RO RO
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.1.2015
SWD(2015) 3 final
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI
Raport
Consultarea publică online privind protecția investițiilor și soluționarea litigiilor dintre
investitori și stat (ISDS) în cadrul Acordului privind Parteneriatul transatlantic pentru
comerț și investiții
(TTIP)
Data: 26.03.2015
Raport
Consultarea publică online privind protecția investițiilor și
soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) în cadrul
Acordului privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț
și investiții (TTIP)
13 ianuarie 2015
Rezumat
Directivele de negociere1 pentru negocierea Acordului privind Parteneriatul transatlantic
pentru comerț și investiții (TTIP) prevăd includerea în acord a protecției investițiilor și a
soluționării litigiilor dintre investitori și stat (investor-to-state dispute settlement –
ISDS), sub rezerva îndeplinirii unui număr de condiții. Protecția investițiilor și ISDS s-
au aflat în centrul unei dezbateri publice animate pe tema TTIP, care a avut loc în UE.
În consecință, pentru a defini mai precis abordarea de către UE a acestor aspecte
importante care îi preocupă pe europeni, Comisia a organizat o consultare publică în
perioada 27 martie-13 iulie 2014. Consultarea a conturat o posibilă abordare a UE
(denumită în continuare „abordarea propusă a UE” sau „abordarea propusă”) și a
încercat să obțină răspunsuri la întrebarea dacă abordarea propusă a UE, care diferă
substanțial de cea aplicată în cazul altor acorduri care cuprind clauze clasice de protecție
a investițiilor și de ISDS, poate găsi echilibrul corect dintre protecția investitorilor și
apărarea dreptului și a capacității UE și a statelor membre de a reglementa în interesul
public. Trebuie reamintit faptul că abordarea propusă a UE cu privire la protecția
investițiilor și ISDS a fost elaborată și pe baza experienței de arbitraj, uneori
controversat, dobândită în cadrul multor acorduri existente. Exercitând o competență
prevăzută de Tratatul de la Lisabona, UE are ocazia de a institui în întreaga Uniune un
regim reformat, care va înlocui și va elimina treptat actualele tratate încheiate de statele
membre.
1 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11103-2013-DCL-1/ro/pdf
26.03.2015 Pagina 3 din 29
Pentru a facilita participarea la consultare și a ilustra elementele abordării inovatoare
propuse de UE a fost furnizat un text de referință2, bazat pe proiectul de acord dintre UE
și Canada (CETA).
Consultarea s-a concentrat asupra a 12 chestiuni esențiale, privind atât aspecte de fond
ale protecției investițiilor, cât și aspecte legate de ISDS. A fost introdusă și o întrebare
deschisă cu caracter general, care a permis respondenților să transmită considerente de
ordin general.
În prezentul raport, serviciile Comisiei oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor
consultării.
Comisia a primit în total aproape 150 000 de răspunsuri. Toate răspunsurile au fost luate
în considerare în mod egal. Marea majoritate, și anume aproximativ 145 000 (97 %), au
fost transmise în mod colectiv, prin intermediul a diferite platforme online care
conțineau răspunsuri predefinite, la care aderau respondenții. În plus, Comisia a primit
răspunsuri individuale de la peste 3 000 de persoane și de la aproximativ 450 de
organizații reprezentând o mare parte a societății civile din UE (organizații ale
comunității de afaceri, sindicate, organizații ale consumatorilor, firme de avocatură,
cadre universitare etc.).
În linii mari, răspunsurile conțin trei categorii de afirmații.
Deși sfera consultării s-a limitat la abordarea propusă a UE cu privire la protecția
investițiilor/ISDS în cadrul TTIP, prima categorie de afirmații indică opoziția față de
TTIP în general sau preocupări legate de acesta. Astfel de opinii au apărut și cu ocazia
consultării organizate anterior de Comisie cu privire la TTIP. Deși s-a luat notă de
opiniile respective, evaluarea rezultatelor prezentei consultări trebuie să se concentreze
pe afirmațiile privind aspectele specifice prezentate în cadrul fiecărei întrebări.
O a doua categorie indică preocupări sau opoziția față de protecția investițiilor/ISDS în
cadrul TTIP. Se reamintește faptul că această consultare are loc în contextul în care
statele membre au încredințat în unanimitate Comisiei negocierea protecției investițiilor
și a soluționării litigiilor dintre investitori și stat în cadrul TTIP, cu condiția ca rezultatul
final să corespundă intereselor UE. În consecință, directivele de negociere conțin un
element de condiționalitate și precizează clar că decizia în legătură cu includerea sau nu
a ISDS urmează să fie luată în faza finală a negocierilor. Această a doua categorie de
răspunsuri se referă la o chestiune mai amplă decât cea care a făcut obiectul consultării.
Prin urmare, această întrebare mai amplă trebuie să primească un răspuns în lumina
eforturilor depuse în prezent de UE pentru a reforma în mod substanțial protecția
investițiilor și sistemul ISDS și a evaluării acestor eforturi.
2 http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/march/tradoc_152280.pdf
26.03.2015 Pagina 4 din 29
O a treia categorie include opiniile referitoare la diferitele aspecte prezentate în cadrul
fiecărei întrebări, care sunt însoțite adesea de sugestii concrete privind calea de urmat.
Imaginea generală care rezultă din aceste răspunsuri arată o mai mare diversificare a
opiniilor. Există diferențe atât între diversele categorii de respondenți, cât și, uneori, în
interiorul aceleiași categorii. De exemplu, unii respondenți consideră că abordarea
propusă a UE nu răspunde în măsură suficientă anumitor preocupări legate de dreptul de
a reglementa, în timp ce alții atrag atenția asupra riscurilor de a reduce prea mult
protecția acordată investitorilor. Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește aproape
fiecare întrebare.
Având în vedere cele de mai sus și fără a aduce atingere altor aspecte, se constată că
există, în special, patru domenii în care ar trebui explorată posibilitatea de a aduce în
continuare îmbunătățiri:
- protecția dreptului de a reglementa;
- instituirea și funcționarea instanțelor de arbitraj;
- relația dintre sistemele judiciare naționale și ISDS;
- reexaminarea hotărârilor pronunțate în litigiile dintre investitori și stat, prin
intermediul unui mecanism de apel.
În consecință, în primul trimestru al anului 2015 serviciile Comisiei intenționează să
continue consultarea cu părțile interesate din UE, cu statele membre ale UE și cu
Parlamentul European în domeniile sus-menționate, ca parte a unei dezbateri mai ample
privind protecția investițiilor și ISDS în cadrul TTIP, pentru a permite Comisiei să
elaboreze propuneri concrete pentru negocierile privind TTIP. Trebuie reamintit faptul
că în prezent nu au loc negocieri cu privire la aceste aspecte. Elaborarea unei noi
abordări a protecției investițiilor și a ISDS, care să corespundă pe deplin interesului UE
și să respecte integral angajamentul asumat în fața Parlamentului European, constituie
un obiectiv-cheie al negocierilor privind TTIP.
26.03.2015 Pagina 5 din 29
Cuprins
1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT 8
2. NUMĂRUL ȘI TIPOLOGIA RESPONDENȚILOR 9
2.1. Prezentare generală a răspunsurilor 9
2.2. Răspunsuri colective și dificultăți tehnice 10
2.3. Tipologia respondenților 11
3. PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR REZULTATE ALE
CONSULTĂRII 14
3.1. Considerații generale 14
3.2. Considerații specifice 16
4. DOMENII ÎN CARE SUNT NECESARE EFORTURI SUPLIMENTARE 26
ANEXA I. METODOLOGIA APLICATĂ ȘI PREZENTAREA CONCLUZIILOR
(DISPONIBILĂ NUMAI ÎN LIMBA ENGLEZĂ)
ANEXA II. PREZENTAREA RĂSPUNSURILOR PRIMITE DE LA CETĂȚENI
(DISPONIBILĂ NUMAI ÎN LIMBA ENGLEZĂ)
ANEXA III. PREZENTAREA RĂSPUNSURILOR PRIMITE LA FIECARE
ÎNTREBARE (DISPONIBILĂ NUMAI ÎN LIMBA ENGLEZĂ)
26.03.2015 Pagina 6 din 29
Lista abrevierilor
ACEA Asociația Constructorilor Europeni de Automobile
ALS Acord de liber schimb
BEPS Erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor
BEUC Organizația Europeană a Consumatorilor
CEEP Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică
CEFIC Consiliul European al Industriei Chimice
CETA Acordul Economic și Comercial Global dintre UE și Canada
CNCD Centrul Național de Cooperare pentru Dezvoltare
CNF Clauza națiunii celei mai favorizate
DPI Drepturi de proprietate intelectuală
ECHR Convenția Europeană a Drepturilor Omului
ECT Tratatul privind Carta Energiei
EFILA Federația Europeană pentru Dreptul Investițiilor și Arbitraj
ETUC Confederația Europeană a Sindicatelor
ETUCE Comitetul Sindical European pentru Educație
FET Tratament corect și echitabil
GATS Acordul General privind Comerțul cu Servicii
GATT Acordul General pentru Tarife și Comerț
IBA Asociația Internațională a Barourilor
ICC Camera Internațională de Comerț
ICSID Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții
IIED Institutul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare
IISD Institutul International pentru Dezvoltare Durabilă
ILO Organizația Internațională a Muncii
IMM Întreprinderi mici și mijlocii
ISD Investiții străine directe
26.03.2015 Pagina 7 din 29
ISDS Soluționarea litigiilor dintre investitori și stat
NHS Serviciu național de sănătate
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMC Organizația Mondială a Comerțului
ONG Organizație neguvernamentală
ONU Organizația Națiunilor Unite
SG Secretar general
SM State membre
SUA Statele Unite ale Americii
TACD Dialogul Transatlantic al Consumatorilor
TBI Tratat bilateral de investiții
TN Tratament național
TRIPS Aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală
TTIP Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții
UE Uniunea Europeană
UK Regatul Unit
UNCITRAL Comisia Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial
Internațional
26.03.2015 Pagina 8 din 29
1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT
În iunie 2013, Consiliul a autorizat în unanimitate Comisia Europeană să negocieze
Acordul privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP). Directivele
de negociere precizau că TTIP trebuie să includă protecția investițiilor și soluționarea
litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), cu condiția ca rezultatul final să corespundă
intereselor UE.
Având în vedere marele interes manifestat de public în domeniul protecției investițiilor
și al soluționării litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), Comisia a lansat o consultare
publică privind o posibilă abordare (denumită în continuare „abordarea propusă a UE”
sau „abordarea propusă”), cu scopul de a culege opinii, care ar putea servi ca bază
pentru negocierile privind TTIP, în legătură cu o serie de elemente cuprinse în această
abordare propusă și care sunt inovatoare în comparație cu practicile aplicate anterior și
în prezent în statele membre ale UE.
Consultarea publică a început la 27 martie 2014 și s-a încheiat la 13 iulie
20143.
Aceasta a fost deschisă tuturor cetățenilor și părților interesate din UE. Consultarea a
fost disponibilă în toate limbile UE. Comisia a dorit să obțină opinii cu privire la
următoarele 12 chestiuni esențiale:
1. domeniul de aplicare a dispozițiilor de fond privind protecția investițiilor;
2. tratamentul nediscriminatoriu al investitorilor;
3. tratamentul corect și echitabil;
4. exproprierea;
5. asigurarea dreptului de a reglementa și protecția investițiilor;
6. transparența în ISDS, acțiunile multiple și relația cu instanțele naționale;
7. etica arbitrilor;
8. conduita și calificările;
9. reducerea riscului de introducere a acțiunilor abuzive și neîntemeiate;
10. autorizarea continuării unei acțiuni (filtrul);
11. orientările furnizate de părți pentru interpretarea acordului;
12. mecanismul de apel și coerența hotărârilor.
În plus, ultima întrebare, care era deschisă, le-a permis respondenților să-și exprime
opiniile generale cu privire la protecția investițiilor și la ISDS în cadrul TTIP.
3 Pentru setul complet de documente ale consultării, a se vedea:
http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=179
26.03.2015 Pagina 9 din 29
Pentru fiecare chestiune, consultarea a furnizat o parte introductivă cu rol explicativ, o
descriere a abordării utilizate în majoritatea acordurilor de investiții, o descriere a
obiectivelor UE legate de TTIP, precum și texte de referință, pentru a ilustra modul în
care chestiunea respectivă ar putea fi reglementată prin dispoziții juridice.
Prezentul raport cuprinde răspunsurile primite de serviciile Comisiei în cursul
consultării. Aceste opinii nu trebuie neapărat considerate ca aparținând Comisiei
Europene sau serviciilor sale. Raportul precizează numărul și tipologia respondenților,
prezintă un rezumat al răspunsurilor și stabilește domeniile în care serviciile Comisiei
doresc să continue consultarea cu părțile interesate, cu statele membre ale UE și cu
Parlamentul European, pentru a permite Comisiei să definească poziția UE în
negocierile privind protecția investițiilor și ISDS în cadrul TTIP.
În prima anexă este descrisă metodologia aplicată pentru analiza răspunsurilor și
prezentarea rezultatelor. A doua anexă cuprinde, pentru fiecare întrebare adresată în
cadrul consultării, o prezentare detaliată a opiniilor exprimate de diferitele categorii de
respondenți. Această anexă include, de asemenea, un rezumat al răspunsurilor primite
de la cetățeni.
2. NUMĂRUL ȘI TIPOLOGIA RESPONDENȚILOR
2.1. Prezentare generală a răspunsurilor
Nivelul de mobilizare a societății civile din UE pentru această consultare a depășit
nivelurile înregistrate în general pentru consultările publice organizate de Comisie. Au
fost primite în total aproape 150 000 de răspunsuri.
La consultare au participat respondenți din toate cele 28 de state membre ale UE. Cele
mai multe răspunsuri au fost primite, în ordine, din Regatul Unit, Austria, Germania,
Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania; răspunsurile provenind din aceste țări reprezintă,
împreună, 97 % din total4.
4 La scurt timp după încheierea consultării a fost publicată o prezentare statistică detaliată – a se vedea:
http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/july/tradoc_152693.pdf
26.03.2015 Pagina 10 din 29
Tabelul 1: Distribuția răspunsurilor per stat membru
Stat membru Număr de
răspunsuri
% din total
Regatul Unit 52 008 34,8 %
Austria 33 753 22,6 %
Germania 32 513 21,8 %
Franța 9 791 6,5 %
Belgia 9 397 6,3 %
Țările de Jos 4 906 3,3 %
Spania 2 537 1,7 %
Total 144 905 97,0 %
Alte state membre 4 494 3,0 %
Total general 149 399 100,0 %
2.2. Răspunsuri colective și dificultăți tehnice
S-a constatat că un număr foarte mare de răspunsuri (aproximativ 145 000) au fost
transmise în mod colectiv, prin intermediul mai multor organizații neguvernamentale
(ONG-uri). Aceste organizații au oferit răspunsuri predefinite, la care respondenții au
aderat. ONG-urile respective au pus la dispoziție platforme online dedicate sau software
specific, conținând deseori răspunsuri predefinite, care au permis încărcarea
răspunsurilor direct în baza de date a consultării publice, facilitând astfel transmiterea
unui număr foarte mare de răspunsuri într-un interval scurt de timp. Trebuie remarcat
faptul că, deși marea majoritate a acestora au fost furnizate de cetățeni, există și unele
răspunsuri introduse de diverse organizații (a se vedea tabelul 2). Toate răspunsurile au
fost considerate contribuții valabile.
Răspunsurile colective pot fi grupate după cum urmează:
aproximativ 70 000 de răspunsuri formează șapte loturi diferite, transmise prin
intermediul a opt ONG-uri. Fiecare lot conține răspunsuri identice sau foarte
asemănătoare la toate cele 13 întrebări;
aproximativ 50 000 de răspunsuri transmise prin intermediul unei ONG au o
structură diferită. La întrebările 1-12 a fost dat următorul răspuns general: „nicio
observație – nu cred că ISDS trebuie inclusă în TTIP”, iar la ultima întrebare (nr. 13
– Evaluare generală) au fost date diverse răspunsuri;
în sfârșit, aproximativ 25 000 de răspunsuri prezintă caracteristici similare, în
sensul că nu se răspunde la întrebările 1-12, ci numai la întrebarea 13. Răspunsurile
date la întrebarea 13 diferă, însă cele mai multe exprimă opinii similare. Nu a putut
fi identificată sursa acestor răspunsuri. Având însă în vedere similitudinile cu alte
răspunsuri colective, pentru scopurile prezentului raport, acestea au fost
considerate, de asemenea, răspunsuri colective.
Din cauza numărului mare de răspunsuri încărcate simultan în baza de date, pagina de
internet a consultării publice a fost indisponibilă la data de 3 iulie 2014, timp de 2 ore.
26.03.2015 Pagina 11 din 29
Pentru a remedia inconvenientele cauzate de acest incident tehnic, serviciile Comisiei au
decis să prelungească durata consultării cu încă o săptămână. În cursul acestei
săptămâni suplimentare, mulți respondenți și-au retrimis răspunsurile. Având în vedere
însă că unele dintre aceste răspunsuri au fost înregistrate și cu ocazia primei transmiteri,
la finalul consultării existau peste 6 000 de copii exacte (respectiv, texte identice
trimise de două ori de același respondent). Pentru a putea efectua o analiză mai
aprofundată și a întocmi statistici oficiale, s-a luat decizia de a scădea aceste duplicate
din totalul răspunsurilor.
Pe lângă răspunsurile colective, baza de date a consultării a înregistrat și 3 144 de
răspunsuri individuale de la cetățeni ai UE și 445 de răspunsuri individuale de la
diferite organizații, cum ar fi ONG-uri, cadre universitare, întreprinderi, organizații
sindicale, grupuri de protecție a consumatorilor, asociații economice sau comerciale etc.
Pentru scopurile prezentării rezultatelor, aceste tipuri de răspunsuri au fost denumite
„răspunsuri individuale de la cetățeni” și, respectiv, „răspunsuri individuale de la
organizații”.
2.3. Tipologia respondenților
Distribuția răspunsurilor per categorie de respondenți este următoarea:
Tabelul 2: Distribuția răspunsurilor per categorie de respondenți
Tip de respondenți Total
răspuns
uri
Cetățeni
148 830
Organizații, din care: 569
Cadre universitare 8
Întreprinderi 60
Firme de consultanță 15
Instituții guvernamentale/autorități de reglementare 11
Cabinete de avocatură 7
Organizații neguvernamentale 180
Asociații profesionale reprezentând întreprinderi din UE 66
Sindicate & organizații reprezentând sindicate din UE 42
Organizații neguvernamentale de tip umbrelă 22
Grupuri de reflecție 21
Alte organizații 137
Total copii exacte (răspunsuri trimise de două ori) 6 346
Total răspunsuri colective (fără copiile exacte) 139 464
Total răspunsuri individuale 3 589
Total răspunsuri 149 399
26.03.2015 Pagina 12 din 29
În cursul procesului de analiză, au fost identificate 12 copii exacte, care nu au influențat
însă rezultatul global indicat în prezentul raport.
Numai un mic număr de respondenți (mai puțin de 1 % din total) au precizat că au
efectuat o investiție în SUA.
Organizațiile care au răspuns diferă foarte mult în ceea ce privește natura, scopul și
mărimea, dar, împreună, reprezintă segmente ample ale societății civile europene.
Trebuie reținut faptul că împărțirea în diferite tipuri de organizații rezultă exclusiv din
ceea ce au declarat respondenții în formularul online al consultării, disponibil pe site-ul
de internet al Comisiei.
Elementele referitoare la tipologia respondenților expuse în continuare sunt relevante în
scop ilustrativ.
Cadre universitare
Cadrele universitare au inclus un grup (care a transmis un răspuns comun) de 120 de
experți universitari în legislație comercială și de investiții, legislația UE, legislație
internațională și drepturile omului, drept constituțional, drept privat, economie politică
și alte domenii, Departamentul de Drept European, International și Comparativ – Secția
Drept Internațional și Relații Internaționale de la Universitatea din Viena și
Observatorio sobre la Protección Jurídica de Inversiones en el Exterior (Observatorul
pentru Protecția Juridică a Investițiilor Externe) de la Universitatea Pontificia de
Comillas (ICAI-ICADE) din Madrid (Spania).
Întreprinderi
În plus, serviciile Comisiei au primit răspunsuri de la 60 de întreprinderi, și anume de la
27 de microîntreprinderi (întreprinderi cu mai puțin de 10 angajați), 14 IMM-uri și
19 întreprinderi mari. Printre acestea din urmă s-au numărat întreprinderi multinaționale
foarte mari din UE (de exemplu, Total, Alstom, Veolia, GDF-Suez, Versalis, Daimler,
Iberdrola, Repsol) și din afara UE (de exemplu, Chevron, Japan Tobacco, Philip
Morris), dintre care multe au fost implicate în cauze de ISDS de notorietate.
Consumatori
Interesele consumatorilor au fost reprezentate, printre altele, de Organizația Europeană a
Consumatorilor (BEUC), de Dialogul Transatlantic al Consumatorilor (TACD) și de
Federația Europeană a Utilizatorilor de Servicii Financiare (Better Finance).
Asociații economice sau comerciale
Printre asociațiile economice sau comerciale s-au numărat BusinessEurope și Consiliul
Economic Transatlantic, precum și un număr semnificativ de camere de comerț din
diferite state membre (de exemplu, din Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța,
Germania, Țările de Jos, Spania, Suedia și Regatul Unit). Au fost primite, de asemenea,
multe răspunsuri de la organizații care își desfășoară activitatea în sectoare sau domenii
specifice, cum ar fi serviciile, produsele chimice, produsele alimentare, băuturile
26.03.2015 Pagina 13 din 29
alcoolice, comerțul cu amănuntul, petrolul și gazele, automobilele, tehnologia
informației, metalele neferoase și editurile. Au participat și două asociații reprezentând
serviciile publice: Aqua Publica Europea – Asociația europeană a operatorilor publici
din domeniul apei și Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică
(CEEP).
Printre asociațiile profesionale la nivel european care au răspuns la consultare se numără
ACEA (producătorii de automobile), DigitalEurope (tehnologiile informației), CEFIC
(industria chimică), Eurometaux (metale neferoase) și European Services Forum
(servicii).
Organizații guvernamentale
Au răspuns guvernele regionale și parlamentele regionale sau partidele politice dintr-o
regiune germană (Bavaria) și una austriacă (Vorarlberg), precum și un partid politic din
Parlamentul german, un partid politic dintr-o regiune germană, Parlamentul Bavariei și
orașele München și Nantes.
Organizații neguvernamentale
Au participat la consultare organizații neguvernamentale (ONG-uri) din toate sectoarele
principale. Două treimi dintre acestea au mai puțin de 500 de membri, în timp ce altele
au membri în toată Uniunea Europeană. S-au remarcat contribuțiile din partea marilor
organizații de mediu europene, cum ar fi Biroul European pentru Mediu (European
Environmental Bureau), Greenpeace, Prietenii Pământului (Europa) (Friends of the
Earth Europe) și Transport & Mediu (Transport & Environment).
Dintre ONG-urile naționale care au răspuns, s-au remarcat Uniunea pentru Conservarea
Naturii și Biodiversității (Germania) (Naturschutzbund), Greenpeace Germania,
Federația Germană a Asociațiilor de Consumatori (Verbraucherzentrale
Bundesverband), Centrul National de Cooperare pentru Dezvoltare 11.11.11. (Belgia)
(CNCD 11.11.11), Liga Drepturilor Omului, Mișcarea Muncitorească Creștină
(Mouvement Ouvrier Chrétien), Solidaritatea Mondială (Wereldsolidariteit), Uniunea
Federală a Consumatorilor (Franța), Asociația pentru Taxarea Tranzacțiilor Financiare
și pentru Acțiunea Cetățenească (Attac) și Prietenii Pământului, organizația britanică
pentru combaterea sărăciei la nivel mondial (War on Want) și mișcarea britanică pentru
echitatea comerțului (Trade Justice Movement), Prietenii Pământului (Finlanda),
Consiliul danez al consumatorilor și inițiativa Access Campaign (Campania pentru
accesul la medicamente) a organizației Médecins Sans Frontières.
Printre ONG-urile din afara UE care au participat la consultare s-au numărat Public
Citizen (SUA), Consiliul Canadienilor (Council of Canadians) și Rețeaua pentru
Echitatea Comerțului (Canada) (Trade Justice Network).
Din rândul grupurilor de reflecție, au trimis contribuții Institutul Internațional pentru
Dezvoltare Durabilă (IISD), Institutul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare (IIED)
și Institutul Internațional de Mediere (care nu a răspuns la întrebări, dar a transmis un
set recomandat de orientări pentru mediere).
26.03.2015 Pagina 14 din 29
Sindicate
Printre organizațiile din domeniul sindical care au răspuns se numără principala
organizație-umbrelă a sindicatelor europene, și anume Confederația Europeană a
Sindicatelor (ETUC). Au participat în mod direct la consultare și multe organizații
naționale, de exemplu, din Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Țările de
Jos, Suedia și Regatul Unit.
Au răspuns la întrebări și sindicate care reprezintă sectoare specifice, de exemplu:
educația (Comitetul Sindical European pentru Educație – ETUCE), editurile
(Federația Editorilor Europeni), serviciile publice (Federația Europeană a Sindicatelor
din Serviciile Publice), industriile producătoare și energie (industriAll), finanțele (de
exemplu, Nordic Financial Sectors), transporturile (Federația Europeană a Lucrătorilor
din Transporturi) și serviciile (UNI Europa).
Majoritatea sindicatelor au dat răspunsuri detaliate, pe fond. Se pare că a existat un
anumit grad de coordonare, având în vedere numărul semnificativ de răspunsuri similare
sau chiar identice.
Alți respondenți
Printre respondenții de renume din alte categorii se numără Law Society din Anglia și
Țara Galilor, Secretariatul Cartei Energiei (ECT), Federația Europeană pentru Dreptul
Investițiilor și Arbitraj (EFILA), precum și principalele curți de arbitraj internaționale
(Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerț
din Stockholm și Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la
Investiții – ICSID).
3. PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR REZULTATE ALE CONSULTĂRII
Diferitele părți interesate care au participat la consultare reprezintă o mare diversitate de
interese din UE. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că se constată divergențe
importante între punctele de vedere, nu numai de la o categorie de respondenți la alta, ci
și în interiorul aceleiași categorii. De asemenea, este util să se observe că cele mai multe
răspunsuri detaliate, care conțin sugestii specifice privind calea de urmat, provin, în
principal, de la diferite organizații individuale.
3.1. Considerații generale
Răspunsurile colective reflectă o largă opoziție față de soluționarea litigiilor dintre
investitori și stat (ISDS) în cadrul TTIP sau în general. Majoritatea răspunsurilor se
opun, de asemenea, TTIP-ului în general.
În aceste răspunsuri, mecanismul ISDS este perceput ca o amenințare la adresa
democrației și a finanțelor publice sau a politicilor publice. Se consideră, de asemenea,
că acesta nu este necesar între UE și SUA, ținând seama de sistemele judiciare
respective, care sunt percepute ca fiind solide. Astfel de opinii sunt în mare măsură
împărtășite de cele mai multe sindicate, de marea majoritate a ONG-urilor, de instituțiile
26.03.2015 Pagina 15 din 29
guvernamentale și de mulți respondenți din categoria „Alte organizații”, inclusiv de
organizațiile consumatorilor. Multe răspunsuri colective exprimă îngrijorări specifice
legate de acționarea în justiție a guvernelor de către corporații pentru sume mari de bani,
fapt care, în opinia lor, creează un „efect de descurajare” a exercitării dreptului de a
reglementa. În plus, unele răspunsuri din partea sindicatelor exprimă o neîncredere
generică în independența și imparțialitatea arbitrilor sau preocupări legate de faptul că
ISDS poate oferi investitorilor posibilitatea de a eluda instanțele naționale și legile ori
reglementările naționale.
În schimb, marea majoritate a asociațiilor economice sau comerciale și majoritatea
întreprinderilor mari susțin ferm introducerea protecției investițiilor și a ISDS în TTIP,
în timp ce întreprinderile mici sunt mai critice. Un număr considerabil de răspunsuri
subliniază rolul pozitiv pe care îl pot avea investițiile străine directe în creșterea
economică și ocuparea forței de muncă. Acestea indică faptul că normele privind
protecția investițiilor pot sprijini investițiile prin crearea unor condiții echitabile de
concurență pentru UE și SUA. Unele răspunsuri precizează că investitorii din UE nu
beneficiază întotdeauna de o protecție adecvată în instanțele din SUA. În consecință, se
face un important apel la prudență pentru a nu reduce nivelul de protecție cu care sunt
obișnuiți investitorii europeni.
Din cauza diversității de interese reprezentate de respondenții din categoria largă „Alte
organizații”, opiniile exprimate de aceștia sunt, în general, împărțite. Opozanții
protecției investițiilor și ISDS-ului aduc, în esență, argumentele menționate mai sus.
Susținătorii sunt de părere că nu există dovezi ale deficiențelor mecanismului ISDS.
Aceștia consideră că nu există nicio criză privind protecția investițiilor și utilizarea
ISDS care să justifice o revizuire semnificativă.
În ceea ce privește abordarea propusă pentru protecția investițiilor, multe sindicate,
ONG-uri, organizații ale comunității de afaceri și alte tipuri de respondenți recunosc
eforturile depuse de UE pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a investițiilor. Cu
toate acestea, un număr semnificativ de sindicate și un mare grup de ONG-uri consideră
că modificările incluse în abordarea propusă nu sunt suficiente pentru a soluționa
preocupările lor legate de protecția investițiilor și de ISDS. Pe de altă parte, mai mulți
respondenți din diferite categorii, considerând că abordarea propusă merge prea departe,
își exprimă o profundă îngrijorare cu privire la scăderea nivelului de protecție a
investițiilor.
Un număr semnificativ de asociații economice sau comerciale își precizează în diferite
moduri susținerea pentru îmbunătățirile propuse ale ISDS în cadrul TTIP sau, în termeni
generali, subliniază faptul că ar sprijini un sistem ISDS mai favorabil incluziunii și mai
coerent, caracterizat de transparență și etică. Mai multe întreprinderi consideră că, în
forma sa actuală, abordarea propusă pentru TTIP reduce semnificativ nivelul de
protecție prevăzut de acordurile de investiții în vigoare. Unii respondenți, care se
declară ONG-uri, critică abordarea propusă, pentru subminarea protecției acordate
investițiilor, și susțin că standardele mai reduse de protecție a investițiilor ar putea avea
efecte negative în Europa ca urmare a scăderii investițiilor atrase.
26.03.2015 Pagina 16 din 29
Numeroși respondenți din mai multe categorii subliniază necesitatea de a apăra dreptul
de a reglementa în interesul public. Alți respondenți, în special întreprinderi și asociații
economice sau comerciale, consideră însă că nu există nicio contradicție între normele
internaționale privind investițiile și dreptul statelor de a reglementa.
Un număr semnificativ de respondenți din diferite categorii consideră că abordarea
propusă nu este echilibrată, în sensul că favorizează investitorii. Prin urmare, acești
respondenți solicită impunerea unor obligații mai stricte pentru investitori, în special cu
privire la drepturile omului și la normele sociale și de mediu sau, în sens mai general, cu
privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor.
În ceea ce privește abordarea propusă pentru ISDS, numeroși respondenți sprijină
principiul creșterii transparenței. Totuși, aceștia consideră și că, dacă în procedurile de
ISDS s-ar introduce o clauză de protecție a informațiilor confidențiale, aceasta ar putea
fi utilizată în mod abuziv de investitori pentru a ascunde publicului informații-cheie.
Introducerea unui cod de conduită pentru arbitri este, de asemenea, apreciată în general
ca fiind un fapt pozitiv, deși mulți respondenți se îndoiesc că independența arbitrilor
poate fi garantată. Există și o opinie generală potrivit căreia instanțele naționale sunt
mai adecvate decât ISDS și, în multe cazuri, se precizează că numai aceste instanțe ar
trebui să soluționeze litigiile dintre state și investitorii străini. Deși există și unele
răspunsuri favorabile, mulți respondenți consideră însă că aceste reforme nu sunt
suficiente pentru a soluționa preocupările lor legate de ISDS în general.
Au fost exprimate, de asemenea, temeri legate de faptul că accesul la mecanismul ISDS
rămâne de facto, în cele mai multe cazuri, o prerogativă a întreprinderilor mari,
deoarece, din cauza costurilor și a complexității sale, recurgerea la acest mecanism este
dificilă pentru micii investitori privați. Se consideră că este recomandabil un mecanism
de soluționare a litigiilor mai potrivit pentru IMM-uri.
3.2. Considerații specifice
Întrebarea 1. Domeniul de aplicare a dispozițiilor de fond privind protecția
investițiilor
În ceea ce privește domeniul de aplicare a protecției investițiilor, opiniile sunt diferite.
Excluderea societăților de tip „cutie poștală” prin cerința referitoare la desfășurarea de
operațiuni comerciale substanțiale este bine primită de numeroși respondenți din diferite
categorii, însă acest sprijin nu este unanim. De exemplu, există un număr de cetățeni
care se îndoiesc de eficacitatea în practică a abordării propuse. Unele cadre universitare,
cabinete de avocatură, întreprinderi sau sindicate solicită formularea și definirea mai
clară a operațiunilor comerciale substanțiale. Pe de altă parte, o minoritate a asociațiilor
economice sau comerciale consideră că ar trebui permise societățile care practică „treaty
shopping” (respectiv, își structurează activitatea pentru a profita de convențiile fiscale
cele mai avantajoase) și cele de tip „cutie poștală”, dacă sunt înființate în conformitate
cu legislația aplicabilă. Unii respondenți, de exemplu, din rândul asociațiilor economice
sau comerciale, recomandă includerea unei clauze privind refuzul acordării beneficiilor,
în locul unei referințe la operațiuni comerciale substanțiale.
26.03.2015 Pagina 17 din 29
În ceea ce privește definiția investițiilor, unii respondenți consideră că aceasta este prea
restrictivă, în timp ce alții cred că este prea largă. Numeroși respondenți din diferite
categorii au solicitat clarificarea anumitor termeni utilizați, în special în legătură cu
caracteristicile unei investiții. Un mare număr de sindicate au indicat că ar prefera o
definiție restrictivă, de exemplu limitată exclusiv la ISD. Numeroși respondenți din
diferite categorii refuză ideea că investițiile de portofoliu sau investițiile speculative ar
putea fi protejate.
Există diverse solicitări de excluderi orizontale, de exemplu, excluderea serviciilor
publice sau a anumitor sectoare sensibile (cum ar fi sănătatea, educația, mediul sau
piețele financiare), idee căreia i se opun ferm un număr semnificativ de asociații
economice sau comerciale, care doresc ca exceptările și limitările să fie minime.
Mai mulți respondenți din rândul asociațiilor economice sau comerciale și al
întreprinderilor susțin definițiile largi, care acoperă, de exemplu, toate drepturile de
proprietate intelectuală, investițiile intangibile și o serie de contracte specifice. Unii
respondenți solicită, de asemenea, extinderea protecției investițiilor, inclusiv a ISDS-
ului, pentru a include și faza prealabilă stabilirii. Există și sugestii semnificative ale
respondenților din diferite categorii (de exemplu, cadre universitare, asociații
economice sau comerciale, sindicate) privind clarificarea trimiterii la legislația
aplicabilă.
Întrebarea 2. Tratamentul nediscriminatoriu al investitorilor
Unii respondenți consideră că nediscriminarea este un tratament deja prevăzut de
legislațiile naționale sau de legislația UE și, prin urmare, nu este necesar să fie inclusă
în mod explicit în TTIP. Alții sunt de părere că discriminarea ar putea fi justificată în
anumite cazuri. În schimb, multe asociații economice sau comerciale precizează că
nediscriminarea este un principiu foarte important pentru investiții, care devine chiar
esențial dacă se dorește asigurarea unor condiții de concurență echitabile.
Opiniile diferă și în privința excepțiilor generale. Unii respondenți (de exemplu,
sindicatele) consideră că acestea ar trebui să fie mai largi, și anume să se aplice tuturor
dispozițiilor de protecție a investițiilor, în timp ce alții (de exemplu, asociațiile
economice sau comerciale) cred că ar trebui menținute la un nivel minim, pentru a evita
protecționismul disimulat. Anumiți respondenți pun sub semnul întrebării eficacitatea în
domeniul investițiilor a excepțiilor concepute în principal pentru aspecte legate de
comerț.
Opiniile diferă și în ceea ce privește clauza națiunii celei mai favorizate (CNF). Unii
respondenți (de exemplu, din rândul ONG-urilor) consideră că aceasta nu este necesară.
Alții (de exemplu, din categoria „Alte organizații” sau „Asociații economice sau
comerciale”) cred că aceasta este esențială. Intenția UE de a evita importul, prin
intermediul CNF, al unor norme mai favorabile de procedură sau de fond privind ISDS
este considerată de respondenții din rândul cetățenilor, dar și al organizațiilor, fie ca
nefiind suficient de clară, fie ca fiind insuficientă sau excesivă, în sensul că riscă să
26.03.2015 Pagina 18 din 29
transforme CNF într-o obligație aproape lipsită de semnificație. Există o cerere
generalizată pentru mai multă claritate.
Întrebarea 3. Tratamentul corect și echitabil
Pentru majoritatea respondenților care au trimis răspunsuri colective, majoritatea
sindicatelor și unele ONG-uri, standardele de tratament corect și echitabil (FET)
prezintă motive serioase de îngrijorare, fie ținând seama de anumite cazuri de ISDS, fie
din cauza temerilor legate de faptul că abordarea propusă permite încă ample
interpretări instanțelor de arbitraj. Mai mulți respondenți din mediul de afaceri și din
categoria ONG-urilor sau a altor organizații își exprimă îngrijorarea față de reducerea
nivelului de protecție printr-o revizuire a standardelor de FET, despre care se consideră
că oferă o protecție esențială. Cel mai important domeniu de consens pare să fie
necesitatea de a asigura faptul că FET nu poate fi interpretat ca un angajament sau ca o
promisiune că mediul juridic care îl privește pe investitor va rămâne neschimbat
(„clauza de stabilizare”).
Există un interes general pentru o mai mare claritate, în special în legătură cu anumiți
termeni utilizați în lista închisă de tratamente care definește acest standard. În ceea ce
privește modul de definire a FET, și anume, printr-o listă închisă sau deschisă, părerile
respondenților diferă însă de la o categorie la alta. Au fost exprimate unele preocupări
de ambele părți în ceea ce privește posibilitatea ca părțile să revizuiască conținutul
standardului în cursul duratei de valabilitate a TTIP (și anume, unii se tem că acest lucru
ar putea conduce la o extindere a domeniului de aplicare a standardului, în timp ce alții
se tem că, în practică, ar fi dificil ca părțile să ajungă la un acord în acest sens).
Chestiunea așteptărilor legitime suscită, de asemenea, un interes considerabil, unii
respondenți argumentând că acestea nu ar trebui incluse, în timp ce alții susțin că
abordarea propusă nu le ia în considerare în măsură suficientă. Respondenții din diverse
categorii consideră că ar fi utile sau necesare clarificări suplimentare.
În sfârșit, în ceea ce privește includerea sau nu a unei clauze de tip „umbrelă”, părerile
diferă, de asemenea, de la o categorie de respondenți la alta.
Întrebarea 4. Exproprierea
Cele mai multe opinii exprimate în legătură cu acest subiect se referă la exproprierea
indirectă. Unii respondenți precizează că nu trebuie să se plătească despăgubiri pentru
toate măsurile de reglementare luate de state, în timp ce alții consideră că orice măsură
de reglementare care are același efect ca o expropriere trebuie să prevadă plata unei
compensații. Acest lucru reflectă de fapt divergența mai amplă de opinii dintre
specialiștii și practicienii din acest domeniu, și anume dintre adepții doctrinei „puterilor
statului” și cei ai doctrinei „exclusivității efectului”.
Unii respondenți consideră, de asemenea, că anumiți termeni sunt neclari. De exemplu,
majoritatea cetățenilor, precum și unele sindicate, cadre universitare și grupuri de
reflecție consideră că referința la proporționalitate sau la legitimitatea anumitor măsuri
26.03.2015 Pagina 19 din 29
publice creează incertitudine, deoarece poate conduce la o marjă prea largă de
interpretare.
Unii respondenți, de exemplu, din rândul sindicatelor, consideră că noțiunea de
„expropriere indirectă” trebuie restrânsă semnificativ, de exemplu, astfel încât să nu
acopere profitul pierdut. Alți respondenți, în principal din mediul de afaceri, consideră
că abordarea propusă diminuează, în special în comparație cu tratatele bilaterale de
investiții (TBI), protecția împotriva celui mai mare risc cu care se confruntă investitorii
în străinătate, deoarece aceasta permite statelor să nu acorde despăgubiri pentru
măsurile luate în anumite sectoare (de exemplu, în sănătate). Acest lucru ar putea
prejudicia investițiile în sectoarele respective în raport cu investițiile în alte sectoare.
Întrebarea 5. Asigurarea dreptului de a reglementa și protecția investițiilor
Marea majoritate a respondenților din aproape toate categoriile sunt de acord cu
obiectivul general de a găsi echilibrul adecvat între protecția investițiilor și confirmarea
dreptului de a reglementa în interesul public. Cu toate acestea, nu sunt numeroși
respondenții care aprobă abordarea propusă; se înregistrează, mai degrabă, o divergență
considerabilă de opinii. De exemplu, unii consideră că abordarea propusă nu este
suficientă, alții estimează că este prea generală, iar alții susțin cu fermitate că nu există
niciun conflict între dreptul de a reglementa și protecția investițiilor.
Unii respondenți (de exemplu, cadrele universitare, grupurile de reflecție) cred că
abordarea propusă este prea laxă, deoarece referința la dreptul de a reglementa figurează
în preambul și poate fi neobligatorie. Pe de altă parte, alții (de exemplu, sindicatele)
consideră că această abordare este prea restrictivă, deoarece, de exemplu, referințele nu
se aplică standardelor de protecție a investițiilor. Unii respondenți, precum cei din
mediul de afaceri, resping anumite excepții sau limitări (de exemplu, cele privind
subvențiile sau achizițiile publice) care se aplică protecției investițiilor sau recomandă,
în general, prudență în utilizarea unor astfel de limitări.
Întrebarea 6. Transparența în ISDS
Transparența în procedura de ISDS și accesul la audieri sunt obiective aprobate de
majoritatea respondenților. Cu toate acestea, apar preocupări în două direcții.
Primul grup de preocupări, exprimate în principal de ONG-uri și de sindicate, se referă
la faptul că unele excepții de la dispozițiile privind transparența, care au scopul de a
proteja informațiile comerciale confidențiale, pot fi interpretate în sens prea larg și riscă
să submineze eficacitatea transparenței. Există și preocuparea că instanța ar putea
dispune de o marjă de discreție prea mare pentru a decide în ce circumstanțe poate fi
blocat accesul publicului la audierile publice. Celălalt grup de preocupări, exprimate de
către organizațiile comunității de afaceri și de către întreprinderi, se referă la faptul că
dispozițiile privind transparența ale abordării propuse merg mai departe decât
majoritatea sistemelor juridice naționale, iar acest fapt poate conduce la riscul ca
informațiile efectiv confidențiale și secretele comerciale să fie divulgate. Există și
preocuparea că accesul publicului la audieri ar putea politiza acțiunile intentate de
întreprinderi, inducând riscul de afectare a corectitudinii procedurii.
26.03.2015 Pagina 20 din 29
Întrebarea 7. Acțiunile multiple și relația cu instanțele naționale
În ceea ce privește relația cu instanțele naționale, mulți respondenți fac afirmații
generale în locul observațiilor specifice cu privire la abordarea propusă. De exemplu,
multe ONG-uri, inclusiv ONG-urile de tip umbrelă, consideră că numai instanțele
naționale ar trebui să soluționeze litigiile dintre state și investitorii străini. Există însă și
un număr de respondenți cu o poziție mai moderată, care fie nu exclud ISDS în anumite
situații, fie fac observații mai concrete pentru cazul în care se introduce ISDS. Aceștia
sunt de părere că, de regulă, instanțele naționale ar trebui să fie preferate, deoarece sunt
mai bine plasate pentru a soluționa litigiile dintre investitori și state. Prin urmare, ei
susțin ideea de a încuraja o procedură internă, dar mulți consideră că abordarea propusă
nu stimulează suficient recurgerea la căile de atac interne. Aceștia argumentează că
dispozițiile propuse nu obligă sau nu incită investitorii să introducă acțiuni în instanțele
naționale. În schimb, se susține în continuare, dispozițiile respective se limitează la a
obliga investitorii să aleagă între instanțele naționale și arbitrajul internațional, pentru a
evita procedurile paralele. Prin urmare, unii dintre acești respondenți pledează în mod
direct pentru introducerea cerinței de a epuiza căile de atac interne înainte de a putea
recurge la ISDS, care ar deveni astfel o soluție de ultimă instanță.
În schimb, aproape toate întreprinderile mari și asociații economice sau comerciale, deși
înțeleg obiectivul de încurajare a procedurilor interne, consideră că investitorul trebuie
să fie liber să aleagă oricare dintre cele două căi de atac – internă sau internațională – și
că ISDS nu trebuie să fie neapărat o soluție de ultimă instanță. În opinia acestora, există
chestiuni care sunt mai bine soluționate în instanțele naționale, dar, pe de altă parte,
există și chestiuni care necesită arbitraj internațional. Unele dau ca exemplu
discriminarea în favoarea întreprinderilor locale, care nu este interzisă de legislația
SUA. Altele se referă la faptul că instanțele locale pot să nu fie în măsură să aplice
direct obligații care decurg dintr-un tratat internațional. Altele consideră că instanțele
locale pot acorda imunitate statelor-gazdă, în special dacă este vorba de acte publice.
Acestea recunosc și că există acțiuni care nu intră în competența arbitrajului
internațional, cum ar fi examinarea constituționalității unei măsuri. În general, toate
întreprinderile mari și asociațiile economice sau comerciale se declară împotriva cerinței
obligatorii de a epuiza căile de atac interne, deoarece aceasta nu va conduce decât la
întârzieri inutile. Întreprinderile (și asociațiile economice sau comerciale) sunt, în
general, și împotriva așa-numitei soluții fork-in-the-road („bifurcație de drumuri”, care
obligă investitorul să aleagă între instanțele naționale și arbitrajul internațional).
Majoritatea respondenților din rândul ONG-urilor și al altor organizații, care nu adoptă
o poziție de principiu împotriva ISDS ca atare, sprijină abordarea propusă, care evită
procedurile paralele și dubla despăgubire. Unii consideră însă că dispozițiile propuse nu
sunt suficiente pentru a garanta eliminarea procedurilor paralele sau a practicii de
„treaty shopping”. Pe de altă parte, unele întreprinderi și asociații economice sau
comerciale nu sunt de acord cu propunerea ca afiliații investitorului reclamant să nu
poată introduce acțiuni în sistemul ISDS în nume propriu. Acestea consideră că, dacă
există un risc de suprapunere a despăgubirilor, instanțele ulterioare vor ține seama de
26.03.2015 Pagina 21 din 29
acest aspect în deciziile lor de acordare a rezultatelor unor proceduri de arbitraj inițiale,
dacă circumstanțele impun acest lucru.
În sfârșit, aproximativ jumătate din respondenții (din toate categoriile) care formulează
observații specifice privind medierea sprijină abordarea propusă, care încurajează
medierea. Aceștia sunt de acord și cu sugestia ca recurgerea la mediere să fie posibilă pe
întreg parcursul procedurilor interne și de ISDS. Cu toate acestea, unii consideră că
propunerea nu încurajează suficient medierea, iar câțiva respondenți au sugerat că ar
trebui să fie obligatorie o mediere prealabilă prezentării în fața unei comisii.
Întrebarea 8. Conduita, etica și calificările arbitrului
În ceea ce privește etica și conduita arbitrilor, mulți respondenți sunt de părere că
normele privind independența arbitrilor și procedurile riguroase de selecție a acestora
sunt esențiale. Multe răspunsuri salută încercarea UE de a trata această chestiune. Unii
respondenți se îndoiesc însă că abordarea propusă de UE va oferi garanții suficiente sau
susțin că aceasta nu a fost testată în practică. Câțiva dintre aceștia (ONG-uri, cadre
universitare) consideră că reglementarea conduitei arbitrilor este imposibilă din cauza
caracteristicilor intrinseci ale ISDS; alții (mai ales întreprinderile, unele cabinete de
avocatură și unele cadre universitare) susțin că nu trebuie exagerată chestiunea
conflictelor de interese ale arbitrilor și că normele existente (cum ar fi orientările IBA,
normele ICSID etc.) reglementează problema în măsură suficientă.
În opinia unor respondenți, competențele care li se cer arbitrilor sunt prea restrictive;
unii dintre aceștia (mai ales ONG-uri) sunt de părere că arbitrii ar trebui să aibă
experiență și în domeniul social sau al mediului, iar alții (cabinete de avocatură,
întreprinderi) subliniază nevoia de arbitri cu cunoștințe specifice (tehnice), care sunt
relevante pentru litigiul respectiv.
Numeroși respondenți salută propunerea UE referitoare la codul de conduită și la
normele privind contestarea arbitrilor ISDS, deși mulți dintre ei (ONG-uri, cadre
universitare, grupuri de reflecție și guverne) se tem că acestea nu vor fi obligatorii în
practică (a se vedea clarificările din anexa III, întrebarea 7).
În ceea ce privește descalificarea arbitrilor, unii respondenți (grupuri de reflecție,
guverne și cadre universitare) susțin că procedura ar trebui extinsă pentru a acoperi și
lipsa de calificare (nu numai lipsa de independență, ca în abordarea propusă). Unii
participanți la consultare se declară în mod explicit favorabili ideii de a încredința
Secretarului General al ICSID sarcina de a decide în cazurile de contestare a arbitrilor,
în timp ce alții (ONG-uri) nu au încredere în acesta, apreciind că favorizează SUA (a se
vedea clarificările din anexa III, întrebarea 7).
În sfârșit, mulți respondenți consideră că listele de persoane calificate reprezintă un pas
în direcția bună. Cu toate acestea, abordarea propusă de UE este deseori criticată ca
fiind doar o soluție alternativă (respectiv utilizată numai dacă părțile litigante nu
desemnează arbitri sau nu pot conveni asupra desemnării președintelui).
26.03.2015 Pagina 22 din 29
Alți participanți la consultare (întreprinderi mari, cabinete de avocatură și instituții de
arbitraj, cum ar fi ICC) obiectează față de întocmirea de liste, deoarece acestea ar
restrânge posibilitățile de alegere de care dispun părțile litigante. Listele sunt, de
asemenea, criticate pentru că favorizează statele (întrucât investitorii nu participă la
întocmirea lor), politizează numirea arbitrilor și împiedică desemnarea arbitrilor cu
cunoștințe specifice, relevante pentru litigii.
Întrebarea 9. Reducerea riscului de introducere a acțiunilor abuzive și neîntemeiate
Observațiile referitoare la acțiunile abuzive și neîntemeiate se concentrează asupra
mecanismului de eliminare a acțiunilor abuzive, în special asupra domeniului de
aplicare și asupra aspectelor procedurale ale acestuia, precum și asupra rolului exercitat
de arbitri în astfel de acțiuni.
Examinând mecanismul de eliminare a acțiunilor abuzive, un mic număr de asociații
economice sau comerciale, precum și alte organizații și firme de consultanță, susțin că
acțiunile abuzive și neîntemeiate nu au reprezentat o problemă în trecut și, prin urmare,
nu este necesar să se abordeze această chestiune în prezent. În aceeași optică, mai multe
sindicate și asociații economice sau comerciale consideră că un astfel de mecanism
există deja în normele de arbitraj ale ICSID, astfel încât instituirea unui nou mecanism
nu ar crea valoare adăugată.
În observațiile lor cu privire la domeniul de aplicare a principiului, un mic grup de
respondenți reprezentând, în esență, sindicate și ONG-uri își exprimă opinia că sfera
acțiunilor abuzive și nefondate, astfel cum este definită în text, nu va fi suficientă pentru
a împiedica investitorii să abuzeze de sistem. Aceștia regretă faptul că mecanismul nu
va exclude acțiunile care pot cauza prejudicii grave de natură publică. Deși mai mulți
respondenți din toate categoriile au pledat pentru o mai bună definire a acțiunilor
abuzive/neîntemeiate, nu au fost făcute propuneri concrete de formulare a definiției.
Respondenții comentează, de asemenea, pe larg procedura propusă pentru tratarea
acțiunilor abuzive și neîntemeiate. În acest context, comisiile naționale ale Camerei
Internaționale de Comerț își exprimă îngrijorarea că cele două articole pot avea ca efect
combinat întârzieri procedurale inutile. Pentru a combate riscul ca un stat să ridice în
mod sistematic obiecții cu scopul de a întârzia procedura, unele ONG-uri, asociații
economice sau comerciale și cabinete de avocatură sugerează ca procedura să trateze și
„obiecțiile abuzive”.
În legătură cu principiul „cine pierde plătește”, majoritatea celor care trimit observații se
opun aplicării stricte a acestuia. Observațiile s-au referit la domeniul de aplicare și la
efectul principiului.
În ceea ce privește domeniul de aplicare, unii respondenți, în esență, asociații
economice sau comerciale, ONG-uri și alte categorii, sugerează aplicarea principiului în
etapa în care instanța pronunță hotărârea cu privire la existența unei acțiuni abuzive și
neîntemeiate. Conform unei alte sugestii din partea ONG-urilor și a guvernelor, care
26.03.2015 Pagina 23 din 29
urmărește să descurajeze și mai mult introducerea de acțiuni abuzive, instanțelor ar
trebui să li se permită să impună și o sancțiune părții care a introdus o acțiune abuzivă,
pe lângă plata cheltuielilor de arbitraj. Un mic număr de ONG-uri și de sindicate
sugerează și definirea mai clară a „circumstanțelor excepționale”, deoarece consideră că
această dispoziție poate conduce la dezbateri îndelungate. În sfârșit, câteva asociații
economice sau comerciale, întreprinderi și alți respondenți susțin că arbitrii ar trebui să
își păstreze competența de a decide cu privire la cheltuieli, pe baza propriei evaluări.
În ceea ce privește efectele principiului, o serie de respondenți din categoria asociațiilor
economice sau comerciale, a ONG-urilor și a întreprinderilor, precum și din alte
grupuri, susțin că aplicarea fără discriminare a principiului „cine pierde plătește” ar
putea descuraja IMM-urile să utilizeze mecanismul ISDS: riscul de a plăti cheltuielile în
cazul eșecului acțiunii le-ar putea determina să nu recurgă la ISDS. În opinia câtorva
asociații economice sau comerciale, un alt efect al principiului constă în faptul că
aplicarea sa ar descuraja găsirea unei căi alternative de soluționare a diferendului. În
schimb, în opinia unui număr de ONG-uri, un stat ar putea fi dispus să ajungă la un
acord pentru a evita plata unor taxe ridicate.
Întrebarea 10. Autorizarea continuării unei acțiuni (filtrul)
Mulți respondenți, în special din rândul asociațiilor economice sau comerciale, se tem
că utilizarea de filtre în procedurile de soluționare a litigiilor poate conduce la o
puternică politizare a litigiilor, astfel încât recomandă evitarea acestora. Unii consideră
că mecanismul de filtrare nu ar conduce la un sistem de arbitraj mai just și mai echitabil,
în timp ce alții se tem că mecanismul de filtrare propus ar putea îngreuna sau împiedica
obținerea de către investitori a unei hotărâri neutre și independente în cauzele/acțiunile
lor.
În schimb, mulți respondenți, în special din rândul cetățenilor și al sindicatelor,
consideră că filtrul nu ar fi un mijloc eficace de stopare a acțiunilor introduse în
sistemul ISDS, din cauza caracterului său consensual.
În același timp, o serie de respondenți se declară în favoarea introducerii filtrului; de
exemplu, unii consideră că filtrul este justificat în perioade de criză financiară mondială,
iar alții îl susțin deoarece, în opinia lor, acesta este un mijloc de a preveni riscul de
interpretări abuzive din partea instanțelor de arbitraj.
Întrebarea 11. Orientările furnizate de părți pentru interpretarea acordului
Marea majoritate a respondenților la această întrebare nu sunt satisfăcuți de modul în
care abordarea propusă stabilește controlul exercitat de părți asupra interpretării
acordului (și anume, prin interpretări obligatorii și prin dreptul de intervenție al părții
care nu se află în litigiu), dar motivele criticii diferă.
26.03.2015 Pagina 24 din 29
Unii (mai ales ONG-uri și sindicate) consideră că propunerile nu oferă părților suficient
control asupra procedurilor de arbitraj, în timp ce alții (mai ales asociațiile economice
sau comerciale și întreprinderile) se declară împotriva intervenției părților în instanțele
de arbitraj, care ar trebui să fie libere să decidă și asupra chestiunilor de interpretare.
Aceasta reflectă pozițiile fundamentale cu privire la ISDS: cei care aduc argumente
împotriva ISDS doresc un control mai mare al părților asupra procesului de arbitraj și
consideră propunerile insuficiente în acest sens, iar cei care sunt favorabili instanțelor
de arbitraj nu sunt dispuși să accepte controlul părților și mecanismele care limitează
potențial competențele acordate instanțelor.
Respondenții care sunt de părere că mecanismele de interpretare propuse sunt
insuficiente invocă argumentele expuse în continuare. În primul rând, interpretările
obligatorii necesită acordul ambelor părți. În special ONG-urile consideră că partea care
nu se află în litigiu nu trebuie să aibă drept de veto. În al doilea rând, o serie de
respondenți (în principal, ONG-uri și sindicate) susțin că, în realitate, instanțele pot să
nu se considere obligate să respecte interpretările „obligatorii”, iar mecanisme de
impunere a acestora nu există.
Respondenții (asociații economice sau comerciale și întreprinderi) care sunt de părere că
mecanismele de interpretare propuse merg prea departe își exprimă îngrijorarea că
propunerile oferă părților prea multă putere. Aceștia susțin că opiniile părților, în loc să
fie obligatorii pentru instanțele de arbitraj, ar trebui să aibă doar caracter de
recomandare. Principalele motive invocate împotriva interpretărilor obligatorii sunt
riscul de politizare a litigiilor în curs, riscul de subminare a competențelor arbitrilor și
preocupări cu privire la crearea unui sistem prea rigid. Preocupările legate de
interpretările obligatorii sunt exprimate cu mai multă fermitate atunci când se
preconizează eventuala aplicare a acestora în cauzele în curs. În special asociațiile
economice sau comerciale, întreprinderile, cabinetele de avocatură și camerele de
comerț avertizează împotriva acestei aplicări, susținând că ar fi contrară unui proces
echitabil și ar pune în pericol securitatea juridică a investitorilor.
În sfârșit, mai mulți respondenți au, de asemenea, dubii cu privire la dreptul de
intervenție al părții care nu se află în litigiu. Ei consideră că acesta ar trebui exercitat cu
prudență și bună credință și ar trebui însoțit de garanții care să asigure că nicio
intervenție nu perturbă sau nu îngreunează nejustificat procedurile de arbitraj și nu
prejudiciază în mod necuvenit vreuna din părțile litigante.
Întrebarea 12. Mecanismul de apel și coerența hotărârilor
Propunerea privind un mecanism de apel nu este nici respinsă integral, nici sprijinită
integral.
Numeroși respondenți din toate categoriile se declară, în principiu, în favoarea unui
mecanism de apel sau chiar îl consideră indispensabil. Această opinie este exprimată în
26.03.2015 Pagina 25 din 29
special de multe ONG-uri și de câteva asociații economice sau comerciale, întreprinderi,
sindicate, ONG-uri de tip umbrelă și organizații guvernamentale. Deși recunosc
avantajele posibilității de apel, acestea indică totuși o serie de probleme. Prin urmare, nu
există o opinie clară nici pentru, nici contra unui mecanism de apel; părerile diferă,
depinzând mai degrabă de forma concretă a mecanismului și de măsura în care
problemele pot fi soluționate sau nu.
Principalul avantaj recunoscut al unui mecanism de apel este contribuția sa la asigurarea
unei mai mari coerențe și, în consecință, și la asigurarea securității juridice.
Dezavantajele cel mai des menționate sunt costurile și întârzierile cauzate procedurii.
Unii respondenți propun introducerea de termene obligatorii pentru limitarea
întârzierilor.
Atunci când examinează utilitatea unui mecanism de apel, o serie de respondenți (atât
ONG-uri, cât și întreprinderi) se îndoiesc că abordarea propusă va reuși să atingă
obiectivele. ICC și unele asociații economice sau comerciale susțin, în acest sens, că un
mecanism de apel riscă să compromită caracterul definitiv al arbitrajului, subminând
astfel însuși fundamentul arbitrajului internațional. Din motivul sus-menționat, acestea
se opun, în principiu, mecanismului de apel. Anumiți respondenți (în principal, câteva
comisii naționale ale ICC) consideră că nu este necesar un mecanism de apel, deoarece
există suficiente mecanisme care pot fi utilizate: mecanismele de control prevăzute de
Convenția ICSID și de Convenția de la New York și-au dovedit eficacitatea și oferă un
bun echilibru între caracterul definitiv și corectitudinea procedurii. În sfârșit, un număr
semnificativ de respondenți din diferite categorii (de exemplu, asociații economice sau
comerciale, ONG-uri, grupuri de reflecție, organizații guvernamentale) precizează că
serviciile Comisiei ar trebui să furnizeze mai multe informații despre structura și
funcționarea mecanismului de apel sau susțin că nu pot analiza propunerea din lipsă de
informații detaliate.
Majoritatea răspunsurilor relevante sunt, în principiu, favorabile unui mecanism de apel.
Cu toate acestea, poziția adoptată față de propunere este mai degrabă negativă, deoarece
este preferat un alt mecanism de apel decât cel prezentat în documentele consultării.
Multe asociații economice sau comerciale și întreprinderi, precum și câteva ONG-
uri, alte organizații și unele comisii naționale ale ICC consideră că, dacă este nevoie
de un mecanism, acesta trebuie elaborat la nivel multilateral, de exemplu, în strânsă
cooperare cu UNCITRAL, ICSID și ICC.
În sfârșit, un mic număr de ONG-uri sugerează că, dacă va fi înființat un mecanism
de apel, acesta trebuie să ia forma unei curți internaționale.
O preocupare majoră exprimată de un număr semnificativ de respondenți se referă la
faptul că, odată cu multiplicarea tratatelor bilaterale de investiții, există riscul de
fragmentare masivă a ISDS. Fiecare tratat bilateral de investiții poate avea propriul
său mecanism de ISDS, iar instanțele pot ajunge la interpretări diferite ale acelorași
dispoziții, cuprinse însă în tratate diferite. În consecință, acești respondenți propun
26.03.2015 Pagina 26 din 29
stabilirea a ceea ce ei numesc un „Mecanism general de apel”, care ar urma să se
aplice tuturor tratatelor de investiții.
O serie de respondenți pledează, de asemenea, pentru garanții suplimentare. Aceștia
susțin că mecanismul de apel depinde de independența arbitrilor și propun, de exemplu,
ca acesta să ia forma unui organ permanent, cu membri permanenți.
În ceea ce privește eventuala sferă a unui apel, majoritatea respondenților care au trimis
observații cu privire la subiectul respectiv, consideră că aceasta nu ar trebui să includă o
revizuire completă (de drept și de fapt), ci numai temeiul juridic (fie exclusiv, fie
împreună cu aspectele procedurale). Aceasta este opinia unui număr de ONG-uri
(inclusiv de tip umbrelă) și a câtorva asociații economice sau comerciale și
întreprinderi.
Întrebarea 13. Evaluare generală
Răspunsurile primite la această întrebare deschisă au fost deja prezentate în termeni
generali la începutul prezentei secțiuni. Mai multe detalii sunt disponibile în anexe.
4. DOMENII ÎN CARE SUNT NECESARE EFORTURI SUPLIMENTARE
Prezentul raport cuprinde rezultatele consultării publice privind abordarea propusă a UE
pentru negocierea protecției investițiilor și a ISDS în cadrul TTIP. După cum se indică
în avizul consultării, principalul obiectiv urmărit de aceasta a fost răspunsul la
întrebarea dacă abordarea propusă pentru TTIP, ilustrată de textele de referință
prezentate, reușește să atingă un echilibru corect între protecția investitorilor și apărarea
dreptului și a capacității UE de a reglementa în interesul public.
În linii mari, răspunsurile conțin trei categorii principale de afirmații:
i) afirmații care indică opoziția față de TTIP în general;
ii) afirmații care indică preocupări legate de protecția investițiilor/ISDS în cadrul
TTIP sau în general și
iii) afirmații care conțin opinii specifice privind aspectele supuse consultării.
Afirmații care indică opoziția față de TTIP în general
Prima categorie se referă la afirmații care indică opoziția față de TTIP în general.
Ca urmare a consultării precedente privind TTIP și a dezbaterii publice din acest
domeniu, Comisia are cunoștință de opiniile diverselor părți interesate cu privire la
TTIP în general. Prezenta consultare s-a limitat însă explicit la abordarea propusă pentru
protecția investițiilor/ISDS în cadrul TTIP. Deși s-a luat notă de opiniile respective,
evaluarea rezultatelor acestei consultări trebuie să se concentreze pe afirmațiile privind
aspectele specifice prezentate în cadrul fiecărei întrebări.
26.03.2015 Pagina 27 din 29
Afirmații care indică opoziția față de ISDS în cadrul TTIP sau în general
A doua categorie de afirmații indică preocupări legate de protecția investițiilor/ISDS în
cadrul TTIP sau în general. Se reamintește faptul că această consultare are loc în
circumstanțele specifice în care Consiliul a încredințat în unanimitate Comisiei
negocierea unor standarde înalte de protecție a investițiilor și de ISDS în cadrul TTIP,
cu condiția ca rezultatul final să corespundă intereselor UE. În consecință, directivele de
negociere conțin un element de condiționalitate și precizează clar că decizia în legătură
cu includerea sau nu a ISDS urmează să fie luată în faza finală a negocierilor.
Prin urmare, această a doua categorie de răspunsuri se referă la o chestiune mai amplă
decât cea care a făcut obiectul consultării. În consecință, această întrebare mai amplă
trebuie să primească un răspuns în lumina eforturilor depuse în prezent de UE pentru a
reforma în mod substanțial protecția investițiilor și sistemul ISDS și a evaluării acestor
eforturi. .
Se reține faptul că o serie de preocupări se bazează pe cauze ISDS în care nu s-a
pronunțat încă nicio hotărâre. Rezultatele și consecințele acestor cazuri nu sunt
cunoscute. Prin urmare, orice concluzii în acest sens sunt premature. Serviciile Comisiei
sunt însă de acord că riscurile pentru dreptul de a reglementa, care sunt inerente în
aceste cauze, trebuie să facă obiectul unei dezbateri.
În al doilea rând, în multe cazuri, aceste preocupări se bazează pe introducerea de
acțiuni ISDS în temeiul acordurilor de investiții în vigoare sau pe abordarea adoptată în
acordurile de investiții în vigoare. Trebuie reamintit faptul că abordarea propusă pentru
protecția investițiilor și ISDS a fost elaborată și pe baza constatării că rezultatele
arbitrajului efectuat în temeiul multor acorduri existente au fost, uneori, controversate.
UE, în exercitarea unei competențe prevăzute de Tratatul de la Lisabona, are ocazia de a
institui în întreaga Uniune un regim reformat, care va înlocui și va elimina treptat
tratatele existente ale statelor membre5. Întrucât abordarea propusă diferă semnificativ
de textele acordurilor existente pe plan mondial, este dificil ca, pe baza unor texte vechi,
să se tragă concluzii definitive cu privire la meritele abordării propuse a UE. Abordarea
propusă conține, în special, norme de asigurare a transparenței procedurii de ISDS. Prin
urmare, în acordurile UE activitatea instanțelor de ISDS nu va putea fi secretă, iar
părțile interesate nu vor putea fi împiedicate să intervină și să-și prezinte opiniile.
Abordarea propusă reprezintă, de asemenea, un pas important în direcția soluționării
preocupărilor legate de conduita și etica arbitrilor, în special prin introducerea unui cod
de conduită și a unei liste predefinite („lista”), din care părțile litigante în sistemul ISDS
își pot alege arbitrii. Această listă va permite evitarea conflictelor de interese încă de la
început. În al treilea rând, în ceea ce privește preocupările legate de eventualele
amenințări la adresa legislației de interes public, trebuie remarcat faptul că ISDS este
5 În acest context, se poate face referire și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene.
26.03.2015 Pagina 28 din 29
strict un mecanism de asigurare a aplicării dispozițiilor referitoare la protecția
investițiilor. ISDS nu este un sistem care conferă investitorilor dreptul de a revizui sau a
modifica legislația. Pentru a introduce o acțiune, investitorii trebuie să poată dovedi
încălcarea unuia dintre standardele de protecție a investițiilor, precum și prejudiciul
economic rezultat pentru investițiile străine efectuate. În plus, abordarea propusă a UE
urmărește să răspundă preocupărilor legate de necesitatea de a evita contestarea
dreptului de a legifera sau de a reglementa în scopuri publice, prin clarificarea
standardelor de protecție a investițiilor și evitarea interpretărilor nejustificate.
De exemplu, conform dispozițiilor reformate privind exproprierea sau conform
definiției mai precise a noțiunii de „tratament corect și echitabil”, o acțiune introdusă de
un investitor împotriva legislației de interes public care doar îi reduce profiturile nu mai
poate avea succes.
Cu toate acestea, echilibrul care trebuie atins între dreptul de a reglementa și protecția
investițiilor se află în centrul prezentei consultări și este recunoscut ca unul dintre
domeniile în care trebuie continuate eforturile.
În ceea ce privește conduita investitorilor, abordarea propusă protejează numai
investițiile efectuate în conformitate cu legislația aplicabilă în statul gazdă. Acest lucru
înseamnă că investitorii trebuie să respecte toate obligațiile aplicabile în statul-gazdă, de
exemplu, în temeiul drepturilor fundamentale, al dreptului muncii sau al dreptului
mediului. Statul-gazdă poate în continuare să definească obligațiile specifice care li se
aplică investitorilor pe teritoriul său. În plus, una dintre noutățile importante ale
abordării propuse este că, în același acord, dispozițiile privind protecția investițiilor și
dispozițiile privind dezvoltarea durabilă se susțin reciproc. Acestea din urmă includ,
printre altele, trimiteri specifice la convențiile internaționale privind munca sau mediul
ori interdicția de a reduce nivelurile de protecție a muncii și a mediului pentru a atrage
investiții. Acestea cuprind, de asemenea, trimiteri la actualele sisteme internaționale de
responsabilitate socială a întreprinderilor, care se aplică direct conduitei investitorilor.
Afirmații care conțin opinii specifice privind aspectele supuse consultării
A treia categorie cuprinde afirmațiile care conțin opinii specifice privind aspectele
supuse consultării. Acestea sunt foarte detaliate și includ foarte frecvent recomandări
specifice pentru abordarea propusă a UE. Multe răspunsuri recunosc că abordarea
propusă reprezintă un progres în comparație cu modelele existente.
Imaginea care reiese din aceste răspunsuri oferă o gamă mai extinsă și mai detaliată de
informații și, prin urmare, constituie un rezultat important al prezentei consultări. Există
diviziuni clare între pozițiile adoptate de anumite categorii de respondenți, dar există și
domenii de consens posibil sau real, în special cu privire la îmbunătățirile viitoare.
Această analiză confirmă faptul că punctul de plecare pentru reflecția asupra poziției UE
în cadrul TTIP este abordarea propusă în textul de referință. Cu toate acestea,
consultarea arată și faptul că mai sunt încă necesare eforturi pentru negocierea TTIP.
Această negociere poate avea caracteristici specifice, care necesită o definire mai
precisă a poziției UE. De exemplu, relațiile dintre UE și SUA în domeniul investițiilor
26.03.2015 Pagina 29 din 29
sunt categoric cele mai ample și mai profunde din lume. Trebuie să se țină seama de
aceste circumstanțe, precum și de faptul că TTIP are implicații mai extinse decât alte
acorduri negociate de UE.
Având în vedere cele de mai sus și fără a aduce atingere altor aspecte, se constată că
există, în special, patru domenii în care ar trebui explorată posibilitatea de a aduce în
continuare îmbunătățiri:
- protecția dreptului de a reglementa;
- instituirea și funcționarea instanțelor de arbitraj;
- relația dintre sistemele judiciare naționale și ISDS;
- reexaminarea hotărârilor pronunțate în litigiile dintre investitori și stat, prin
intermediul unui mecanism de apel.
În consecință, în primul trimestru al anului 2015 serviciile Comisiei intenționează să
continue consultarea cu părțile interesate din UE, cu statele membre ale UE și cu
Parlamentul European în domeniile sus-menționate, ca parte a unei dezbateri mai ample
privind protecția investițiilor și ISDS în cadrul TTIP, pentru a permite Comisiei să
elaboreze propuneri concrete pentru negocierile privind TTIP. Trebuie reamintit faptul
că în prezent nu au loc negocieri cu privire la aceste aspecte. Elaborarea unei noi
abordări a protecției investițiilor și a ISDS, care să corespundă pe deplin interesului UE
și să respecte integral angajamentul asumat în fața Parlamentului European, constituie
un obiectiv-cheie al negocierilor privind TTIP.
***
Top Related