi, regăsiţi în relaxarea exigenţei la toate nivelurile. De-a lungul timpului s-au
făcut atâtea reforme încât s-a pierdut din vedere esenţialul, şi anume faptul că un număr mare de
- 13 -
absolvenţi – mă refer la cei de liceu – au încetat să mai acorde învăţării un rol prioritar pentru a
putea face faţă exigenţelor de mai târziu, limitându-se să obţină o diplomă. Pentru ei faptul că trăim
într-o lume concurenţială tot mai dură sună mai de grabă a teorie. Recentele măsuri luate de Guvern
nu-şi doresc altceva decât să schimbe o astfel de mentalitate.
Pretutindeni în lume învăţământul superior este sinonim cu selecţia la temelia căreia se află
buna pregătire, confirmată prin diploma de bacalaureat şi dăruirea pentru profesia aleasă. La urma
urmelor nu toţi cei care au parcurs liceul trebuie sau pot să fie studenţi, unii fiindcă sunt mai puţini
dotaţi, alţii fiindcă, deşi dispun de resurse intelectuale superioare mediei, s-au dedat cu lenevia, o
meteahnă pe care au deprins-o, uneori, cu ajutorul generos al părinţilor şi, nu în ultimul rând, al
şcolii. Pentru o astfel de categorie, din cauza exigenţelor mult sporite şi a măsurilor luate pentru
eliminarea fraudării examenelor, bacalaureatul din acest an a fost un şoc. Un examen din care, de
fapt, cei cu adevărat doritori să obţină o diplomă universitară au multe de învăţat, în primul rând, să
înveţe ca să poată deveni competitivi. Fireşte că nu doar ei sunt datori să reflecteze asupra acestor
lucruri. Familia, şcoala şi societatea în care trăiesc, sunt parteneri la fel de importanţi.
Iată de ce nu voi susţine propunerea făcută, ca cei cu media peste 7, ca rezultat al notelor
mai bune obţinute la celelalte materii susţinute la examenul de bacalaureat, să fie admişi – chiar şi
în condiţiile amintite de iniţiator – să devină studenţi.
Nu cred să se fi întâmplat vreodată în istoria învăţământului românesc – şi cred că nici în
alte ţări – ca toţi absolvenţii unei clase de liceu să fi promovat examenul „din prima”. Ceea ce nu
înseamnă că celor aşa-zişi „picaţi” li s-au retezat şansele de a deveni cândva studenţi sau de a se
bucura de drepturile pe care le conferă deţinerea diplomei de bacalaureat.
Mai există, apoi, posibilitatea frecventării unei şcoli postliceale, însă, din păcate, în ţara
noastră s-au împuţinat nepermis de mult. Dar aceasta este o altă problemă, asupra căreia voi reveni
cu un alt prilej. Acum mă voi limita doar să afirm că este foarte importantă.
Mulţumesc.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la masa prezidiului.)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc pentru această întrebare retorică.
Doamna senator Minerva Boitan,Grupul parlamentar al PNL, este următoarea colegă
înscrisă la cuvânt.
Doamna Minerva Boitan:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am intitulat declaraţia mea politică „Pensionarii salvează bugetul României!”.
Stimaţi colegi,
- 14 -
Dacă în 1990 în România existau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari,
raportul s-a inversat dramatic în ultimii 20 de ani: în prezent, există 5,5 milioane de pensionari şi
4,4 milioane de salariaţi, cu o consecinţă previzibilă, respectiv deficitul financiar în sistem, situaţie
motivată de politici sociale şi economice nepotrivite. Astfel, în centrul blamărilor din ultima
perioadă se află pensionarii, acei oameni atât de „bogaţi” încât sunt numiţi de ministrul care ar
trebui să vegheze asupra lor „asistaţi social”. Probabil că luxul în care trăiesc îi determină să stea la
cozi imense sau să semneze o adeziune pentru vreun partid „darnic”, şi totul pentru o pâine. Sunt
atât de „bogaţi” în ochii celor care acum ocupă jilţuri de miniştri, încât aceştia se gândesc să le
impoziteze acea „bogăţie”. Cu toţii suntem martori la greutăţile pe care le întâmpină aceşti oameni
după ani grei de muncă. Şi totuşi ei sunt aceia datorită cărora bugetul României supravieţuieşte.
Oare nu mai există strop de bun-simţ, de au ajuns onorabilii guvernanţi să se joace de-a
alba-neagra cu pensiile lor de doi bani?! Nici nu ştii ce este mai rău în România: să fii pensionar sau
să fii cerşetor?!
Potrivit specialiştilor, pentru echilibrarea bugetului pensiilor, România are nevoie de
6,07 milioane de angajaţi plătiţi cu salariu mediu pe economie. Fără a se gândi la modalităţi
economice de creştere a locurilor de muncă pentru alte două milioane de români, Guvernul, cu
profunda-i preocupare de reducere a deficitului din sistemul de pensii, găseşte că singura metodă
pentru creşterea economică este impozitarea pensiilor.
Preşedintele statului român afirma, în luna iulie 2010, că pensionarii sunt una din „zonele
cancerigene” ale bugetului de stat, iar „soluţia de vindecare” constă în impozitarea pensiilor.
Singura răsplată pentru pensionari după atâţia ani de muncă este, în fapt, o cruntă umilinţă.
Şi eu mă opun acestei umilinţe!
Cine îndrăzneşte să uite că aceşti pensionari au muncit zeci de ani pentru un regim totalitar?!
Că tot ei au ieşit cu sutele de mii în anul 1989 pentru a le oferi copiilor crescuţi cu cheia de gât o
altă viaţă, liberă şi democrată?! Şi au reuşit! Copiii lor guvernează România. Dar cu ce preţ?! Cu
sacrificarea lor, cu renunţarea la ei. Ei au cotizat la sistemul de pensii pentru părinţii lor. Noi ce
facem? Pe tineri îi alungăm din ţară, pe alţii îi dăm afară din serviciu şi acceptăm socoteli meschine
de reducere a tubului de oxigen pentru pensionari.
Cu ce au greşit aceste generaţii, ca acum să nu mai beneficieze de asistenţă medicală, să le
fie blocate pensiile şi apoi să vă gândiţi şi la impozitarea lor?!
Cred, într-adevăr, că pensionarii au încă o datorie, să mai salveze încă o dată România, dar
nu prin sacrificiul lor, ci prin votul lor.
Vă mulţumesc.
- 15 -
Şi, pentru că astăzi este Ziua Educaţiei, permiteţi, domnule preşedinte, să adresez
recunoştinţa mea şi cred că a tuturor celor din sală, dascălilor care au contribuit esenţial la formarea
noastră. Mă gândesc la dascălii pensionari şi sper din tot sufletul că actualul Guvern nu doreşte să le
transmită un ultim omagiu.
Mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, doamna senator.
Domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL, urmat de doamna senator
Doina Silistru.
Domnul Dumitru Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică de astăzi poartă titlul „Bacalaureatul PSD este o farsă jucată
performanţei”.
Cine a avut până acum nelămuriri cu privire la motivele lipsei de performanţă în
învăţământul românesc găseşte acum o parte dintre explicaţiile necesare. Ocazia este dată de
iniţiativa legislativă a unor reprezentanţi PSD pentru păcălirea examenului de bacalaureat.
Falsificarea la scară largă a examenelor şi lâncezeala din sistemul educaţional trezesc nostalgii celor
care au avut pe mână, în trecut, educaţia.
Motivaţia adusă de iniţiatorii socialişti este absolut halucinantă. Elevii neperformanţi de la
bacalaureat ar fi păziţi de tentaţia etnobotanicelor. De parcă o generaţie întreagă ar avea de ales doar
stupefiantele ca alternativă la educaţie. În realitate însă, acest demers este un monument de ipocrizie
şi populism. Există, mai întâi, un scop electoral, de a atrage în mod josnic nişte voturi cu o pomană
aruncată de la catedră, chiar dacă astfel s-ar premia ineficienţa, lipsa de interes pentru şcoală şi
nepromovarea examenului de maturitate. Asta se cere prin iniţiativa legislativă a unor parlamentari
PSD. Să se finanţeze pe bază de încredere o investiţie care s-a dovedit a fi ineficientă. Pe parcursul
celor 4 ani de studii, 100 000 de liceeni nu au fost în stare să probeze, prin examenul de bacalaureat,
eficienţa a aproximativ 1,2 miliarde de lei investiţi în ei din bani publici. În loc să dea seamă de
această stare a lucrurilor, se cere suplimentarea finanţării a ceva fără valoare dovedită cu alte câteva
sute de milioane de lei.
Mai există şi un alt fel de interes. Odată cu finanţarea suplimentară pentru aceşti liceeni
nepromovaţi, PSD are grijă să nu dispară şi unităţi de învăţământ superior din categoria a treia, în
care se regăsesc îndeosebi cele private. De fapt, iniţiativa doreşte să legalizeze foamea de bani a
unor universităţi neatractive. Locurile finanţate de la buget s-au ocupat, doar cu taxă ar mai avea loc
în sistem cei 100 000 pentru care se solicită clemenţă. Poate că o paranteză ar trebui să fie făcută
- 16 -
aici: pentru primii 100 000 s-au acordat de la buget 62 000 de burse să-şi continue studiile, iar
pentru ultimii 100 000 cerem finanţare totală. De-a dreptul incredibil! Mai mult, pentru olimpicii
României se alocă anual premii de doar un milion de lei, iar pentru nepromovaţi se solicită aproape
300 de milioane. Iată dimensiunile aberaţiei propuse de colegii noştri parlamentari din PSD.
În final, nu pot decât să-mi exprim oroarea intelectuală faţă de acest tip de aventurism
populist. O asemenea măsură ar împinge înapoi învăţământul cu câţiva ani, anulând orice urmă de
respect faţă de corectitudinea în şcoală. Ca să nu mai vorbim despre haosul care ar fi produs de acel
aşa-zis „an pregătitor”. Dar, după câte se vede, la PSD e bine cunoscută abrambureala când vine
vorba despre învăţământ. Sperăm totuşi că acest fapt va rămâne doar o chestiune de folclor
academic şi nu o tristă realitate a României.
Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc mult domnului senator.
Doamna senator Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator
Emilian-Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Doamna Doina Silistru:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Ca să fiu în acord cu domnul senator Oprea, aş vrea să spun că declaraţia mea politică se
referă la o lege din „abrambureala” PDL-ului.
Declaraţia politică am intitulat-o „Votul prin corespondenţă: egal, chiar prea egal!”
Ceva scârţâie în barca guvernării care conduce România de câţiva ani buni pentru voi, cei de
la putere, dar deloc buni pentru noi, restul românilor. Ceva scârţâie mai ales când vine vorba de
ultima „şmecherie”, care vă poate ajuta să vă menţineţi la putere, menţinându-vă astfel privilegiile
şi sinecurile.
Aflu că UDMR nu va susţine Legea votului prin corespondenţă. Cum se poate una ca asta?
Unde e armonia dintre dumneavoastră, oameni buni? O lege atât de importantă pentru PDL să nu fie
avizată de partenerii din UDMR? Cum aţi permis aşa ceva?! Sunt şocată, domnule prim-ministru, şi
ca mine sunt alte câteva sute de parlamentari, care reprezintă fiecare zeci de mii de cetăţeni dornici
să voteze. Ce contează că stau într-o Românie care nu le mai oferă nimic bun, câtă vreme vor putea
merge la vot?!
Stimaţi colegi,
Dacă va fi adoptată Legea votului prin corespondenţă, ce rost mai are să candidăm, dacă
ştim, din start, că voturile se vor număra pe model stalinist?! Dar nu numai atât: se va vota la fel,
urcând frauda pe o nouă treaptă, neatinsă până acum.
- 17 -
Eu văd în acest demers o disperare imensă, domnule Emil Boc. La fel şi în aroganţa
doamnei Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, a cărei glumă nefericită – dacă a fost
glumă! – nu face decât să adâncească prăpastia dintre ea şi felul în care înţelege democraţia. Ce
crede doamna Anastase că aşteaptă diaspora românească de 20 de ani? O lege ca aceasta? S-a văzut
de la Paris că PDL nu are nevoie de o asemenea lege pentru a număra 3 000 de voturi exprimate în
două cabine amărâte. Nu, stimaţi colegi de la PDL – şi mă adresez dumneavoastră pentru că sunteţi
singurii în care mai pot spera să găsesc un dram de raţiune – diaspora românească aşteaptă un
semnal concret pentru revenirea în ţară. Vor să vadă că economia îşi revine, că nivelul de trai
începe, în sfârşit, să crească, vor să vadă că civilizaţia europeană intră în oraşele şi satele depopulate
prin plecarea masivă a tinerilor. Asta vrea diaspora, un motiv pentru a reveni acasă, nu o lege care
vă serveşte strict interesele de moment.
Până atunci, meditaţi la acest lucru: toate voturile sunt egale, dar parcă ale diasporei sunt
exagerat de egale!
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc doamnei senator.
Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „La vremuri noi, oameni noi”.
Presa naţională vuieşte pe seama întâlnirii de la Vila Lac. Conducerea PDL a decis,
duminică seara, în data de 2 octombrie 2011, să prezinte în coaliţie o variantă finală, care trebuia
avizată de către membrii Guvernului, privind modul în care se vor derula alegerile de anul viitor,
dar şi discutarea remanierii Guvernului.
Liderii PDL şi şefii organizaţiilor judeţene au stabilit ca eventuala remaniere
guvernamentală să fie decisă, bineînţeles, de preşedintele Traian Băsescu, împreună cu premierul
Emil Boc. Veşnicele remanieri şi reforme, cu care Guvernul a dezbinat o ţară întreagă şi a împins-o
către un colaps economic şi social, o să-şi consume un nou episod, întrebarea fiind: pe cine o să
remanieze?
Subiectul remanierii nu a fost însă printre subiectele serii, acesta fiind abordat de către liderii
PDL la punctul „diverse” al întâlnirii, după ce secretarul general al partidului, Ioan Oltean, a spus că
ar fi bine ca democrat-liberalii să nu mai iasă public cu declaraţii pe tema aceasta. Probabil au
realizat şi ei cât de penibili sunt de fiecare dată când deschid acest subiect. Incompetenţa de care
liderii Guvernului dau dovadă este depăşită doar de oamenii aleşi de către aceştia în fruntea
- 18 -
ministerelor. Un ultim exemplu de astfel de incompetenţă, asociată cu indolenţa, a venit din partea
ministrului afacerilor externe, acesta fiind vinovatul principal pentru ratarea aderării la spaţiul
Schengen, una dintre puţinele ţinte pe care România ar fi putut, poate, să le atingă în acest an.
Probabil, Domnia Sa o să fie printre primii miniştri remaniaţi şi nu doar din cauza gravităţii acestui
eşec privind aderarea la spaţiul Schengen, ci mai ales din cauza publicităţii de care a avut parte,
aducând României grave prejudicii de imagine.
În schimb, expunerea de care are parte subiectul întâlnirii de la Vila Lac lasă impresia că
anul viitor va avea o nouă „Zi Z”, adică o schimbare semnificativă a raportului de forţe din
Parlament în urma alegerilor. Nevoia unei astfel de zile este lesne de înţeles, ţinând cont de stadiul
deplorabil al economiei României de astăzi. De vină pentru această situaţie dureroasă, pe care ţara o
traversează, şi nevoia unei astfel de zile nu este însă numai din cauza Guvernului actual, ci şi, să
recunoaştem, din cauza societăţii civile şi a opoziţiei care, în mod paradoxal, în mai multe rânduri,
nu a reuşit să se mobilizeze suficient încât să stopeze abuzurile actualului Executiv.
Până la acea dată, „a eliberării”, trebuie să răbdăm, încă discuţiile ce au loc la astfel de întâlniri
de taină, unii le spun de alcov, unde hotărăsc oamenii ceea ce s-a hotărât deja la Cotroceni, hotărâri ce
influenţează semnificativ destinul unei ţări, urmând sfatul lui Voltaire, reluat de prim-ministrul englez
David Cameron, acestuia atribuindu-i-se fraza considerată deviza toleranţei: „Detest ideile voastre,
dar voi lupta până la moarte pentru ca voi să le puteţi exprima”.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator Emilian Frâncu.
Urmează domnul senator Cordoş, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte
domnul lider Puiu Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Alexandru Cordoş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică de astăzi se referă la „Eşecul politic, social şi economic al Guvernului
Boc: închiderea fabricii Nokia – Jucu, Cluj”.
Stimate colege,
Stimaţi colegi,
Săptămâna trecută, Compania Nokia a anunţat închiderea fabricii de la Jucu, Cluj. În
comunicatul emis de companie se arată că: Nokia intenţionează să închidă capacităţile de producţie din
Cluj, România, până la sfârşitul anului 2011, întrucât „fabricile Nokia de mare volum din Asia asigură
beneficii mai mari în privinţa proximităţii şi eficienţei”. De asemenea, se are în vedere revizuirea rolului
pe care îl au pe termen lung operaţiunile de producţie din Finlanda, Ungaria şi Mexic.
- 19 -
Din acest comunicat rezultă faptul că închiderea fabricii de la Cluj se datorează, pe lângă
contextul general, şi lipsei beneficiilor din proximitatea fabricii, şi aici mă refer la lipsa
infrastructurii, respectiv stoparea lucrărilor la Autostrada Transilvania, lipsa unui terminal cargo la
Aeroportul Internaţional Cluj etc.
Astfel, peste 2 000 de persoane, precum şi alte peste 1 000, care asigurau diverse servicii, îşi
vor pierde locurile de muncă până la sfârşitul anului 2011 şi, odată cu ele, vor fi afectate şi familiile
acestora, în total peste 10 000 de persoane.
Închiderea Nokia ar putea avea consecinţe grave şi în ceea ce priveşte exportul României.
Din cele 22 de miliarde de euro cât reprezintă în prezent exporturile româneşti, aproape 5%
înseamnă telefoanele mobile. Pe cale de consecinţă, prin plecare Nokia, România va pierde circa
1% din produsul intern brut naţional.
Dincolo de motivaţiile oficiale prezentate de Nokia, decizia grupului finlandez vine într-un
context în care totalul investiţiilor străine directe pe piaţa românească ating cu greu 1,1 miliarde de
euro în primele 7 luni ale acestui an, comparativ cu 3,6 miliarde de euro, pe doar 6 luni, în Polonia,
respectiv 3,2 miliarde de euro în Cehia, în scădere în România cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut şi cu 58% faţă de 2009.
Dar decizia celor de la Nokia nu este singulară, lista ultimelor performanţe în domeniu ale
puterii actuale incluzând, cu titlu de exemplu:
- închiderea fabricii Kraft Food de la Braşov, care a plecat şi a preferat condiţiile oferite de
vecinii noştri bulgari, 260 de angajaţi pierzându-şi locurile de muncă;
- fabrica Coca-Cola de la Iaşi s-a „relocat” la Chişinău, peste 100 de angajaţi pierzându-şi
locurile de muncă;
- Colgate Palmolive, tot din Braşov, s-a mutat în Polonia, iar 190 de angajaţi au fost trimişi
în şomaj. Şi exemplele pot continua, din păcate.
Aceste cifre, alături de recentele estimări Moody’s privind creşterea de aproape două ori a
riscului ca România să intre în incapacitate de plată, pot fi puse în legătură cu incapacitatea cronică
„probată” de Guvernul României în ceea ce priveşte crearea unui mediu investiţional favorabil
investitorilor străini şi autohtoni, fie că este vorba de cadrul legislativ concret existent în acest
domeniu, de nivelul impozitării forţei de muncă în comparaţie cu ţările din regiune sau de
precaritatea infrastructurii.
Ceea ce se întâmplă la Jucu este exclusiv rezultatul inacţiunii Guvernului şi Consiliului
judeţean Cluj care nu au făcut nimic pentru a stimula economia, pentru a realiza infrastructura
necesară, pentru a susţine investiţiile, într-un cuvânt, pentru a păstra locurile de muncă.
- 20 -
Tot ce a făcut şi face actuala putere este să amputeze salariile şi pensiile, afectând grav
nivelul de trai al populaţiei, să promoveze politici aberante de austeritate, arătându-se incapabilă să
identifice şi să adopte măsuri eficiente de depăşire a crizei.
Austeritatea, distinşi colegi, nu generează decât austeritate!
Faţă de cele arătate mai sus, doresc să atrag atenţia că responsabil pentru această situaţie
este Guvernul României, puterea actuală, şi că este nevoie să se treacă cu maximă urgenţă la
adoptarea unor iniţiative concrete de relansare a economiei naţionale, de reducere a impozitării
muncii şi, nu în ultimul rând, de creare şi păstrare a noi locuri de muncă.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Actuala putere, Guvernul României, prim-ministrul trebuie să răspundă şi să ne explice nouă
şi cetăţenilor României:
Care sunt motivele pentru care investitorii pleacă din România?
Care sunt alternativele Guvernului la această situaţie?
Care sunt măsurile concrete pe care le va lua Guvernul acum, în prag de iarnă, pentru
protecţia celor care îşi vor pierde locurile de muncă şi vor rămâne şi fără căldură, conform ultimei
decizii aberante a Guvernului?
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Domnul lider Puiu Haşotti, Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Belacurencu.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Eu de mult nu am mai susţinut o declaraţie politică, întrucât puterea care se manifestă şi în
Biroul permanent a găsit de cuviinţă să nu acorde importanţă declaraţiilor politice şi, în general,
dezbaterii parlamentare.
Astăzi, mi-am luat totuşi inima în dinţi şi vin în faţa dumneavoastră la început cu o idee, o
sugestie pe care o fac colegilor din Partidul Democrat Liberal, anume să-şi ţină întrunirile nu la Vila
Lac, ci la Casa Dante, pentru că Dante este cel care a scris „Infernul”, şi infern a adus această
guvernare în România, şi tot Dante a scris „Divina Comedie”, pentru că, într-un anume fel, actuala
guvernare este o comedie, dar şi o tragedie.
Şi acum, declaraţia politică.
Prin prezenta declaraţie politică, doresc să mă delimitez de acţiunile iniţiate de secretarul
general al Camerei Deputaţilor, domnul Gheorghe Barbu, membru marcant al Partidului Democrat
- 21 -
Liberal, cu privire la implicarea acestuia în susţinerea presiunilor pe care entităţi autointitulate
„Barou” sau „Uniunea Naţională a Barourilor din România” le fac asupra organelor justiţiei ori prin
care se induc în eroare cetăţenii cu privire la o pretinsă susţinere de către Parlamentul României a
ilegalităţilor săvârşite de persoane particulare, contrar legii.
Conform art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei
de avocat – citez : „Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor
din România» – U.N.B.R. – ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice
formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică,
indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Este un citat dintr-o lege care nu este respectată, şi asta sub oblăduirea secretarului general
al Camerei Deputaţilor.
Potrivit comunicatului dat publicităţii de Comisia permanentă a U.N.B.R., sub semnătura
preşedintelui ales al acestuia, av. dr. Gheorghe Florea – citez: „Justiţia a sancţionat înfiinţarea de
către particularul Pompiliu Bota a unor «barouri», astfel:
- prin Decizia civilă nr. 6618 din 26 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 5324 din
2002, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală a respins cererea
de înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a Asociaţiei «Bonis Potra»;
- prin Decizia civilă nr. 6619 din 26 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 5325/2002,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă şi de Proprietatea Intelectuală a respins cererea de
înregistrare a Asociaţiei de Binefacere «Figaro Potra» în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor;
- prin Sentinţa civilă nr. 51 din 20 decembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu, judeţul Gorj,
definitivă prin Decizia civilă nr. 307/A din 6 iulie 2007 a Tribunalului Gorj, Secţia Civilă, rămasă
irevocabilă la 6.11.2007, prin anularea recursului formulat de Filiala Băleşti, Gorj a Asociaţiei de
Binefacere «Figaro Potra», în Dosarul nr. 180/95/2005 al Curţii de Apel Craiova. Contestaţia în
anulare formulată de Filiala Băleşti, Gorj a Asociaţiei de Binefacere «Figaro Potra» a fost respinsă
la 28.02.2008 în Dosarul nr. 180.1/95/2005 de către Curtea de Apel Craiova.”
Mai departe. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în 2004, că nu este permisă
exercitarea profesiei de avocat altfel decât în conformitate cu Legea nr. 51/1995, cea evocată mai
înainte, privind organizarea profesiei de avocat, care, citez: „Interzice înfiinţarea de barouri şi
exercitarea profesiei de avocat în afara Uniunii Avocaţilor din România”. Înscrisurile menţionate
sunt accesibile în mediul virtual şi nu permit ignorarea unor decizii judecătoreşti care au stabilit că
aşa-zisele „barouri” şi aşa-zisa „Uniune Naţională a Barourilor din România”, iniţiate de
particularul Pompiliu Bota, sunt ilegale.
- 22 -
Deoarece înscrierea în aceste structuri este condiţionată de plata unor sume cu titlu de
„donaţie”, există suspiciunea că sprijinul acordat a fost condiţionat de finanţarea unui partid politic
de către persoane care se autointitulează „avocaţi”.
Aşadar, mă delimitez încă o dată de gestul domnului Gheorghe Barbu, secretar general al
Camerei Deputaţilor, membru marcant al Partidului Democrat Liberal. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator.
Domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Trifon Belacurencu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică este intitulată „Minciunile Guvernului Boc în legătură cu
transpunerea Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile”.
Stimaţi colegi,
Am decis să subliniez în această declaraţie politică modul în care Guvernul Boc, prin
Ministerul Mediului şi Pădurilor, dezinformează atunci când vine vorba de transpunerea în dreptul
intern a Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile – Directiva 2008/98/CE.
Că membrii Guvernului Boc dezinformează nu este un lucru nou, dar că aceştia mint atât
cetăţenii României, cât şi reprezentanţii Comisiei Europene este un lucru extrem de grav.
Aşa cum ştiţi, netranspunerea unei directive în dreptul intern duce automat la declanşarea
procedurii de infringement împotriva României. Într-un asemenea scenariu sumbru, România sau,
mai exact, fiecare dintre cetăţenii României va trebui să suporte zilnic sancţiuni financiare,
sancţiuni ce vor drena de resurse bugetul nostru, şi aşa sărac.
Pentru a demonstra modul în care minte Guvernul Boc, prin Ministerul Mediului şi
Pădurilor, doar pentru a-şi proteja clientela portocalie, în dispreţul total al cetăţenilor acestei ţări şi
al Uniunii Europene, voi cita sursele oficiale ale Uniunii Europene, cât şi ale Ministerului Mediului
şi Pădurilor.
În fapt, Directiva-cadru cu privire la deşeuri trebuia transpusă în dreptul intern până la data
de 12 decembrie 2010. Netranspunerea în termen a directivei poate duce la aplicarea de sancţiuni
financiare statului în cauză. Citez: „Conform unei noi politici, dacă statele membre nu transpun
legislaţia Uniunii Europene în legislaţia naţională în termenul prevăzut, Comisia poate solicita
Curţii impunerea de sancţiuni financiare încă de la prima sesizare a acesteia, fără a fi nevoie să
solicite o a doua hotărâre. Această politică a fost adoptată în noiembrie 2010 şi a intrat în vigoare în
- 23 -
15 ianuarie 2011”. România şi Belgia au cerut un nou termen Comisiei pentru implementarea
directivei, iar Comisia a acceptat. Culmea este că Ministerul Mediului şi Pădurilor nu şi-a respectat
nici măcar al doilea termen, pe care l-a cerut de bună voie.
Deoarece legislaţia necesară nu a fost adoptată în niciuna din cele două ţări – mă refer la
România şi Belgia – Comisia a decis să trimită un aviz motivat.
Aşa cum se poate observa, România ar fi putut solicita un termen mai îndepărtat, dar nu a
făcut-o. Din această cauză, săptămâna trecută, Comisia a trimis României o a doua scrisoare de
punere în întârziere, în care se stipulează foarte clar că, dacă în două luni această directivă nu este
transpusă în dreptul intern, se va declanşa procedura de infringement, iar România va plăti pentru
indolenţa Guvernului.
În buna tradiţie a politicii dâmboviţene, ministerul a considerat necesar să-şi dea cu stângul în
dreptul, într-un comunicat de presă pe care îl puteţi găsi pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor.
Citez: „Ministerul Mediului şi Pădurilor a elaborat Proiectul de lege privind regimul
deşeurilor care transpune directiva europeană, proiect care a fost aprobat de Guvernul României în
6 aprilie 2011 şi depus la Parlament în data de 16 mai 2011”.
Reiese clar, din ceea ce spune ministerul, că au aprobat un proiect de lege pe care l-au depus
în Parlament după ce a trecut al doilea termen pe care îl ceruseră Comisiei.
Cerusem ca luna aprilie să fie luna în care România să transpună directiva, iar Guvernul a
depus un proiect de lege în Parlament abia la jumătatea lunii mai. Numai din această prezentare ne
dăm seama de lipsa de responsabilitate a guvernanţilor noştri.
M-am întrebat atunci de ce Guvernul Boc, care ne-a obişnuit să dea ordonanţe de urgenţă
când trebuie şi când nu trebuie, nu a promovat prin ordonanţă de urgenţă şi acest proiect, salvând,
astfel, România de un posibil infringement. Răspunsul l-am primit atunci când proiectul de lege a
ajuns în comisia din care fac parte, unde am fost nevoiţi să amendăm textul proiectului de lege,
deoarece nu era conform cu directiva.
Practic, după ce au întârziat cu depunerea proiectului de lege în Parlament atâta timp, au
venit cu un text prost. Din acest motiv, nu au promovat proiectul de lege de transpunere a directivei
printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Ştiau foarte bine că textul proiectului de lege era pasibil
şi el de infringement şi au dorit să arunce vina în curtea Parlamentului, dar nu le-a ieşit. Senatul a
amendat textul şi l-a adoptat într-un termen-record. Totuşi, Camera decizională este Camera
Deputaţilor, iar proiectul a fost îngropat la Comisia pentru administraţie, acolo unde coaliţia de la
putere are majoritate.
- 24 -
M-am întrebat de ce un proiect atât de important a fost blocat chiar de către coaliţia
portocalie. Am primit ulterior răspuns, şi anume informaţia că salubrizorii portocalii au făcut şi fac
presiuni pentru modificarea textului proiectului de lege, astfel încât să nu le fie defavorabil.
Este evident că transpunerea neconformă a directivei-cadru va duce la declanşarea
procedurii de infringement, dar, pentru interesele lor financiare, sunt dispuşi să mintă, să modifice
textul proiectului de lege şi să aducă României sancţiuni financiare din partea Uniunii Europene.
Toate acestea pentru că nu le pasă de cetăţenii acestei ţări, le pasă doar de propriile lor interese, iar
pentru asta mint şi în ţară, şi în străinătate. De aceea, s-au cam săturat de noi şi europenii, şi nu este
de mirare că nu ne-au mai primit nici în spaţiul Schengen.
Nu este posibil ca un minister să nu fie în stare să transpună corect o directivă şi să vină cu
un proiect de lege greşit în Parlament şi nu este posibil ca acest proiect de lege să fie corectat şi apoi
blocat într-o Cameră, în care puterea are o majoritate confortabilă la acest moment.
Îmi este acum foarte clar că este vorba de rea-credinţă, de interese financiare, rea-credinţă
care aduce o subminare a economiei naţionale.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator.
Încheiem aici seria declaraţiilor politice prezentate în plen.
Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris declaraţii politice, care vor fi
consemnate ca făcând parte din stenograma şedinţei noastre.
Din partea Grupului parlamentar al PDL: Iulian Urban, Florin-Mircea Andrei, Mihaela
Popa, Dorin Păran, Alexandru Mocanu, Mihai Niţă, Orest Onofrei şi Mihail Hărdău.
Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ion Rotaru, Gavril Mîrza, Adrian Ţuţuianu, Constantin
Tămagă, Laurenţiu Coca, Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Ioan Mang şi Gabriel Mutu.
Din partea Grupului parlamentar al PNL: Vasile Mustăţea, Cornel Popa, Marius-Petre
Nicoară şi Marian-Cristinel Bîgiu.
Din partea Grupului parlamentar progresist: Sorin-Serioja Chivu.
Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:
Domnul Iulian Urban:
Declaraţia politică se intitulează „Burţile goale cer: «Facultatea trebuie să devină
obligatorie!»”.
Ce dovadă mai bună de populism puteţi avea decât ultima propunere a PSD ca cei care nu au
luat bacalaureatul să fie înscrişi la facultate şi să-şi poată continua studiile? Este ultima formă sau
apogeul populismului de care PSD da dovada.
- 25 -
Oamenii ăştia nu s-au lecuit deloc, nu au înţeles că cu populismul nu se mai poate guverna.
Prevederea face parte dintr-un proiect de lege depus marţi la Camera Deputaţilor de social-democraţii
Ecaterina Andronescu, Cristian Dumitrescu şi Titus Corlăţean. Potrivit documentului, anul
pregătitor poate fi „echivalat total” cu anul I de facultate, dacă absolvenţii iau bacalaureatul, iar
finanţarea va fi de la stat.
Victor Ponta (PSD) a declarat pentru „Mediafax”: „Retragem proiectul după ce ne spune
Boc ce planuri are pentru tineri.” Doamna Andronescu dă o lege care să-i asigure „clienţi”? Şi se
mai miră că ANI a spus că este incompatibilă cu funcţia de senator, iar acum dă legi pentru propria
bunăstare.
Ce plan vrea Ponta pentru tineri? Să pună mâna să muncească! În societate promovează
numai cine munceşte! În şcoală, la fel! Dacă nu este în stare să promoveze bacalaureatul, ori e
puturos, ori nu-l duce mintea. În ambele cazuri, îl aşteaptă şantierul, fabrica sau agricultura, la fel de
onorabile pentru capacitatea lui. Ai făcut facultatea fără aceste atribute? Sau crezi că pe şantier ai
nevoie de Bac? Acestea sunt caracteristicile de bază ale celor care au gândit şi susţin această lege.
Elevii care nu au luat bacalaureatul trebuie să înveţe un an de zile pentru bacalaureatul de
anul viitor, nu să devină struţocămile. Unde în lume s-a pomenit altfel? Şi unde în lume s-a mai
pomenit că toţi trebuie să facă o facultate?
Dacă un analfabet nu a fost în stare să treacă bacalaureatul, poate este capabil să obţină un
masterat sau, de ce nu, chiar un doctorat… sau hai să-i facem direct medici chirurgi… Se pare că
asta este filozofia lui Ponta.
Suntem o ţară cu milioane de absolvenţi proveniţi din universităţi mai mult sau mai puţin
obscure, simpli posesori de maculatură pe care stă tipărit cu litere de-o şchioapă „licenţiat în…”. În
schimb, nu avem tineri capabili să facă diferenţa între necesitatea accederii într-o facultate şi cea a
găsirii unui loc de muncă.
Nu înţeleg de ce mulţi nu acceptă că munca nu e ruşinoasă. Au dispărut şcolile de meserii, în
schimb fac covrigi şi prăjituri fete şi băieţi cu facultate, ne serveşte la masă un chelner cu master, iar
la vase găsim o fetişcană ce visează să facă doctoratul.
Urmează ca USL să înainteze un proiect de lege potrivit căruia „şoferii care nu iau examenul
de conducere auto să poată conduce un an fără permis; dacă vor lua permisul după un an, li se va
calcula vechime şi condusul fără permis”. Cum sună?
Vă mulţumesc.
Domnul Florin-Mircea Andrei:
Declaraţia politică este intitulată „Summitul Parteneriatului Estic din Varşovia”.
Domnule preşedinte,
- 26 -
Stimaţi colegi,
Săptămâna trecută, liderii UE s-au reunit la Varşovia în cadrul Summitului Parteneriatului
Estic, iniţiativă susţinută de Polonia şi Suedia, într-un moment în care atenţia Uniunii este
îndreptată cu precădere spre criza economică, dar şi spre ţările din nordul Africii şi Orientul
Mijlociu, după „primăvara arabă”.
La acest eveniment au participat şefi de state şi guverne din cele 27 de ţări membre ale
Uniunii Europene şi reprezentanţi din cele şase state ale Parteneriatului Estic, dar şi preşedintele
Comisiei Europene, José Manuel Barroso, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek,
înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Catherine Ashton, numeroşi reprezentanţi ai
societăţii civile şi ai mediului de afaceri.
Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE în mai 2009, la Praga, la iniţiativa Poloniei şi
Suediei, se adresează unui număr de şase ţări din Europa de Est şi din Caucazul de Sud: Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estică a Uniunii pentru Mediterana,
proiect susţinut de Franţa, şi vizează în special consolidarea relaţiilor economice şi politice
dintre Europa şi fostele republici sovietice.
Polonia, care deţine preşedinţia UE, şi-a anunţat dorinţa de a oferi ţărilor incluse în acest
program o perspectivă de aderare la UE şi de eliminare, cu unele condiţii, a vizelor de intrare în
spaţiul european.
De altfel, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a anunţat încă de la începutul
săptămânii că Varşovia are în vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de asociere cu
Ucraina până la sfârşitul acestui an, o declaraţie în acest sens urmând să fie adoptată la reuniunea
din Polonia.
În plus, Polonia a anunţat la Summitul Parteneriatului Estic începerea negocierilor privind
Acordurile de asociere dintre Uniunea Europeană, Republica Moldova şi Georgia. „Aceste ţări
trebuie să înţeleagă că în prezent climatul nu este favorabil extinderii UE, dar aceasta nu înseamnă
că totul s-a oprit şi că timpul este pierdut”, a asigurat şeful diplomaţiei poloneze.
Reuniunea de la Varşovia are loc însă într-un moment în care Uniunea Europeană este
preocupată mai mult de criza datoriilor suverane şi de evoluţiile din nordul Africii şi Orientul
Mijlociu, după recentele revoluţii din Tunsia, Egipt şi Libia. Statele mediteraneene, în special
Franţa şi Italia, susţin o mai mare implicare şi finanţare a UE pentru vecinătatea sudică a Uniunii.
Republica Moldova, unde angajamentul proeuropean al Guvernului este accentuat în ultimii
doi ani, este trasă înapoi de blocajul instituţional şi politici privind alegerea preşedintelui.
- 27 -
Din păcate, progresul lent în ceea ce priveşte reformele economice şi politice din ţările
incluse în Parteneriatul Estic le oferă celor şase foste republici sovietice perspective reduse de
aderare la UE.
De altfel, Franţa şi-a reafirmat opoziţia faţă de continuarea extinderii. „Trebuie să fim
sinceri cu partenerii noştri şi să nu-i lăsăm să-şi imagineze că, mai devreme sau mai târziu, acest
parteneriat ar putea conduce la perspectiva intrării în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul
francez de externe, Alain Juppé.
Din partea ţării noastre, a participat preşedintele Traian Băsescu, alături de noul ministru al
afacerilor europene, Leonard Orban. În cadrul Summitului de la Varşovia, şeful statului român a
avut întrevederi la nivel înalt şi discuţii cu lideri ai ţărilor europene.
Doamna Mihaela Popa:
Declaraţia politică se intitulează „Proiectul «Facultate fără Bac» arată disperarea PSD”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Astăzi, 5 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Educaţiei, ocazie cu care celebrăm
importanţa educaţiei şi instruirii în societate, dar şi rolul cheie pe care educatorii, învăţătorii,
profesorii îl au în formarea intelectuală şi socială a tinerei generaţii.
Anul 2011 înseamnă stoparea fraudei şi începutul unei reforme reale în educaţie, prin
corectitudine, competitivitate şi performanţă. Proiectul PSD „Facultate fără diplomă de bacalaureat”
arată disperarea celor din PSD care ani la rând au încurajat fabrica de diplome prin fraudă la
bacalaureat.
De ce PSD, care a condus Ministerul Educaţiei în cea mai mare parte a perioadei
postdecembriste, vine acum cu această iniţiativă? Pentru că stoparea fraudei la bacalaureat a condus
automat şi la falimentul fabricii de diplome.
Şi pentru că scopul scuză mijloacele, mă aştept ca parlamentarii PSD să depună şi
amendamente „de îmbunătăţire” la acest proiect, care să prevadă şi „diplome de licenţă fără
terminarea facultăţii”.
Consider că avem datoria să le oferim tinerilor noştri o Românie competitivă şi performantă,
dar nu putem face asta prin iniţiative care încurajează contrariul, lipsa de performanţă şi
promovarea tinerilor care nu au trecut examenul de maturitate.
Tinerii din PDL Iaşi, în asentimentul majorităţii tinerilor, s-au poziţionat deja împotriva
acestui proiect. Îmi doresc să le fiu alături acestor tineri, să îi susţin şi să îi încurajez să se implice în
iniţiativele care privesc viitorul lor, cu atât mai mult cu cât Iaşiul este un oraş de elită, centru
universitar şi cultural.
- 28 -
Este momentul ca vocea tinerilor să fie auzită în politica românească, să construim împreună
cu ei şi pentru ei un sistem educaţional care să pună bazele profesioniştilor de mai târziu, indiferent de
domeniu. Educaţia trebuie să însemne corectitudine, competitivitate, performanţă şi profesionalism.
Mulţumesc.
Domnul Dorin Păran:
Declaraţia politică este intitulată „Munca decentă”.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Vin în faţa dumneavoastră astăzi şi susţin o declaraţie politică care are ca sursă de inspiraţie
data de 7 octombrie, ziua în care se sărbătoreşte Munca Decentă.
Munca decentă însumează aspiraţiile tuturor oamenilor în ceea ce priveşte activitatea lor pe
piaţa muncii. Include aspecte legate de:
- oportunităţi pentru o muncă productivă şi corect remunerată;
- securitate la locul de muncă;
- protecţie socială pentru familii;
- o mai bună perspectivă în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională şi integrarea socială;
- libertate de exprimare;
- participare activă în luarea de decizii;
- egalitatea de şanse pentru bărbaţi şi femei.
Cu alte cuvinte, munca decentă reprezintă o strategie ce se bazează pe dezvoltarea durabilă.
Reprezintă, de asemenea, un element fundamental în ceea ce priveşte construcţia unei societăţi
corecte, inclusive, echitabile. În acest context, accentul trebuie să fie pus pe crearea locurilor de
muncă, pe dialog social, protecţie socială, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi pe
respectarea drepturilor la locul de muncă.
În consecinţă, munca decentă accentuează importanţa accesului, în mod egal, la un loc de
muncă, astfel încât să fie eliminată discriminarea, indiferent de tipul ei. Munca decentă promovează
remunerarea decentă atât pentru cel ce prestează diferite tipuri de servicii, cât şi pentru familia
acestuia, astfel încât veniturile obţinute să permită un trai decent. Prin munca decentă se
promovează protecţia socială în caz de boală, de sarcină, dar şi pentru orice alt tip de situaţie care ar
putea apărea în cursul vieţii. În consecinţă, munca decentă se opune oricărei forme de exploatare,
indiferent de vârstă şi gen.
Munca decentă constă în patru piloni, şi anume: ocuparea productivă şi liber aleasă, dreptul la
muncă, incluzând standardele fundamentale ale muncii, protecţia socială şi dialogul social. Aceasta ia
în considerare, de asemenea, egalitatea de şanse. Standardele internaţionale, adoptate în special de
- 29 -
Organizaţia Internaţională a Muncii şi ONU, există deja pentru fiecare dintre aceste domenii,
stabilind, unde este cazul, principii generale, metode de lucru sau drepturi. Organizaţiile internaţionale
lucrează de obicei la stabilirea unor indicatori adecvaţi, bazaţi pe aceste standarde internaţionale.
Agenda pentru o muncă decentă joacă un rol deosebit de important în ceea ce priveşte
promovarea balanţei şi a echităţii socioprofesionale durabile; obiectivul strategic este dezvoltarea
economică sustenabilă, progresul social şi protecţia durabilă a mediului înconjurător. Însă pentru
atingerea acestui obiectiv este fundamentală stabilirea unor axe prioritare de acţiune la nivel
mondial, astfel încât să fie realizată balanţa optimă între:
- vocea democratică a societăţii;
- atribuţiile statului;
- capacitatea inovativă şi productivă a pieţei;
- nevoile şi aspiraţiile cetăţenilor.
Globalizarea şi dezvoltările în tehnologie şi demografie au condus la modificări
considerabile în modul în care producţia este organizată şi serviciile furnizate la nivel global şi în
structura şi distribuirea locurilor de muncă. Aceste modificări extind beneficiile comerţului
internaţional la mai multe ţări şi grupuri sociale şi pot oferi oricui posibilitatea de a obţine o muncă
decentă. Oricum, creşterea economică nu creează în mod necesar noi locuri de muncă şi nici nu le
îmbunătăţeşte pe cele existente, reducând prin aceasta sărăcia.
Femeile şi tinerii, îndeosebi, formează categoria celor care lucrează în economia subterană şi
au slabe speranţe în ceea ce priveşte venitul, formarea şi protecţia socială. Chiar şi în sectorul legal,
slăbiciunea serviciilor de ocupare, guvernarea pieţei muncii şi sistemele de protecţie socială fac
aceste ţări mai puţin capabile să gestioneze schimbarea.
În ţările în curs de dezvoltare, creşterea nu este suficientă pentru a reduce sărăcia sectoarelor
semnificative de populaţie. O sporire a productivităţii nu conduce întotdeauna la majorări salariale.
Numărul locurilor de muncă de calitate joasă rămâne ridicat, iar întinderea economiei subterane
rămâne semnificativă. În toate aceste ţări, dar şi, într-o mai mică măsură, în ţările industrializate,
lucrătorii din economia subterană sunt efectiv excluşi de la drepturile la locul de muncă şi de la
protecţia socială. Promovarea muncii decente reclamă o strategie consistentă şi globală.
Cu toate că trebuie întreprinse acţiuni pentru combaterea abuzurilor flagrante privind
standardele de muncă fundamentale, precum munca prestată de copii, este, de asemenea, deosebit
de important ca tiparele de dezvoltare să fie modificate. Experienţa arată că eliminarea muncii
prestate de copii presupune, de asemenea, acţionarea cu privire la piaţa muncii, dialogul social şi
protecţia socială (de exemplu, prestaţii menite să descurajeze sau să înlăture nevoia de muncă
prestată de copii şi să promoveze educaţia).
- 30 -
În scopul stopării sărăciei, acordarea subvenţiilor sau aşteptarea rezultatelor din creştere şi
înfiinţarea de companii internaţionale nu sunt suficiente. Trebuie luate măsuri pentru instituirea unui
mediu care să favorizeze investiţiile naţionale şi străine în crearea de locuri de muncă la nivel local:
- îmbunătăţirea guvernării, inclusiv a dialogului social;
- identificarea neajunsurilor cu privire la munca decentă;
- stabilirea unui cadru legal pentru protejarea lucrătorilor şi asigurarea egalităţii între bărbaţi
şi femei;
- înfiinţarea unor sisteme viabile de protecţie socială, educaţie şi formare continuă;
- asigurarea unei certitudini legale pentru mediul de afaceri;
- reducerea corupţiei şi stabilirea unor reguli echitabile pentru concurenţă.
Promovarea muncii decente în acest mod este şi o necesitate simţită de sectorul de afaceri,
care are în vedere că responsabilitatea nu revine numai angajatorilor şi că autorităţile publice au
răspunderea lor.
Prin plasarea accentului asupra angajării, calitatea angajării şi politicile sociale
corespunzătoare, promovarea muncii decente este un factor nu doar în justiţie şi coeziune socială,
dar şi în performanţa economică. România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să
promoveze Munca Decentă ca o componentă esenţială a modelului social european şi ca pilon
important al construcţiei europene!
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Mocanu:
Declaraţia politică se intitulează „Recensământul”.
Al doisprezecelea recensământ din istoria României va fi primul efectuat după criteriile
europene Eurostat. Celelalte 11 recensăminte au fost în 1859 – 1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948,
1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002.
Pentru România, acest recensământ are o semnificaţie aparte, întrucât, conform normelor
Eurostat, nu vor mai fi puşi la socoteală cetăţenii plecaţi de mai mult de 12 luni de acasă. Fiecare
ţară va număra doar cetăţenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare, e de aşteptat ca
România „să piardă” în jur de două-trei milioane de cetăţeni plecaţi la muncă.
La ultimul recensământ, aveam o populaţie de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane
de etnie maghiară şi 535 000 de etnie rromă. Data iniţială pentru efectuarea recensământului, martie
2011, a fost amânată din lipsă de bani pentru 22 – 31 octombrie 2011. Institutul Naţional de
Statistică va colabora cu 120 000 de recenzori care vor bate din uşă în uşă ca să chestioneze
populaţia. Refuzul de a-i primi în casă şi de a răspunde la întrebări poate fi sancţionat cu amendă
cuprinsă între 2 000 şi 5 000 de lei, conform legii.
- 31 -
Suma alocată de la buget pentru recensământ este de 193 de milioane de lei. Acesta vizează
21,5 milioane de persoane, 5 milioane de clădiri în care se află locuinţe, 8,2 milioane de locuinţe şi
7,5 milioane de gospodării ale populaţiei. Vor fi număraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară,
indiferent dacă sunt sau nu plecaţi din ţară la momentul recensământului. Excepţie fac cei care sunt
plecaţi de mai mult de un an şi care nu vor mai fi număraţi în populaţia României.
Comparativ cu ultimul recensământ, din 2002, acum se cere în plus CNP-ul, pentru că la
recensământul de probă făcut în mai 2011 au rezultat discrepanţe mari între evidenţele autorităţilor
locale şi realitatea din teren. Aşa se explică, probabil, de ce la alegeri, pe listele electorale, sunt
multe persoane decedate.
Întrebarea privind religia este cu răspuns deschis. Oamenii sunt îndemnaţi să declare cu
curaj credinţa sau lipsa acesteia, dar şi să fie atenţi ca să nu fie trecuţi „din greşeală” la o altă religie
ori în rândul ateilor, aşa cum s-a reclamat la alte recensăminte.
Primele date vor fi publicate în trimestrul I al anului 2012, dar rezultatele definitive vor fi
cunoscute abia după 27 de luni, adică în 2014, când vor ajunge şi la Eurostat.
Dar să ne imaginăm la ce ne-am putea aştepta după recensământ. Care vor fi consecinţele
rezultatelor acestuia?
În opinia mea, acestea ar putea fi:
- o scădere a populaţiei cu 2-3 milioane de locuitori poate schimba radical demografia
oficială a ţării;
- rata şomajului, calculată la populaţia activă, ar putea fi mai mare ca urmare a scăderii
numărului populaţiei active – plecată la muncă în străinătate;
- sistemul de învăţământ şi cel medical ar putea părea supradimensionate;
- populaţia din mediul rural va fi mai scăzută decât cea din urban, pentru că emigraţia pentru
muncă s-a produs în special din zonele rurale, mai sărace;
- PIB-ul pe cap de locuitor va creşte, pentru că se va raporta la mai puţini locuitori, deci vom
părea mai bogaţi;
- numărul parlamentarilor, stabilindu-se prin lege, şi nu prin Constituţie, Parlamentul ar
putea decide să devină mai suplu, mărind norma de reprezentare; oricum, se pare că Guvernul îşi va
asuma răspunderea pe legea privind reducerea numărului de parlamentari, indiferent de rezultatele
recensământului;
- pentru că emigrarea nu a depopulat uniform teritoriul ţării, recensământul va arăta acele
zone mai sărace în locuitori decât acum zece ani, iar asta ar putea duce la declasarea unor comune
în sate sau a unor oraşe în comune, dar şi la scăderea numărului de aleşi din consiliile locale şi
judeţene.
- 32 -
Într-o societate normală care funcţionează după reguli statistice şi demografice, cam astea ar
trebui să se întâmple. Am serioase rezerve că aşa se va întâmpla şi la noi. Experienţa de până acum
ne arată că niciodată clasa politică nu a luat în serios rezultatele recensământului. Politicianul român
nu prea a murit niciodată de dorul datelor statistice.
Degeaba avem statistici corecte şi utile, dacă, de pildă, în consiliul judeţean finanţările şi
deciziile sociale sunt luate strict politic, fără a fi fundamentate ştiinţific. În schimb, adesea, măsurile
impopulare ne sunt justificate şi susţinute cu date statistice, dar abia post-factum. Altfel spus, în
România de până mai ieri, politicul a folosit datele statistice doar ca să justifice măsurile deja luate,
şi nu ca să le fundamenteze înainte de a le lua.
Sper ca de această dată să mă înşel. Poate că această criză prelungită va aduce cu picioarele
pe pământ suficienţi politicieni, astfel încât aceştia să poată forma acea majoritate necesară
adoptării măsurilor corecte pentru ţară pe termen mediu şi lung, indiferent de consecinţele pe
termen scurt.
Domnul Mihai Niţă:
Declaraţia politică este intitulată „Greşelile istoriei nu trebuie repetate”.
Orice om cu raţiune se întreabă cum a fost posibil Holocaustul din cel de-al Doilea Război
Mondial. Responsabilii pentru acele crime au, fără dubiu, profilul omului alienat mintal. Dar, în
pofida numărului covârşitor de probe care atestă ororile petrecute atunci, unii le mai contestă şi azi
veridicitatea. Fie că mintea lor nu poate cuprinde posibilitatea petrecerii unor asemenea acte
demenţiale, fie că, din punct de vedere etnic sau politic, nu se simt confortabil sub această povară a
istoriei. Noi credem că vinovaţii au fost pedepsiţi, iar culpabilizarea colectivă ar fi fost o greşeală la
fel de gravă ca Holocaustul.
Cu toate acestea, capitolul petrecut în urmă cu circa 70 de ani nu trebuie închis definitiv şi
trecut în uitare. Evenimentele odioase din anii ascensiunii şi proliferării nazismului nu trebuie uitate
nicio clipă dacă vom constata că repetarea lor este oricând posibilă, când lucrurile scapă de sub
control.
De câţiva ani, oficialităţi din unele state europene s-au exprimat public în favoarea
expulzării masive a cetăţenilor români de etnie rromă, sub acuzaţia de săvârşire a numeroase
infracţiuni. Noi nu contestăm respectivele acuzaţii, câtă vreme au un temei real. Dar culpabilizarea
întregii etnii şi catalogarea ca etnie predispusă la încălcarea legii ni se par nerealiste,
contraproductive în activitatea de combatere a infracţionalităţii şi discriminatorii.
O asemenea atitudine seamănă mai degrabă cu xenofobia, pe care Constituţia Europeană o
interzice. Or, până una-alta, rromii din România sunt cetăţeni europeni, cu drepturi şi îndatoriri
legale. Dreptul liberei circulaţii, precum şi dreptul la asistenţă juridică le aparţin în aceeaşi măsură
- 33 -
ca oricărui cetăţean al Uniunii Europene. Europa modernă nu mai are cetăţeni de rangul doi, după
cum nu mai are nici etnici de rasă superioară. Sloganul revoluţionarilor francezi de la 1789 încă n-a
fost abolit – „Liberté, Egalité, Fraternité”.
Dacă pericolul potenţial asupra căruia am atras atenţia ar fi fost numai cel menţionat, la
nivel european există instrumente şi pârghii juridice care să reglementeze incidentele de acest gen,
înainte ca ele să degenereze în focare periculoase ale intoleranţei. Dar lucrurile nu s-au oprit la acest
nivel, recentele tulburări din Bulgaria demonstrând că este necesar să acordăm mai multă atenţie
relaţiilor interculturale, intercomunitare, integrarea socială a rromilor devenind o necesitate de
importanţă europeană.
Costurile materiale generate de acţiunile pe care le propunem acum sunt incomparabil mai
mici decât acelea ale unor acţiuni de izolare a populaţiei de etnie rromă. În acelaşi timp, facem apel
la responsabilii oficiali de etnie rromă că trebuie să devină mult mai activi în cadrul unor programe
destinate emancipării acestei etnii şi integrării ei armonioase în comunitatea europeană. Dacă nu ne
vom conjuga eforturile în sensul evocat, ar trebui măcar să devenim conştienţi că orice stare
conflictuală cu iz interetnic poate degenera cu consecinţe neaşteptate sau incontrolabile, ceea ce este
de neconceput în Europa mileniului trei.
Gândiţi-vă mereu la faptul că epurările etnice de acum 70 de ani n-au început dintr-o dată.
Greşeala a constat în lipsa de reacţie la primele cazuri primejdioase, după care crima a devenit
pentru organizaţiile naziste un modus vivendi.
E bine de luat aminte şi este mult mai uşor de intervenit pentru asigurarea unui climat de
normalitate acum, când avem posibilitatea dialogului constructiv.
Domnul Orest Onofrei:
Declaraţia politică se intitulează „Absurditatea iniţiativei PSD «Facultate fără Bac»”.
Sunt de acord că România este ţara tuturor posibilităţilor, însă nu mă gândeam că vom
ajunge să avem chiar astfel de iniţiative. PSD-ul a iniţiat un proiect de lege care permite tinerilor
care nu au promovat bacalaureatul să se înscrie totuşi la facultate. Se argumentează prin faptul ca
cei peste 100 000 de liceeni care nu au promovat examenul de bacalaureat nu au niciun fel de
alternativă, subliniind că „şansa lor de a se duce spre etnobotanice este maximă, iar iniţiativa
încearcă să le ofere nişte soluţii”…
Cum putem să încurajăm elevii să înveţe, să fie performanţi, dacă în final şi cei care iau
bacalaureatul, şi cei care nu îl iau pot intra să studieze la facultate?!
De ce o astfel de propunere? Rămân anumite fabrici de diplome fără candidaţi, respectiv
anumiţi profesori fără norme la facultăţi? Chiar doamna senator Ecaterina Andronescu a admis că
iniţiativa are nişte hibe.
- 34 -
Niciunul dintre colegii Domniei Sale nu susţine această iniţiativă. Asta spune multe despre
modul în care sunt elaborate şi gândite iniţiativele PSD-ului…
Pe de altă parte, de ce cei care în anii anteriori nu au luat bacalaureatul nu au beneficiat de
astfel de facilitaţi? De ce sunt mai importanţi cei aproximativ 100 000 de liceeni care nu au luat
bacalaureatul anul acesta, faţă de 30 000 de liceeni din anii trecuţi?
În 2009, rata de promovabilitate a fost de 81,47%, în 2008 – 77,24%, iar procentele celor
respinşi, 19%, respectiv 23%, însumează un număr de aproximativ 60 000 de elevi care nu au luat
bacalaureatul şi care nu au beneficiat de facilitaţi şi derogări de la reguli.
Stimaţi colegi,
Sunt de acord că urmează o perioada în care se va da lupta pentru voturile populaţiei, sunt de
acord că o mare parte sunt tineri peste 18 ani care nu au luat bacalaureatul, însă să păstrăm o
anumită decenţă şi un anumit respect faţă de sistemul nostru de învăţământ… Să nu transformăm
totul într-o şaradă.
Acest an a fost primul an după 1989 în care examenul a fost cinstit şi corect, în care am
văzut cu toţii realitatea din sistemul nostru de învăţământ, nivelul la care se află liceenii din ţara
noastră. Haideţi să încercăm să avem iniţiative prin care să îi încurajăm pe elevi să meargă la
scoală, să înveţe, să ia corect şi cinstit examenele.
Domnul Mihail Hărdău:
Declaraţia politică este intitulată „În numele risipei electorale”.
Domnule preşedinte al Senatului,
Stimaţi colegi,
Am asistat acum două zile la dezbaterea moţiunii simple a opoziţiei privind eliminarea
subvenţiei la încălzire, o tentativă populistă ce a ilustrat gradul de demagogie şi disperare prin care
semnatarii opoziţiei doresc să ţină îngheţată agenda Senatului şi, implicit, a Ministrului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, în lipsă de pauză de consultări şi fără apetenţă pentru Legea asistenţei
sociale.
Am luat notă de abordări tehnice privind noile măsuri ale Guvernului de acordare a
ajutoarelor la încălzire, dar şi de intervenţii pur politice servind jumătăţi de măsură şi alimentând un
peisaj apocaliptic înduioşător poate numai pentru acele persoane şi administraţii locale
incompetente şi tributare politic, care, departe de a fi definite ca vulnerabile, au interese suficiente
să primească de-a gata subvenţii pentru plata facturii termice.
De altfel, ministrul muncii a punctat fără drept de apel strigătul socialist antedecembrist al
opoziţiei de nivelare a societăţii româneşti, de acordare nediferenţiată a subvenţiei la căldură pentru
toţi, în bunul spirit socialist.
- 35 -
Doamnelor şi domnilor,
Scopul eşuat al moţiunii a fost ca opoziţia să inducă în mintea cetăţenilor că noi, românii,
continuăm să trăim într-o ţară de neajutoraţi înspăimântaţi, de asistaţi social fără viitor, cu un tineret
fără bacalaureat, căzut pradă etnobotanicelor, ca să citez din discursul unei distinse colege. Trebuie să
înţelegeţi, meritocraţia nu a fost niciodată apanajul PSD-ului, iar democraţia se învaţă cu dificultate.
Lăsând deoparte febra socială a opoziţiei, vă reamintesc că prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece se
înscriu în linia actelor normative ce decurg din obligaţiile României faţă de Uniunea Europeană şi
în baza acordurilor internaţionale prin care s-a convenit renunţarea la subvenţiile acordate prin
bugetul de stat pentru producerea energiei termice.
Această decizie nu a fost o idee estivală a Guvernului, domnilor membri onorabili ai
opoziţiei în mod voluntar amnezici, ea a fost anunţată încă din momentul aderării României la
Uniunea Europeană, astfel că acei lideri din primării care au avut urechi să audă, mâini să facă,
acele consilii locale care au dorit să se desprindă de imobilism şi au căutat soluţii noi au ştiut că
perioada în care aceste subvenţii au fost încă alocate prin bugetul de stat era una de tranziţie, ce
reprezenta un timp destinat în egală măsură unui management centrat pe retehnologizări, pe
investiţii în sisteme de cogenerare, în reabilitări termice prin care beneficiarul direct, şi nu victima
era cetăţeanul comunităţii respective.
Cu multă perfidie se încearcă schimbarea rolurilor, victimizarea cetăţeanului şi
culpabilizarea statului. Nu, domnilor colegi ai opoziţiei, vinovaţi sunt cei care nu au întreprins
nimic pentru modernizarea şi eficientizarea sistemelor de producere şi transfer al energiei termice.
Stimaţi colegi,
O primărie care aşteaptă în permanenţă subvenţii de la stat este o instituţie cu mâna întinsă şi
management inexistent, funcţionând în detrimentul cetăţenilor săi. Prevederile ordonanţei de
urgenţă vin în sprijinul acelor primării care au avut o viziune pe termen lung şi au investit anual în
acţiuni de scădere a cheltuielilor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, la
reducerea pierderilor şi creşterea randamentului instalaţiilor.
M-a surprins în mod real şi neplăcut adeziunea senatorilor opoziţiei provenind din colegiile
judeţului Cluj la această moţiune, în condiţiile în care Primăria Cluj-Napoca este un model
managerial de urmat. Nu numai că nu va modifica preţul de facturare a gigacaloriei, păstrându-l la
165 de lei/gigacalorie, dar va suporta ajutoarele la încălzire aferente compensării procentuale ce
revine consiliului local. Comparaţi preţul gigacaloriei de la Cluj-Napoca cu preţurile curente din
alte municipii şi oraşe, aveţi ocazia să vă limpeziţi gândurile pseudopătimaşe şi să vă puneţi pe
treabă, nu pe moţiuni.
- 36 -
Recomand colegilor mei din judeţ, senatori din opoziţie, să organizeze la Cluj-Napoca
seminarii de pregătire în domeniul retehnologizării termice – nu spun schimb de experienţă, că nu
este cazul – cu responsabilii din municipii şi oraşe aflate, cu voia lor, în suferinţă.
Doresc să fiu clar, în cazul colegiului meu discutăm de o primărie ce a investit în interesul
cetăţenilor săi şi care şi-a luat măsurile pe termen lung pentru ca aceştia să nu fie afectaţi financiar.
La nivelul municipiului, consumul de gaz metan este cu 30% mai mic, de energie electrică – cu
25% mai mic, de apă – cu 10-15% mai mic faţă de anii precedenţi.
Cifrele aiuritoare pe care le-aţi prezentat în moţiune pentru preţul de livrare a gigacaloriei
către populaţie sunt exemple de mistificare şi panicare a opiniei publice, în condiţiile în care
primăriile pot contribui cu compensări nu numai de până la 63% ale facturii termice, dar pot chiar şi
să depăşească acest plafon. Redefinirea categoriilor vulnerabile de beneficiari are în vedere
extinderea plafonului de subvenţii în special pentru persoanele singure care au nevoie de asistenţă.
Într-adevăr, primăria nu este obligată legal să suporte compensarea procentuală a facturii la
energie termică, iar prevederile acestei ordonanţe nu sprijină o primărie care nu înţelege că este
prima instituţie responsabilă de gestionarea bunăstării cetăţenilor săi prin acţiuni susţinute, şi nu
prin populism ieftin.
Tocmai opoziţia, care deplânge în mod susţinut centralizarea statului, vine astăzi şi ne spune
că descentralizarea în materie de subvenţii este o manevră?! Prin tentativa de moţiune, opoziţia s-a
descalificat, ademenită de mirajul unui eventual descălecat politic, o adevărată fata morgana,
demonstrând încă o dată că îşi doreşte primării dependente electoral de Guvern, incapabile să ia
decizii pe plan local şi care întind mâna spre stat.
Ce vină au cetăţenii unei primării că unii edili locali fac jocurile opoziţiei fără să
conştientizeze propria lor responsabilitate managerială pentru comunitatea locală?
Vă solicit, imperativ, să încetaţi să promovaţi dependenţa primăriilor de stat şi să încercaţi,
măcar în ceasul de pe urmă, să puneţi interesul cetăţeanului în faţa interesului electoral!
Vă mulţumesc.
Domnul Ion Rotaru:
Declaraţia politică se intitulează „Să vă îmbolnăviţi bine!”.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are, mai nou, dorinţa de a verifica şi
cuantifica gradul de mulţumire a pacienţilor cu boli cronice, raportat la serviciile medicale de care
beneficiază. Mai concret, asiguraţii diagnosticaţi cu anumite boli cronice, al căror tratament se
aprobă prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS, vor completa nişte chestionare „de evaluare a
gradului de satisfacţie a asiguratului”.
- 37 -
Bolnavii trebuie să răspundă la întrebări de genul „Cum apreciaţi atitudinea funcţionarului
care va prelua dosarul la Casa de Asigurări de Sănătate?” şi, nu în ultimul rând, „Vă simţiţi mai
bine?”. Chestionarele sunt aplicate de către casele judeţene de asigurări de sănătate, de două ori pe
an, şi vor fi transmise către CNAS împreună cu dosarele pacienţilor respectivi.
Într-un context de normalitate economică şi socială, deci şi sanitară, demersul ar putea fi
legitim şi ar avea sens. Din nefericire, nu ne aflăm într-un asemenea context şi, de aceea, iniţiativa
respectivă este doar inutilă, dar pe alocuri pare chiar cinică. Pentru că nu poate fi caracterizat decât
cinic faptul că persoane diagnosticate cu boli cronice sunt întrebate dacă sunt „satisfăcute” de
serviciile medicale, care, ştim cu toţii, fără vreun sondaj de opinie mai mult sau mai puţin
profesionist, că sunt departe de calificativul „satisfăcătoare”.
Tot cinism este să întrebi nişte bolnavi cronic, care aşteaptă cu lunile medicamentele
salvatoare, sau pe unii care au maladii incurabile „Vă simţiţi mai bine?” sau să-i întrebi ce părere au
despre timpul petrecut pe listele de aşteptare.
Care este rostul acestor chestionare, când este clar ca lumina zilei, atât pentru pacienţi, cât şi
pentru cei care lucrează în sistemul medical, inclusiv angajaţii caselor de sănătate, că serviciile sunt
de slabă calitate, iar principala problemă sunt banii? În contextul în care, de ani de zile, cuvântul
care descrie sănătatea în România este „colaps”, mai este necesar să întrebi bolnavii cronic dacă
sunt satisfăcuţi de acest sistem sanitar, ca să afli că nu sunt?
În opinia mea, aceasta este o întrebare cu răspuns dinainte ştiut: „Nu!”
Vă mulţumesc.
Domnul Gavril Mîrza:
Declaraţia politică este intitulată „Incompetenţa Guvernului Boc alungă investitorii străini”.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Cu siguranţă aţi constatat, ca şi mine, că două sunt subiectele prezente de preferinţă în mass-
media noastră cea de toate zilele – seceta şi plecarea finlandezilor de la Jucu sau plecarea
finlandezilor de la Jucu şi seceta. Ambele teme sunt nişte realităţi de necontestat.
Seceta este un fenomen pe care mai puţin l-am putea guverna şi al cărei impact în viaţa
cetăţeanului de rând trebuie să-l recunoască oricine. Deşi n-ar strica să existe previziuni
determinante în această direcţie.
În ceea ce priveşte despărţirea de finlandezi, la Jucu, după ce n-au avut decât aplauze pentru
colaborarea pe care mai că o dădeau „pe durată nedeterminată”, chiar cele mai înalte personalităţi
ale ierarhiei sociale româneşti au început să ne insulte inteligenţa cu afirmaţii de genul: „Eu v-am
spus!”
Ce ne-or fi spus, oameni buni?
- 38 -
Îndrăznesc să afirm că nu ne-au spus decât ce le-a convenit! Tot vorbesc despre criza care a
lovit compania „Nokia” şi a obligat-o să decidă măsura care va lăsa 2 200 de concetăţeni fără locuri
de muncă şi cel puţin încă pe atâţia, membri de familie, fără minimumul necesar traiului de zi cu zi.
Am înţeles!
Compătimim cu sinceritate impasul în care a ajuns „Nokia” fugărită de criză, de „Apple”, de
„Samsung”. Dar vorba cea veche zice: „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.” Iar
investiţia de la Jucu n-a fost doar a finlandezilor, ci şi a statului român. El, drăguţul, adică statul
român, care nu suntem „noi Guvernul”, cum ar crede unii, ci „noi toţi”, a cheltuit 30 de milioane de
euro, în schimbul cărora „Nokia” s-a angajat să investească 60 de milioane de euro şi să creeze 15
mii de locuri de muncă în cinci ani.
Cred că îmi pot permite să consider o alocare de 30 de milioane de euro drept o investiţie
majoră care ar fi trebuit securizată prin clauze contractuale ferme! Nu ştiu dacă investiţia
românească la Jucu este protejată de astfel de clauze. Contractul este secret.
Numai că atâta timp cât „Nokia” renunţă relativ relaxat la afacerea din România, neoferind
nici pe departe compensaţii ca cele pe care le-a asigurat când a plecat din Germania, avem tot dreptul
să gândim că aceste clauze nu există! Şi atunci, rămâne de văzut dacă vorbim despre incompetenţă
sau despre corupţie. Pentru că, orice s-ar spune despre finlandezi ca parteneri de afaceri, oricâte
motivaţii mai mult sau mai puţin „lucrate” de specialiştii în perdele de fum s-ar găsi pentru exodul
acestora către Asia ori către alte „zări senine”, cert este că ei nu sunt singurii care ne-au lăsat
privindu-le cu jale în urmă.
În toamna anului 2008, producătorul de dulciuri şi cafea „Kraft Foods” reloca în Bulgaria
fabrica deţinută în România, disponibilizând 440 de angajaţi. În acelaşi an, în luna decembrie,
compania „Colgate-Palmolive” îşi muta producţia din România, aşa încât alţi 118 oameni rămâneau
fără locuri de muncă.
Probabil bilanţurile ce se obişnuiesc la sfârşit de an au oferit Guvernului prilejul unor
mărturisiri care spuneau, citez: „În ultimii trei ani, nu mai puţin de 17 fabrici au fost închise şi peste
2 500 de oameni disponibilizaţi.” Erau nominalizate „Nestle”, „Coca-Cola”, „Colgate-Palmolive”,
„Friesland” sau „Bunge” şi „Kraft Foods” în ajun de An Nou 2009.
Este clar pentru orice om de bun-simţ că aceşti investitori n-au venit în România pentru
telegondolele ori mirii şi miresele din vestitul material propagandistic „The Land of Choise”, ale
celui mai bogat ministru al Guvernelor Boc. Toţi au venit pentru profit.
Să nu uităm că „Nokia”, care a început producţia în România în februarie 2008, a înregistrat
în anul 2010 o cifră de afaceri cu circa 60% mai mare ca în anul 2009, înregistrând un profit net de
42 de milioane de euro.
- 39 -
Sigur că şi criza a avut o importantă pondere printre cauzele ce au determinat decizia
„Nokia”. Dar nu putem trece cu vederea mediul fiscal instabil, în legătură cu care compania
finlandeză a aflat că în România Codul fiscal poate fi schimbat la jumătatea anului, iar TVA-ul
creşte peste noapte. Nu putem crede că violentele erupţii de corupţie, în plină criză şi într-o
Românie ce nu are drept atribut statul de drept, unde Executivul nu respectă deciziile irevocabile ale
instanţelor, n-au avut nicio influenţă în decizia finlandezilor, câtă vreme nu o companie, ci însuşi
statul ei ne refuză spaţiul Schengen.
Aşa că degeaba ne ameninţă cineva cu „V-am spus eu vouă!” de parcă este preşedinte doar
când i se iau interviuri. Dacă atât de bine a fost informat asupra posibilelor plecări ale investitorilor
străini din România, încât până şi Mama Omida s-ar învineţi de invidie, nu nouă, ci supuşilor săi
din Guvern trebuia să le bată capul Domnia Sa, ferindu-ne de atare năpastă.
Că de secetă nu cred că ne-ar fi putut feri!
Deşi, Dumnezeu să mă ierte, poate că nişte ploi care ar stinge setea mult încercatului pământ
românesc ar duce la vale, acolo unde se duc toate murdăriile, şi pe cea portocalie, care ne seacă
vieţile.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Declaraţia politică se intitulează „Priorităţile românilor şi priorităţile PDL”.
Stimaţi colegi,
Am avut parte, în duminica ce-a trecut, de un nou episod de băşcălie politică, marcă
înregistrată PDL. Stăpânii acestei ţări şi-au dat întâlnire pe înserat ca să discute probleme esenţiale,
de viaţă şi de moarte. Ştiute de toată lumea, plimbate din televiziune în televiziune, altminteri
chestiuni secrete: comasarea alegerilor, împărţirea României în 8, 12, 14 sau 16, oricum, numai „să
dea bine”, sistemul electoral, modificarea Constituţiei – adică orice în afară de lucruri serioase,
orice în afara problemelor de pe agenda reală a cetăţeanului. A cetăţeanului obişnuit, nu a
cetăţenilor Băsescu, Boc, Udrea, Falcă sau Florin Popescu.
Repet, chestiuni de viaţă şi de moarte, dar nu pentru România, ci pentru îngustul la minte şi
larg la interese Partid Democrat Liberal.
Ca o fotografie tristă a României pe care au creat-o aceste personaje, chiar în orele când
creierele portocalii se dădeau de ceasul morţii cum să facă să producă un milion de voturi din
străinătate, un sondaj de opinie arăta cum peste 70% dintre tinerii români sunt de părere că nu au
nicio şansă în România actuală şi preferă să plece peste hotare.
De fapt, dacă e cineva sceptic cu privire la sondaje, faceţi un exerciţiu practic: ieşiţi pe
stradă, alegeţi 10 persoane şi întrebaţi-le care le sunt problemele, îngrijorările. Şi spuneţi-mi apoi
dacă în vreunul din răspunsuri apar bazaconiile dezbătute de liderii PDL duminică.
- 40 -
Asta, ca să realizaţi ce prăpastie imensă a creat acest partid şi liderii lui îndesaţi cu cinism şi
tupeu între interesele naţionale şi interesele clientelei în care se scaldă.
– Ce era mai responsabil pentru principalul partid din arcul guvernamental: să se tocmească
pe împărţirea ţării în funcţie de interesele sale electorale sau să discute la modul cel mai serios
despre situaţia economică a României în contextul ultimelor avertismente? Şi mă refer aici la faptul
că Fondul Monetar Internaţional a redus prognozele de creştere economică a României pe anul
viitor de la 3,5% la 2%, iar J.P. Morgan a redus estimările la 0,8 procente din PIB.
– Ce era mai responsabil pentru PDL să facă: să caute soluţii dincolo de limitele
constituţionale pentru comasarea alegerilor în sensul sporirii şanselor electorale din 2012 sau să
discute despre bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale? Vă reamintesc că ambele proiecte ar fi
trebuit de mult depuse la Parlament şi undeva pe la sfârşitul lunii octombrie – adoptate. Ce facem,
repetăm situaţia de anul trecut sau de acum doi ani, când trecuse februarie şi noi nu aveam o lege a
bugetului adoptată?
– Ce era mai responsabil pentru un partid întreg la minte: să se dea în cap şi peste cap ca să
găsească variante de corupere electorală în 2012 sau să pună pe masa dezbaterii problema secetei şi
consecinţele fenomenului asupra agriculturii, pe de o parte, şi pentru ceea ce înseamnă producţia de
energie electrică, pe de altă parte?
– Ce era mai responsabil pentru un partid aflat la putere: să-i facă pe plac stăpânului de la
Cotroceni tratând prioritar modificarea Constituţiei sau să aibă o dezbatere serioasă pe tema
neaderării la spaţiul Schengen, cu consecinţe pe termen mai lung în perspectiva aderării la moneda
europeană? Ştiu că domnul Igaş are impresia că opoziţia e vinovată pentru că nu şi-a făcut
dumnealui treaba, la fel cum ştiu că domnul Baconschi aşteaptă felicitări în urma acestui eşec.
Dincolo însă de aceste personaje caricaturale, nu era necesară o discuţie sinceră pe subiect?
Şi pot continua cu temele de maximă actualitate – eliminarea subvenţiilor, preţul la
gigacalorie, intrarea în vigoare a noului Cod civil, dar tare mi-e teamă că vorbesc la pereţi. Cu nişte
cinici nu poţi vorbi de morală. Unor iresponsabili nu le poţi vorbi de responsabilitate. Cu zurbagiii
nu poţi purta un dialog normal.
Ce-au făcut liderii PDL duminică seara se cheamă oricum, numai dezbatere serioasă nu. Încă
un episod jenant dintr-un serial jenant. A fost mai degrabă un exerciţiu de terapie în grup, un fel de
„hai să ne facem că facem”. Ceea ce, să recunoaştem, reprezintă esenţa filosofiei de guvernare a
acestei puteri habarniste.
P.S. – Probabil singura temă cu adevărat importantă, remanierea Guvernului, a fost tratată
tipic acestui regim bolnav: i-a fost pasată cuplului Băsescu-Boc, în realitate doar lui Băsescu (nu
cred că-şi face cineva iluzii că Boc are vreo silabă de spus pe acest subiect).
Vă mulţumesc.
- 41 -
Domnul Constantin Tămagă:
Declaraţia politică este intitulată „Deveselu – punct strategic pe harta lumii”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
După 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, Washingtonul şi Bucureştiul au decis
amplasarea scutului antirachetă la Deveselu, judeţul Olt.
S-a tot vorbit despre faptul că securitatea României este, în acest moment, asigurată, despre
concretizarea excelentelor relaţii cu americanii, despre poziţia Rusiei în această privinţă, dar
nimeni, după ştiinţa mea, nu a luat în calcul la modul serios ce se întâmplă din acest punct de
vedere cu Republica Moldova.
Nu cred că scutul de la Deveselu protejează sută la sută Republica Moldova. Chişinăul se
situează, orice s-ar spune, într-o zonă de mijloc, iar prezumtivele rachete inamice ar trebui distruse
chiar deasupra teritoriului acestei ţări. Este, evident, o situaţie ipotetică, virtuală, dar pe de altă parte
sunt aproape convins că autorităţile de la Chişinău nu s-au gândit deloc la acest aspect. Conducerea
Moldovei are însă alte probleme. Ei pot înţelege în linii generale ce s-a semnat în capitala
americană, dar detalii nimeni nu cunoaşte, sunt convins de asta. Iar de la Deveselu până la Chişinău
nu sunt mai mult de 500 de kilometri. Ei sunt preocupaţi să modifice Constituţia, caută soluţii
pentru asta, sunt interesaţi de cum să rămână la putere.
În plus, acolo mai este şi conflictul transnistrean, iar scutul din România va fi un argument
foarte puternic pentru Rusia să-şi întărească poziţia în regiunea transnistreană. Cred cu tărie că
acordul semnat recent la Washington va avea efect şi impact asupra perspectivelor de soluţionare a
problemei de dincolo de Nistru.
E adevărat că România şi-a asigurat securitatea, dar acum Rusia va utiliza drept argument
scutul din România tocmai pentru a-şi întări şi ea poziţia. Nicidecum să plece, aşa cum se stabilise
mai demult. N-ar fi făcut-o niciodată, dar iată că paradoxal scutul american din România, obiectiv
vorbind, le oferă ruşilor un argument suplimentar puternic să rămână.
De altfel, nu ştiu dacă aţi observat, dar reacţiile Moscovei la amplasarea scutului din
România au fost destul de modeste, anemice, formale. În niciun caz agresive. Amintiţi-vă de reacţia
faţă de intenţia de a amplasa acelaşi scut în Cehia şi Polonia. Atunci, a fost un adevărat atac
diplomatic. Nu cred că în această situaţie Rusia este foarte deranjată.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Declaraţia politică se intitulează „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”.
Stimaţi colegi,
- 42 -
Săptămâna trecută s-au desfăşurat în toata lumea manifestări de recunoştinţă şi cinstire a
persoanelor de vârsta a treia. Generaţia de oameni în vârstă este aceea care ne-a creat nouă, până la
atingerea maturităţii, condiţii de viaţă, de educaţie şi de muncă.
Această relaţie, dintre generaţii, are atât o dimensiune personală, în care fiecare îşi manifestă
în felul său, mai mult sau mai puţin, respectul, recunoştinţa şi iubirea pentru cei apropiaţi sau mai
îndepărtaţi semeni, dar şi o dimensiune social-politică. La această dimensiune mă voi referi în
prezenta declaraţie.
Să observăm cum au întâmpinat guvernanţii României Ziua Persoanelor Vârstnice şi ce le
pregătesc ei acestora?
Atacul la bruma lor de pensie, de sănătate, de putere de muncă şi de putere de cumpărare
ţine de politica unor laboratoare inumane ale unor politicieni ajunşi în poziţia de a decide asupra
calităţii vieţii vârstnicilor, pentru a le face viaţa cât mai amară, cât mai tristă. Vestea proastă pe care
au primit-o în preziua datei în care se celebrează vârsta a treia a fost intenţia de impozitare
suplimentară a pensiilor, măsura care ar reduce cele mai mici pensii.
Pentru că nu le-a reuşit tăierea, dintr-o dată, a pensiilor, guvernanţii s-au ambiţionat să
găsească alte măsuri de afectare a vârstnicilor. Le-au luat 5,5% din pensie pentru asigurarea de
sănătate, după care le-au desfiinţat spitalele şi le-au redus lista medicamentelor gratuite şi
compensate şi intenţionează să introducă coplata pentru serviciile medicale. Medicii tineri pleacă în
străinătate, iar medicii care au atins vârsta pensionarii nu mai au dreptul să muncească.
În acelaşi timp, guvernanţii actuali au afectat dreptul de muncă şi al altor categorii
profesionale de pensionari. Zilele acestea a început un nou an universitar şi a intrat în aplicare noua
lege a educaţiei, care a trântit uşa în nas profesorilor universitari care au depăşit 65 de ani.
Distrugerea sistemelor de asigurări şi asistenţă socială, ordonanţa guvernamentală de
eliminare a subvenţiei la căldura şi de reducere a ajutorului la încălzire pun crucea pe traiul
familiilor şi persoanelor celor mai sărace şi mai necăjite.
Nici vorbă de solidaritate şi protecţie socială, nicio grijă de apărare a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale familiilor, persoanelor în vârstă sau pensionarilor. Dimpotrivă, mai
multă boală, mai mult frig, mai multă foame, mai multă sărăcie. Este tot ceea ce-şi propune să
continue noul ocupant al ministerului care administrează politici împotriva muncii, familiei şi
protecţiei sociale…
Pentru guvernanţii României, persoanele în vârstă, pensionarii sunt o bombă socială, iar în
aceste circumstanţe este trist să fii pensionar în România şi să nu ai şansa decât să plantezi „pomi de
umbra cărora ştiu că nu se vor bucura niciodată”.
- 43 -
Noi, cei din PSD, şi împreună în USL vrem să reinstaurăm respectul şi recunoştinţa datorate
persoanelor de vârsta a treia, cărora le spunem: ne bucurăm că existaţi şi vă dorim o viaţă cât mai
bună şi mai îndelungată.
Domnul Gheorghe Pop:
Declaraţia politică este intitulată „Guvernul României scoate la mezat pe bani mărunţi
companiile energetice de stat”.
Stimate colege,
Stimaţi colegi,
Vreau să ating în declaraţia de azi subiectul problematic al privatizărilor haotice din energie,
dar, înainte de toate, pentru că ne aflăm într-o zi deosebită, aş dori să-mi îndrept atenţia spre cei pe
care îi sărbătorim azi.
Cum 5 octombrie este Ziua Profesorului, am să le spun un onest „La mulţi ani!” tuturor
colegilor mei parlamentari care sunt la bază dascăli, dar şi întregului corp profesoral din România.
Sunt convins că, în acest context, fiecare cadru didactic trăieşte bucuria, responsabilitatea şi
poate uneori tristeţea de a fi dascăl. Spun bucurie şi responsabilitate deoarece Profesorul este
chemat să gândească şi să regândească în permanenţă misiunea aparte pe care o are – aceea de a
forma, de a modela caractere şi personalităţi, de a mobila minţi şi conştiinţe, de a îndruma şi educa
noile generaţii. Dascălul este cel care are menirea de a proiecta principalii actori ai zilei de mâine.
Este o responsabilitate enormă, care merită întreaga noastră apreciere şi recunoştinţă.
Din păcate, sunt conştient că o parte din actorii politici de azi nu a ştiut să preţuiască aşa
cum se cuvine profesia de călăuzitor de conştiinţe şi formator de înţelepciune. Tocmai de aceea
menţionam mai sus tristeţea de a fi dascăl. Tristeţea că educaţia, în ziua de azi, nu mai e
considerată o prioritate în care este absolut vital să investeşti.
Datorită profesorilor noştri, datorită muncii şi dedicaţiei lor de ieri suntem ceea ce suntem
noi astăzi. De aceea, merită deplinul nostru respect şi adâncă preţuire! Vreau să mulţumesc azi
tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea mea, a noastră, a românilor! Le doresc mult succes în
toate, multă bucurie şi capacitatea de a menţine vie flacăra pasiunii pentru profesionalism şi
performanţă!
Acum, revenind la subiectul declaraţiei de azi, aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că
guvernarea portocalie se pregăteşte să arunce în haos siguranţa energetică a României.
Ne-am obişnuit deja cu afacerile de miliarde din energie făcute de „băieţii deştepţi” ai
domnului Băsescu cu firme încropite din doi-trei oameni, prin te miri ce subsol de bloc.
Totuşi, observ că, mai nou, PDL se grăbeşte să treacă la nivelul următor. Cum le e limpede
că nu vor mai ajunge vreodată la guvernare, se bulucesc să dea către „băieţii deştepţi”, care au
- 44 -
prosperat sub protecţia actualei puteri, proprietatea asupra a ceea ce a mai rămas din sistemul
energetic românesc. Or, stimaţii mei, este cazul să spunem un „Nu” hotărât deciziilor prin care
actuala putere încearcă să vândă înaintea scrutinului de anul viitor companiile energetice de stat.
Astfel de decizii nu pot fi luate în spatele uşilor închise, de către câţiva „înfometaţi” din
PDL care s-au trezit că nu mai au bani de cumpărat voturi. Şi în niciun caz nu pot fi luate acum,
când preţurile acţiunilor sunt atât de scăzute.
Observ că ministrul economiei, Ion Ariton, a scos pe tarabă companiile energetice din
portofoliul ministerului păstorit vremelnic de Domnia Sa. Printre trufandale, se numără OMV Petrom
Bucureşti S.A., Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Oltchim.
Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit! Nu sunt omul care să se pună de-a curmezişul în faţa ideii
de privatizare, în faţa eforturilor de îmbunătăţire a sistemului energetic românesc. Dar problema aici
este că nu văd decât eforturi de a fura cât mai mult acest sistem, nu de a-l face competitiv sau de a-l
aduce la standardele de performanţă.
Ceea ce omit portocalii să precizeze atunci când se grăbesc să vândă companiile energetice
pe bani mărunţi este că, pe lângă sumele amărâte pe care le-ar putea obţine acum statul,
restructurarea unităţilor în vederea privatizării va impune şi concedieri de personal. Cel puţin 900
de posturi ar urma să fie desfiinţate.
Cu alte cuvinte, că tot se pregăteşte PDL să dispară de pe harta politică a României, partidul-
caracatiţă a găsit de cuviinţă să dea un ultim tun avutului public.
Cu ce va rămâne România în urma unor astfel de afaceri oneroase? Doar cu amintirea a ce a
avut odată?
Vă mulţumesc.
Domnul Florin Constantinescu:
Declaraţia politică se intitulează „Noua criză şi impactul asupra României”.
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,
Suntem în faţa unul nou val al crizei economice şi financiare care a lovit deja mai multe
state europene. Acest nou val nu reprezintă o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor, ceea ce ar
însemna falimentul unor ţări.
Pe fundalul nemulţumirilor colective acumulate în timp, criza datoriilor conduce la o criză
socială incomensurabilă. Analiştii economici din întreaga Europă avertizează că această criza a
datoriilor va provoca anul viitor o adevărată prăbuşire economică şi financiară, însoţită de tulburări
sociale semnificative, aşa cum am văzut că s-a întâmplat în Grecia. Lucru care trebuie să dea de
gândit tuturor!
- 45 -
Asistăm cu o oarecare neputinţă la dorinţa unor ţări de a ieşi din Uniunea Europeană, cum ar
fi Marea Britanie, care în mai puţin de trei luni ar putea decide ieşirea din UE. Asistăm cu o
oarecare indiferenţă la tensiunile sociale din ţări europene. Ideea fundamentală care a dus la
formarea Uniunii, unitatea, este neputincioasă în faţa tumulturilor socio-economice prin care trec
anumite state europene.
Criza socială se face deja simţită în state cu o anumită vechime în cadrul Uniunii. Rata
şomajului a înregistrat valori destul de mari în Spania (peste 20% şi 45% în rândul tinerilor), în
Grecia (15% şi 38% în rândul tinerilor), Irlanda (14%), Portugalia (12%). Statele membre sunt
nevoite să conlucreze pentru găsirea unor soluţii viabile. Separat, dar şi împreună!
Nu trebuie să mai lăsăm loc populismelor, de orice natură ar fi ele. În locul acestora, puterea
trebuie să vină cu strategii clare de ieşire din criză, trebuie să vină cu planuri concrete. În acelaşi
timp, România nu mai trebuie să se împrumute.
Am văzut ce se întâmplă cu investitorii. Este un semnal mare de alarmă şi, în mod firesc, nici
premierul şi nici preşedintele ţării nu ar trebui să se grăbească să afirme că alte investiţii ar putea
părăsi România. Nu vii cu asemenea declaraţii într-o ţară care are nevoie ca de aer de investiţii!
Plecarea finlandezilor de la „Nokia”, relocările făcute de „Colgate-Palmolive” sau „Kraft
Foods” sunt indiciile care ne arată că al doilea val al crizei s-a abătut peste România. Nimeni nu
vrea ca aceste probleme din economia internă să se transforme în probleme sociale. Sunt convins că
nici puterea nu-şi doreşte aşa ceva! Dar, pentru ca aceste lucruri să nu se mai întâmple, este vital să
venim cu soluţii.
Care ar fi situaţia României în acest moment? Moneda unică europeană a atins noi maxime
în raport cu leul, ceea ce înseamnă că ceva nu este în regulă cu economia românească. Indicele
principal al Bursei de Valori Bucureşti a scăzut cu mai mult de 20% în ultimele trei luni, atingând la
finalul lunii septembrie noi minime. La fel şi leul, care atingea la finele lunii septembrie, la cursul
oficial al BNR, un nou minim al anului 2011 în raport cu euro, de 4,3533.
În trimestrul doi al acestui an, exporturile româneşti au scăzut cu 2,92%. Mai mult decât
atât, un grup de state bogate din UE condus de Franţa, Olanda şi Marea Britanie vrea scăderea
substanţială a fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care Comisia Europeană ar trebui să le suporte
după reducerea de la 15% la 5% a cofinanţării care revine României şi altor cinci state membre
pentru proiectele finanţate cu bani europeni. Argumentul principal al acestor ţări, contribuabili neţi
la bugetul Uniunii, este temerea privind impactul pe care aceste cheltuieli le-ar avea asupra
propriilor finanţe.
Una peste alta, situaţia trebuie să dea de gândit întregii clase politice. România va avea anul
viitor o datorie publică de 235 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 56 de miliarde de euro. Vorbim
- 46 -
de toate împrumuturile Guvernului, firmelor, ministerelor sau ale primăriilor. Numai că, din cauza
împrumuturilor care se fac pentru plata creanţelor, suma creşte de la un an la altul, dobânda – de la
o zi la alta.
Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că nu se poate trăi din împrumuturi, că nu se
pot face plăţi din împrumuturi. Trebuie să producem ca să ne putem achita datoriile. Or, dacă îi
gonim pe investitori, dacă nu-i încurajăm să rămână în România, cum să producem?
Stimaţi colegi,
Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a anunţat la finalul săptămânii trecute că s-a redus
estimarea de creştere economică pentru 2012 la jumătate. Concret, vom avea o creştere economică
sub aşteptări, o reducere a creşterii PIB de la 4% la 2%. Pentru cetăţeanul de rând, acest lucru s-ar
traduce prin reducere a cheltuielilor, creşteri de taxe, deci o nouă austeritate. Deficitul bugetar va fi
cuprins între 1% şi 1,5% din PIB, iar pentru reducerea acestui deficit Guvernul a maximizat
veniturile din accize.
Prin urmare, anul 2012 va începe cu un nou val de scumpiri. Energia electrică, taxa auto,
tutunul, alcoolul, carburanţii sunt primele care vor avea un preţ mult mai ridicat începând cu 1 ianuarie.
Ca un tăvălug, după aceste scumpiri, vor urma altele, cele mai dureroase fiind la alimente,
fapt ce va afecta direct nivelul de trai. Iar aceste scumpiri vor veni în contextul în care românii vor
avea acelaşi salariu şi, în cel mai nefericit caz, unii nu vor mai avea venituri.
Puterea portocalie trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna că românii nu pot duce în
spate nişte saci mai grei decât greutatea lor.
Scăderea taxelor şi impozitelor ar impulsiona investitorii să rămână în ţară şi ar atrage noi
investiţii. În acelaşi timp, ar exista şi resursele necesare pentru programele sociale şi cele de
stimulare a economiei şi ar curăţa mediul de afaceri de legăturile nefaste dintre politicieni şi
companiile de stat.
Puterea trebuie să înţeleagă că, fără strategii pe termen lung şi fără un program economic
responsabil şi coerent, nu vor exista soluţii economice viabile.
Dilemele şi tensiunile, convulsiile economice şi sociale din cadrul Uniunii Europene obligă
România să dovedească faptul că îşi merită locul în marea familie europeană. Nu prin acțiuni
heirupiste sau declarații înflăcărate, lipsite de substață, ci prin responsabilitate şi solidaritate, prin
acțiuni şi politici socio-economice care să ne priveze de o situație critică, ce ar putea conduce la
tensiuni sociale sau ar putea pune în pericol statutul de membru cu drepturi depline al UE.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Mang:
Declaraţia politică este intitulată „Ministerul Educaţiei nu respectă Legea educaţiei naţionale”.
- 47 -
Declaraţia mea politică de astăzi porneşte de la observaţia că Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului nu respectă prevederile Legii educaţiei naţionale. Domnul
ministru Funeriu aplică doar acele prevederi care îi servesc lui sau clientelei PDL şi se face că uită
de celelalte prevederi.
Dacă într-adevăr această lege a educaţiei este atât de bună, precum pretind cei de la PDL,
stau să mă întreb: de ce nu o aplică în totalitate? Să fie oare vorba despre incompetenţă, diletantism
sau doar rea-credinţă?
Pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt
publicate de ceva vreme câteva zeci de proiecte subsecvente Legii educaţiei naţionale care ar trebui
să-i asigure conţinut şi aplicabilitate. Din păcate, ministerul nu poate sau nu vrea să le aplice pe
toate. Pentru astăzi am pregătit două exemple.
Articolul 361 alineatul (3) litera b) din Legea nr. 1/2011 stipulează că „măsura introducerii
clasei a IX-a în învăţământul gimnazial intră în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe
clasa a V-a în anul şcolar 2011 – 2012”.
Deşi anul şcolar a debutat de mai bine de patru săptămâni de zile, nici până la această oră
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu a finalizat noul Curriculum Naţional,
astfel încât planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi manualele şcolare pentru gimnaziu
au rămas neschimbate. Practic, generaţia de elevi care a început clasa a V-a în acest an va trebui să
studieze în următorii cinci ani după aceeaşi programă şi aceleaşi manuale precum generaţiile
anterioare, care au studiat pe vechea structură de patru ani.
Ţin să vă readuc aminte că motivul pentru care Legea educaţiei naţionale a fost promovată
prin procedura asumării răspunderii guvernamentale a fost tocmai urgenţa implementării noilor
măsuri, inclusiv cea privind introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial. Or, fără noul
cadru de referinţă al curriculumului naţional, nicio lege nu poate să aducă în mod real schimbarea
necesară în sistemul de învăţământ. De aici se impun două concluzii: ori nu a fost o urgenţă şi
atunci am fost minţiţi cu toţii, ori a fost o urgenţă, însă ministerul nu este capabil să implementeze
cu celeritate prevederile! Altă explicaţie nu pot găsi la ritmul de melc cu care acţionează MECTS.
Cel de-al doilea exemplu vizează modalitatea de numire a directorilor unităţilor de
învăţământ preuniversitar. Conform articolului 96 alineatul (1) din Legea educaţiei naţionale,
„unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de
administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz”. Alineatul (7) litera e) al aceluiaşi
articol de lege stipulează printre atribuţiile principale ale consiliului de administraţie organizarea
concursului de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct.
- 48 -
Explicaţia care ni s-a dat pentru introducerea acestei prevederi a fost depolitizarea numirilor
în funcţiile de conducere. Ce se întâmplă în fapt? În totală contradicţie cu litera şi spiritul legii,
ministrul Funeriu a emis un ordin prin care, în anul şcolar 2011 – 2012, directorii unităţilor şcolare
au fost numiţi „cu detaşare în interesul învăţământului”. Evident, numirea directorilor s-a făcut de
către inspectoratul şcolar judeţean, adică tot de către inspectorii generali obedienţi politic faţă de
ministrul Funeriu. Mai pe înţelesul tuturor: una predică ministrul despre depolitizare, alta fac
inspectorii menţinuţi în funcţii din interese politice…
Sunt doar două exemple care ilustrează demagogia şi ipocrizia Guvernului PDL. Din
nefericire, sunt multe altele, însă deocamdată mă opresc aici. Promit însă să revin asupra lor în
perioada imediat următoare. Este inadmisibil ca un întreg sistem de educaţie să fie tratat cu atâta
cinism chiar de către conducătorii săi, iar în ceea ce mă priveşte nu pot să stau pasiv în faţa
batjocurii cu care suntem trataţi de către acest Guvern sinistru.
Domnul Gabriel Mutu:
Declaraţia politică se intitulează „Intemperii politice, USL rezistă”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Faptul că actuala guvernare este cel mai puţin performantă din ultimii 20 de ani nu este
altceva decât un truism. Faptul că au folosit toate tertipurile pentru a denigra opoziţia, în pofida
faptului că se declară cu toţii democraţi, faptul că subjugă Parlamentul prin nenumăratele angajări
de răspundere sau ţinerea sub cheie a unor proiecte legislative benefice au devenit stări de lucru ale
actualei puteri.
În aceste condiţii, USL reprezintă o alternativă reală la construcţia politică actuală,
construită în jurul PDL, sau chiar la o nouă mişcare politică anunţată cu surle şi trâmbiţe, dar care
îşi păstrează acelaşi nucleu.
Faptul că deşi au trecut câteva luni bune de când PDL a tăiat salariile, a redus pensiile, a
crescut TVA, iar scorul lor din sondaje nu reuşeşte să crească, simpla lor prezenţă pe scena politică
produce fiori electoratului. PDL se baza pe amnezia alegătorilor şi pe o revenire spectaculoasă. Iată
că de această dată nu le-a mers.
Prin urmare, au adoptat următoarea tactică: punerea aceloraşi oameni sub o haină nouă şi
destructurarea opoziţiei, prin promisiuni privind accesul la resursele oferite de actul guvernării. În
subtext putem citi foarte clar un eşec neasumat al PDL, care în timpul campaniilor electorale
susţinea necesitatea reformării clasei politice prin oameni care se ghidează în acţiunea publică după
principii sănătoase.
- 49 -
Cu siguranţă că cei aflaţi la putere încearcă orice pentru a destabiliza USL, care, din păcate
pentru ei, nu scade de ceva timp, indiferent de centrul de studiere a opiniei publice, sub 50%. În
primul rând, PDL este îngrijorat de perspectiva în care preşedintele ar fi lăsat singur la Cotroceni.
Prin urmare, au încercat să maximizeze, în primul rând prin intermediul media, existenţa
unor neînţelegeri din interiorul Partidului Conservator şi să le prezinte ca fiind sursa de rupere a
USL. Primarul Sectorului 4, o figură importantă a partidului, a fost dat aproape ca sigur drept
candidat al noii Mişcări Populare pentru Primăria Capitalei. Deja PDL se vedea resuscitat în
Bucureşti de un primar care, ciudat, până în acest moment nu a beneficiat de prea multe resurse din
partea puterii, aşa cum s-a întâmplat în alte sectoare (2, 3, 6).
Faptul că Piedone a dezminţit toate acestea şi s-a arătat în continuare fidel alegătorilor şi
proiectelor sale din sectorul 4 nu a făcut altceva decât să arate că USL este o construcţie în care
oamenii care lucrează în adevăratul sens al cuvântului, în beneficiul celor mulţi, nu sunt oameni
care să părăsească uşor acest proiect.
USL a dat dovadă o dată în plus că, în pofida a ceea ce susţin cei aflaţi la putere, este o
construcţie solidă, care are în primul rând obligaţia faţă de cetăţeni să reziste.
Vă mulţumesc.
Domnul Vasile Mustăţea:
Declaraţia politică este intitulată „România – ţara tristelor recorduri”.
Stimaţi colegi,
O minimă analiză asupra evoluţiilor din ultimii ani ale României, atât în plan intern, cât şi al
percepţiei externe, culminând cu refuzul de a fi acceptată în zona Schengen, este motivaţia
declaraţiei mele politice de astăzi.
Pentru că, să recunoaştem deschis, niciunul dintre noi – şi mă refer aici nu doar la oamenii
politici, ci la cetăţenii români, în marea lor majoritate – nu poate fi mândru pentru că România
deţine locuri „fruntaşe” în Europa la incidenţa hepatitei C, la cancerele de sân, col uterin şi
pulmonar – conform unor date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Tot pe primele locuri ne aflăm la numărul de infestaţi cu HIV/SIDA şi în ceea ce priveşte
incidenţa tuberculozei (boala sărăciei), fiind înregistrate anual peste 110 cazuri de infecţie cu bacilul
Koch la suta de mii de locuitori. De altfel, potrivit statisticilor, aproape o treime din numărul total al
cazurilor de tuberculoză înregistrate în Europa se găsesc în România!
Doamnelor şi domnilor,
Nu am început întâmplător cu referirile la recordurile negative din domeniul sănătăţii. Pentru că,
iată, mult trâmbiţata reformă a sănătăţii nu se manifestă în practică decât prin noi măsuri de restrângere
a accesului pacienţilor la medicamente compensate, concomitent cu decizii guvernamentale care impun
- 50 -
sporirea contribuţiei băneşti a cetăţenilor pentru a beneficia de asistenţă medicală adecvată. Ca să nu
mai vorbim despre desfiinţarea haotică a unor spitale!
Evident, la precaritatea stării de sănătate a românilor au contribuit „din plin” şi actualii
guvernanţi, care, prin aşa-zise măsuri dure de austeritate impuse de criza economică mondială, nu
au făcut decât să accentueze starea de sărăcie a populaţiei.
De acest din urmă aspect, acela al sărăciei, este legat şi clasamentul realizat de revista
irlandeză „International Living” privind calitatea vieţii, conform căruia România se situează pe
locul 53, alături de Republica Moldova, Republica Dominicană şi Insulele Cayman, în ceea ce
priveşte infrastructura, preţurile, sistemul de sănătate şi performanţele economice.
Cât despre sistemul de educaţie, ce să mai spunem?! Statisticile ne situează pe locuri codaşe
la gradul de alfabetizare; în timp ce şcolile româneşti se golesc de elevi în ritm alert, numărul
profesorilor se află în cădere liberă. Concomitent cu numărul de catedre rămase neocupate,
România înregistrează cote ridicate în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului educaţional
de către tineri. Aceste aspecte, coroborate cu rezultatele dezastruoase la examenele de bacalaureat şi
cu scăderea dramatică pe piaţa muncii a locurilor ocupate de absolvenţii cu studii superioare,
reflectă cât se poate de limpede modul dezastruos în care este gestionată România de către
Guvernul pedelist, în frunte cu mentorul său – preşedintele Băsescu.
Şi pentru ca analiza să fie completă, trebuie să adăugăm faptul că România este lider de
piaţă la exportul de prostituţie şi infracţionalitate.
Stimaţi colegi,
Pentru că am amintit de eşecul Schengen – asumat formal de Traian Băsescu –, mă simt
obligat să subliniez faptul că acest insucces este, de fapt, rezultatul tuturor recordurilor negative
menţionate mai sus.
Faptul că de mai mulţi ani televiziunile occidentale nu omit niciun prilej de a prezenta
imagini negative ale conaţionalilor noştri – fie ei cerşetori, hoţi de buzunare, prostituate – este şi
consecinţa dezinteresului total al autorităţilor de la Bucureşti de a fi încercat schimbarea percepţiilor
europene despre România. Cu puţin efort şi bunăvoinţă, imaginea deplorabilă a ţării noastre ar fi
putut fi contrabalansată prin sublinierea meritelor românilor talentaţi, competenţi şi harnici, deveniţi
reputaţi oameni de ştiinţă, artişti consacraţi pe scenele lumii, mari manageri etc.
Cauza faptului că cetăţenii români ajunşi în ţările vest-europene sunt permanent subiect de
bătaie de joc la adresa identităţii noastre, la unele televiziuni, este una singură: pierderea autorităţii
statului. Incapabil să gestioneze eficient situaţia internă, generând – prin măsuri gândite ad-hoc –
măsuri de austeritate care au provocat sărăcirea accentuată a unor categorii ale populaţiei şi lansând
îndemnuri de tipul „românii să înveţe să trăiască auster”, Executivul şi preşedintele par să-şi fi unit
eforturile cu un singur scop: distrugerea acestei naţii.
- 51 -
Cât despre lecţiile de austeritate, cred, stimaţi colegi, că românilor le-au fost de ajuns cele
predate de Ceauşescu! Deşi, dacă mă gândesc bine, Traian Băsescu, prin calificativul său de
„asistaţi social” adresat pensionarilor şi prin concluzia că „bugetarii sunt prea mulţi”, îl depăşeşte cu
mult pe Ceauşescu.
De aceea, nu exclud deloc ipoteza că, după îndemnul „Să trăiţi bine!”, urmat de „Să trăiţi
auster!”, vom auzi în curând şi „Să nu mai trăiţi deloc!”.
Domnul Cornel Popa:
Declaraţia politică se intitulează „PDL, un nou început, la final de mandat”.
Aflu zilele acestea că PDL se pregăteşte să remanieze miniştri şi să schimbe şefi de agenţii
şi secretari de stat. Ba, mai mult, sunt mândri de acest demers şi îl consideră un nou început.
Eu nu pot decât să deplâng soarta noastră, a celor conduşi de Guvernul Boc, care este
deţinător de recorduri în materie de schimbare, remaniere, demisii şi demiteri şi alte evenimente de
acest gen, care au distrus total ideea de continuitate în cadrul instituţiilor publice.
Politici coerente în domeniul sănătăţii, al muncii, al economiei sau în alte sectoare vitale?
Nu există, pentru că nu ştim cine va mai fi prins cu mâna în banii ţării sau banii europeni, aşa cum
nu ştim ce ministru rămâne în funcţie şi ce ministru pleacă, schimbările acestea fiind decise peste
noapte şi cu un minim interes faţă de adevăratul scop al Cabinetului condus de primul ministru.
Constat că în toţi anii de guvernare PDL am fost supuşi unor experimente, fiind încercată
mâna de conducător a diverşilor preferaţi ai partidului, pentru ca mai apoi să le fie retrase funcţiile,
în lipsa evidentă a rezultatelor. Însă pentru toate aceste numiri greşite şi erori ale celor puşi în
funcţii nu răspunde nimeni. Remaniem la infinit şi schimbăm secretari de stat până în ziua
alegerilor. Atunci ne mai mirăm că nu există politică anticriză sau strategii cu subiect şi predicat
despre ce presupune combaterea efectelor crizei globale?! Cu siguranţă, nu.
Mă scuzaţi, aşadar, că nu împărtăşesc entuziasmul colegilor de la PDL, care se pregătesc de
noi schimbări în funcţii.
Mulţumesc.
Domnul Marius-Petre Nicoară:
Declaraţia politică se intitulează „«Nokia», doar vârful aisbergului”.
Zilele trecute am ascultat analiza economică a unui cunoscut realizator de televiziune asupra
plecării „Nokia” de la Jucu, iar concluzia lui a fost una simplă şi dură: aceasta este doar partea
văzută a problemelor pe care le au România şi investitorii străini din România. Sunt absolut de
acord. Au plecat sau îşi pregătesc plecarea multe alte firme, iar semnalul dat de aceste relocări este
unul extrem de important, perceput ca atare de firmele mari şi mici care ne aveau în perspectivă.
- 52 -
Însă ceea ce nu vedem şi nu ştim noi ar trebui, teoretic, să fie ştiut de Centrul Român pentru
Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, de exemplu, că doar asta este menirea acestei
instituţii aflate în directa subordine a premierului. Iar în cazul explicit, „Nokia”, problemele
investitorului finlandez ar fi trebuit să fie cunoscute de autorităţile locale, aşa cum am mai spus.
Este cunoscut punctul meu de vedere în legătură cu susţinerea actualului Guvern faţă de
mediul de afaceri românesc: net inferioară altor state europene. Îmi menţin aprecierea, adăugând şi
faptul că, în ceea ce-i priveşte pe investitorii străini, statul nu are niciun fel de coerenţă sau statistici
sau obiective sau, evident, politici fiscale unitare. Spun guvernanţii că aşteptăm investiţiile străine.
Dar uită să menţioneze ce facem pentru ele sau cum le susţinem odată ajunse în ţară.
Revenind la Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, regret că
se dovedeşte a fi un simplu instrument politic, având doar miza numirilor în funcţii a diverşilor
membri de partid, uitând că trebuie să negocieze, să facă lobby, să discute cu marile companii, să
simtă pulsul mediului de afaceri… Însă nu este o surpriză pentru mine, având în vedere că întreaga
guvernare Boc a fost un exerciţiu de imagine, neavând în spate realitatea celor declarate sau
susţinute în teorie.
Domnul Marian-Cristinel Bîgiu:
Declaraţia politică este intitulată „Comisia Europeană: «Regionalizarea nu ar trebui să fie o
prioritate pentru Guvernul României»”.
Doamnelor şi domnilor,
Săptămânile care au trecut au consemnat un mesaj al Bruxelles-ului către România, extrem
de important. Concret, oficialii europeni transmit Guvernului de la Bucureşti faptul că
„regionalizarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României”.
În luna iunie a acestui an, cei aflaţi la guvernare s-au gândit să se joace un pic cu harta
României şi să modifice organizarea administrativ-teritorială a ţării. Motivaţia, cel puţin la nivel
european, a fost la momentul respectiv o mai bună absorbţie a fondurilor europene.
Deşi suntem toţi de acord că avem nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a
României, demers care să aibă la bază studii şi analize extrem de aplicate şi care să se realizeze cu
respectarea normelor europene în materie, am contestat vehement la acea vreme această idee. Noi,
cei din opoziţie, am arătat că un astfel de proces nu se poate face de pe o zi pe alta, printr-o simplă
comasare a judeţelor actuale şi crearea unor megajudeţe.
Mai mult, ştiam că o modificare a structurii administrativ-teritoriale a României până la finalul
lui 2013 era imposibilă, ca urmare a angajamentelor luate de România în cadrul Uniunii Europene.
În aceasta situaţie, europarlamentarii liberali au cerut lămuriri pe această temă Comisiei
Europene.
- 53 -
Iată că, în urmă cu două săptămâni, a venit şi răspunsul Comisiei la întrebarea
europarlamentarului Ramona Mănescu. Acesta a fost unul fără echivoc: România nu are nevoie şi
nici nu poate face în acest moment o reorganizare administrativ-teritorială.
Mai mult, Executivul european a găsit de cuviinţă să atragă atenţia, încă o dată, că suntem
codaşii Europei în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi, prin urmare, Guvernul ar trebui
să îşi concentreze eforturile, în primul rând, pe soluţionarea acestei probleme.
De asemenea, Comisia Europeană confirmă şi astăzi că nu a fost informată oficial cu privire
la intenţia preşedintelui Băsescu şi a premierului Boc de a reorganiza teritorial România. Mai mult,
comisarul Olli Rehn precizează foarte clar că statele membre trebuie să informeze Comisia
Europeană cu privire la toate modificările care survin la nivelul unităţilor administrative, în măsura
în care acestea ar putea afecta nomenclatorul european în domeniu.
Trecând peste formularea diplomatică pe care o regăsim în acest document, se remarcă
disperarea oficialilor de la Bruxelles, care, din păcate, nu găsesc în Guvernul României un partener
de discuţie credibil şi capabil să implementeze măsurile care se impun.
În concluzie, cei de la Bruxelles ne spun foarte clar să ne apucăm serios de treabă pentru a
atrage banii europeni şi să lăsăm jocurile politicianiste. Este clar că până şi oficialii europeni s-au
săturat de inacţiunea guvernanţilor de la Bucureşti şi de incompetenţa lor.
Din păcate, românii sunt cei care trebuie să plătească această incompetenţă, care a ajuns să
fie singura trăsătură a acestei guvernări.
Deşi Guvernul României „s-a îmbogăţit” cu un nou minister, al cărui obiect de activitate se
referă tocmai la absorbţia fondurilor europene, nu avem niciun motiv să credem că lucrurile se vor
îmbunătăţi. Spun asta pentru că PDL nu poate şi nu ştie să iasă din logica şpăgii şi a clientelismului,
iar Leonard Orban nu va fi nimic altceva decât o nouă marionetă controlată de Elena Udrea.
Vă mulţumesc.
Domnul Sorin-Serioja Chivu:
Declaraţia politică se intitulează „Românii şi România au nevoie de soluţii”.
Pe 5 septembrie, noua sesiune parlamentară a început cu o restanţă de 300 de proiecte de
lege. La numai o lună de la această dată, s-a reuşit adoptarea unui număr de doar şase legi!
Cine răspunde pentru această ineficientă? Câţi parlamentari lipsesc? Cine votează la două
mâini? De câte şedinţe e nevoie pentru cunoaşterea şi adoptarea legilor?
Presa a indicat într-o oarecare măsură diferitele incidente, schimburi de replici picante sau
nenumăratele pauze de care au nevoie Grupurile parlamentare ale PNL şi PSD pentru consultări.
Opinia publică însă poate fi manipulată, aşa cum manipulat a fost şi preşedintele Senatului, domnul
- 54 -
Mircea Geoană, care, puţin responsabil, a ales să suspende lucrările Senatului în urma consultărilor
cerute de către PNL şi PSD, care în final nu au binevoit să se mai întoarcă la lucrări.
În schimb, reprezentanţi ai acestor partide apar în presă şi le taie gura mai mult ca o sabie la
adresa coaliţiei şi a „trădătorilor” – aşa cum ne numesc pe cei care am ales să slujim interesul
naţional sub egida UNPR.
Singurul ţel le-a rămas împroşcarea cu noroi verbal şi situarea de-a curmezişul în faţa
oricărei propuneri constructive şi pline de loialitate faţă de electorat.
Cei care cu voci răsunătoare se declarau iubitori de neam şi susţinători ai unor categorii
nevoiaşe nu oferă acum nicio soluţie concretă pentru bunul mers al societăţii şi mai nou blochează
şi întrerup şedinţele pentru a tergiversa activitatea lucrărilor şi promulgarea legilor.
Tot plimbându-se din televiziune în televiziune, au uitat să se mai prezinte pe fotoliile
senatoriale, iar când o fac, de parcă i-ar arde la călcâie, cer pauze şi iar pauze de consultări, lăsând
la voia timpului proiecte de lege cu caracter urgent şi foarte urgent.
Vă reamintesc, domnilor din opoziţie, că „trădătorii”, cum vă place să spuneţi – dar mă
gândesc că cine vede în afară aşa ceva se recunoaşte pe sine –, servesc interesul electoratului şi au
iniţiat proiecte şi au găsit soluţii efective pentru bunul mers al societăţii.
Amintesc că UNPR a lansat ideea impozitării averilor mari şi foarte mari, a iniţiat proiectul
de lege privind transformarea militarilor voluntari în profesionişti, a militat pentru ca pensiile
militare să nu scadă sub 3 000 de lei, s-a implicat în finalizarea noului Cod al muncii, iar pe plan
local iniţiativele Organizaţiei UNPR Prahova au avut larg ecou în presă.
Prin atitudinea constructivă şi deschiderea spre dialog, am fost şi vom fi prezenţi pentru a
propune soluţii concrete de care să beneficieze electoratul, ultima dintre ele fiind iniţiativa „Coşul
de solidaritate” – devenită hotărâre de Guvern.
Intrarea în politică a fost o opţiune personală a fiecăruia prezent astăzi în Parlamentul
României, dar e dureros că odată cu obţinerea mandatului au uitat de alegători şi de „fişa postului”,
post pe care îl au mulţumită lor.
Pauzele nu vor fi niciodată cheia succesului. În repetate rânduri am făcut şi voi continua să
fac apel la conştientizarea rolului pe care ni l-am asumat odată cu depunerea jurământului de
învestire în funcţie.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Rog colegii să vină către sala de plen, pentru a putea să supun atenţiei ordinea de zi. Rog şi
liderii şi viceliderii să-şi convoace colegii către sala de plen. Între timp, domnul senator Gheorghe
David, foarte rapid, va accelera această procedură.
- 55 -
Domnul Gheorghe David:
Albert Álmos delegaţie
2. Andrei Florin-Mircea absent
3. Andronescu Ecaterina prezentă
4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
5. Arcaş Viorel prezent
6. Ariton Ion Guvern
7. Badea Viorel-Riceard delegaţie
8. Banias Mircea-Marius absent
9. Bara Ion prezent
10. Başa Petru prezent
11. Bădescu Iulian absent
12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent
13. Belacurencu Trifon prezent
14. Berca Gabriel absent
15. Berceanu Radu-Mircea prezent
16. Bîgiu Marian-Cristinel prezent
17. Bîrlea Gheorghe prezent
18. Blaga Vasile absent
19. Boagiu Anca-Daniela Guvern
20. Boitan Minerva prezentă
21. Bokor Tiberiu prezent
22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent
23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent
24. Calcan Valentin-Gigel prezent
25. Câmpanu Liviu prezent
26. Chelaru Ioan prezent
27. Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
28. Chivu Sorin-Serioja prezent
29. Cibu Constantin-Sever absent
30. Cinteză Mircea prezent
- 56 -
31. Coca Laurenţiu Florian prezent
32. Constantinescu Florin prezent
33. Constantinescu Viorel prezent
34. Cordoş Alexandru prezent
35. Corlăţean Titus delegaţie
36. Crăciun Avram prezent
37. Cseke Attila-Zoltán prezent
38. Daea Petre prezent
39. David Cristian delegaţie
40. David Gheorghe prezent
41. Diaconescu Cristian prezent
42. Diaconu Mircea absent
43. Dobra Nicolae prezent
44. Dumitru Constantin absent
45. Fekete-Szabó András-Levente prezent
46. Feldman Radu-Alexandru prezent
47. Filip Petru prezent
48. Fodoreanu Sorin prezent
49. Frâncu Emilian-Valentin prezent
50. Frunda György absent
51. Găină Mihăiţă prezent
52. Geoană Mircea-Dan prezent
53. Ghişe Ioan prezent
54. Greblă Toni prezent
55. Grosu Corneliu prezent
56. Günthner Tiberiu prezent
57. Gyerkó László prezent
58. Haşotti Puiu prezent
59. Hărdău Mihail absent
60. Humelnicu Augustin-Daniel prezent
61. Ichim Paul prezent
- 57 -
62. Igaş Traian-Constantin prezent
63. Ion Vasile prezent
64. Iordănescu Anghel prezent
65. Jurcan Dorel prezent
66. Lazăr Sorin-Constantin delegaţie
67. Luca Raymond prezent
68. Mang Ioan absent
69. Marcu Gheorghe prezent
70 Mardare Radu-Cătălin prezent
71. Marian Ovidiu prezent
72. Marian Valer prezent
73. Markó Béla Guvern
74. Mazăre Alexandru absent
75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent
76. Mărcuţianu Ovidius prezent
77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent
78. Mihăilescu Petru-Şerban prezent
79. Mitrea Elena prezentă
80. Mitrea Miron-Tudor prezent
81. Mîrza Gavril prezent
82. Mocanu Alexandru prezent
83. Mocanu Toader prezent
84. Moga Nicolae absent
85. Mustăţea Vasile prezent
86. Mutu Gabriel prezent
87. Necula Marius-Gerard prezent
88. Nedelcu Vasile prezent
89. Nicoară Marius-Petre prezent
90. Nicoară Romeo-Florin prezent
91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent
92. Nicula Vasile-Cosmin prezent
- 58 -
93. Nistor Vasile prezent
94. Niţă Mihai prezent
95. Onofrei Orest prezent
96. Oprea Dumitru prezent
97. Oprea Mario-Ovidiu prezent
98. Panţuru Tudor prezent
99. Paşca Liviu-Titus prezent
100. Păran Dorin prezent
101. Pereş Alexandru prezent
102. Pintilie Vasile prezent
103. Plăcintă Sorina-Luminiţa absentă
104. Pop Gheorghe prezent
104. Popa Cornel prezent
106. Popa Mihaela prezentă
107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent
108. Prunea Nicolae-Dănuţ prezent
109. Rasaliu Marian-Iulian prezent
110. Rădulescu Cristian prezent
111. Rădulescu Şerban prezent
112. Robu Nicolae prezent
113. Rotaru Ion prezent
114. Ruşanu Dan-Radu absent
115. Ruşeţ Ion prezent
116. Saghian Gheorghe prezent
117. Savu Daniel prezent
118. Sârbu Ilie prezent
119. Sbîrciu Ioan absent
120. Secăşan Iosif prezent
121. Severin Georgică prezent
122. Silistru Doina prezentă
123. Staicu Dumitru-Florian prezent
- 59 -
124. Stănişoară Mihai absent
125. Şova Dan-Coman prezent
126. Tămagă Constantin prezent
127. Toma Ion prezent
128. Ţopescu Cristian-George prezent
129. Ţuţuianu Adrian absent
130. Udriştoiu Tudor învoire
131. Urban Iulian prezent
132. Valeca Şerban Constantin prezent
133. Vasilescu Lia-Olguţa prezentă
134. Verestóy Attila prezent
135. Voicu Cătălin prezent
136. Voiculescu Dan absent
137. Vosganian Varujan prezent
*
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, cred că suntem suficient de mobilizaţi în acest moment.
Mulţumesc domnului senator, domnului secretar al Senatului.
În acest moment, 93 de senatori şi-au înregistrat prezenţa, inclusiv la prezenţa fizică, suntem
în cvorum de şedinţă. Este confirmat cvorumul de şedinţă.
Înainte de a vă supune atenţiei ordinea de zi, domnul lider Haşotti doreşte să intervină.
Suntem înaintea aprobării ordinii de zi, domnul senator Puiu Haşotti are de făcut o propunere.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnule preşedinte,
Doamnă ministru, sărut mâinile, ne bucurăm că avem onoarea să ne aflăm în faţa
dumneavoastră.
Doamnelor şi domnilor,
Întâi, reiterez ce am spus cu ocazia declaraţiei politice de astăzi, am făcut o sugestie PDL-ului,
anume să-şi ţină întrunirile nu la Vila Lac 2, ci la Casa Dante, pentru că Dante a scris „Infernul” şi
infern aţi adus în ţară – voiam să vă spun mai multora! – şi tot Dante a scris „Divina Comedie” şi
comedie este guvernarea dumneavoastră.
Avem puţin timp la dispoziţie, suntem în program şi mă voi referi la ordinea de zi.
- 60 -
Înainte de a vă face propunerea, vreau să vă spun că nu mă adresez Grupului parlamentar al
UDMR – ca să fim foarte clar înţeleşi, tot respectul pentru dânşii –, nu mă adresez nici Grupului
Progresist (UNPR) – nu mă interesează ce cred, ce gândesc, ce spun, este un grup din trădători
politici condus de cel mai mare trădător, care, culmea ironiei, este şi ministrul armatei, unul din
paradoxurile României – şi nici celor doi colegi, foşti PNL la începutul legislaturii, nici măcar nu le
evoc numele.
Deci discuţia, de vreo 2-3 săptămâni, este dacă noi, opoziţia, binevoim să asigurăm
cvorumul pentru ca această lege a asistenţei sociale să treacă, doamna ministru şi stimaţi colegi! Să
treacă oricum, să ajungă la Camera Deputaţilor, iar acolo Roberta Anastase, în 24 de ore, să o treacă
prin fraudă, cum face Roberta Anastase în fiecare zi!
Bun. Asigurarea cvorumului de către opoziţie aici, în Senat, nu în Camera Deputaţilor, unde
numără Roberta Anastase din doi în doi, este o problemă. Este o problemă de colaborare politică. Şi
dumneavoastră cereţi să colaborăm politic, în vreme ce – domnule senator Şova – ne este frică să
vorbim la telefon, şi nu numai nouă, şi dumneavoastră. În casele noastre vorbim în şoaptă şi noi, dar
şi dumneavoastră – şi ştiţi asta –, şi ne cereţi să colaborăm.
Algoritmul politic a existat 21 de ani, iar acum nu mai există.
Până în septembrie 2009, doamna ministru şi stimaţi colegi, când opoziţia era PNL –
UDMR, niciun secretar de stat nu a venit la mine, ca lider de grup, să mă consulte, să-mi ceară ceva,
să mă informeze despre ceva.
După ce aţi dat afară pe colegii de la PSD şi i-aţi luat la remorcă pe trădătorii de la UNPR,
nu există şedinţă de plen să nu vină vreun secretar de stat, vreun ministru să ne roage – şi pe mine,
şi pe domnul senator Sârbu – să asigurăm cvorumul, eventual, să mai asigurăm şi nişte voturi.
(Replici neinteligibile din sală)
Domnule senator, aici nu sunteţi dumneavoastră la Pinalti pe plaiuri!
Vă fac propunerea… (Replică neinteligibilă din sală) Nu fiţi nervos, luaţi un distonocalm,
că vă trece.
Aici este şi o problemă de majoritate, este şi o problemă că acolo, sus, nu stă Roberta
Anastase. Domnule preşedinte, vă rog să fiţi chiar mai ferm.
Dumneavoastră hărţuiţi aleşii locali şi ne cereţi să colaborăm în Senat şi în Parlament.
Dumneavoastră elaboraţi o lege electorală aberantă şi ne cereţi să colaborăm în Senat.
(Replică neinteligibilă din sală)
Duceţi-vă afară, vă spune presa.
Dumneavoastră pare că doriţi – şi sigur doriţi, noroc cu UDMR-ul – votul prin
corespondenţă şi vreţi să colaborăm în Senat.
- 61 -
Dumneavoastră hotărâţi alegerea primarilor într-un singur tur şi vreţi să colaborăm.
Dumneavoastră hotărâţi comasarea alegerilor şi vreţi să colaborăm, vreţi să asigurăm cvorumul.
Dumneavoastră ne acuzaţi pe noi, Partidul Naţional Liberal, după trei ani de guvernare, că noi
suntem vinovaţi pentru guvernarea dumneavoastră aberantă – şi o să vedeţi de ce spun aceste lucruri…
Din sală: Declaraţiile politice au fost la ora 9.00!
Domnul Puiu Haşotti:
Nu vă enervaţi, luaţi şi dumneavoastră un distonocalm, domnule senator.
Dumneavoastră îi jigniţi pe foştii dumneavoastră colegi şi-i faceţi „socialişti”, or,
dumneavoastră aţi fost socialist până mai ieri, iar acum nici dumneavoastră nu mai ştiţi ce sunteţi.
Revenind la ordinea de zi, găsiţi că acest proiect este o prioritate a Guvernului. Păi, o fi
pentru dumneavoastră prioritatea, pentru că este iniţiativa Guvernului Boc. Măcar să blocăm
legiferarea. Deci noi nu suntem de acord cu legea elaborată de Guvern.
Ce s-a întâmplat? Şi v-am spus şi săptămâna trecută. Aţi făcut în aşa fel încât să adoptaţi
toate amendamentele, iar amendamentele au fost depuse de diferiţi senatori, fără să se consulte,
astfel încât, dacă le-aţi adopta pe toate în raport, raportul ar deveni o aberaţie.
Dar ce spuneţi dumneavoastră? Domnule, aberaţie, neaberaţie, haideţi, asiguraţi-ne
cvorumul să se ducă repede la Camera Deputaţilor şi acolo Roberta Anastase să numere din doi în
doi şi să treacă legea. (Replică neinteligibilă din sală)
Eu vă fac următoarea propunere.
Să dezbatem şi vă asigur, sub cuvânt de onoare, că vă asigurăm cvorumul pe 1 noiembrie a.c.,
adică înainte de adoptarea tacită. Nu văd, dacă adoptarea tacită este pe 2 noiembrie a.c., de ce ne
presaţi, domnule, să o adoptăm atât de repede?! Avem timp să mai reflectăm asupra ei.
Însă, dacă dumneavoastră veţi dori ca Senatul să se pronunţe înainte de 1 noiembrie a.c.,
trebuie să aveţi 69 de senatori prezenţi, dumneavoastră, majoritatea. Altfel, nu. Şi propunerea este
ca acest proiect de lege să fie ultimul pe ordinea de zi. Discutăm pe 1 noiembrie a.c., sub cuvânt de
onoare că vă asigurăm cvorumul.
Să nu ne acuzaţi că vom cere, după aceea, o inspirată pauză de consultări, pentru că
dumneavoastră aţi părăsit plenul la Consiliul Superior al Magistraturii trei luni de zile,
dumneavoastră, majoritatea, inspiraţi totuşi să nu-l desemnaţi pe cel care face piaţa Monicăi Macovei.
Şi, în sfârşit, vă cerem să nu pociţi denumiri înscrise la Registrul partidelor politice, vă
rugăm respectuos să ne cereţi scuze, iar dumneavoastră vă schimonosiţi şi vreţi pe urmă colaborare.
Deci, ultimul pe ordinea de zi, acest proiect de lege. Aveţi grijă cum votaţi, pentru că noi
vrem să legiferăm. Noi vrem să legiferăm, dar nu acest proiect de lege. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
- 62 -
Tot la ordinea de zi, domnul lider Rădulescu.
Cel puţin la fel de inspirat ca domnul lider Haşotti, vă rog.
Domnul Cristian Rădulescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Hotărârea grupurilor din opoziţie este luată şi este evidentă, aşa că nu mai are rost să
încercăm niciun fel de modalităţi de găsire a unei poziţii comune. Dânşii, încă de acum două
săptămâni au spus că nu mai vor să legifereze. Între timp, în forurile de conducere ale partidelor lor
s-au discutat şi alte modalităţi, şi mai dure: grevă parlamentară, retragerea sau demisia tuturor
parlamentarilor opoziţiei. Aş vrea şi eu să văd cum vor face dânşii acest lucru, adică, cunoscându-ne
noi între noi, chiar mi se pare o chestiune greu de realizat.
Să o trecem ultima pe ordinea de zi ca să o votăm pe 1 noiembrie a.c., când termenul de
adoptare tacită este pe 2 noiembrie a.c.?! Vă mulţumim pentru această propunere culantă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Pe 3 noiembrie a.c., domnule senator.
Domnul Cristian Rădulescu:
Pe 3 noiembrie a.c., iată ni s-a făcut o concesie de două zile.
Dincolo de aceste chestiuni, ne-am retras şi noi din sală când nu aveam cvorumul, vă
retrageţi şi dumneavoastră când nu sunteţi de acord cu o anumită lege. Nu sunt de acord cu o
anumită interpretare: că am putea cădea la pace pe unele chestiuni – şi aţi putea fi prezenţi în sală,
să asiguraţi prezenţa, deci să vă faceţi treaba dumneavoastră, pentru care aţi fost aleşi – dacă am
ajunge la un compromis.
Păi, esenţa democraţiei este, într-adevăr, compromisul, dar, câteodată, nu poate fi întrunit,
iar atunci când nu poate fi întrunit se tranşează prin vot şi cu asta, basta. Dar pentru aceasta, trebuie
ca toată lumea din forul legislativ să fie prezentă.
Credeţi-mă că nici mie nu mi-a fost confortabil când a trebuit să ies din plen şi să spun
grupului că vrem o pauză de consultări, dar nu acest lucru să devină un sistem, adică opoziţia să
ajungă la un moment dat să spună: am putea să vă asigurăm dumneavoastră cvorumul şi să
legiferăm împreună, adică să ne facem datoria, dar haideţi să cădem la pace, să cădem de acord pe
anumite teme: nu ne fugăriţi primarii, nu încercaţi să – ce ziceţi dumneavoastră pe acolo – ne fixaţi
alegerile împreună, cumulat, în toamna următoare şi aşa mai departe.
Păi, chiar în asta constă democraţia. Cei care sunt la putere încearcă să o fructifice, şi cei
care sunt în opoziţie încearcă să le pună piedică, dar totul până la această chestiune, pe care eu,
sincer, nu o înţeleg şi cred că este o idee proastă: cu demisia parlamentarilor, cu plecarea din
Parlament, cu plecarea din sală, o modalitate, aşa, mai soft, deci nu demisia, dar plecarea din sală şi
neparticiparea, săptămâni de zile, la rând, la lucrările Parlamentului.
- 63 -
S-ar putea să aveţi o surpriză. S-ar putea ca într-o zi să fim, într-adevăr, 70, şi în ziua
respectivă să zburdăm, să facem ceea ce vrem.
Deci, nu cred că cine a propus în forul PNL, dacă nu mă înşel, această chestiune a avut o
prea mare inspiraţie în privinţa asta.
Revin la principiu. Principiul este că trebuie să fim aici, chiar dacă nu suntem de acord unii
cu alţii, chiar dacă nu ne suportăm, chiar dacă nu ne suferim, chiar dacă sunt teme care ne dezbină
radical, şi să ne exprimăm aceste poziţii. Dacă însă nu sunteţi de acord cu acest principiu şi se va
vota că avem pe ordinea de zi, într-o poziţie prioritară, Codul social şi, a cincea săptămână la rând,
veţi cere pauză de consultări şi veţi dispărea la grupuri, cred că sunteţi total împotriva principiului
democraţiei şi legislativului parlamentar şi cred că nu am luat-o, nici unul, nici altul, deci în general,
aşa, pe calea cea bună.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul lider Sârbu, urmat de domnul lider Mihăilescu.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu îl înţeleg pe domnul senator Cristian Rădulescu, înţeleg şi presiunea pe care o are în
spatele poziţiilor pe care le exprimă aici. E firesc, e liderul grupului şi trebuie să-şi asume foarte
multe lucruri, pe care le acceptă sau nu le acceptă. L-am văzut astăzi – şi chiar mă bucur – că a
venit dotat cu o cameră de luat vederi ca să poată filma ceea ce se întâmplă în sală, sigur, vizavi de
grupul pe care-l reprezintă, să le arate, probabil la şedinţă, care au fost prezenţi, care n-au fost
prezenţi, iar dânsul ne vorbea de cvorumul de lucru şi de ceea ce ar trebui să facă opoziţia.
Eu din câte ştiu, şi din câte ştim cu toţii, puterea este aceea care trebuie să-şi susţină legea.
Aveţi un ministru care vine în fiecare săptămână aici şi pleacă aşa cum a venit. E corect din partea
dumneavoastră, în relaţia pe care o aveţi cu ministrul dumneavoastră?!
Noi n-avem nicio obligaţie. Suntem în opoziţie. Ne trataţi cum ne trataţi… Domnul Haşotti a
făcut aici un adevărat rechizitoriu cu privire la ceea ce se întâmplă în viaţa politică românească, în
democraţia românească, specifică, sigur, Balcanilor. Ce să mai spunem noi?! Noi folosim pârghiile pe
care le avem la dispoziţie şi nu ezităm să le folosim în continuare, şi astăzi, şi mâine, şi săptămâna
viitoare. Ştiţi lucrul acesta, l-am tranşat aici, n-a fost nimic pe ascuns. V-am rugat atunci să aveţi o
discuţie la nivelul preşedintelui dumneavoastră de partid, să-i explicaţi că nu se poate continua aşa.
Unde ajungem?! Care este situaţia vizavi de… sau relaţia dumneavoastră cu opoziţia?! Niciun fel de
dialog. Că avem noi un dialog, că sunteţi dumneavoastră un om al dialogului… Îmi pare rău…
- 64 -
De fapt, acum nu mă refer la domnul Rădulescu, în speţă, mă refer la relaţiile pe care le
avem atât la Camera Deputaţilor, cât şi aici şi în relaţiile cu Guvernul şi cu tot ceea ce se întâmplă
în administraţia locală, abuz după abuz. Şi vreţi să fim… Ce să fim noi? Nişte politicieni naivi, nişte
îngeraşi care să plutim prin sala de plen şi să aprobăm ceea ce ne propuneţi dumneavoastră?! Nu se
poate. Ca atare, astăzi, vom urma aceeaşi metodologie de lucru pe care o cunoaşteţi şi pe care v-aţi
asumat-o, dragi colegi.
Dincolo de asta, vă invit să luaţi dumneavoastră cu camera de luat vederi – şi după aceea să
o discutaţi la grup, aşa cum am spus – un cadru şi să vedeţi câţi prezenţi aveţi în sală şi, după aceea,
să vă uitaţi la noi. Cred că înţelegeţi despre ce e vorba şi îmi pare rău că trebuie să suportaţi,
câteodată, ca la ora de dirigenţie, cei care sunteţi de obicei prezenţi – cum se întâmplă şi la noi –
pentru cei care uită să treacă pe la plen.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul lider Mihăilescu.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnul senator Haşotti va interveni, mai are de spus ceva.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul lider Mihăilescu.
După aceea, va avea drept la replică domnul lider Haşotti. Am dorit să îi uşurăm sarcina şi
să răspundă într-un buchet.
*
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În primul rând, ca problemă de procedură, pentru a nu pierde complet ziua de astăzi, aşa
cum se preconizează, vă rog să acceptaţi, pentru că avem un senator în Grupul nostru progresist…
(Sala se amuză. Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Grupul sau senatorul?
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
…care nu este…
Vă rog frumos, domnule preşedinte, asiguraţi liniştea în sală, că nu pot…
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Adresaţi-vă întregului plen, vă rog frumos.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Păi, nu, dar e… uitaţi… nici nu are poziţia corespunzătoare!
- 65 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu intraţi în dialog cu sala, vă rog, domnule senator.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Domnul senator Toma nu este repartizat la nicio comisie. Din consultarea situaţiei am văzut
că la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului este un loc liber şi vă rog să fiţi
de acord ca domnul senator Toma să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Comisiei pentru privatizare
şi administrarea activelor statului, fiind o obligaţie regulamentară ca fiecare senator să fie cuprins
cel puţin într-o comisie.
Vă mulţumesc.
*
În al doilea rând, regret că am întârziat puţin de dimineaţă şi n-am putut să aud peroraţia
profamilia a domnului Haşotti. Când am auzit, mi-a încântat urechile cu ce a spus, cu baroul. Din
câtă istorie ştiu eu, dânsul nu este avocat şi era un subiect care nu ne interesa, deci a susţinut un
interes de familie.
Acest lucru i-a dat o anumită energie, pentru că a continuat, după aceea, cu alte subiecte, pe
care, îmi pare rău, nu le-am auzit. Am înţeles că n-au fost foarte plăcute pentru noi. N-avem niciun
fel de problemă. Ne vedem de treabă în continuare.
Dar vreau să vă spun că teoriile acestea noi, cu asigurarea cvorumului de şedinţă de o parte
sau de alta le-am „fumat” demult. Într-adevăr, n-am vechimea domnului Haşotti – îmi lipseşte doar
un mandat, dânsul are un mandat în plus – dar, pe fond, această idee trăsnită, că cvorumul se asigură
numai de o anumită aripă, nu e deloc corespunzătoare.
Îmi cer scuze şi acum pentru ce am făcut legat de acea retragere din sală, care a fost acum
câteva luni. De ce? Pentru că era şi un subiect lipsit total de importanţă şi am fost nevoiţi să apelăm
la această metodă, care nu face cinste niciunui parlamentar. Indiferent ce mi-aţi spune, indiferent ce
o să doriţi să arătaţi, retragerea din sală este un lucru penibil. Nu are niciun rost să tot dăm zor că
unii sau alţii trebuie să asigure cvorumul. Noi am fost puşi aici să facem nişte chestiuni. Acum trei
luni ne puneam problema dacă această aprobare tacită este o aiureală sau nu. Din păcate, constat, ca
să nu rămânem total blocaţi, că e bună, pentru că, dacă două luni nu facem nimic, trec prin adoptare
tacită şi se duc la cei care au mai multă minte decât noi. (Discuţii, vociferări) Aceasta e realitatea.
Pe fond, stimaţi colegi, mai trebuie să muncim pe această direcţie. Comportaţi-vă ca atare. Am
ajuns să cred – ceea ce n-am crezut până în ultimele două săptămâni, când am ratat orice şedinţă, vă
rog să mă credeţi – că Parlamentul unicameral devine o perspectivă din ce în ce mai clară.
Din sală: Bravo! (Aplauze)
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Lucraţi în felul acesta şi o să vedeţi că viitorul nostru ca Senat nu va fi atât de blând.
- 66 -
Vă rog frumos, apucaţi-vă de treabă şi o să vedeţi că e bine.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Din sală: Bravo! (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, mulţumesc.
Domnul lider Haşotti, drept la replică.
Nu voi deschide o dezbatere politică, voi supune votului propunerile respective.
*
Vreau să vă informez, am verificat – domnule Haşotti, o secundă, daţi-mi voie – poziţia de
la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, conform algoritmului, aparţine
Grupului parlamentar al PDL. Deci am rugămintea, dacă există o solicitare pentru domnul senator
Toma – şi este normal să fie într-o comisie – să existe o negociere intra grupuri pentru a putea veni
cu o propunere pentru comisia respectivă.
*
Domnule lider Haşotti, vă rog.
Domnul Puiu Haşotti :
Totuşi, gestul e de colegialitate…, nu faţă de UNPR, că n-am niciun fel de simpatie pentru
dânşii. Le pot face totuşi nişte sugestii: sunt senatori din acest grup pe care eu… Domnule Şerban
Mihăilescu, eu vă propun să vă numiţi progresist şi liberschimbist.
(Sala se amuză. Aplauze)
Sunt senatori în acest distins grup la câte două comisii. Eliberaţi o comisie şi puneţi-l pe
domnul senator Toma acolo. E foarte simplu. Aşa am făcut şi noi.
Să ştiţi că orice parlamentar – şi ştiţi foarte bine –, domnule senator, poate aborda orice
subiect crede Domnia Sa. De aceea suntem aici Parlament, şi nu altceva.
În al treilea rând, dumneavoastră spuneţi că aţi „fumat” demult nu ştiu ce procedură. Eu m-am
lăsat de fumat. M-am lăsat de fumat!
De asemenea, nu pot să cred, nu pot să cred că Roberta Anastase are mai multă minte decât
dumneavoastră, domnule senator, şi decât niciunul dintre noi de aici! (Aplauze) Nu, ea ştie doar să
mintă, să fure voturi şi să… Asta ştie Roberta Anastase.
Acum, haideţi să vă dau şi ştirea, şi pentru presă, şi pentru opinia publică: noi degeaba
discutăm aici despre cum punem acest proiect de lege al asistenţei sociale, pentru că, într-o manieră
tipic securistică, ni s-a comunicat, pe filiera Guvernului, chiar de la prim-ministru, dar aşa, la a
cincea mână, că Guvernul îşi va angaja răspunderea. Hai, domnule, ce vorbim?! De ce simulăm aici
parlamentarismul şi democraţia?! Dumneavoastră, că nu noi.
- 67 -
Ca să ne înţelegem foarte clar, noi nu suntem împotriva legiferării. Dorim să legiferăm.
Asigurăm şi cvorumul, deci colaborăm, dar nu pe această lege. E atât de simplu! Nu ne acuzaţi pe
noi că nu dorim să legiferăm. Şi hai să lăsăm povestea asta…
Fiţi 70 aici, fiţi măcar 69, pentru că, doamna ministru, dumneavoastră nu primiţi sprijin de la
PDL, UNPR şi UDMR. Fiţi aici câţi sunteţi, 70, faceţi-vă de cap – domnule senator Cristian
Rădulescu, ştiţi că faţă de dumneavoastră chiar am toată simpatia şi faţă de PD-işti, de PD-işti, ştiţi
la cine mă refer, da? – şi cu asta, basta, domnule! Nu înţeleg care este problema?! Treceţi ce legi
vreţi dumneavoastră.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Avem în faţa noastră o propunere de modificare a ordinii de zi. Am ascultat liderii
grupurilor parlamentare. Au exprimat punctele de vedere ale grupurilor respective şi nu cred că
rostul acestui moment al dezbaterii este acela de a continua o dezbatere politică. Au fost exprimate
punctele de vedere ale grupurilor.
Supun votului propunerea avansată de domnul lider Haşotti – vă rog să vă ocupaţi locurile în
sală – de modificare a ordinii de zi prin transferarea punctului 9 din ordinea de zi pe poziţia 54.
Vă rog să votaţi.
Cu 48 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, ordinea de zi a fost aprobată cu
această modificare. (Aplauze)
Listă pentru liderii de grup.
Pe procedură, explicaţia votului, domnul lider Rădulescu.
Domnul Cristian Rădulescu:
Îşi are şi democraţia, care implică, sigur, şi prezenţă, perversităţile ei, fiindcă de data aceasta
cei din opoziţie au fost mai mulţi în sală şi, în concluzie, vor fi obligaţi să lucreze. Ei au propus
acest lucru: o ordine de zi în care să trecem la coada cozilor Codul social. Partea negativă,
consecinţa negativă pentru ei e că, de data aceasta, vor trebui să lucreze.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti :
O replică de 5 secunde: mi-a fost teamă, domnule senator, că veţi cere pauză de consultări.
(Sala se amuză.)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Pe această notă puţin mai destinsă, aş dori să salut prezenţa a doi tineri româno-americani,
care sunt în vizită aici, pe meleagurile străbune. Sper să nu facă un studiu comparativ între Senatul
american şi ce se întâmplă acasă.
- 68 -
Bine aţi venit, dragi tineri româno-americani, bine aţi venit acasă! (Aplauze)
Programul de lucru pentru astăzi…
Pe procedură, domnul lider Mihăilescu, microfonul 3.
*
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Domnule preşedinte, vă rog frumos, ca să tranşăm un singur lucru clar astăzi – şi am
acordul domnului lider Rădulescu –, este un post liber la Comisia pentru privatizare şi administrarea
activelor statului, este al celor care au reprezentat PDL-ul, şi vă rog frumos să acceptaţi ca domnul
senator Toma să activeze în acea comisie. Îl rog pe domnul lider Rădulescu să confirme acest lucru.
Vă rog frumos.
Domnule lider Sârbu, vă rog frumos, mai uşor cu semnele. Chestia aceasta, cu comisiile,
până acum a mers. Deci, vă rog frumos, uşor cu semnele astea.
(Replică neinteligibilă din sală.)
Nu, dar nu e prioritate… Chestia asta cu degetul…, aţi făcută atâta garagaţă de ea. Uite
acolo, că te filmează oamenii ăia!
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule lider Rădulescu, confirmaţi această rocadă între cele două grupuri? OK.
Supun votului dumneavoastră o modificare în componenţa Comisiei de privatizare, prin
completarea acesteia cu domnul senator Ioan Toma. Vă rog să votaţi.
Cu 61 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 11 abţineri, propunerea a fost aprobată.
Din sală: Solicităm listă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Listă pentru liderii de grup.
*
Aş dori, pentru a avea o chestiune strict formală, pentru că s-au produs foarte multe
modificări în comisii, să supun votului plenului aprobarea componenţei nominale a tuturor
comisiilor permanente, aşa cum sunt ele astăzi comunicate şi oficial votate de către Senat, pentru a
putea să operăm cu o situaţie actualizată:
1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări:
- Toni Greblă – preşedinte
- Iulian Urban – vicepreşedinte
- Florin-Mircea Andrei – secretar
- Augustin-Daniel Humelnicu
- Ion Ruşeţ
- 69 -
- Ioan Chelaru
- Adrian Ţuţuianu
- Dan-Coman Şova
- Marian-Cristinel Bîgiu
- Ioan Ghişe
- Cseke Attila-Zoltán.
2. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital:
- Ovidiu Marian – preşedinte
- Marius-Sorin-Ovidiu Bota – vicepreşedinte
- Vasile Mustăţea – secretar
- Vasile Pintilie
- Alexandru Mocanu
- Dorin Păran
- Viorel Arcaş
- Cezar-Mircea Măgureanu
- Gheorghe Marcu
- Marius-Petre Nicoară
- Dan-Radu Ruşanu.
3. Comisia economică, industrii şi servicii:
- Varujan Vosganian – preşedinte
- Dorel-Constantin-Vasile Borza – vicepreşedinte
- Florin Constantinescu – secretar
- Dorel Jurcan
- Mihai Niţă
- Radu-Mircea Berceanu
- Iulian Bădescu
- Vasile-Cosmin Nicula
- Vasile Nistor
- Liviu-Titus Paşca
- Gyerkó László.
4. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală:
- Petre Daea – preşedinte
- Tiberiu-Aurelian Prodan – vicepreşedinte
- Fekete-Szabó András-Levente – secretar
- 70 -
- Orest Onofrei
- Gheorghe David
- Alexandru Pereş
- Ilie Sârbu
- Gheorghe Saghian
- Constantin Tămagă
- Vasile Mustăţea
- Vasile Nedelcu.
5. Comisia pentru politică externă:
- Titus Corlăţean – preşedinte
- Ovidius Mărcuţianu – vicepreşedinte
- Radu-Cătălin Mardare – secretar
- Augustin-Daniel Humelnicu
- Marian-Iulian Rasaliu
- Viorel-Riceard Badea
- Georgică Severin
- George-Crin-Laurenţiu Antonescu
- Raymond Luca
- Romeo-Florin Nicoară
- Markó Béla.
6. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului:
- Marius-Gerard Necula – preşedinte
- Romeo-Florin Nicoară – vicepreşedinte
- Trifon Belacurencu – secretar
- Constantin-Sever Cibu
- Petru Filip
- Dumitru-Florian Staicu
- Gheorghe-Pavel Bălan
- Sorin-Constantin Lazăr
- Tiberiu-Aurelian Prodan
- Emilian-Valentin Frâncu
- Günthner Tiberiu.
7. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:
- Teodor-Viorel Meleşcanu – preşedinte
- 71 -
- Nicolae Moga – vicepreşedinte
- Mircea-Marius Banias – secretar
- Nicolae Dobra
- Toader Mocanu
- Sorin Fodoreanu
- Viorel Arcaş
- Şerban Constantin Valeca
- Gavril Mîrza
- Mario-Ovidiu Oprea
- Sorin-Serioja Chivu.
8. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială:
- Petru Başa – preşedinte
- Minerva Boitan – vicepreşedinte
- Alexandru Cordoş – secretar
- Cristian Rădulescu
- Alexandru Mocanu
- Ion Ruşeţ
- Laurenţiu Florian Coca
- Mihăiţă Găină
- Elena Mitrea
- Cornel Popa
- Albert Álmos.
9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport:
- Mihail Hărdău – preşedinte
- Ecaterina Andronescu – vicepreşedinte
- Nicolae Robu – secretar
- Ion Bara
- Mihaela Popa
- Ioan Mang
- Nicolae-Dănuţ Prunea
- Doina Silistru
- Corneliu Grosu
- Bokor Tiberiu
- Tudor Panţuru.
- 72 -
10. Comisia pentru sănătate publică:
- Ion Rotaru – preşedinte
- Iosif Secăşan – vicepreşedinte
- Corneliu Grosu – secretar
- Mircea Cinteză
- Şerban Rădulescu
- Tudor Udriştoiu
- Liviu Câmpanu
- Minerva Boitan
- Paul Ichim
- Günthner Tiberiu
- Vasile Ion.
11. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă:
- Sergiu-Florin Nicolaescu – preşedinte
- Bokor Tiberiu – vicepreşedinte
- Radu-Alexandru Feldman – secretar
- Gheorghe Bîrlea
- Ioan Sbîrciu
- Valentin-Gigel Calcan
- Georgică Severin
- Lia-Olguţa Vasilescu
- Alexandru Mazăre
- Mircea Diaconu
- Cristian-George Ţopescu.
12. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi:
- Frunda György – preşedinte
- Emilian-Valentin Frâncu – vicepreşedinte
- Sorin-Constantin Lazăr – secretar
- Ion Ariton
- Sorina-Luminiţa Plăcintă
- Marius-Gerard Necula
- Mihai Niţă
- Cătălin Voicu
- Valer Marian
- 73 -
- Puiu Haşotti
- Anghel Iordănescu.
13. Comisia pentru egalitate de şanse:
- Lia-Olguţa Vasilescu – preşedinte
- Mihaela Popa – vicepreşedinte
- Gheorghe Pop – secretar
- Vasile Blaga
- Tudor Panţuru
- Ioan Mang
- Doina Silistru
- Dan Voiculescu
- Anca-Daniela Boagiu
- Traian-Constantin Igaş
- Gyerkó László.
14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului:
- Valentin-Gigel Calcan – preşedinte
- Gavril Mîrza – vicepreşedinte
- Liviu-Titus Paşca – secretar
- Sorin Fodoreanu
- Vasile Pintilie
- Laurenţiu Chirvăsuţă
- Mihăiţă Găină
- Gabriel Mutu
- Dan-Radu Ruşanu
- Fekete-Szabó András-Levente
- Ion Toma.
15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii:
- Marius-Petre Nicoară – preşedinte
- Valer Marian – vicepreşedinte
- Dumitru Oprea – secretar
- Nicolae Dobra
- Viorel Constantinescu
- Dumitru-Florian Staicu
- Iulian Bădescu
- Alexandru Cordoş
- 74 -
- Cristian Diaconescu
- Cezar-Mircea Măgureanu
- Gabriel Berca.
16. Comisia pentru Regulament:
- Constantin Dumitru – preşedinte
- Miron-Tudor Mitrea – vicepreşedinte
- Titus-Liviu Paşca – secretar
- Cseke Attila-Zoltán
- Petru-Şerban Mihăilescu.
17. Comisia pentru afaceri europene:
- Vasile Nedelcu – preşedinte
- Marian-Iulian Rasaliu – vicepreşedinte
- Tudor Udriştoiu – secretar
- Dumitru Oprea
- Sorina-Luminiţa Plăcintă
- Radu-Cătălin Mardare
- Trifon Belacurencu
- Miron-Tudor Mitrea
- Mario-Ovidiu Oprea
- Ioan Ghişe
- Álbert Almos.
18. Comisia pentru românii de pretutindeni:
- Viorel-Riceard Badea – preşedinte
- Elena Mitrea – vicepreşedinte
- Puiu Haşotti – secretar
- Traian-Constantin Igaş
- Mihail Hărdău
- Marius-Sorin-Ovidiu Bota
- Avram Crăciun
- Cristian-George Ţopescu
- Frunda György
- Anghel Iordănescu
- Iulian Urban.
Supun votului componenţa nominală a tuturor comisiilor permanente ale Senatului. Votul
dumneavoastră pentru confirmarea componenţei tuturor comisiilor permanente ale Senatului României.
- 75 -
Vă rog să votaţi.
86 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, componenţa nominală a comisiilor
permanente ale Senatului a fost aprobată.
*
Programul de lucru pentru astăzi este program obişnuit pentru o zi de miercuri.
Vă rog să votaţi.
Cu 85 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, programul de lucru a fost aprobat.
*
La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru
perioada 10 – 15 octombrie 2011.
Programul de lucru pentru săptămâna 10 – 15 octombrie 2011, votul dumneavoastră, vă rog.
Cu 82 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere, programul pentru săptămâna viitoare a
fost aprobat.
*
La punctul 3 din ordinea de zi – Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea
corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în semestrul I al anului 2011.
Domnul secretar al comisiei, domnul senator Dumitru Oprea va prezenta plenului raportul
comisiei, conform Regulamentului nostru. Domnule senator, vă rog.
Domnul Dumitru Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În temeiul prevederilor articolului 170 alin. (4), teza I constă în prezentarea unui raport în
faţa Biroului permanent al Senatului, iar, conform tezei a II-a, raportul privind activitatea din
semestru, este prezentat în faţa plenului Senatului.
În perioada 3 ianuarie – 30 iunie 2011, la comisie au fost înregistrate 247 de petiţii, dintre
care 238 au fost luate în considerare şi 9 clasate. Este prezentată tipologia problemelor înaintate de
către cei ce ne-au trimis petiţii.
În anexele raportului au fost prezentate senatorilor toate elementele principale, din care
extrag câteva dintre lucrurile importante, zicem noi, şi anume ce s-a întâmplat cu petiţiile înaintate
organelor administraţiei publice centrale şi locale. Într-un aşa-zis top al petiţiilor înaintate figurează
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, unde au fost prezentate 29 de petiţii; pe următorul loc ar fi
Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Agenţia Naţională a Penitenciarelor, cu câte 9
petiţii, iar apoi primării, prefecturi care au un număr apropiat, respectiv 7 petiţii.
Toate elementele descrise de noi sunt prinse în detaliu în raport şi supunem atenţiei
Senatului întregul material, înaintat cu mult timp în urmă.
- 76 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Raportul a fost distribuit tuturor senatorilor şi în acest moment, conform art. 170 din
Regulamentul Senatului, Senatul a fost informat prin domnul senator Dumitru Oprea.
*
La punctul 4 din ordinea de zi – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea
principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/32/CE privind
reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili marini – COM (2011) 439 final.
Din evaluarea Senatului rezultă că această propunere directivă nu încalcă principiul
subsidiarităţii sau pe cel al proporţionalităţii, de aceea nu vom invoca o excepţie cu privire la acest
proiect de directivă.
*
Punctul 5 din ordinea de zi – Nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 28
septembrie 2011, a următoarelor iniţiative legislative:
- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind înfiinţarea şi
funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
- Propunerea legislativă privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante
energetice.
- Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea Statului Român şi
din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea
de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea Municipiului Turda şi în administrarea
Consiliului Local al Municipiului Turda, judeţul Cluj.
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.)
Pe procedură, domnule lider. Microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Legat de aprobarea tacită a acelor iniţiative legislative. Unul dintre ele era o iniţiativă, după
părerea mea, extrem de bună, era o iniţiativă legislativă legată de plantele energetice. Am discutat
această problemă. Această propunere legislativă a fost mult îmbunătăţită la Comisia pentru
agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, din păcate, ea trece doar în forma… pentru că nu am
lucrat trei săptămâni, trece în forma propusă de iniţiator.
- 77 -
Rog, măcar, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală să ducă aceste
amendamente la Camera Deputaţilor, în ideea ca acolo, cel puţin, să avem de-a face cu o propunere
legislativă corespunzătoare. Regret că această iniţiativă legislativă nu s-a dezbătut în Senat.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
*
La punctul 6 din ordinea de zi – Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi
adoptarea următoarei iniţiative legislative:
1. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale
Uniunii Europene.
Supun votului dumneavoastră procedura de urgenţă cu privire la acest proiect de lege. Vă
rog să votaţi.
Cu 41 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în
procedură de urgenţă pentru acest proiect de lege.
*
La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind darea în administrarea
autorităţilor administraţiei publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului.
Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8.
Domnul Cristian Apostol – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Pe ordinea de zi de astăzi a Guvernului se află formularea punctului de vedere privind acest
proiect de act normativ şi, ca urmare, am să vă rog, dacă se poate, să-l amânăm.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă nu sunt dificultăţi din partea comisiei faţă de propunerea de amânare venită din partea
Guvernului cu privire la această propunere… Domnule preşedinte Necula…
Domnul Marius-Gerard Necula:
Din punctul de vedere al comisiei, în prima fază a fost vorba de un raport negativ, pentru că
lipsea hotărârea de consiliu local. Ulterior, această hotărâre de consiliu local a ajuns, de aceea,
propun plenului Senatului raport de admitere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dificultatea pe care o avem, domnule secretar de stat, este că avem termen de adoptare chiar
astăzi, cred. Deci suntem în situaţia în care trebuie să acordăm un vot.
- 78 -
Domnule preşedinte Necula, vă rog, microfonul 7.
Domnul Marius-Gerard Necula:
Aş vrea să… poate nu am fost destul de explicit. Deci comisia a fost de acord cu această
propunere legislativă. Singura noastră dificultate în a da un vot în unanimitate pentru propunere de
raport de admitere, a fost faptul pur tehnic că lipsea această hotărâre a consiliului local. Între timp,
această hotărâre a ajuns, de aceea nu există niciun impediment ca să supunem propunerea
legislativă la vot. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da, dar aveţi un raport de respingere. Totuşi, formal, în faţa noastră este un raport de
respingere. Dumneavoastră spuneţi că între timp impedimentul tehnic a fost înlăturat, pentru
informarea plenului.
Domnule senator David, microfonul central.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe David:
Mulţumesc, domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Lucrurile se pot rezolva simplu. Raportul de respingere, aşa cum a fost întocmit de comisie
se supune votului plenului. Dacă plenul Senatului îl respinge, se supune la vot propunerea
legislativă aşa cum este prezentată de iniţiatori şi se poate adopta sau se poate respinge. Deci
raportul trebuie supus votului plenului Senatului.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la masa prezidiului.)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Sigur. Sunt alte intervenţii pe fondul materiei? Nu.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, cu precizarea făcută de domnul
preşedinte Necula.
Vă rog să votaţi.
Cu 28 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul de respingere a fost
respins.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi. Este vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară.
Cu 41 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a fost
adoptată.
- 79 -
*
La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind
regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei
economice exclusive ale României.
Este un proiect de lege cu caracter de lege organică, este vorba de o reluare a votului. Legile
organice le vom vota luni. De acord? (Discuţii aprinse în sală)
Are termen de adoptare tacită astăzi. Deci suntem obligaţi să ne pronunţăm cu privire la
acest text. Este în regulă. Întreb liderii dacă doresc să păstrăm cutuma cu ora 12.00 sau procedăm la
vot pe măsură ce avansăm, fiind o situaţie mai deosebită? (Discuţii în sală)
Din sală: Nu este clar ce facem.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă supunem votului acum sau la ora 12.00, pentru că o supunem votului astăzi, oricum.
Liderii şi viceliderii, vă rog să-mi daţi un mic indiciu de consens măcar cu privire la acest subiect.
Ora 12.00. Este în regulă.
Atunci, pe legile organice, vot final la ora 12.00, pe legile ordinare ne pronunţăm pe măsură
ce avansăm.
Punctul 9 din ordinea de zi a fost reportat pentru finalul şedinţei.
*
La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară.
Domnule secretar general Gabriel Tănăsescu, vă rog, microfonul 10.
Domnul Gabriel Tănăsescu – secretar general în cadrul Ministerului Justiţiei:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Una din recomandările cuprinse în ultimul raport al Comisiei Europene, în cadrul
mecanismului de cooperare şi verificare, priveşte creşterea transparenţei şi obiectivităţii numirilor în
funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară se
porneşte de la necesitatea revizuirii condiţiilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, condiţii care trebuie să reflecte parcurgerea tuturor treptelor în ierarhia
instanţelor judecătoreşti, precum şi de la necesitatea de a institui garanţii de obiectivitate în
procedura promovării în funcţia de judecător la instanţa supremă.
- 80 -
Precizăm, totodată, că este necesar ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să funcţioneze la
întreaga sa capacitate în scopul asigurării respectării duratei rezonabile a procedurilor judiciare,
urgentării judecării cauzelor de mare corupţie şi asumării de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
rolului de instanţă de unificare a practicii judiciare.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Domnul preşedinte Greblă.
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004 au câte un capitol intitulat „Promovarea
magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României”. Întrucât existau numeroase critici cu
privire la procesul de promovare care funcţionează în prezent, s-a supus dezbaterii proiectul acesta
de lege care, după ce a primit un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, de la Consiliul
Legislativ, a suscitat numeroase discuţii, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări, şi în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a preşedintei Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 30 august
2011, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au hotărât, cu
unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, pe care vi-l supunem
dezbaterii şi adoptării, împreună cu proiectul de lege, cu precizarea că aceasta face parte din
categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Intervenţii? Dezbateri pe fond? Nu sunt.
Votul final la ora 12.00.
*
Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. O cerere de
reexaminare.
Domnule ministru Valentin Iliescu, microfonul 8.
Domnul Valentin Adrian Iliescu – şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
- 81 -
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 au fost abrogate dispoziţiile legale care
prevedeau susţinerea bugetară a Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Academiei de Ştiinţe Tehnice şi
Academiei de Ştiinţe Medicale.
Acest fapt a avut drept consecinţă retragerea susţinerii bugetare pentru cele trei academii,
finanţarea lor fiind asigurată integral din resurse proprii. Prin amendamentele aduse în dezbaterea
parlamentară, aceste prevederi au fost eliminate, motiv pentru care Preşedintele României a solicitat
revenirea la forma iniţială.
Faţă de solicitarea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul susţine punctul
de vedere al acestuia şi vă roagă să fiţi de acord ca textul să revină la forma iniţială. Pe cale de
consecinţă, nu suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.
(Din acest moment, conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru,
vicepreşedinte al Senatului.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Intervenţii? Rog comisia, doamna vicepreşedinte.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Trei comisii şi-au exprimat punctul de vedere pe această solicitare de reexaminare a
Preşedintelui României. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi
sport şi Comisia pentru sănătate publică au exprimat un vot, în unanimitate, privind respingerea
cererii de reexaminare. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a avizat
favorabil cererea.
Întrucât la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în paralel cu această cerere de
reexaminare, a venit şi un proiect de iniţiativă legislativă privind înfiinţarea unei alte academii de
ramură – şi sigur că şi acesta a fost dezbătut de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport –
noi considerăm – şi vă solicităm să fiţi de acord cu punctul de vedere exprimat în unanimitate de
Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport pe cele două iniţiative – că este corect să avem în
funcţionare academiile de ramură ca instituţii de consacrare ştiinţifică, instituţii care îşi pot aduce
aportul atât în ceea ce priveşte performanţele cercetării din România, cât şi în ceea ce priveşte
vizibilitatea României în ansamblul oamenilor de ştiinţă din lume.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
- 82 -
Dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Valeca, microfonul 4.
Domnul Şerban Constantin Valeca:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Aş vrea ca, pentru colegii care nu sunt aproape de domeniul cercetării, să înţelegem despre
ce vorbim.
Dacă în 1989 România avea circa 220 000 de oameni care lucrau în cercetare, în anul de
graţie în care ne aflăm avem sub 30 000. Din aceşti 30 000 de oameni sunt câteva foruri de
consacrare care cuprind circa 700 de oameni, vorbim despre aceste trei academii – Academia
Oamenilor de Ştiinţă, Academia de Ştiinţe Tehnice şi Academia de Ştiinţe Medicale.
Sunt foruri de consacrare ştiinţifică, sunt foruri care organizează conferinţe naţionale şi
internaţionale, sunt foruri care promovează invenţii, promovează rezultate ale cercetării, care, şi aşa,
în viaţa grea de zi cu zi din România, nu-şi mai fac auzit glasul decât atunci când câştigă câte o
medalie pe plan internaţional sau când un cercetător pleacă din ţară.
Cred că trebuie să lăsăm la o parte această meschinărie bugetară, care nu înseamnă nici unu
la mie din bugetul de stat şi, pentru această adevărată cenuşăreasă a economiei româneşti, să ne
aplecăm atenţia şi să respingem cererea de reexaminare, să lăsăm aceste foruri de consacrare
ştiinţifică să-şi ducă activitatea mai departe.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Alte puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare? Domnule senator Meleşcanu, vă
rog, poftiţi, microfonul 2.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Vreau să fac o precizare şi să vă informez despre poziţia noastră. Precizarea este că în
proiectul de lege nu se face nicio referire, deci nu există niciun fel de obligaţie financiară din partea
bugetului de stat privind acordarea de indemnizaţii celor care fac parte din aceste foruri de
consacrare ştiinţifică.
Singurul lucru care s-a propus prin legea pe care am adoptat-o a fost o sumă infimă, care să
asigure cheltuielile de funcţionare, de supravieţuire a acestor foruri de consacrare ştiinţifică.
În consecinţă, Grupul parlamentar al PNL sprijină raportul de respingere, adoptat în
unanimitate, şi vă rugăm pe toţi să votaţi alături de noi.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu tare mult.
- 83 -
Doamna senator Olguţa Vasilescu, microfonul 4.
Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Se vede că avem doi secretari de la putere, niciunul nu se uită în partea asta, la opoziţie,
probabil că sunt foarte interesaţi de zona de centru unde „zburdă” cei 70 de senatori ai puterii, că
aşa am înţeles de la domnul Rădulescu, că o să ne dea o lecţie odată, să fie 70 în sală şi să ne arate
cum se legiferează în Senatul României.
Aş vrea să salut votul care s-a dat în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Şi,
în calitate de iniţiator al Legii de înfiinţare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, vreau să
vă aduc la cunoştinţă faptul că noi am mai votat o dată acest proiect de lege. Aici este vorba despre
o cerere de reexaminare. Din păcate, atunci, eu personal am avut parte şi de un editorial într-un ziar
portocaliu în care mi se reproşa înfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă atât de violent de parcă
aş fi înfiinţat prin lege o cârciumă, nu o academie.
Cred că suma este infimă, este doar pentru cheltuielile de funcţionare ale celor trei academii
şi cred că trebuie să încurajăm şi oamenii de ştiinţă din România, pentru că celelalte categorii
sociale am văzut că sunt totalmente descurajate. Măcar pe această parte, cu sume infime de bani, să
reuşim să trecem un asemenea proiect de lege.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
Domnul Nicolae Robu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Aş dori să spun şi eu că noi am cumpănit foarte mult în comisie. Am eliminat şi noi, şi
colegii deputaţi acele prevederi care ar fi comportat costuri sensibile. În final, cum spunea şi
doamna senator Olguţa Vasilescu, în ceea ce priveşte consumul de la buget, el este neglijabil.
Trebuie să respectăm o asemenea instituţie şi să susţinem în continuare funcţionarea ei minimal, aşa
cum este prevăzut în lege.
Prin urmare, sunt pentru respingerea cererii de reexaminare a Preşedintelui. Sunt de acord cu
raportul întocmit de comisie, un raport de respingere, şi Grupul parlamentar al PNL va vota tot în
aceeaşi notă.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Şi eu mulţumesc.
- 84 -
Mai sunt intervenţii? Domnul senator Rotaru, microfonul 4. Vă rog.
Domnul Ion Rotaru:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Despre cercetare, în general, trebuie să fim de acord că, atât în ceea ce priveşte cercetarea
aplicată, cât şi în ceea ce înseamnă susţinerea cercetătorilor în ansamblu, efortul statului este
neglijabil. În acelaşi timp, este atât de mic încât aproape că nu există. Şi trebuie să luăm în
considerare că această cerere de reexaminare este neavenită.
Eu cred că orice preţ datorat cercetării este meritat şi, în ansamblu, trebuie să susţinem
cercetarea, pentru că este singura care ne mai poate aduce un plus în ceea ce priveşte progresul
societăţii româneşti.
Dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în alte state, suntem de asemenea, la coada
clasamentului. Comisia pentru sănătate publică, coraportoare, a respins această cerere de reexaminare
şi susţinem – pe toate căile şi cu toate pârghiile, lucru pe care ar trebui să îl facem cu toţii – ca
cercetarea să primească şi finanţare, iar oamenii de ştiinţă, cercetătorii, să fie apreciaţi ca atare.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Îmi cer scuze. Domnul senator Oprea, microfonul 2, vă rog.
Domnul Dumitru Oprea:
Aş vrea doar să vin cu un comentariu. Se invocă cercetarea. Este corect, cercetarea trebuie
să fie foarte puternică în politica României, vizavi şi de cea europeană, dar nu în cazul acesta,
pentru că, dacă ne uităm pe site-ul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri la
POSCCE, veţi observa că avem zero pe tot frontul. Nu am văzut absolut nicio instituţie de genul
acesta cu un proiect care să primească finanţare pentru cercetare.
Creativitate prin cercetare se face cu bani europeni, iar noi nu ştim, nu vrem să luăm banii
aceia şi cred că o să fie o situaţie foarte apropiată, când banii vor fi realocaţi altor zone.
Aşadar, cercetarea se poate face nu neapărat cu bani de la Guvern, ci cu banii europeni, pe
care noi trebuie să-i luăm inclusiv prin astfel de instituţii.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
O rog pe doamna vicepreşedinte a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să ia
cuvântul de la microfonul central.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
Încerc să-i răspund domnului senator Oprea, domnului rector Oprea.
- 85 -
Academiile de ramură nu au fost eligibile în accesarea proiectelor de tip POSCCE şi de
aceea nu aveţi cum să le regăsiţi pe site-urile pe care vă uitaţi.
Aş vrea însă să precizez o situaţie oarecum paradoxală. Prin ordonanţa pe care noi o
dezbatem astăzi se desfiinţau, practic, Academia Oamenilor de Ştiinţă, înfiinţată în 1935, Academia
de Ştiinţe Medicale şi Academia de Ştiinţe Tehnice şi rămânea în funcţiune, cu toate aplauzele
însoţim această opţiune, Academia de Ştiinţe Agricole.
Eu cred că prin această lege noi nu facem decât să reparăm o atitudine discriminatorie faţă
de academiile de ramură.
Aş mai vrea să adaug o precizare, şi anume faptul că Academia de Ştiinţe Medicale a reuşit să
facă cea mai performantă revistă românească, cu un coeficient de cotaţie ISI extraordinar de ridicat, mai
mare de 8. Deci este rezultatul strădaniei celor care compun această academie de ştiinţe de ramură.
De aceea, vă adresez, cu tot respectul şi cu toată consideraţia, rugămintea să acceptaţi
propunerea pe care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, după o analiză argumentată,
v-a făcut-o dumneavoastră prin acest raport.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Declar dezbaterile încheiate. (Rumoare, discuţii) Vă aduc...
Nu am fost foarte atent dacă vi s-a pronunţat numele. 30 de secunde, drept la replică domnul
senator Oprea. Microfonul 2.
Domnul Dumitru Oprea:
Dacă i-aţi calculat şi doamnei 30 de secunde, şi eu voi folosi aceleaşi 30 de secunde.
Eu nu am făcut nicio trimitere maliţioasă la vreo instituţie, şi nici acum n-o pomenesc, dar
oamenii care se află în spatele acestor instituţii au locuri bine definite. Academicieni care sunt la
universităţile României sunt pe proiecte europene adevărate, de zeci de milioane de euro.
Deci eu nu am vrut ca aceste instituţii să fie considerate „aspiratoare de bani europeni”
pentru a face cercetare. De fapt, ele nu-şi propun obiectivul acesta, întrucât geniile României se
regăsesc în alte entităţi, unde fac cercetare adevărată toţi academicienii.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnule senator Şova, vă rog, microfonul 3.
Domnul Dan-Coman Şova:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu am de ridicat două chestiuni de procedură şi, poate, nu numai pentru conducerea şedinţei,
dar şi pentru chestorii acestei Camere. Regulamentul Senatului prevede că, atunci când sunt
- 86 -
dezbateri, prezenţa miniştrilor este obligatorie. Prezenţa secretarilor de stat reprezintă o alternativă.
În această Cameră, deci în Camera superioară a Parlamentului, în ultimii trei ani, rar am văzut un
ministru. Cred că ar trebui să discutăm această problemă, mai ales că, în banca Executivului, de
obicei, nu se află nici măcar secretari de stat. Se află persoane a căror respectabilitate n-o poate
pune nimeni la îndoială, dar care nu au decizie politică, iar aici este un for de dezbateri, nu este un
for în care vii cu ideile tale proprii, de acasă.
A doua chestiune, la care ţin foarte mult, este faptul că, în banca Executivului, exceptându-l
pe şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, al cărui comportament este întotdeauna
exemplar, restul secretarilor de stat vorbesc permanent la telefon în timpul dezbaterilor. Mai mult
decât atât, în rândul doi, de fiecare dată, cu excepţia doamnei secretar de stat de la Ministerul
Administraţiei şi Internelor, restul doamnelor vorbesc la telefon, vorbesc între ele. Sincer vă spun,
le bănuiesc că joacă şi cărţi pe sub masă.
Deci eu cred că ar trebui, într-o formă sau alta, să atragem atenţia membrilor Executivului
sau celor trimişi aici fără a avea vreo atribuţie din punct de vedere al procedurii parlamentare,
măcar să respecte solemnitatea şedinţei şi, dacă se poate, să fie atenţi la dezbateri.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
(Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.)
Domnul Ioan Chelaru:
Pe procedură, domnul senator Mihăilescu.
Rog să fie pe procedură, domnule senator.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Vă mulţumesc.
Îmi permit, în numele meu personal şi al celor care sunt de acord, să-mi cer scuze faţă de
doamnele care stau pe rândul doi şi au fost aspru admonestate de antevorbitorul meu, dar sunt
doamne care fac parte din aparatul Senatului, sunt doamne director din ministere şi nu ne putem
permite o asemenea chestiune.
Vă mulţumesc. Vă rog să acceptaţi scuzele noastre!
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Apreciez că sunt suficiente observaţiile făcute.
Am declarat încheiate dezbaterile cu privire la legea aflată în discuţie. Vă aduc la cunoştinţă
că este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui României, referitoare la Legea privind
- 87 -
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative
din domeniul cercetării. Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare şi deci de
menţinere a proiectului de lege în forma transmisă pentru promulgare.
Senatul este primă Cameră sesizată. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Aşa cum
aţi stabilit în şedinţa de astăzi, legile ordinare se supun spre aprobare imediat după dezbateri, aşa că
supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminare.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a fost adoptat cu 45 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere.
Din sală: Listă, vă rugăm!
Domnul Ioan Chelaru:
Se solicită listă.
În aceste condiţii, prin adoptarea raportului de respingere a cererii de reexaminare, se
menţine forma transmisă la promulgare.
Următorul punct din ordinea de zi…
(Discuţii la prezidiu)
Înainte de a trece la următorul punct al ordinii de zi, rog toate persoanele care sunt în sala de
plen a Senatului să poftească să poarte discuţiile, inclusiv cu colegii noştri, pe hol. Vă rog!
(Discuţii la prezidiu, discuţii în sală)
Eu cred că am fost foarte clar. (Discuţii în sală)
Vă rog să poftiţi în afara sălii de plen a Senatului. (Rumoare, discuţii)
Vă rog! Domnii chestori… Vă rog să poftiţi în afara sălii de plen a Senatului, indiferent la
cine veniţi şi cu ce intenţii veniţi!
Vă rog!
(Discuţii la prezidiu, rumoare în sală)
Mulţumesc frumos!
*
Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea şi
funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare.
Din partea iniţiatorilor este prezent domnul senator Meleşcanu.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.
Rog iniţiatorii să-şi prezinte propunerea legislativă.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
- 88 -
Obiectul acestei iniţiative este de a intra în rând cu lumea. Toată lumea are academii, toţi
suntem academicieni, de ce să nu fie şi cei din domeniul militar?
Lăsând gluma la o parte, de fapt, propunerea legislativă urmăreşte să racordeze sistemul
militar din România la cerinţele NATO, întrucât, în toate aceste ţări, există asemenea instituţii, care
coordonează lucrările de cercetare ştiinţifică. Am întocmit o iniţiativă legislativă care este supusă
atenţiei dumneavoastră şi, dacă o să-mi mai daţi cuvântul, o să vă prezint şi raportul, care este un
raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi al Comisiei pentru
învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.
Raportul este de admitere, cu amendamente.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Poziţia Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat.
Domnul Mihail Vasile-Ozunu – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, care urmăreşte revigorarea activităţii
de cercetare ştiinţifică în vederea creşterii contribuţiei acesteia la realizarea obiectivelor cuprinse în
Strategia Naţională de Apărare a României, a concentrării activităţilor de cercetare ştiinţifică sub o
singură coordonare, a participării la proiecte şi programe internaţionale în domenii de vârf, a
armonizării cercetării ştiinţifice şi învăţământului din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei
naţionale cu politicile NATO şi ale Uniunii Europene.
Vă adresez rugămintea de a fi de acord cu adoptarea acestei propuneri legislative.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule secretar de stat.
Raportul comisiilor, doamna senator Andronescu, vă rog.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Aşa cum a precizat domnul senator Meleşcanu, care, în acelaşi timp, este şi iniţiator, şi
preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei pentru
învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este favorabil şi a fost dat în unanimitate, ca şi pentru precedenta
lege, dovadă fiind coerenţa în care am abordat, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi
sport, cele două instituţii.
- 89 -
Cred că, prin această lege, câştigăm un plus, armata câştigă un for de consacrare şi cred că
este un lucru pe care trebuie să-l acceptăm. Vă propun să fiţi de acord cu raportul favorabil al celor
două comisii.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar dezbaterile deschise. Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul central.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc.
Eu vreau să pun o întrebare domnului senator Meleşcanu şi doamnei senator Andronescu.
Titlul de academician sună extraordinar. Sigur că e o academie mare şi sunt mai multe academii,
ştim bine, dar… Sună bine „academician”.
Doamnă…
(Doamna senator Ecaterina Andronescu solicită cuvântul.)
Vă rog!
Doamna Ecaterina Andronescu:
Dacă-mi permiteţi, academiile de ramură, pentru membrii lor, nu folosesc titlul de
„academician”. Titlul de „academician” este folosit, în exclusivitate, doar de membrii Academiei
Române.
Vă mulţumesc.
Domnul Puiu Haşotti:
Da, ştiam că acesta este răspunsul, dar bine că m-aţi lămurit… şi i-aţi lămurit pe toţi. Ştiţi de
ce? Vorba cronicarului: „Se sparie gândul”. Pe mine m-a luat cu fiori pe şira spinării, iniţial. M-am
gândit că domnul Gabriel Oprea poate să fie academician. Bună lămurire!
(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Petru-Şerban Mihăilescu)
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog! Vă rog! Domnule senator Mihăilescu, vă rog, poftiţi, microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):
Nu… I-am dat replică…
Domnul Ioan Chelaru:
Domnule senator, replică din bancă… nu mi se pare firesc. Vă rog să poftiţi la microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Domnule preşedinte, vă rog să mă iertaţi. Astăzi ar fi trebuit să fie ziua scuzelor, pentru că
foarte mulţi colegi au venit – nu ştiu ce se întâmplă miercurea – dispuşi tot timpul să atace pe
- 90 -
cineva. Domnul senator Puiu Haşotti face o excepţie, fiind în topul zilei de astăzi. Nu cred că e
corect să procedăm aşa, ca să plecăm cu glicemia ridicată şi tensiunea ridicată în fiecare miercuri.
Vă rog, domnule senator Haşotti, haideţi să trecem la treabă! Vă rog frumos.
(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)
Domnul Ioan Chelaru:
Domnule senator Haşotti, zece secunde, vă rog frumos, şi dacă există intervenţii cu privire la
propunerea legislativă.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc. Sunt suficiente.
Domnule Şerban Mihăilescu, astăzi este Ziua Educaţiei, nu e ziua scuzelor. (Aplauze)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Şova, microfonul 3.
Domnul Dan-Coman Şova:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Pentru că e ziua scuzelor şi n-am avut ocazia la dezbatere, pentru că nu ni s-a dat cuvântul,
vreau şi eu să-l scuz pe domnul preşedinte Şerban Mihăilescu în faţa domnului preşedinte Băsescu.
Ştiţi că eu sunt aproape un glosator al gândirii Preşedintelui României şi vreau să-i spun că prostia
asta, cum a spus dânsul, cu asigurarea cvorumului de către unii sau alţii, a fost spusă de către
preşedintele Băsescu, în 2003. Domnia Sa a spus atunci: „Cvorumul se asigură de către putere”.
Şi, dacă este ziua scuzelor astăzi, vreau să-l scuz şi pe domnul senator Mihăilescu – era
atunci în altă barcă – faţă de domnul preşedinte Băsescu, care, cu înţelepciune, a grăit atunci, şi noi,
astăzi, aplicăm.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Există intervenţii cu privire la propunerea legislativă?
Vă rog, domnule senator, microfonul central.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe David:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Chiar dacă sunt un soldat instruit şi am făcut şcoala de ofiţeri de rezervă, pe acele vremuri,
am rămas soldat şi nu-mi pare rău că am învăţat câte ceva în armată, însă constat astăzi, cu bucurie,
că domnul secretar de stat este de acord cu şeful, adică cu ministrul, şi este de acord şi cu această
propunere legislativă. Asta, ca un preambul.
- 91 -
Dar, dacă citim această propunere legislativă, din ce constat eu, ea se referă la activitatea de
cercetare ştiinţifică din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, fiind vorba ca
această cercetare ştiinţifică să fie făcută de către Academia de Ştiinţe Militare. Astfel că nu e vorba
de a face academicieni, ci de a face cercetare. Motiv pentru care… nu ştiu ce fel de cercetare, nu mă
pricep atât de mult, dar consider că este un lucru bun. Aşa că merită să votăm această propunere
legislativă, mai ales că unul dintre iniţiatorii principali, domnul senator Meleşcanu, cunoaşte mult
mai bine acest domeniu.
Mulţumesc.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, microfonul 4, vă rog.
Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:
Stimaţi colegi,
Mie mi se pare aici o ciudăţenie. La punctul anterior era o cerere din partea Preşedintelui
României ca să tăiem finanţarea la trei academii de ramură care fiinţează deja, şi cu rezultate foarte
bune. Acum vedem că Guvernul susţine înfiinţarea unei alte academii, Academia de Ştiinţe
Militare, de această dată, şi nu are niciun fel de problemă cu finanţarea. Deci undeva, ceva este în
neregulă. De asemenea, aş vrea să fac o informare pentru toţi cei care urmăresc aceste şedinţe ale
Senatului. Grupul parlamentar al PDL şi Grupul parlamentar… „ultraprogresist” – că nu-mi găseam
cuvântul – au votat împotriva celor trei academii care fiinţează deja şi probabil că vor vota, de data
aceasta, fiind vorba de domnul Oprea, pentru înfiinţarea acestei academii militare.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dacă sunt şi alte puncte de vedere exprimate de grupurile parlamentare? Nu sunt.
Declar dezbaterile încheiate.
Vă aduc la cunoştinţă că este vorba de un raport comun al comisiilor, raport care este de
admitere, cu amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă
Cameră sesizată.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.
Vă rog să votaţi.
(Se cere listă de vot din sală.)
- 92 -
Domnul Ioan Chelaru:
Se solicită listă.
Cu 72 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul comisiei a fost adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Cu 70 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 4 abţineri, Propunerea legislativă privind
organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare a fost adoptată.
Din sală: Listă, domnule preşedinte…
Domnul Ioan Chelaru:
Listă, am anunţat.
*
La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind reparaţiile morale şi materiale
pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31
decembrie 1961.
Vă aduc la cunoştinţă că este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui României.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ozunu căruia îi şi dau cuvântul.
Domnul Mihail Vasile-Ozunu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul îşi menţine punctul de vedere de respingere a acestei legi şi de admitere a cererii
Preşedintelui României.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Domnule senator
Meleşcanu, vă rog, microfonul 7.
Domnul Teodor -Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Raportul comisiei noastre este un raport care propune plenului adoptarea acestui document
juridic în forma trimisă la promulgare, ca urmare a respingerii cererii de reexaminare formulate de
Preşedintele României.
Raportul nostru este bazat pe avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi
piaţă de capital, care a transmis un aviz favorabil, în sensul admiterii cererii de reexaminare.
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis aviz negativ, în sensul respingerii
cererii de reexaminare, iar în dezbaterile noastre am ajuns la concluzia că va fi destul de dificil de
aplicat un asemenea text, în condiţiile în care nu dispunem nici măcar de date reale în legătură cu
numărul potenţial de beneficiari ai acestei legi.
- 93 -
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar dezbaterile deschise. Dacă există puncte de vedere, vă rog.
Domnule senator Radu-Alexandru Feldman, microfonul 2, vă rog.
Domnul Radu-Alexandru Feldman:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte,
Din expunerea domnului secretar de stat, am înţeles că Guvernul respinge această iniţiativă
legislativă, ca urmare a solicitării preşedintelui…
Domnul Ioan Chelaru:
Vă cer scuze, este cerere de reexaminare…
Domnul Radu-Alexandru Feldman:
Da, da. Ca urmare a cererii exprese a Preşedintelui României.
Cred că ar fi extrem de util pentru toţi membrii Senatului să fim înştiinţaţi de conţinutul, de
motivarea pe care Preşedintele României o propune în dezbatere pentru respingerea acestei legi.
Deci vă rog să aveţi bunăvoinţa să rugaţi reprezentantul Guvernului să ne prezinte punctul
de vedere al preşedintelui în virtutea căruia suntem invitaţi să respingem această…
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult
Vreau să vă aduc la cunoştinţă că motivarea cererii de reexaminare o avem, nu avem
motivarea poziţiei Guvernului, cum bine aţi sesizat, adică nu a detaliat-o domnul secretar de stat şi
îl rog să o facă.
Domnul Mihail Vasile-Ozunu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Cererea este motivată de poziţia Ministerului Finanţelor Publice care consideră că, din
considerente financiare, fundamentate pe actualele restricţii bugetare, legate de respectarea
angajamentelor României din acordurile de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea
Europeană, nu se permit resursele pentru plata indemnizaţiilor presupuse de iniţiativa legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule secretar de stat.
Domnule senator Georgică Severin, microfonul 3, vă rog.
Domnul Georgică Severin:
Domnule preşedinte,
- 94 -
Stimaţi colegi,
M-am întrebat ce l-a deranjat pe domnul preşedinte Băsescu, de nu a dorit această – hai să-i
spunem – recompensă morală pentru câteva zeci de bătrâni?
L-a deranjat, probabil, că vorbim de ofiţeri şi cadre militare ale Armatei Regale care s-au
opus – să spunem – instaurării comunismului în România?
L-a deranjat, poate, că vorbim – cine ştie? – de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, care
au jurat credinţă Regelui?
L-a deranjat, poate, că vorbim de oameni de onoare, care nu au vrut să facă jocul Anei
Pauker, sau l-a deranjat că erau oameni care respectau democraţia şi nu reprezintă un model pentru
politica pe care o susţine preşedintele Băsescu acum?
Suma este atât de infimă încât, a tine cont de aspectul financiar, mai ales pentru oamenii
care mai au o speranţă de viaţă, din păcate, extrem de mică, este o ruşine naţională.
Vorbim de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, vorbim de eroi ai ţării, nu numai că au
luptat pe frontul de est, acolo unde domnul Băsescu spunea cu mândrie că ar repeta ce a făcut Hitler
şi Antonescu, dar vorbim, în primul rând, de nişte oameni care erau nişte oameni de onoare.
Mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, microfonul 4, vă rog.
Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:
Stimaţi colegi,
O altă ciudăţenie aici. Aş vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat cât poate să fie
cuantumul despăgubirilor pentru o sută de persoane, că mi se pare că prea tăiem de unde nu trebuie
şi dăm la patinoare şi gondole şi la tot felul de alte prostii!
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul 2,
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Sunt stupefiat. A se invoca aici acordul cu Fondul Monetar Internaţional pentru câţiva lei…
atâta preţuieşte onoarea Armatei Românie, indiferent când a fost ea!
Domnule, nu se poate aşa ceva!
- 95 -
Toate argumentele pe care le-a adus domnul senator Georgică Severin sunt impecabile şi
vreau să-l felicit de la microfonul Senatului pentru argumentaţia pe care a adus-o, dar nu puteţi veni
aici să spuneţi că acordul cu Fondul Monetar Internaţional împiedică Guvernul să dea câţiva bani
celor care au Ordinul „Mihai Viteazul”, domnilor, şi altor ofiţeri ai Armatei Române.
Vă repet, indiferent când a fost această armată şi acum, şi în trecut, dar şi pentru în viitor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dacă există şi alte puncte de vedere?
Domnul senator Meleşcanu, microfonul central, vă rog.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru că s-a făcut vorbire aici de implicaţiile financiare ale
acestei legi.
Vreau să vă prezint câteva date care să vă permită dumneavoastră să adoptaţi o decizie.
Iniţiativa legislativă, la data la care a fost depusă, acoperea un număr de circa 600 de
militari care mai trăiau în 1990 şi 300 la data la care a fost depusă la Biroul permanent al Senatului.
Deci la data depunerii la Biroul permanent al Senatului, această iniţiativă legislativă avea în
vedere un număr aproximativ de 300 foste cadre militare, la data de 9 aprilie 2009.
Vreau să vă spun că, din punctul nostru de vedere, şi a fost unul din argumentele foarte
importante pe care le-am folosit în avizul nostru, acest număr care se împuţinează în fiecare zi, nu
este de natură să creeze dificultăţi nici acordului nostru cu Fondul Monetar Internaţional, nici
încheierii Tratatului privind instalarea scutului antirachetă în România, şi nici altor documente
fundamentale, cum ar fi Carta ONU sau altor asemenea documente.
Am vrut să fim în cunoştinţă de cauză, nu a fost o decizie iresponsabilă care să pună în
pericol echilibrul macroeconomic al României, ci pur şi simplu, după părerea noastră, a fost vorba
de o măsură de reparare morală minimă şi de respect pentru toţi cei care au servit în Armata
României.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Radu F. Alexandru, microfonul central.
Domnul Radu-Alexandru Feldman:
Vă cer îngăduinţa să vin la microfonul central.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog, microfonul central.
- 96 -
Domnul Radu-Alexandru Feldman:
Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.
Am cerut să vin la microfonul central pentru că simt nevoia, spunând cuvintele pe care vreau
să le spun, să mă adresez, în mod special, fiecăruia dintre colegii din Grupul parlamentar al PDL.
Vreau să vă spun că, de trei ani de zile, susţin aproape necondiţionat Guvernul României.
De trei ani de zile găsesc toate motivaţiile acceptabile pentru a susţine un Guvern care,
realmente, se confruntă cu o situaţie dramatică, nu grea, o situaţie dramatică. Dar există o limită. O
limită a judecăţii, o limită a responsabilităţii, îmi pare rău, o limită a bunului-simţ.
Una din temele care au fost lansate acum spre dezbaterea opiniei publice este necesitatea
înfiinţării, în sfârşit, în România, a unui muzeu al comunismului, al terorii comuniste.
Spun, în sfârşit, pentru că în toate celelalte ţări, ţări fost comuniste, aceste muzee există.
Am ajuns şi noi la concluzia că e bine să punem în vitrină un asemenea muzeu, dar, în
acelaşi timp, o iniţiativă legislativă care sună în felul următor: Lege privind reparaţiile morale şi
materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august
1944 – 31 decembrie 1961 vine cu aviz negativ din partea Guvernului.
Stimaţi colegi,
Nu este vorba de generali, nu este vorba de oameni care au primit înalte distincţii, este vorba
de orice om, de la sergent până la general, care a purtat uniforma Armatei Române, nu uniforma
Armatei Regale, uniforma Armatei Române. Şi a rămas fidel acestei uniforme.
Nu există pătură socială care să nu fi fost decimată, umilită, chinuită de tot ceea ce a
însemnat regimul instalat imediat după 23 august, respectiv, odată cu plecarea Regelui din ţară. Dar
poate niciuna nu a fost atât de terorizată şi nu a fost atât de decimată cum a fost Armata Română.
Astăzi, mai sunt în viaţă aproximativ 100 de supravieţuitori acelui moment, acelei perioade care a
însemnat războiul mondial. Ni se comunică de către preşedintele comisiei că, la raportul prezentat
de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, care este de susţinere, există
evaluarea efortului financiar. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a
întocmit un raport favorabil.
Este de neimaginat că Fondul Monetar Internaţional ar putea să spună: „nu suntem de acord
să vă cinstiţi eroii neamului cu un efort „financiar” de câţiva lei.
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,
În eventualitatea absurdă în care această lege va fi respinsă, vă fac propunerea ca fiecare
dintre noi, lunar, să depunem într-un cont pe care să-l deschidem din iniţiativa noastră acea sumă
care să completeze un fond de susţinere şi de ajutoare materială a celor care au purtat uniforma
Armatei Române şi au fost îndepărtaţi din armată pentru că au rămas fideli acestei uniforme.
- 97 -
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator. Există…
Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, microfonul 4.
Vă mai aduc o dată la cunoştinţă că este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui
României.
Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:
Totalmente de acord cu înfiinţarea acestui fond pentru sprijinirea militarilor, însă poate ne
spune şi nouă cineva de la Guvern ce s-a întâmplat cu banii din Fondul „Solidaritatea”, că nu am
mai auzit absolut nimic până acum de aceşti bani.
Şi aş vrea, totuşi, ca domnul secretar de stat să-mi răspundă: cât este cuantumul pentru
aceste 100 de persoane. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Sigur că îi voi da la final cuvântul domnului secretar de stat.
Există alte luări de cuvânt? Domnul senator Georgică Severin şi după aceea, domnul senator
Şova.
Domnul Georgică Severin:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Sunt şi eu de acord cu propunerea domnului Radu F. Alexandru, că dacă acest Parlament,
care a mai votat şi trecut această propunere legislativă, este pus din nou în situaţia de a respinge, la
dorinţa domnului preşedinte Băsescu, o lege a bunului-simţ, să creăm şi un fond prin care, lunar, să
depunem o sumă să sprijinim viitorul candidat la preşedinţie, oricare ar fi el, poate scăpăm mai
repede.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnule senator, vă rog. Microfonul central.
Domnul Dan-Coman Şova:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Vreau să-l felicit, în primul rând, pe domnul senator Radu-Alexandru Feldman pentru
poziţia avută şi să mă mir încă o dată, a nu ştiu câta oară, de poziţia instituţiei prezidenţiale.
Vreau să vă spun că legea care are ca obiect despăgubiri materiale pentru îndepărtarea
abuzivă din armată a ofiţerilor între 23 august 1944 şi 1947 este o chestiune foarte importantă din
- 98 -
punct de vedere istoric. Mă gândeam că poate Preşedintelui României, Traian Băsescu, pe lângă
„Levantul”, pe care îl citeşte de vreo 5 sau 6 ani, am putea să-i recomandăm şi o altă carte intitulată
„Drama generalilor români”. Ar putea afla o mulţime de lucruri interesante, în sensul că toţi ofiţerii
români, generalii români care au condus Armata Română la cotul Donului, la Stalingrad, dar, şi
după aceea, la eliberarea Budapestei, până în Cehoslovacia, au sfârşit în închisorile comuniste, ceea
ce e un lucru foarte grav.
Vreau să vă sesizez tuturor că suntem ţara care a făcut al patrulea efort militar uman în al
Doilea Război Mondial. Ne uităm astăzi cu toţii cu mare atenţie la televizor atunci când avem un
rănit în Afganistan sau în Irak sau, Doamne fereşte!, un mort în Afganistan sau în Irak.
Pentru domnul preşedinte Băsescu, pentru că nu cred că există în sala Senatului cineva care
nu ştie, în al Doilea Război Mondial au murit 220 000 de soldaţi români pe fronturile din est şi pe
fronturile din vest. 220 000 de soldaţi români au murit acolo. Multe familii au rămas fără sprijin,
fără taţi, fără soţi, fără fraţi.
Eram în 2005 – şi mi-a fost ruşine pentru noi – la Londra, când s-au serbat 60 de ani de la
victoria asupra Germaniei naziste. A fost un eveniment foarte important. Probabil, mulţi dintre
dumneavoastră ştiţi pentru că atunci cancelarul Germaniei, Schröder, a refuzat să se prezinte la acea
serbare a Europei şi am văzut foştii combatanţi din Armata Regală britanică defilând în Londra,
primind onorul reginei şi modul în care sunt trataţi. Şi am aflat atunci şi care este pensia de război a
foştilor combatanţi din al Doilea Război Mondial. N-o să dau cifra aici pentru că la auzul cifrei se
va produce un dezechilibru bugetar, numai dacă auzim cifra unei pensii, dar vreau să vă spun că
atitudinea noastră în general faţă de Armata Română şi mai ales faţă de cei care cunoaşteţi foarte
bine că după 23 august 1944 au fost infiltraţi în rândurile diviziilor româneşti oameni însărcinaţi cu
munca de partid comunistă, care, la momentul respectiv, s-au apucat să raporteze cine vorbea
împotriva comuniştilor, lucruri inadmisibile. Iar noi, astăzi, în Parlamentul democratic al României,
vorbim despre vremuri triste, care nu ne fac cinste în istorie şi stăm să discutăm o cerere de
reexaminare care nu face deloc onoare Preşedinţiei României.
Eu sper să avem un vot unanim de respingere a acestei cereri de reexaminare şi, de
asemenea, sper ca Preşedinţia României să pună măcar mâna pe manualul de clasa a VIII-a de
istorie atunci când face cereri de reexaminare. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu, o chestiune de procedură. Vă rog.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Adică procedură, ca să ajungem şi noi la microfon.
- 99 -
Domnule preşedinte,
Noi susţinem această lege, ca să nu mai fie nicio dezbatere emoţională. Vă mulţumesc frumos.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Günthner, vă rog. Era înscris înaintea domnului senator Mihăilescu, dar a
prevalat excepţia de procedură, care a fost o falsă excepţie.
Domnul Günthner Tiberiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, sigur, dincolo de discursurile aprinse care au fost rostite aici, în Parlament,
trebuie să recunoaştem că această iniţiativă legislativă are un mare, mare defect: vine foarte, foarte
târziu. Eu nu înţeleg. Sunt colegi care sunt în Senatul României de peste 20 de ani şi care cunoşteau
această situaţie. De ce n-au iniţiat atunci, când încă efectiv se puteau recompensa personalităţi ale
Armatei Române. Din păcate, dacă facem calculele acum, nu mai poate fi vorba de generali. Poate
fi vorba de cei care au fost copii, la 14, 15, 16 ani în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
Sigur, e mai bine mai târziu decât deloc, dar nu înţeleg, când ascult aceste discursuri
înfierbântate de la aceşti colegi care sunt în Parlament de 20 de ani: de ce n-au iniţiat aşa ceva mai
devreme? Mulţumesc frumos.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu tare mult. Dacă nu mai există intervenţii…
Vă rog, domnule senator Dobra. Microfonul 2.
Domnul Nicolae Dobra:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
Eu sunt unul din iniţiatorii acestei legi şi sigur că, în situaţia dată, o să o votez ca să fie
adoptată. Dar eu vreau să vă spun câteva lucruri. Este foarte important… adică iniţiativa legislativă
a venit pe fondul acordării unor drepturi altor categorii sociale, ca să spun aşa, care au suferit în
urma regimului comunist şi s-a constatat, la momentul respectiv, că foştii militari nu intrau în
categoria celor cărora li se recunoşteau – să spunem – meritele lor şi faptul că şi ei au avut de suferit
în urma regimului comunist.
Sigur, s-au dat aici cifre de morţi, dispăruţi în al Doilea Război Mondial, dar eu vreau să vă
spun că e un lucru la care trebuie să medităm foarte mult. E adevărat că în perioada 23 august şi 12
septembrie 1944, un număr impresionant de militari români au luat drumul prizonieratului – soldaţi,
subofiţeri, ofiţeri – peste 165 000.
Mai departe, vreau să vă spun că generali români au fost luaţi de pe front – e vorba de
comandantul Armatei a 4-a. Generalul Avramescu luat de pe frontul din Cehoslovacia, lupta în război
- 100 -
alături de aliaţii noştri – după 23 august, a fost luat şi dus nu se ştie unde, pentru că a fost considerat
criminal de război, dar n-am văzut niciun document al capului oştirii sau al altor reprezentanţi ai
Guvernului României de atunci, un memoriu în care să ceară explicaţii celor care l-au luat. E vorba de
ruşi.
Sigur că noi trebuie să ne gândim la aceşti oameni. Sunt foarte puţini acum. Recunoaşterea
meritelor lor ne dă un plus de credibilitate faţă de cei de astăzi, pentru că cei de astăzi vor considera
că şi lor, la rândul lor, cineva le va recunoaşte meritele, pentru că au participat activ la intrarea în
NATO şi trebuie să recunoaştem cu toţii că armata a avut un rol important la intrarea în NATO, şi
poate, chiar şi în Uniunea Europeană. Armata a făcut poate cele mai mari reduceri din istoria ei,
reducându-se de la aproape 300 000, câţi erau în 1990 la 80 000, cât sunt în prezent.
Toate acestea sunt lucruri care îi vor încuraja pe militari şi le vor arăta că ei vor fi cei care
vor fi recunoscuţi, dacă luptă şi fac ceea ce trebuie pentru ţara lor. Eu zic că este bine să o adoptăm
pentru că nici efortul financiar nu este substanţial şi nici, cum să spun eu, cheltuiala nu este foarte
mare cu aceşti oameni. Eu vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Pe o chestiune de procedură excepţională, domnul senator Meleşcanu, vă rog. Microfonul central.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Îmi cer scuze, domnule Gyerkó, vreau să vă informez, ca să putem vorbi în cunoştinţă de
cauză – pentru Grupul parlamentar al UDMR – pentru prima dată o iniţiativă legislativă pe această
temă a fost propusă în 1999, când mai trăiau aproximativ 600 de militari. Încă o dată vreau să
precizez că a fost respinsă de 3 ori de către Parlamentul României şi am ajuns astăzi cu ea, din nou,
când mai trăiesc aproximativ 100 dintre aceştia. Din punctul meu de vedere, îmi cer scuze pentru
nume, nu era domnul Gyerkó. Dumneavoastră mă adresez, tuturor, să se ştie, să nu rămână cumva
impresia că în acest Parlament, nimeni nu a fost preocupat până astăzi de această temă. Din păcate,
nu am putut-o trece, dar azi avem o şansă. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Pentru o ultimă luare de cuvânt în Senat, viceliderul Grupului parlamentar al PDL, domnul
senator Bîrlea. Microfonul 2.
Domnul Gheorghe Bîrlea:
Fără îndoială că avem de-a face cu un subiect extrem de sensibil care angajează conştiinţa
fiecăruia dintre noi. Am discutat la grup despre această temă şi membrii Grupului parlamentar al
PDL sunt liberi să voteze cum doresc acest…
- 101 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Îl rog pe domnul secretar de stat Mihai Vasile-Ozunu, căruia i s-au ridicat o serie de
chestiuni şi i s-au pus o serie de întrebări, să răspundă la ele. Vă rog.
Domnul Mihail Vasile-Ozunu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea să fac următoarele precizări: această iniţiativă legislativă a fost făcută cu sprijinul
Ministerului Apărării Naţionale, deci asociaţia a conlucrat cu noi la elaborarea iniţiativei legislative.
Din partea ministerului nostru au existat susţineri şi există, numai că punctul de vedere al
Guvernului se fundamentează şi pe poziţia altor ministere, şi aici a prevalat poziţia Ministerului
Finanţelor Publice.
În ceea ce priveşte indemnizaţia este jumătate din salariul mediu brut pe care se
fundamentează bugetul asigurărilor sociale pe lună.
Mai vreau să fac o precizare, că s-a pomenit aici de morţi, de participanţi la război. Pentru
cei care au calitatea de veterani, de văduve şi de urmaşi se primesc indemnizaţii, iar o parte din
aceşti ofiţeri, care au participat, într-adevăr, şi pe front – unii dintre ei – primesc indemnizaţia de
veterani. Acum este vorba de reparaţii morale, pentru că au fost îndepărtaţi abuziv din armată.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc foarte mult.
Declar dezbaterile încheiate.
Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere. Vă rog să votaţi.
Cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 11 abţineri, cererea de reexaminare a
Preşedintelui României a fost respinsă.
Se vor da şi liste.
Se menţine forma care a fost transmisă la promulgare.
*
La punctul 14 din ordinea de zi este Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Este cerere de
reexaminare, la solicitarea Preşedintelui României.
Din partea Guvernului, foarte proaspătul secretar de stat domnul Octavian Liviu Bumbu,
căruia îi urăm succes – să nu aibă emoţii – şi căruia îi dăm şi cuvântul.
- 102 -
Domnul Octavian Liviu Bumbu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Obiectul de reglementare îl reprezintă aprobarea unor măsuri pentru reorganizarea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea
acestuia, în sensul reducerii unui număr de 3790 de posturi din aparatul central al ministerului şi din
instituţiile aflate în subordinea acestuia, număr care reprezintă 28,4% din totalul de 13 302 posturi.
Practic, apare o singură modificare de fond, faţă de proiectul deja adoptat de Senat, concret,
propunerea de menţinere a statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor,
în structura actuală, respectiv, de subordonare directă către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale şi coordonarea acestora prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor.
Guvernul susţine punctul de vedere exprimat în cererea de reexaminare. Vă stau la dispoziţie
cu lămuriri suplimentare. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule secretar de stat.
Îl rog pe domnul senator Petre Daea, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi
dezvoltare rurală, fost ministru al agriculturii, să prezinte raportul comisiei.
Domnul Petre Daea:
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală prezintă plenului Senatului un
raport de admitere, cu amendamente.
Senatul este prima Cameră sesizată, legea este organică.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Declar dezbaterile deschise. Puncte de vedere cu privire la cererea de reexaminare a
Preşedintelui României. Nu sunt.
Eu vă aduc la cunoştinţă că este o cerere de reexaminare a Preşedintelui României, însă este
vorba de o lege organică, şi să începem să votăm legi organice… am trecut deja de ora 12.00. Aş ruga
liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii care lipsesc în sală, o lăsăm până la ora 12.30.
*
La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale.
Fiind vorba de un proiect de lege, îl rog pe domnul Eugen Georgescu, vicepreşedinte ANRE…
Revin şi eu la observaţia corect făcută de domnul senator Şova, firesc ar fi fost să fie ministrul sau
- 103 -
secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prezent. Sper că
astăzi este ultima excepţie. Domnule Georgescu, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
Domnul Eugen Georgescu – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul
gazelor naturale are în vedere crearea unui cadru legal de instituire a unor mecanisme de protecţie a
consumatorului casnic şi a producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze
naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele
termice destinate consumului populaţiei, care să urmărească un interes economic general, în sensul
menţinerii la un nivel rezonabil a preţului furnizării de gaze naturale către aceştia, stabilit pe o
perioadă limitată de timp. Astfel se impune crearea unei noi structuri de amestec gaze naturale
import-intern, exclusiv pentru aceste categorii.
Începând cu data de 1 iulie 2011, pentru consumatorii nominalizaţi, furnizarea gazelor
naturale se realizează în condiţiile stabilirii pe o perioadă de nouă luni a unei structuri de amestec
import-intern, în care ponderea cantităţilor de gaze naturale din import în amestecul lunar de gaze
naturale să fie stabilită, astfel încât, pentru consumatorii de mai sus preţurile finale reglementate să
rămână constante.
După expirarea perioadei enunţate mai înainte, furnizarea gazelor naturale se va realiza în
condiţiile stabilirii de către ANRE a unei structuri amestec import-intern, aferente acestor categorii.
Totodată, se au în vedere angajamentele asumate de România prin acordurile de înţelegere
de tip preventiv cu FMI şi UE din anul 2011.
Întrucât toate aceste aspecte vizează interesul general public şi constituie situaţii urgente şi
extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată, se impune de urgenţă adoptarea prezentei
ordonanţe de urgenţă. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Îl rog pe domnul senator Dorel-Constantin-Vasile Borza, vicepreşedintele comisiei de
specialitate, să prezinte raportul comisiei.
Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Adaug doar că Senatul este prima Cameră sesizată, proiectul de lege are caracter de lege
ordinară şi raportul este de admitere. Mulţumesc.
- 104 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar dezbaterile deschise. Vă rog, puncte de vedere.
Domnul senator Marcu, urmat de domnul senator Mihăilescu.
Domnul Gheorghe Marcu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Să trecem din zona scuzelor şi a acuzelor în zona constatărilor şi întrebărilor.
Analizând motivaţia apariţiei acestui act normativ, dumneavoastră precizaţi atât în
expunerea de motive, cât şi în acordul de tip preventiv faptul că Guvernul României constată
deficienţe de preţuri. Şi acum o primă întrebare. Noţiunea de preţuri se foloseşte la agenţi
economici. Cu toţii ştim o diferenţă esenţială între costuri de producţie şi preţuri de producţie. Vă
rog frumos să-mi precizaţi în ce constau aceste deficienţe de preţuri?
A doua întrebare.În ordonanţă şi în acord precizaţi eliminarea totală a preţurilor
reglementate la finele anului 2013. Această ordonanţă îşi are valabilitatea numai pentru 2011,
respectiv 2012. Nu consideraţi că puteaţi prelungi acest termen şi pentru iarna 2012–2013, pentru
că la anul veţi veni cu o nouă ordonanţă valabilă pentru iarna 2012–2013?
Şi a treia întrebare. În expunerea de motive, folosiţi foarte des expresia „în interesul general
public”. Dumneavoastră – Guvernul României în viziunea sa – nu consideraţi că actorii economici
de pe piaţa energetică sunt societăţi de interes general, atât timp cât produsul activităţii lor
reprezintă elementul primar al costurilor de producţie pentru agenţii economici şi pentru cetăţenii
României?
În funcţie de răspunsurile la aceste întrebări vom vota „pentru” sau „împotrivă”.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Invit la microfonul 3 pe domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Ne aflăm în faţa unui act, care este destul de important pentru această perioadă. Acest act are
o primă calitate, şi anume lasă pentru populaţie preţul neschimbat, urmând ca toată creşterea, pe
care suntem obligaţi să o facem, să fie pentru industrie.
Vreau să-i răspund deja domnului senator Marcu că această chestiune cu anul 2013 este o
obligaţie deja pusă în mod ferm de Uniunea Europeană, pentru că suntem una din puţinele ţări care
- 105 -
avem o diferenţă mare între preţul pentru populaţie şi preţul pentru gaze … staţi să termine domnul
Álmos…
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos.
Domnule senator Günthner, vă rog.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Eu nu am terminat. Dacă te-ai întrerupt, am stat şi eu, am tăcut cât aţi vorbit.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog, continuaţi, continuaţi domnule senator.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Mulţumesc.
Reiau. Este o ordonanţă clar în sprijinul populaţiei pentru această iarnă. Depinde de noi cum
o interpretăm.
Chestiunea dificilă e că această ordonanţă păstrează dezechilibrul enorm dintre preţul pentru
populaţie şi preţul pentru gazele din import, care ajunge undeva, aproape de 1 la 3.
Formula găsită de noi este acel coş de preţuri, pe care îl aplică ANRE-ul într-o anumită
structură, dar care, noi credem că nu mai este o chestiune viabilă, şi vorbesc pentru stenogramă, ca
să nu am discuţii. Consider că ANRE trebuie să realizeze foarte serios comportamentul economiei
româneşti, ce a mai rămas din 2011, anii 2012, 2013, pentru că are în mână o adevărată bombă. Ori
facem intervenţie la Uniunea Europeană să ne amâne termenul de 2013, ori găsim o formulă mai
inteligentă, pentru că nu vreau să spun aici mai mult, dar această chestiune avantajează foarte mult
distribuitorii de gaze.
Este o discuţie legată de producători, dar lipseşte complet ideea de distribuţie, pentru că una
este să distribui gaze cu preţul intern şi alta este să distribui gaze cu preţul de import. Deci industria,
va avea un cost mai mare decât cel anunţat în această ordonanţă.
O asemenea lovitură dată anumitor părţi ale economiei trebuie să ne dea de gândit. Nu intru
acum în amănunte legate de o solicitare a Preşedintelui României, care vine la prima Cameră pe 6
octombrie. Deci nu avem dreptul, mă rog, ideea de a o prelungi. Noi suntem de acord cu ea, dar
ridică aceste trei probleme: veniturile, mai bine-zis, profitul distribuitorilor, create de această
ordonanţă. Nu vreau să spun ce greşeli s-au făcut anul trecut şi acum doi ani şi de unde tragem
ponoasele acum. Le ştiu dânşii foarte bine. Cum facem cu anul 2013, din punctul de vedere al
Uniunii Europene, pentru că nu ne vom putea încadra în actuala disparitate, nu o să ne putem
încadra nici măcar tehnic într-un an la un asemenea preţ.
- 106 -
A treia chestiune. Care este politica reală de gaze naturale pentru că ANRE nu are numai
scop de reglementare a preţurilor. Trebuie să ne prezinte o situaţie clară, legată de producţie, de
rezerve, pentru că ziarele colcăie de informaţii care mai de care mai confuze, iar autoritatea de stat
nu se manifestă din acest punct de vedere.
Vă repet sprijinim această ordonanţă, pentru că suntem în luna octombrie, dar viitorul nu
sună bine pentru problema gazelor naturale în România. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
Mărturisesc însă că sentimentul meu constant de când sunt coleg cu dumneavoastră în Senat,
a fost că dumneavoastră luaţi cuvântul pentru plenul Senatului nu pentru stenogramă.
Dau cuvântul domnului senator Günthner. Vă rog. Microfonul 2.
Domnul Günthner Tiberiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Cred că este evident, dincolo de problemele tehnice ridicate, dincolo de calculele, poate
sofisticate, pe care le solicită colegii, că este o modalitate de subvenţionare a încălzirii pentru
această iarnă, directă, transparentă, cea mai clară. Cred că ar fi mare păcat, nepolitică aş zice, o
mare greşeală ca, din anumite speculaţii tehnice sau calcule, nu ştiu cum, sofisticate, să împiedicăm
această subvenţionare a încălzirii pentru populaţie, în această iarnă.
Cred că este o modalitate foarte corectă, foarte transparentă şi merită să aibă susţinerea
noastră. Este pe ordinea de zi de o lună de zile, dar, din păcate, nu a ajuns să fie dezbătută decât
astăzi. Probabil că de aceea, nu a venit nici domnul ministru, fiindcă nu era sigur că astăzi vom
dezbate această iniţiativă legislativă.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Dan-Radu Ruşanu. Microfonul 1.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Am auzit un coleg spunând mai devreme că această ordonanţă este numai pe jumătate bună.
Este numai pe jumătate bună, că ajută populaţia. (Rumoare, discuţii) Dar nimeni nu vorbeşte despre
agenţii economici şi se spune că întreaga povară o vor suporta agenţii economici. Fals, stimaţi
colegi. Întreaga povară o va suporta tot populaţia, fiindcă agenţii economici – de stat sau privaţi –
vor reflecta acea majorare a preţului tot în majorare de preţuri, iar într-o economie dezastruoasă,
- 107 -
cum este cea a României de astăzi, o majorare a preţului la energie va determina falimentul sau
închiderea altor agenţi economici, care se vor duce mai departe în şomaj? Şi vor veni după aceea
ministrul muncii şi ceilalţi miniştri din Guvernul Boc să se lamenteze că fondul de şomaj şi fondul
de pensii sunt insuficiente.
Domnilor de la ANRE, negociaţi cu Uniunea Europeană ca, într-o perioadă de criză, să nu
scumpiţi energia, nici măcar pentru agenţii economici. Mai întâi de toate, toţi cetăţenii României,
care lucrează, sunt salariaţi la agenţi economici. Închiderea unui agent economic, subliniez, cu
capital de stat sau privat, determină creşterea şomajului.
Nu suportă agentul economic, suportă populaţia, pentru că această majorare a energiei se
reflectă în preţul de cost al acelui agent economic. Realizaţi acest lucru. Nu e doar pe jumătate
bună, ci este 100% proastă.
Nu putem să votăm majorarea preţului energiei, în condiţiile în care, în 2011, nu ai creştere
economică prognozată, iar pentru 2012 toate prognozele sunt catastrofale.
Ce doriţi? Să închideţi mai departe şi puţinii agenţi economici care au mai rămas viabili? În
acest lucru se va reflecta această majorare de preţ a energiei. Noi nu vom vota acest lucru.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc. Îl invit la microfonul central pe domnul senator Varujan Vosganian.
Domnul Varujan Vosganian:
Stimaţi colegi, într-un anumit fel, discuţia de astăzi este o continuare a dezbaterii privind
moţiunea de luni. Noi avem un text care încearcă să ofere o soluţie temporară şi parţială pentru
populaţia României, însă o soluţie care, aşa cum a spus Dan Ruşanu foarte bine, până la urmă, se
întoarce tot împotriva consumatorului final, pentru că asupra lui se descarcă toate creşterile de preţ
intermediare.
Aş vrea să adaug însă o altă temă, şi este o întrebare pe care o pun colegilor de la Guvern. În
primul rând, nu este adevărat că ministrul nu a venit, pentru că nu ştia că se dezbate astăzi, deoarece
ministrul nostru nu vine decât pentru a vota. Dânsul, din clipa în care intră în Parlament, este
parlamentar şi încearcă, pe cât posibil, să facă prezenţa sa cât mai discretă ca ministru al economiei,
şi îl felicit pentru asta. A reuşit până acum pe deplin. Aş vrea să vă întreb, stimate coleg de la
Guvern, în clipa în care veniţi cu această propunere, aveţi o evaluare cu privire la integrarea ei într-
un context de strategie energetică?
În primul rând, aţi făcut o reactualizare a strategiei energetice, ca să vedem dacă această
măsură este doar un subterfugiu sau este un pas într-o strategie mai largă?
2. Aţi luat cele mai mici măsuri pentru a preîntâmpina pericolul de care vorbea colegul
Şerban Mihăilescu pentru stenogramă... (Discuţii, rumoare, râsete) Îmi permiteţi? M-am uitat pe
- 108 -
stenogramă, domnule senator Mihăilescu, şi mi-am permis să comentez ce aţi spus pentru
stenogramă. (Râsete, discuţii)
3. De exemplu, aş vrea să ne spuneţi şi nouă care este programul guvernamental pentru
explorarea şi exploatarea şisturilor şi gazelor neconvenţionale?
4. Aş vrea să ne spuneţi şi nouă de ce întârzie explorarea şi exploatarea gazelor din zona
Mării Negre? ( Rumoare, vociferări)
5. Aş dori, de asemenea, să ne spuneţi şi nouă... (Rumoare, discuţii) care este... Înţeleg că
rumoarea este tot pentru stenogramă.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog tare mult!
Domnul Varujan Vosganian:
Pentru că... Bine. Mă opresc aici cu întrebările, ca să nu exced capacitatea de absorbţie a
colegilor din arcul guvernamental. Simt nevoia atunci când votez să am răspuns la toate întrebările
care ar putea să fie puse în legătură cu tema respectivă. Noi nu putem să facem politică uitându-ne
doar la ceas până la sfârşitul zilei. Avem nevoie să ne uităm la calendar până la sfârşitul anului, să
avem o viziune mai largă.
De aceea, părerea mea este că această propunere pe care o faceţi este doar un subterfugiu, cu
un substrat politicianist răspicat şi mă surprinde că în două zile Guvernul vine azi să anuleze
subvenţiile la energie, şi mâine să plângă pe umărul populaţiei, încercând să propună o formulă în
care, iată, suntem îngrijoraţi de situaţia omului simplu, iar firmele se vor descurca cum pot.
De aceea, mă raliez la ceea ce a spus domnul Dan Ruşanu. Solicit să avem din partea
Guvernului, o viziune clară privind strategia energetică în perspectivă şi, de asemenea, eu l-am
rugat pe domnul ministru să aducă la Comisia economică, industrii şi servicii şi un punct de vedere
cu privire la ceea ce se va întâmpla în 2013, când va trebui să liberalizăm preţul la gaze şi când va
trebui să permitem şi exportul de gaze.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu. Îl rog pe reprezentantul agenţiei să răspundă la întrebările şi problemele
care au fost ridicate. Microfonul 8, vă rog.
Domnul Eugen Georgescu:
Mulţumesc.
Încă o dată, ordonanţa are în vedere clar iarna de faţă. Ce trebuie să subliniem? Faptul că
preţul gazelor nu a mai crescut din 2009. În 2009, când s-a calculat cu preţul de import, care era
mult mai mic decât în momentul de faţă.... În momentul de faţă, a ajuns la 460, chiar la 495.
- 109 -
Această creştere, până la urmă, intra în creşterea preţului, şi atunci, ca să nu fie afectate populaţia şi
producerea de căldură pentru populaţie, s-a adoptat măsura cu două coşuri.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu. Declar dezbaterile încheiate.
Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de
lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi.
Constat că proiectul de lege a întrunit 46 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi o
abţinere. Proiectul de lege nu a întrunit votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):
Listă.
Domnul Ioan Chelaru:
Vom da şi listă.
Supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege de aprobare a ordonanţei în
proiect de lege de respingere a ordonanţei. (Rumoare, discuţii)
Cu 49 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege de
aprobare a ordonanţei a fost transformat în proiect de lege de respingere a ordonanţei.
Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Listă, vă rog. Asta şi facem. Fiind vorba de ora 12.30, revenim la punctul 8 din ordinea de zi.
*
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind
regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei
economice exclusive ale României.
Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege
face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.
Reluăm votul pentru aprobarea ordonanţei. Vă rog să votaţi. (Rumoare, aplauze)
Cu 71 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost
adoptat. (Rumoare, discuţii)
*
Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară.
- 110 -
Vă aduc la cunoştinţă că proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul
comisiei este de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor
organice. Senatul este Cameră decizională.
Vă rog să votaţi. Dezbaterile sunt încheiate de la ora 9.00. Suntem în prezenţa unei legi
organice. (Rumoare, discuţii)
Cu 50 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege, în această
fază, nu a întrunit numărul de voturi, adică 69 de voturi.
Raportul comisiei nu a întrunit numărul de voturi – îmi cer scuze – nu proiectul de lege.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi.
Cu 48 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.
*
Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia.
Repet, este cerere de reexaminare a Preşedintelui României. Raportul este de admitere a
cererii de reexaminare, cu amendamente admise. Legea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii)
Cu 67 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi o abţinere, constatăm că nu s-a întrunit
numărul de 69 de voturi pentru, ca atare, cererea de reexaminare a fost respinsă.
Pentru explicaţii, date şi pentru justificarea votului, îl invit la microfonul 4 pe domnul
senator Petre Daea. Sigur, cererea de listă pentru liderii de grup se admite.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte de şedinţă, sigur, este o dificultate şi trebuie să regândim modul acesta
de a discuta şi apoi de a vota, pentru că se pierde logica poziţiei noastre politice, şi votul poate să
denatureze, în anumite situaţii, voinţa pe care o avem.
Ne-am exprimat voinţa pentru a susţine o cerere de reexaminare şi am văzut foarte multe
poziţii diferite în plen. Mi-aş îngădui, dacă dumneavoastră consideraţi util, şi cu voinţa
dumneavoastră şi a secretarilor care au urmărit votul, să reluăm votul acesta.
Domnul Ioan Chelaru:
Aş vrea să cunosc poziţia liderilor de grup. Vă rog, domnule senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti:
Nu, nu suntem de acord. Şi am să vă spun de ce. O dată, din principiu, şi a doua oară, pentru
că un distins coleg din Grupul parlamentar al PDL – n-am să-i spun numele, pentru că e PD-ist, nu e
PDL-ist – a spus: „Nu funcţionează Alianţa Socialistă”. Nu.
- 111 -
Domnul Ioan Chelaru:
Ceilalţi lideri nu exprimă… Neexprimând o altă poziţie, îmi pare rău…
(Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.)
Domnule Şerban Mihăilescu, ca de obicei, pe chestiuni de procedură? Microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Nu, dar mă enervează atâta falsitate din partea unuia din liderii de grup din alianţă. Noi vom
susţine această cerere de reexaminare. Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereş, care a solicitat cuvântul.
(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Alexandru Pereş:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi,
Poate nu, neapărat, pe procedură, dar v-aş ruga să mă ascultaţi puţin şi să decideţi, după
aceea, dacă, într-adevăr, este bine sau nu să reluăm – de fapt, asta ar fi fost rugămintea – acest vot,
pentru că a existat o neînţelegere. Noi, în comisie, am discutat foarte clar: senatorii Grupului
parlamentar al PDL susţin această propunere. De fapt, a fost o greşeală un amendament adus
Ordonanţei Guvernului nr. 70/2010 în Camera Deputaţilor, privind desfiinţarea, de fapt, a unei
instituţii – Inspectoratul pentru controlul calităţii seminţelor – şi subordonarea în cadrul direcţiilor
agricole, pe un post sau două, lăsând, astfel, piaţa comercializării seminţelor şi a materialului săditor
la liberul arbitru.
Dacă vrem, într-adevăr, ca această idee să primeze şi, într-adevăr, România să fie o junglă a
vânzării şi cumpărării a tot felul de seminţe şi material săditor, viţă de vie…, asta facem. Radem
aceste inspectorate. Iar preşedintele a venit şi a rugat să reexaminăm legea şi să lăsăm aceste
instituţii aşa cum sunt ele şi cum funcţionează în celelalte 26 de state europene.
Prin votul nostru de astăzi, prin această neînţelegere – spun eu – poate şi prin faptul că n-am
ieşit să ne explicăm atunci, când dezbăteam, de fapt, această cerere de reexaminare, dând – hai să
spunem – curs lucrărilor noastre, tocmai pentru a legifera mai mult, poate că am greşit.
Sigur, rugămintea mea personală – că nu am această calitate – este, pentru că am greşit de
data asta – sigur, dacă liderii de grup şi dumneavoastră sunteţi de acord –, să reluăm votul, pentru că
aşa am căzut de acord în cadrul comisiilor şi poate că, într-adevăr, a fost greşeala noastră că nu am
intervenit atunci când era momentul. Vă mulţumesc.
(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
- 112 -
Tot pe această chestiune, domnul senator Şova.
Microfonul 3, vă rog.
Domnul Dan-Coman Şova:
Domnule preşedinte,
Trebuie să recunosc că sunt adânc impresionat de faptul că un senator al Grupului
parlamentar al Partidului Democrat Liberal face apel la dialog, cu atâta tandreţe, către plenul
Senatului. Vreau să vă spun că eu personal… şi cred că toţi colegii mei ar fi în acord cu această
cerere a domnului senator, cu o condiţie. Dacă luăm, prin vot, decizia să repunem în discuţie,
aceasta să devină jurisprudenţa Senatului şi, de fiecare dată, când cere cineva, în special de la
opoziţie, să se repună în discuţie chestiuni bazate pe bun-simţ şi logică, puterea, în general, să fie de
acord să repunem în discuţie şi să nu mai invoce faptul că, de câte ori s-a dat un vot, nu ne mai
putem întoarce la el.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult. În primul rând că jurisprudenţa Senatului spunea că, în condiţiile în
care toţi liderii grupurilor parlamentare se înţeleg, există această posibilitate excepţională. Altfel nu
se poate.
Îl rog pe domnul senator Pereş să poftească la microfon.
(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Alexandru Pereş:
Sigur, voi fi scurt şi îi mulţumesc domnului coleg Şova, pentru că, neamintindu-mi numele,
totuşi, a făcut trimitere la treaba asta. Să ştiţi că suntem deschişi spre dialog, poate şi spre o
negociere – nu numai eu personal – şi în alte situaţii. Poate că ar trebui să existe şi din partea
dumneavoastră o mai mare – hai să spunem – indulgenţă, pentru că, poate, situaţia actuală, în
sondaje, este cum este, dar ştiţi cum… Aceste lucruri sunt schimbătoare.
Oricum, eu vă mulţumesc pentru disponibilitate. Poate că ar trebui, într-adevăr, să dialogăm,
să intrăm şi pe negocieri, şi pe alte probleme.
Pe de altă parte, domnul preşedinte a spus foarte clar. Este prevăzută în Regulamentul
Senatului această posibilitate, ca noi, plenul, dacă am hotărât la un moment dat că, din cauza
diferitelor probleme, nu am fost atenţi sau chiar s-a greşit sau nu au funcţionat unele aparate de vot,
să putem să reluăm acest vot. Se decide cu voinţa liderilor şi, sigur, cu voinţa plenului. Cred că e un
lucru care s-a mai întâmplat şi bănuiesc că o să se întâmple şi pe viitor. Vă mulţumesc.
(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
- 113 -
Apreciez că subiectul este deja depăşit. Mai sunt 15 minute. Îi rog pe lideri să stabilească
dacă vom continua dezbaterile pe alte proiecte de lege – mai avem foarte multe – sau ne oprim aici.
(Discuţii în sală)
Vă rog, domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.
Domnul Cristian Rădulescu (din sală):
Trebuie transformat în ordonanţă de respingere.
Domnul Ioan Chelaru:
Nu. Este cerere de reexaminare şi nu se poate transforma în ordonanţă de respingere. Îmi cer
scuze.
(Discuţii la prezidiu)
Deci liderii grupurilor parlamentare, aţi ajuns la o concluzie? Continuăm şedinţa?
(Intervenţii neinteligibile din sală)
Ştiţi foarte bine că trebuie să existe unanimitate.
*
Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2011 pentru abrogarea unor poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu
avizul Oficiului Concurenţei, precum şi pentru aprobarea unor măsuri cu privire la ajustarea
tarifelor de călătorie cu metroul şi de transport feroviar.
Este vorba de un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe. Îl rog pe domnul secretar de
stat Eusebiu Pistru să susţină proiectul de lege.
Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa – secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Scopul acestei ordonanţe de urgenţă constă în crearea unei mai mari flexibilităţi în aprobarea
preţurilor şi tarifelor pentru transportul pe calea ferată şi metrou, în sensul acordării competenţelor
de aprobare către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, adaptarea mai rapidă a preţurilor şi a
tarifelor la evoluţia costurilor de exploatare şi creşterea veniturilor în timp real, proporţional cu
prestaţia companiilor şi, pe această cale, reducerea efortului bugetar de stat acordat prin subvenţie.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Îl rog pe domnul senator Borza, vicepreşedintele comisiei de specialitate, să prezinte
raportul.
- 114 -
Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul este de admitere, fără
amendamente.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
Declar dezbaterile deschise. Există puncte de vedere? Nu există puncte de vedere. Închei
dezbaterile.
Este vorba de o lege ordinară. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Cu 49 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost
adoptat.
*
La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 55/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii
Naţionale a Căilor Ferate Române.
Îl rog pe acelaşi secretar de stat, domnul Eusebiu Pistru, să prezinte punctul de vedere al
iniţiatorului.
Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Acest proiect de lege a fost elaborat în sensul completării veniturilor proprii ale Companiei
Naţionale de Căi Ferate – CFR S.A. cu sume alocate de la bugetul de stat, în limita fondurilor
aprobate anual cu această destinaţie, care vor fi utilizate pentru suportarea contravalorii întreţinerii
şi menţinerii funcţionalităţii infrastructurii feroviare şi acordării de la bugetul de stat a sumelor
necesare întocmirii documentaţiilor cadastrale şi a publicităţii imobiliare pentru bunurile aflate în
concesiunea companiei naţionale care administrează infrastructura feroviară.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 115 -
Domnule senator Borza, vă rog.
Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Senatul este primă Cameră sesizată. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, raportul
comisiei este de respingere.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Declar dezbaterile deschise.
Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există. Închei dezbaterile.
Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a întrunit 45 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, nicio abţinere.
A fost respins.
Supun la vot proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 50 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, nicio abţinere.
Din sală:Listă, vă rugăm.
Domnul Ioan Chelaru:
Listă, vă rog.
*
La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 56/2011 pentru stabilirea principiilor de aplicare a tarifelor de deservire
generală în transportul feroviar public de călători.
Este vorba de un proiect de lege. Îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de
vedere al Guvernului. Microfonul 9.
Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor noi principii tarifare, care să
permită stabilirea noilor principii de tarifare, a definiţiilor, a variantelor de tarifare pentru cele trei
noi ranguri de trenuri – intercity, interregio şi regional – şi a diferenţelor de tarifare pe fiecare rang
de tren în parte, stabilirea cadrului legal pentru realizarea unui nou soft de vânzare a legitimaţiilor
de călătorie, precum şi abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2001 privind
instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar.
- 116 -
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Raportul comisiei, domnule senator Borza.
Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Senatul este primă Cameră sesizată, legea este ordinară, iar raportul este de respingere.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Declar dezbaterile deschise. Nu sunt luări de cuvânt. Le declar încheiate.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a întrunit 43 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, nicio abţinere.
A fost respins.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Cu 48 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost
adoptat.
*
La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5² din Ordonanţa Guvernului nr.
70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local.
Îl rog pe domnul Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 10, vă rog.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Prin prezentul proiect de lege se preconizează adoptarea de măsuri pentru eficientizarea
activităţii de asigurare a asistenţei medicale în localităţile în care nu există unităţi sanitare publice
cu paturi, prin oferirea serviciilor de sănătate adaptate la nevoile comunităţilor respective în cadrul
unor structuri medicale adaptate condiţiilor existente.
Se preconizează posibilitatea înfiinţării centrelor de sănătate multifuncţionale, prin
reorganizarea unităţilor sanitare publice cu paturi existente, care s-au desfiinţat, în condiţiile Legii
nr. 95/2006, în fostele locaţii sau în alte locaţii.
- 117 -
Centrele de sănătate multifuncţionale vor putea avea în structură cabinete de specialitate,
între 5 şi 20 de paturi de spitalizare de zi, compartiment de primire a urgenţelor, laborator de analize
medicale şi laborator de radiologie şi imagistică medicală.
Având în vedere şi punctul de vedere aprobat de comisiile de specialitate, unul de susţinere,
vă rog să fiţi de acord cu aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule secretar de stat.
Îl rog pe domnul senator Ion Rotaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică, să
prezinte raportul. Raport comun.
Domnul Ion Rotaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Este un raport comun al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi
protecţia mediului şi al Comisiei pentru sănătate publică, este un raport de admitere, cu
amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă
Cameră sesizată.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Necula mai are ceva de adăugat? Nu.
Declar dezbaterile deschise. Există puncte de vedere?
Vă aduc la cunoştinţă că raportul comun al comisiilor…
(Rumoare, replici neinteligibile din sală)
Dau cuvântul doamnei senator Minerva Boitan. Microfonul 2, vă rog.
Se pregăteşte domnul senator Georgică Severin.
Doamna Minerva Boitan:
Stimaţi colegi,
Despre ce este vorba?
Este vorba despre o reparaţie a acelei măsuri luate de Guvernul actual, de amputare a
sistemului spitalicesc din România, prin care au dispărut 70-80 de spitale – nu-mi aduc aminte cifra
exactă. Pentru că acea măsură iniţială nu a avut rezultatele scontate de creştere a calităţii actului
medical, de creştere a accesibilităţii pacientului la unităţile sanitare, Guvernul şi-a adus aminte de o
ordonanţă care exista sau de o hotărâre de Guvern prin care se puteau înfiinţa aceste centre
multifuncţionale în zonele în care nu este neapărat nevoie de un spital, dar este nevoie de o asistenţă
medicală mai dezvoltată decât poate oferi un cabinet de medicină de familie.
Sigur că nu avem de ce să ne împotrivim unui astfel de demers pentru că chiar ar putea
aduce o îmbunătăţire în sistemul sanitar, indiferent la ce ne referim. Sigur, cu rezervele pe care le
- 118 -
avem, de fiecare dată, când se iau nişte hotărâri, care nu au la bază nişte argumente realiste, adică
nu ştim exact cine va înfiinţa aceste centre funcţionale, nu ştim exact cine va funcţiona în aceste
centre funcţionale şi, mai ales, nu ştim cine le va finanţa.
Ştim, finanţarea de anul acesta presupune întocmirea unor acte adiţionale la contractul cadru
pe spitalele judeţene în raza cărora se vor înfiinţa, însă nimeni nu ne garantează că, în anul viitor,
sumele necesare funcţionării acestor centre vor fi adăugate la bugetul global al spitalului. Urmează,
sigur, să ajungem atunci şi la discuţiile asupra bugetului sănătăţii pe anul 2012 să ne lămurim.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu tare mult, doamna senator.
Invit la microfonul 3 pe domnul senator Georgică Severin.
Domnul Georgică Severin:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
O ascultam şi pe doamna senator, am citit textul ordonanţei şi mă gândeam cum trăim noi
într-un regim al paleativelor, al înlocuitorilor.
Vă amintiţi, acum 25 de ani, eram obligaţi să bem cafea cu înlocuitori, celebrul nechezol.
Acum ni se oferă sănătate cu înlocuitori, sănătate pe baza efectului placebo, sănătate fără bani.
Pur şi simplu, vedem că acest regim al înlocuitorilor la toate nivelurile nu încearcă altceva
decât să ne ofere paleative cu care să-şi acopere propriile greşeli şi incapacitatea organică de a găsi
soluţii pentru problemele cetăţenilor.
În acest context, nu pot să spun altceva decât că, a susţine acest proiect de lege, deşi poate
intenţia este bună, înseamnă să dăm un certificat de bună purtare, un certificat de admisibilitate unei
reforme criminale în sănătate care a închis zeci de spitale şi a lăsat zeci de mii de oameni fără o
asistenţă medicală calificată.
De aceea, propun tuturor grupurilor parlamentare să ne opunem acestui proiect de lege, pentru
că el nu este altceva decât un, repet ideea, certificat de bună purtare dat unei reforme criminale.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Invit la microfonul 2 pe domnul senator Secăşan. Vă rog.
Domnul Iosif Secăşan:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
- 119 -
Apariţia centrelor de sănătate multifuncţionale, ca structuri de servicii medicale fără
personalitate juridică, în structura spitalelor judeţene şi/sau municipale, plasate pe locul unde spitale
neperformante s-au reprofilat sau în locul unde nu există structuri de asistenţă medicală, este o
chestiune nu numai utilă, ci este absolut necesară.
În locul spitalelor care s-au reprofilat s-au aşezat structuri de asistenţă socială şi aceste
structuri nou-înfiinţate, într-o formă suficientă pentru a acoperi cazuistica de gravitate mică şi
medie, fac să reintroducă funcţionalitatea pe traseul bolnavului din poziţia în care se află către
spitalul competent.
Aceste structuri au un centru de primire-urgenţă sau un compartiment de primiri de urgenţă,
cu personal cu competenţă de urgenţă, în măsură deci să preia cazuri în urgenţă. Au un staţionar cu
paturi de zi unde se poate aşeza bolnavul pentru a fi stabilizat, au cabinete de specialitate şi
laboratoare radiologice şi de investigaţii biochimice şi de sânge, deci se pot aduce elemente de
diagnostic, într-o – să zic – stare de suficiente competenţe pentru ca bolnavul bine diagnosticat şi,
poate, echilibrat prin asistenţa medicală de zi să poate fi trimis spre spitalul competent, la cel
judeţean sau municipal, în structura căruia se află centrul.
Nu este un înlocuitor. Este o structură destinată cazuisticii de gravitate mică şi medie pentru
a nu păcăli bolnavul, şi pentru a-l ţine undeva într-un spital neperformant, şi pentru a-l duce în 24
de ore la spitalul competent şi performant.
Vă mulţumesc.
Susţinem această iniţiativă legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos.
Invit la microfonul 2 pe domnul senator Cseke Attila.
Domnul Cseke Attila – Zoltán:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Mă văd totuşi nevoit, ca unul dintre iniţiatorii acestei ordonanţe de urgenţă, să dau nişte
explicaţii, dacă vreţi.
Conceptul nu este nou şi îl ştim cu toţii. Conceptul este reglementat din 2002 de către alt
Guvern, de către alt ministru al sănătăţii, doar că acel concept de funcţionare a centrelor
multifuncţionale de sănătate nu a fost pus în aplicare şi nu a fost concretizat prin alte acte pe care
trebuia să le dezvolte.
Nu am găsit de cuviinţă că trebuie să căutăm vinovaţi pentru această chestiune, ci am încercat
să găsim o soluţie pentru a pune în aplicare un concept corect, gândit corect în anul 2002, dar care,
- 120 -
timp de opt ani de zile, nu a fost dezvoltat. Şi, ca şi argument, vreau să vă spun, în plus faţă de ce a
spus colegul Secăşan, acest concept, acest proiect de lege a fost discutat cu membrii Comisiei pentru
sănătate publică, în principal, la Senat, şi le mulţumesc pentru abordare şi pentru disponibilitate.
A fost discutat cu toate structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi
a existat un aviz, un punct de vedere favorabil din partea tuturor structurilor asociative. Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului reglementează foarte clar cine înfiinţează aceste centre, unde se înfiinţează,
cine le finanţează şi aşa mai departe.
S-a dat şi ordinul de ministru pentru a pune în aplicare această ordonanţă şi în câteva judeţe
aceste centre multifuncţionale au început să funcţioneze în cadrul spitalelor municipale sau
spitalelor judeţene.
Deci este un concept din anul 2002, corect gândit de către un alt Guvern, de către un alt
ministru, dar pe care noi l-am susţinut pentru că era necesar acest concept. L-am deschis şi l-am pus
în aplicare.
Altfel, comentarii de reformă criminală… eu doar atât vă spun: în anul 2009 era un alt
ministru care a spus că în România trebuie închise cel puţin 200 de spitale şi România trebuie să
rămână cu maximum 150 de spitale. Afirmaţia aparţine nu actualului Guvern, nu actualului
ministru, nu fostului ministru, aparţine unui alt ministru.
Haideţi să lăsăm chestiunea politică deoparte şi haideţi să gândim profesional, şi cu ceea ce
am spus în trecut fiecare dintre noi.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Este înscris la microfon domnul senator Liviu Câmpanu, care este şi autorul unui
amendament respins.
Microfonul 3, vă rog.
Domnul Liviu Câmpanu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Este evident că această ordonanţă de urgenţă este absolut necesară. Din păcate, ceea ce s-a
întâmplat în sistemul sanitar românesc în ultima perioadă a creat, într-adevăr, disfuncţionalităţi.
În momentul de faţă, această ordonanţă de urgenţă încearcă să repare ceva din
disfuncţionalităţile create.
Cred că, dacă se dorea cu adevărat ca lucrurile să se întâmple spre eficientizarea sistemului,
şi nu în detrimentul bolnavului, ar fi trebuit întâi să avem această ordonanţă de urgenţă înainte de
- 121 -
desfiinţarea spitalelor. Şi pentru că aţi adus aminte că sunt autorul unui amendament, vă rog frumos
să-mi permiteţi să susţin şi amendamentul respins.
În Comisia pentru sănătate publică, am propus ca la art. 52 sintagma „ între 5 şi 20 de paturi
de spitalizare de zi” să se refere la „ între 5 şi 20 de paturi de internare de zi pentru fiecare
specialitate”, între 5 şi 20 de paturi pentru pediatrie”, între 5 şi 20 de paturi pentru ginecologie,
între 5 şi 20 de paturi pentru medicină internă.
Am făcut acest amendament, ţinând cont că există caracteristici ale distribuţiei şi ale
structurii pacienţilor diferite de la o zonă la alta şi, dacă vreţi să vorbim de situaţiile cele mai bune,
acolo unde indicele demografic este oarecum crescut faţă de raportul general la nivelul ţării, este
nevoie de un număr mare de paturi de internări de zi şi pentru pediatrie, şi pentru ginecologie, dar şi
pentru medicină internă, pentru că şi populaţia în vârstă este în număr mare.
De aceea, stimaţi colegi, eu cred că, dacă aţi accepta acest amendament, chiar am şi
îmbunătăţi această ordonanţă de urgenţă,
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Constat că este ora 13.05 şi mai sunt înscrişi la cuvânt. Există de asemenea, de supus votului
şi amendamentul colegului nostru, dar toate aceste lucruri – şi îl rog şi pe domnul senator Daea să
fie înţelegător – le vom dezbate luni, 10 octombrie a.c., de la ora 16.00.
Declar şedinţa încheiată.
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.05.
Top Related