Două ţări, un scop, succes comun!
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Raport de cercetare
Realizat pentru
Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare
Aprilie 2010
Cercetarea a fost elaborată în cadrul proiectului cu titlul „Development of the Environmental Education Institutional Structure in the Cross-border Region”, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013, contractului de grant HURO/0801/073. Iniţiator: Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare (www.eke.ro) © Copyright Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare Toate drepturile rezervate. Acest material este distribuit gratuit. Cercetare realizată de: Agenda Setting SRL
Adresă postală: Cluj-Napoca, 400614, Str.Lacu Rosu 3/34 Adresă birou: Satu Mare, 440043, Str.Ceahlăului 3, B1 / 4 Tel: +4 0361 419 061; +4 0722 915529; Fax: +4 0364 819 110 E-mail: [email protected] ; WEB: www.ages.ro
Echipa de cercetare: DEZSO Iuliana – sociolog, coordonator cercetare Bujor Liliana – geograf, expert protecţia mediului Glatz Beata – sociolog, expert prelucrare date Pop Cristian – sociolog, expert analize statistice Fotografii: stânga şi dreapta jos – Grădiniţa Tricotex, Satu Mare Aprilie, 2010
CUPRINS:
A. Instituţii Conceptul educaţiei ecologice şi activităţi specifice derulate de instituţiile abilitate ale judeţului Satu Mare în domeniu B. Populaţie Opinii şi cunoştinţe despre educaţia ecologică în rândul populaţiei adulte din judeţul Satu Mare mediul urban. C. Cadre didactice Identificarea opiniilor, practicilor, obstacolelor şi a nevoilor de formare în rândul pedagogilor din judeţul Satu Mare, mediul urban. Anexa 1. Plan de activitate APM Satu Mare
Plan de activitate propus de APM SATU MARE pentru asigurarea funcţionalităţii complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, pentru perioada 2010 - 2015
A. Concepte de dezvoltare şi activităţi specifice derulate de instituţiile abilitate în domeniul
educaţiei ecologice
1. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ - O ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
1.1 Concept şi definiţie
În anul 1970 în Nevada (SUA), la conferinţa IUCN (Uniunea Internaţională pentru
Conservarea Naturii), specialiştii şi cercetătorii au definit educaţia ecologică ca fiind: “
... procesul prin care sunt recunoscute valori şi clarificate concepte pentru a se putea
dezvolta abilităţi şi atitudini necesare înţelegerii şi aprecierii relaţiilor dintre om, cultura
din care face parte şi mediul biofizic. Educaţia ecologică include de asemenea,
exersarea luării unei decizii şi formularea unui cod propriu de conduită privind calitatea
mediului”.
La baza conceptul de educaţie ecologică se află două noţiuni fundamentale: mediul
natural, calitatea şi degradarea mediului.
Mediul natural este o noţiune fundamentală care stă la baza ecologiei ca ştiinţă. În
Legea protecţiei mediului nr.137/1995 mediul este definit ca ,,ansamblul de condiţii şi
elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale
peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi
fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior,
inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa
bunăstarea şi sănătatea omului”. Definiţia a fost preluată şi în art.1 alin.2 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.
Cei doi termeni: calitatea mediului (care vizează însuşirile esenţiale ale acestuia, în
raport de calitatea condiţiilor naturale) şi degradarea mediului (definit ca afectarea
echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată în principal de poluarea antropică)
interacţionează, influenţându-se reciproc.
www.ages.ro 1
Educaţia pentru mediu nu este doar o forma de educaţie, un instrument în rezolvarea
problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor naturale. Este un proces de o
dimensiune esenţială în recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi definirea
conceptelor privind mediul având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii. Acest tip de
educaţie urmăreşte inducerea, în special în instituţiile de învăţământ, a dinamicii sociale
cu privire la educaţie (cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori), care să stimuleze
dezvoltarea personală, abordarea colaborativă şi critică, dar şi asumarea
responsabilităţilor cu privire la deciziile luate pentru menţinerea calităţii mediului.
În procesul de învăţare, educaţia ecologică este similară cu educaţia pentru protecţia
mediului, fiind diferenţiată de aceasta prin trei abordări esenţiale:
Partea teoretică - Educaţia despre mediu care asigură înţelegerea modului de
funcţionare a sistemelor naturale, a impactului activităţilor umane asupra sistemelor
naturale ; dezvoltă capacităţile investigative şi gândirea critică. Stă la baza formării unui
suport cognitiv care să permită apoi, participarea la luarea deciziilor de mediu.
Partea aplicativă - Educaţia în mediu asigură experienţa practică a învăţării, prin
contactul direct cu componentele mediului, dezvoltă abilităţi de culegere a datelor şi de
investigaţie pe teren, stimulează preocuparea faţă de mediu.
Concluzii - Educaţia pentru mediu – finalizează educaţia în şi despre mediu,
dezvoltă sensul responsabilităţii faţă de mediu, motivaţia şi abilităţile de a participa la
îmbunătăţirea calităţii mediului. Promovează dorinţa şi capacitatea de a aborda un stil
de viata compatibil cu conceptele dezvoltării durabile. Oferă profesorilor posibilitatea de
a contribui împreună cu elevii la buna gospodărire a resurselor naturale abordând astfel
componente ale educaţiei morale, estetice, politice.
Educaţia ecologică este un proces educaţional format din cinci elemente bazate pe
concepte individuale:
- Conştientizarea “să ajuţi oamenii să devină conştienţi de faptul că sunt alegeri
pe care ei le pot face în calitate de consumatori, dar aceste alegeri pot avea
multiple implicaţii asupra mediului înconjurător”;
- Cunoştinţele “ ajută la înţelegerea interrelaţiilor din lumea vie, astfel încât
oamenii să înţeleagă cum interacţionează cu mediul, ce probleme pot apărea
precum şi cum pot fi acestea rezolvate”;
www.ages.ro 2
- Atitudinile „tendinţe consistente de selectare preferenţială a unor alternative de
răspuns în situaţii specifice, pornind de la valori sau caracteristici personale
stabile”;
- Aptitudinile - abilităţi, talentele şi aptitudini - cu caracter individual “eficienţă şi
competenţe în efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activităţi
specifice”.
- Implicarea încurajează elevii să-şi aplice cunoştinţele dobândite, să participe
activ la luarea deciziilor, să-şi susţină propria opinie. Acest proces poate duce
la schimbarea comportamentului individual şi creşterea încrederii de sine.
Particularităţile educaţiei ecologice reies din însăşi definiţia conceptului şi anume: elevul
trebuie să conştientizeze şi să-şi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte mediul în
care trăieşte; trebuie să ofere tinerilor posibilitatea să-şi exprime liber ideile personale şi
să ia atitudine atunci când e cazul; înţelegerea problemelor de mediu nu se rezolvă de
la sine, pentru a percepe mediul la adevărata valoare, elevii trebuie să vină în contact
cu natura, iar educaţia pentru protecţia mediului să fie privită ca un ”mod de viaţă”.
1.2 Relaţia dintre educaţia ecologică şi disciplinele şcolare
Ca răspuns la noua prioritate politică mondială, sistemele de învăţământ au acţionat cu
promptitudine, lărgindu-şi aria de cercetare, prin promovarea de noi concepte şi de
adaptare a conţinutului termenului de educaţie a mediului. Astfel au apărut concepte
noi, precum: educaţia în perspectiva ecologică, educaţia pentru conservarea naturii,
concepte care încearcă să rezolve o serie de probleme şi care reconsideră procesul şi
scopul educaţiei prin faptul că omul nu poate exploata la nesfârşit şi fără urmări
resursele planetei.
Una din problemele sistemului de învăţământ preuniversitar este dată de întrebarea:
cine poate preda educaţia ecologică în grădiniţe, şcoli sau licee? Cu certitudine,
profesorii de ştiinţe ale naturii şi geografie sunt specialişti în acest domeniu. Însă, la ora
actuală se pot implica şi cadrele didactice cu alte specializări (matematică, fizică,
chimie, limba maternă, religie, desen, sport etc.) dar şi membrii ONG-urilor de mediu,
din fundaţii sau asociaţii pentru acţiuni ecologice, care doresc şi sprijină promovarea
www.ages.ro 3
educaţiei ecologice. Acest proces necesită cunoaşterea şi însuşirea un volum
considerabil de informaţii despre mediu, înţelegerea conexiunilor dintre mediul ambiant,
mediu natural, mediu înconjurător şi influenţa (pozitivă sau negativă) a factorului
antropic, realizarea de programe viabile în vederea susţinerii educaţiei ecologice.
Astfel, se apreciază că educaţia ecologică nu poate fi integrată într-o singură arie de
cunoaştere, ci fiind un proces complex, necesită implicarea specialiştilor şi
cercetătorilor din diferite domenii, adică o abordare interdisciplinară.
În schema de mai jos (fig.1) se observă relaţia dintre disciplinele şcolare şi educaţia
ecologică, dar şi corelaţia acestora cu dirigenţia. În acest sens se poate trage concluzia
evidentă că, orice cadru didactic care are dirigenţie poate (şi ar fi indicat) să predea
noţiuni de educaţie ecologică.
Fig.1 Relaţia de interdisciplinaritate e educaţiei ecologice
www.ages.ro 4
1.3 Importanţa educaţiei ecologice în sistemul actual de învăţământ
Plecând de la premisa că scopul educaţiei ecologice este de a preveni deteriorarea
mediului, în acest sens omul trebuie să acţioneze conştient pentru menţinerea şi
îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestuia.
În prezent, societatea umană se confruntă cu o serie de probleme negative: limitarea
rezervelor şi resurselor naturale, degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii
globale etc. Dacă la începutul anilor 1980 acestea erau considerate ca fiind de
domeniul specialiştilor, a liderilor din diferite domenii, pe parcurs au devenit probleme
concrete pentru umanitate. Astfel, s-a ajuns la conturarea şi definirea conceptului
“problematica lumii contemporane” care a generat o serie de acţiuni şi manifestări ca:
apărarea păcii modiale, protecţia şi conservarea mediului natural, promovarea unei noi
ordini economice.
1.4 Educaţia ecologică - disciplină reformatoare a învăţământului românesc
Actualele probleme de mediu sunt grave şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar
educaţia şclară reprezintă o soluţie viabilă. Astăzi, copiii - ca viitori gestionari şi
consumatori ai resurselor naturale, pot interveni prin acţiuni constructive (sensibilizarea
propriilor părinţii, a cetăţenilor indiferent de vârstă) la salvarea mediului înconjurător.
În general, majoritatea elevilor din România nu au formată o educaţie ecologică - pungi,
ambalaje, cutii de plastic etc. aruncate în curtea şcolii sau pe stradă, stau mărturie lipsei
de educaţie ce ar trebui să provină din familie şi să fie consolidată în instituţiile de
învăţământ. În prezent, ca disciplină şcolară, educaţia de mediu este materie opţională.
În opinia unui fost ministru al Mediului (Korodi Attila) "în şcoli, o oră pe săptămână
alocată studiului mediului înconjurator este insuficientă". În declaraţia făcută, domnia sa
a subliniat că va propune Ministerului Educaţiei să pună accent deosebit pe studierea
problemelor de mediu în instituţiile de învăţământ, că doreşte mai multă educaţie
ecologică (după modelul european) în şcolile generale şi liceele româneşti. Modelul
european Green Package al “cutiei verzi” prevede lecţii cu tematică despre mediul
www.ages.ro 5
înconjurator înglobate tuturor materiilor şcolare (matematică, fizică, chimie, limbă
maternă etc.) este considerat a fi cel mai potrivit pentru introducerea în învăţământul din
Romania. “Problemele de mediu trebuie studiate nu doar dintr-o singură carte, ci şi la
fizică, chimie ori biologie şi vom încerca să integrăm cutia verde în cât mai multe
materii” a afirmat fostul ministru al Mediului, care a adăugat că: “acest model se
implementează în paralel în mai multe ţări europene”.
Actualul ministru al Mediului Borbely Laszlo, a declarat că îşi doreşte ca ecologia să
devină disciplină obligatorie la şcoală, subliniind că speră în schimbarea mentalităţii.
"Avem un aşa-zis Green Package, deci un pachet verde pentru Ministerul Educaţiei pe
care sper să îl introducem de anul viitor nu numai în manualul şcolar, ci şi ca acţiuni
pentru a conştientiza nu numai copiii, ci şi părinţii cât de important este să aperi
mediul", a declarat Borbely. Totodată a precizat că deşi această disciplină există, ea
este doar opţională între clasele V-VIII. "Va trebui să discut cu ministrul Educaţiei să
încercăm totuşi să introducem ca disciplină obligatorie şi să schimbăm şi materia care
se predă, în sensul în care să aibă cât mai multe activităţi interactive de ieşit în mediu,
de a arăta cum colectezi deşeuri în mod selectiv", a arătat ministrul.
În prezent, în România sunt implementate proiecte şi programe de educaţie ecologică,
de la nivel de grădiniţe la instituţii de învăţământ superior. Exemplificăm câteva dintre
acestea:
- NE JUCĂM ŞI RECICLĂM - program de educaţie ecologică pentru preşcolari,
implementat în judeţul Satu Mare, în perioada 1.12.2008 – 1.06.2009. A fost
iniţiat la nivel judeţ de APM Satu Mare in parteneriat cu Clubul LIONS SOMEŞ
Satu Mare, ISJ Satu Mare, IF Tehnology SA, Garda de Mediu - Comisariatul
Judeţean Satu Mare şi se adresează perşcolarilor din 36 de grădiniţe înscrise
în program.
- ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE - Organizaţia Internaţională de Protecţia
Mediului WWF (World Wide Fund for Nature) a lansat pentru perioada
05.01.2010 - 31.05.2010 proiectul educaţional şi concursul naţional “Şcoli
pentru un viitor verde”. Acesta se adresează tuturor şcolilor şi grădiniţelor din
România având ca scop informarea preşcolarilor, a elevilor, cadrelelor
didactice, părinţilor şi comunităţii locale cu privire la problemele actuale ale
mediului. Concursul este organizat în trei secţiuni, după categoria de vârstă a
www.ages.ro 6
participanţilor: PIPO pentru grădiniţe şi preşcolari, DOXI pentru învăţământul
primar şi TERRA MAGAZIN pentru învăţământul gimnazial şi liceal.
- ECO-ŞCOALA - este un program internaţional ce are ca scop îmbunătăţirea
calităţii mediul, având activităţi specifice ce reprezintă o alternativă ecologică,
de petrecere a timpului liber. Plecând de la ideea implicării elevilor în
rezolvarea problemelor locale de mediu, proiectul urmăreşte ca acest program
să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a elevilor în privinta
problemelor de mediu şi a elementelor dezvoltarii durabile, prin studiu în clasă
şi acţiuni concrete în cadrul şcolii şi comunităţii.
La nivel international, programul Eco-Şcoala este coordonat de Fundaţia de
Educaţie pentru Mediul Înconjurător (F.E.E.), care reuneşte organizaţii
neguvernamentale ce acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei pentru
o dezvolatare durabilă. Eco-Şcoala a debutat ca program-pilot în anul 1994 cu
sprijinul Comisiei Europene, iar acum se află în diferite stadii de implementare
în 24 de state europene şi în Republica Africa de Sud, înglobând peste 7.000
de şcoli participante şi 2.360 de Eco-Şcoli. Deşi sub alte denumiri (Green
Schools, Eco-Scuole, Umweltschule etc.) programul se desfăşoară în toate
aceste ţări dupa aceleaşi reguli, cu aceleaşi teme şi urmărind aceiaşi “7 paşi”,
fiind susţinut la nivel internaţional de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu
(UNEP). În România, programul Eco-scoala a debutat în anul 1999, cu 5 şcoli
pilot, sub coordonarea Centrului Carpato-Dunarean de Geoecologie (CCDG) în
calitate de membru asociat al FEE. În prezent, 32 de judete sunt deja
reprezentate în reţeaua Eco-Şcoala din care: peste 150 de şcoli sunt înscrise,
65 sunt participante şi numai 10 au statut de Eco-Şcoală. Programul Eco-
Şcoala se desfăşoară în România cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Industriei şi
Resurselor (Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor) şi al Comisiei
Nationale UNESCO.
www.ages.ro 7
1.5 Metode de predare a educaţiei ecologice în şcolile româneşti
Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate şcolară, activităţi
ştiinţifice, artistice, practice, sportive sau religie. Din multitudinea formelor de
manifestare menţionăm: observaţii în natură, experimente, povestiri ştiintifice, desene,
plimbări, drumeţii, excursii, vizionare de diapozitive sau expuneri power point, jocuri de
mişcare instructiv - distractive, labirinturi ecologice, vizitarea muzeelor, expozitii,
spectacole, vizionari de emisiuni TV cu specific educaţional, concursuri. Tematicile care
pot fi parcurse sunt stabilite în funcţie de subiectul propus: "Să ocrotim natura",
"Poluarea în diferite anotimpuri", "Ce se întamplă iarna cu plantele şi animalele?", "Ce
ştim despre pădure?" "Natura se trezeşte la viaţă", "Copac tânăr, copac bătrân", "Ce ne
învaţa natura?", "S.O.S. natura...", "Culorile şi sănătatea", "Aspectul cartierului meu,
satului meu", "Curiozitati ecologice", "Pământul, planeta vie", "Măşti şi costume
ecologice", etc.
Specialiştii în teoria şi practica educaţională definesc metoda de predare ca fiind
„modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora elevii, sub îndrumarea profesorului îşi însuşesc
cunoştinţe, îşi formează priceperi, deprinderi, îşi dezvoltă aptitudini şi iau atitutdini„.
Realizarea acestor acţiuni este asigurată de baza teoretică structurată a metodelor şi
mijloacelor de învăţare, de strategii privind organizarea procesului predării-învăţării
materializate în comunicarea dintre profesor şi elev. Procesul de învăţare este susţinut
de materiale didactice variate, mijloacele audio-vizuale, aplicaţii de teren, utilizate în
practica educaţiei ecologice.
Metodele şi tehnicile folosite în educaţia ecologică sunt adaptate în funcţie de grupele
de vârstă ale copiilor (preşcolari, şcolari sau liceeni), fiind grupate în patru categorii:
a. Metode de comunicare: orală (pozitive, interogative, rezolvarea problemelor);
scrisă (consultarea manualelor şi analiza pe text); vizuală (limbajul cuvântului,
imaginii, sunetului); de comunicare interioară (bazate pe limbajul intern).
b. Metode de explorare sistematică a realităţii obiective: directă (observaţia
sistematică, cercetarea documentelor, studiul de caz) şi îndirectă (demonstraţia,
modelarea etc.).
www.ages.ro 8
c. Metode fundamentate pe acţiune practică: externă, reală (exerciţiul în aer liber,
lucrările practice, activităţi creative) şi fictive sau simulare (jocuri didactice, jocuri
de simulare).
d. Instruirea informaţională: instruirea cu ajutorul calculatorului (lecţiile interactive
prin programul AEL-Advanced eLearning); simularea unor procese şi fenomene
naturale în laboratoarele şcolare sau în cadrul lecţiilor AEL; folosirea hărţilor
interactive şi a imaginilor satelitare etc.
Aceste metode vizează: cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de mediu în descrierea şi
explicarea unor fenomene obiective şi a relaţiilor din mediul natural, dezvoltarea
spiritului de observare, investigare şi cercetare la elevi şi formarea unui set de valori
pozitive faţă de mediu şi a motivaţiei de a participa la menţinerea calităţii mediului.
1.6 Potenţialul instituţiilor de învăţământ sătmărene - factor decisiv în derularea proiectelor de educaţie ecologică
Învăţământul are o tradiţie îndelungată în istoria judeţului Satu Mare, primele şcoli medievale
fiind atestate documentar în secolul al XIV-lea. Satu Mare se caracterizează prin diversitatea
interculturală, care, de-a lungul timpului a făcut posibilă convieţuirea armonioasă între etniile
conlocuitoare: români, maghiari, ucrainieni, germani, fiind un exemplu şi în actualitate. La baza
relaţiilor şi interrelaţiilor din comunitate, se află sistemul educaţional dezvoltat local şi regional.
În anul şcolar 2005-2006 un număr de 18 unităţi de învăţâmânt (9 grădiniţe, 6 şcoli cu clasele I-
VIII, un grup şcolar şi 2 colegii naţionale) se înscriau în Programul internaţional ECO-Şcoala.
Dintre acestea numai Colegiul Naţional „Ioan Slavici” a fost declarat eco-şcoală, fiind
primul liceu din judeţ care a obţinut steagul verde.
Ca urmare a eforturilor depuse, în anul 2009-2010 în Programul internaţional Eco-
Şcoala au fost aprobate alte trei instituţii de învăţământ din judeţ: Grădiniţa cu program
prelungit Draga mea, Grădiniţa cu program prelungit nr.6 şi Şcoala generală cu clasele
I-VIII Vasile Lucaciu (toate din Satu Mare).
www.ages.ro 9
INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎNSCRISE ÎN PROGRAMUL
“ECO-ŞCOALA” 2005-2006
Judet
Localitate Unitatea şcolară Coordonator Director
Satu-Mare
Satu-Mare
Şcoala cu clasele I-VIII
“Octavian Goga” Barna Maria Hanc Liliana
Satu Mare
Satu Mare
Eco-Colegiul Naţional
“Ioan Slavici” Dragoş Elena
Negreanu Angela
Maria
Satu Mare
Carei Grup Şcolar Agricol Török Janeta
Nadas Francisc
Mircea
Satu Mare
Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII nr 5 Földeş Ildikó Dumitru Aurora
Satu Mare
Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII
”Ion Creangă” Liliana Mărcuş
Volcovinschi
Tamara
Satu Mare
Satu Mare
Colegiul Naţional
“Doamna Stanca” Precup Mirela Lupuţi Gabriela
Satu Mare
Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII
“Dr.V.Lucaciu” Olyus Gabriella Hudak Ildiko
Satu Mare
Satu Mare
Gradinita Cu Program Prelungit
“Dumbrava Minunată” Eubank Linda Ghiţ Leontina
Satu Mare
Satu Mare
Grădinita cu program
Prelungit nr 10 Vaida Doina Golban Daniela
Satu Mare
Satu Mare
Grădinita cu program
Prelungit nr 6 Nuszer Eleonora Ghetina Iuliana
Satu Mare
Satu Mare
Grădiniţa cu program prelungit
“Voinicelul” Toth Maria Toth Maria
Satu Mare
Satu Mare
Grădinita cu program Prelungit nr 2
Clădirea B Kiss Elisabeta Veres Rodica
Satu Mare
Carei Grădinita cu program Prelungit nr 3 Robotin Monica Cuc Cornelia
Satu Mare
Satu Mare
Grădinita cu program Prelungit
“Draga mea” Cionca Maria Sabo Maria
Satu Mare
Viile Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII,Viile Muntan Enikö Cheşcheş Floare
Satu Mare Grădinita cu program normal Foriş Maria Farcău Adriana
www.ages.ro 10
Tăsnad nr 2 Egreta
Satu Mare
Beltiug
Grădiţa de copii cu program normal
– Beltiug Pech Maria Pech Maria
Satu Mare
Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII
“Dariu Pop” Cseh Maria Eniko Ioan Popşa
2009-2010
ECO-GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT
“DRAGA MEA”, SATU MARE Inst. MARIA CIONCA Ed. MARIA SABO
ECO-GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 6,
SATU MARE
Ed. EUGENIA-
FLOARE CHIŞ
Prof. ELEONORA
NOEMI NUSZER
ECO-ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 21, “DR.
VASILE LUCACIU”, SATU MARE
Inst. NICOLETA
MARIANA CIONTOS
Prof. ILDIKO
HUDAK
În prezent, sistemul educaţional al judeţului Satu Mare se desfăşoară în 505 unităţi de
învăţământ, din care: 248 de grădiniţe, 230 şcoli primare şi gimnaziale, 3 şcoli
speciale pentru deficienţi, 26 licee, o şcoală de arte şi meserii, o şcoală postliceală şi
5 secţii sau filiale ale unor unităţi de învăţământ superior. După nivelul de educaţie,
judeţul Satu Mare ocupă locul 26 în ierarhia judeţelor României, cu un grad de cuprindere a
învăţământului complex (preşcolar - universitar) de 67% şi un indice de alfabetizare de 97,4%.
În oraşul Satul Mare funcţionează un număr de 15 şcoli generale cu clasele I-VIII, 5 licee cu
diverse profile, 7 colegii, 5 grupuri şcolare, 1 centru şcolar pentru educaţie inclusivă, şi o şcoală
post liceală sanitară şi un număr de 34 de grădiniţe.
În luna februarie 2010, clasele a II-a şi a VI-a din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII “Mircea
Eliade” Satu Mare, coordonate de învăţătoare şi diriginte au organizat două manifestări
incluse în Programul Eco-şcoala.
În cadrul competiţiei “Şcoli pentru un viitor verde” organizat de WWF (World Wide Fund
for Nature), editura CD PRESS şi cu sprijinul Ministerului Mediului şi Pădurilor, s-au
înscris 1.800 de unităţi de învăţământ din România, care concurează pentru titlul de
"cea mai verde şcoală". Cele 2.315 de echipe verzi, formate din 6.945 de cadre
didactice şi 41.670 de elevi, se vor întrece până la sfârşitul anului şcolar în diverse
acţiuni ecologice, care le-ar putea aduce titlul de cea mai verde şcoala. Între acestea s-
au înscris un număr de 32 de copii preşcolari- echipa verde din Culciu Mare - judeţul
Satu Mare. Mesajul preşcolarilor este că: nu toate produsele alimentare care ne plac
sunt sănătoase, trebuie să consumăm produse naturale pentru un organism sănătos,
www.ages.ro 11
iar ceaiurile din plante medicinale trebuie să treacă în topul lichidelor consumate zilnic.
În Programul Educaţional şi la Concursul Naţional "Şcoli pentru un viitor verde" la
secţiunea DOXI, sub îndrumarea învăţătoarelor, s-au implicat elevii claselor a II-a, a IV-
a şi a IV-a de la Şcoala cu clasele I-VIII "Lucian Blaga" din Satu Mare.
www.ages.ro 12
2. ACTIVITĂŢI SPECIFICE DERULATE DE INSTITUŢIILE ABILITATE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ECOLOGICE
Analiza referitoare la activităţile specifice axate pe educaţia ecologică s-a bazat pe o
serie de interviuri individuale aplicate persoanelor publice şi analiza documentelor
secundare existente la nivelul instituţiilor respective. Culegerea datelor s-a efectuat în
luna aprilie 2010 la următoarele instituţii din judeţul Satu Mare:
- Primăria Satu Mare (PSM)
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM)
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM)
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM)
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM)
Departamentele şi birourile în cadrul cărora au fost culese date sunt următoarele:
- Din cadrul Primăriei Satu Mare au participat patru persoane din care, doi
reprezentanţi ai Biroului de amenajare a spaţiilor verzi şi doi reprezentanţi ai
Biroului Programe de dezvoltare economico-socială şi relaţii externe, respectiv
Integrare Europeană.
- La interviul din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare au participat
reprezentanţi ai birourilor Managementul proiectelor, respectiv Serviciul de
implementare – Managementul Regional al Deşeurilor Urbane.
- La interviul din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM)
a participat coordonatorul departamentului de Relaţii Publice, Comunicare,
Programe, Proiecte.
- La interviul din cadrul Inspectoratului Judeţean Şcolar Satu Mare a participat
Inspectorul de Specialitate în Biologie.
- În cadrul Primăriei comunei Micula a participat reprezentantul biroului de
Integrare Europeană.
www.ages.ro 13
Culegerea datelor a avut la bază un ghid de interviu referitor la interesul faţă de
subiectul educaţiei ecologice, programele şi proiectele derulate în acest domeniu,
bugetele alocate, precum şi planurile de viitor care vizează educaţia ecologică.
2.1. Gradul de interes faţă de tematica educaţiei ecologice la nivel de judeţ/oraş
- Primăria Satu Mare (PSM) - indirect, autorităţile afirmă că nu au printre responsabilităţi
activităţi de educaţie ecologică. Totuşi, prin proiectele derulate în domeniul protejării
mediului, are loc şi o informare / educare (în mod indirect) a populaţiei. Aceste
proiecte sunt derulate în colaborare cu APM sau Garda de Mediu.
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - indirect, aceste activităţi sunt în general
acţiuni complementare în cadrul unor proiecte de infrastructură sau de specialitate mai
complexe.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - direct, la nivel judeţean şi de
oraş, dar şi la nivel naţional şi chiar internaţional.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - indirect, inspectoratelor de ştiinţe
biologice şi educativ revenindu-le această sarcină.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - indirect, în cadrul activităţilor de
protecţia mediului.
Concluzie: într-o reprezentare grafică, instituţiile sunt interesate indirect de educaţia
ecologică, excepţie fiind Agenţia pentru Protecţia Mediul din Satu Mare, care se ocupă
şi promovează educaţia ecologică constant.
www.ages.ro 14
2.2 Abordarea subiectului educaţiei ecologice în timp
O întrebare adresată subecţilor a fost cea referitoare la anul în care au început să
trateze subiectul educaţiei ecologice ca tematică aparte în instituţie. Răspunsurile au
fost următoarele:
- Primăria Satu Mare (PSM) - 2001-2002 (indirect)
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - 2003-2004 (indirect)
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - din anul 2000, când s-
a întreprins prima acţiune legată de conştientizarea importanţei educării în spirit
ecologic a adulţilor prin tineri (copii preşcolari şi şcolari).
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - constant, este parte
integrantă a materiei de biologie, a materiilor predate de educatori şi învăţători
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - recent, arealul comunei
face parte din aria protejată ce se află în custodia Societăţii Carpatine
Ardelene. (Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare, în calitate de custode
al rezervaţiei naturale „Râul Tur” şi-a asumat responsabilitatea de a asigura o
stare de conservare ridicată ariei protejate şi realizarea unui management
durabil al resurselor naturale în colaborare cu comunităţile locale, organizaţii
civice şi autorităţi publice locale.)
Concluzie: autorităţile locale cunosc problemele actuale de mediu, dar preocupări
specifice au început abia după anul 2000 prin Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu
Mare, urmat de primăria municipiului şi Consiliul Judeţean. Se observă că la nivel de
comune, această preocupare este recentă, luând amploare odată cu dezafectarea
depozitelor de gunoi şi promovarea acţiunii de colectare selectivă a deşeurilor.
2.3. Principalele rezultate obţinute în trecut în domeniul educaţiei ecologice
- Primăria Satu Mare (PSM) - amenajarea a 12 curţi de grădiniţă (unele din ele
dotate cu aparate de joacă din lemn – Grădiniţa Voinicelu din Micro 16),
amenajare parcuri de joacă pentru copii în Micro 17, Carpaţi I şi Carpaţi II –
www.ages.ro 15
realizate din Fondul de Mediu, sprijin pentru amenajarea curţilor instituţiilor
preşcolare şi gimnaziale. Au fost plantate 300 conifere, 200 arbuşti, 500 copaci.
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - proiectele care vizează protejarea
mediului sunt în derulare, nu pot fi amintite rezultate concrete până în
momentul de faţă.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - 2008 - înfiinţarea
Cercului Ecoprieteni – în cadrul căreia în prezent 50 de copii cu vârsta între 14-
18 de ani participă săptămânal la şedinţele organizate în fiecare miercuri şi
discută despre problemele cu care se întâlnesc zilnic. Copiii se organizează în
grupe de acţiune, inclusiv pentru rezolvarea acelor probleme în care au
posibilitatea de a se implica; şi 2009 înfiinţarea Corpului Agenţilor Ecologici
Voluntari cu 136 de voluntari în prezent (realizat ca urmare a aplicării legii
aferente). Pe lângă aceste rezultate, APM a derulat şi derulează o serie de
proiecte amintite mai jos.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - 95% din ceea ce se solicită
din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe tema
educaţiei ecologice se implementează de profesorii de biologie în cadrul
materiei de bază. Au fost iniţiate cursuri de formare pentru cadrele didactice pe
tema educaţiei ecologice, concursuri şi competiţii între şcoli la nivel judeţean şi
naţional. Concursurile la nivel de şcoală sunt organizate de profesorii de
specialitate, iar dacă sunt la nivel judeţean sau zonal (între mai multe şcoli) –
se organizează de inspectorul de specialitate în biologie.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - S-a informat populaţia
despre importanţa selectării corecte a deşeurilor şi s-au sprijinit instituţiile de
învăţământ, în special şcoala generală, în activităţile organizate cu privire la
educaţia în scop ecologic.
Concluzie: Se observă o activitate permanentă şi susţinută de menţinerea unui mediu
curat şi amenajat, prin efortul susţinut al autorităţilor locale şi a profesorilor din
învăţământul primar şi gimnazial.
www.ages.ro 16
2. 4. Programele/proiectele derulate în ultimii 5 ani de instituţii pentru educaţia ecologică în judeţul/oraşul Satu Mare
Nr. Instituţia Proiectul derulat
1. Primăria Satu Mare
- Amenajare parcuri de joacă pentru copii – realizate din
Fondul de Mediu
- Participare organizată a angajaţilor Primăriei la strângerea
gunoiului de pe malul Someşului alături de APM şi Garda
de Mediu
- Participarea săptămânală a asistaţilor de la Serviciul Social
la acţiuni de strângere a deşeurilor din spaţiile
neamenajate
2. Consiliul Judeţean Satu Mare Nu există
3. Agenţia pentru Protecţia Mediului
Satu Mare
- ”Viaţă pentru mediu - Viaţă pentru om”
- „Mână cu mână pentru un mediu curat”
- “Educaţie prin copii, pentru adulţi”
- Programul Internaţional „ Eco – Şcoală”
- “Cercul Eco- Prieteni”
- “Să dăm viaţă parcurilor”
- “Satu Mare - oraş verde, Satu Mare – oraş curat”
- “Milioane de oameni, milioane de copaci”
- Campania “Închide, stinge, reciclează”
- ”Ne jucăm şi reciclăm”
- Săptămâna mobilităţii europene: ,,Mobilitate= Sănătate,,
- “Complex de educaţie şi de monitorizare a calităţii aerului
în context transfrontalier”
- “Campanie de colectare a uleiurilor uzate,,
- “AMBROSIA - Factor de risc pentru mediu şi sănătate”
- Concurs de colectare a deşeurilor de PET cu ocazia Zilei
Mondiale a Curăţeniei
- Simpozion de evaluare ale programelor şi proiectelor
implementate „EDUCAŢIE PENTRU MEDIU – EDUCAŢIE
PENTRU VIITOR”
4. Inspectoratul Judeţean Şcolar
Satu Mare
- "Şcoli pentu un viitor verde" - Şcoala Mihai Eminescu, Satu
Mare
- Concurs ,,Împreună în UE,, a 7-a ediţie, cuprinde liceele
din Satu Mare. Participă Ungaria şi Slovacia
- „Împreună pentru protejarea biodiversităţii” – Flora şi fauna
www.ages.ro 17
din zona Viile Satu Mare; Cercetare în teren
- Programul internaţional de educaţie ecologică „Viaţă pentru
mediu, viaţă pentru om” , -implementat ca partener cu APM
Satu Mare
- Programul transfrontalier „Împreună în Europa”
5. Primăria comunei Micula, judeţul
Satu Mare Nu există
Concluzie: Se observă că o preocupare deosebită în alcătuirea şi derularea proiectelor
de mediu au avut-o Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare şi Inspectoratul
Judeţean Şcolar, având ocazional şi sprijinul Primăriei.
2.5. Bugete alocate implementării activităţilor de educaţie ecologică în ultimii 5
ani
Nr.
crt. Instituţia Bugetul alocat
1. Primăria Satu Mare Nu a existat buget alocat cu destinaţia educaţie ecologică
2. Consiliul Judeţean Satu Mare Nu a existat buget alocat cu destinaţia educaţie ecologică
3. Agenţia pentru Protecţia Mediului
Satu Mare
Costurile acţiunilor întreprinse de APM au fost acoperite
integral de către organizaţiile civile colaboratoare, care la
rândul lor au obţinut fondurile din sponsorizări/donaţii ale
firmelor din judeţ
4. Inspectoratul Judeţean Şcolar
Satu Mare
Sponsorizările sunt cea mai importantă sursă de venit pentru
activităţi
5. Primăria comunei Micula, judeţul
Satu Mare Ocazional s-a sprijinit şcoala cu 2000-3000 Ron
Concluzie: Din răspunsurile primite se trage uşor concluzia că autorităţile locale nu
alocă sume sau nu au buget special pentru susţinerea proiectelor de educaţie
ecologică, acestea realizându-se prin alte mijloace (donaţii, sponsorizări etc.).
www.ages.ro 18
2. 6. Programe, proiectele derulate în prezent de instituţii pentru educaţia ecologică
Nr. Instituţia Proiecte în prezent
1. Primăria Satu Mare
- Reamenajare Bulevard Cloşca – proiect depus spre finanţare
- Reamenajarea lacului din Grădina Romei – proiect din Fondul de Mediu
- Reamenajarea tuturor curţilor şcolilor şi grădiniţelor
- Reamenajare zona Cubic: plantări, realizare drumuri, etc. proiect în
derulare (este depusă documentaţia spre aprobare)
- Primăria anunţă şcolile cu ocazia fiecărei acţiuni de plantare a florilor în
spaţiile verzi din oraş
- Primăria publică pe site toate informaţiile de interes public (inclusiv cu
scop educativ) legate de protejarea mediului
- Plan pe viitor: Reamenajare zonei dintre Bariţiu şi Calea Ferată
- Proiect de educaţie a copiilor pentru practicarea echitaţiei (RO-HU – în
evaluare)
- Proiect în cooperare cu Primăria din Nyiregyhaza (CBC RO-HU – în
evaluare) – cooperare mai strânsă pe toate domeniile, unul din subiecte
fiind reducerea efectelor climatice. Activităţi ce se vor derula: Conferinţe
de specialitate (grup ţintă: firme şi proiectanţi), concursuri pentru copii
(din 4 licee – 2 HU, 2 RO), realizare spot video despre reducerea
poluării, reabilitare energetică, etc.
2. Consiliul Judeţean
Satu Mare
- Proiectul “Managementul Regional al Deşeurilor şi ecologizarea rampelor
de deşeuri în judeţul Satu Mare”
- Elaborarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD),
aprobat în luna aprilie 2010
- “Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” – proiect pilot finanţat de Banca
Mondială
- Proiecte de infrastructură ce vizează ecologizarea judeţului
3. Agenţia pt. Protecţia
Mediului Satu Mare
- Proiect finanţat prin Programul CBC Ungaria – Romania 2007 – 2013,
care are ca scop conştientizarea populaţiei judeţului şi a şcolarilor privind
zonele protejate existente în judeţul Satu Mare (RO) şi judeţul Szabolcs-
Szatmar-Bereg (Ungaria) (inclusiv zone Natura 2000).
- Activitate lunară “Ne jucăm şi reciclăm” – program în care sunt implicate
35 de grădiniţe din judeţ.
- Colectare uleiuri uzate la nivel de judeţ, prin puncte de colectare special
www.ages.ro 19
amenajate. ·A fost organizată o campanie de informare şi conştientizare a
cetăţinilor asupra daunelor provocate de vărsarea uleiurilor uzate în
reţeaua de canalizare
4.
Inspectoratul
Judeţean Şcolar
Satu Mare
- Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie
- Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului
naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi
formare profesională
- Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului educativ,
la nivelul unităţilor / instituţiilor de învăţământ
- Stimularea educaţiei permanente
- Reforma educaţiei timpurii
5.
Primăria comunei
Micula, judeţul Satu
Mare
- "Proiect pe amenajare a spaţiilor verzi" depus la Fondul de Mediu (în
evaluare)
Concluzie: După anul 2007 până în prezent, se constată o revigorare continuă a
atitudinii instituţiilor publice cu privire la importanţa însuşirii şi aplicării normelor de
educaţie ecologică, fapt care a dus la măsuri şi acţiuni cu privire la informarea
comunităţii locale. Numărul în creştere al proiectelor vizând educaţia ecologică şi
protejarea mediului, aparţin în primul rând Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare.
2.7. Bugetul alocat implementării activităţilor de educaţie ecologică în prezent
Nr. Instituţia Buget alocat în prezent
1. Primăria Satu Mare -
2. Consiliul Judeţean Satu Mare Aprox. 30.000.000 EURO (pentru proiectele
curente)
3. Agenţia pt. Protecţia Mediului Satu Mare
Costurile acţiunilor întreprinse de APM sunt
acoperite integral de către organizaţiile civile
colaboratoare, care la rândul lor obţin fondurile
din sponsorizări/donaţii ale firmelor din judeţ.
Anumite costuri minore (consumabile pentru
elaborarea pliantelor de informare) pot fi
www.ages.ro 20
acoperite de APM.
4. Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare Ocazional prin sponsorizări
5. Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare Ocazional se sprijină şcoala cu 2000-3000 lei
Concluzie: Instituţiile vizate de această analiză nu au bugete alocate special educaţiei
ecologice. Cu toate acestea, au fost amintite bugetele destinate protecţiei mediului în
general.
2.8. Grupurile ţintă vizate în proiectele/programele derulate de instituţii în domeniul educaţiei ecologice
- Primăria Satu Mare (PSM) - întreaga populaţie a municipiului
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - toată populaţia judeţului Satu Mare
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - populaţia judeţului
(preşcolari, şcolari, părinţi, cadre didactice etc.), instituţiile şi organizaţii civile,
firme private etc.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - elevi, profesori, părinţi şi
alte instituţii care susţin popularizarea activităţilor de educaţie ecologică
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - populaţia în totalitate, cu
accent pe educarea segmentului populaţiei rrome, a tinerilor şi a elevilor.
Concluzie: În unanimitate, grupurile ţintă vizate au fost - întreaga populaţie. Acest
răspuns este relevant prin două aspecte: unul, conşetientizarea necesităţii de instruire a
populaţiei; doi, importanţa înfiinţării unui centru specializat pentru promovarea acestor
concepte şi formarea unei noi conduite ce va duce în final la schimbarea modului de
viaţă.
www.ages.ro 21
2. 9. Activităţile destinate: a. cadrelor didactice, b. elevilor, c. populaţiei adulte?
- Primăria Satu Mare (PSM)
a. Cadre didactice: Organizare acţiuni de plantare flori ornamentale şi,
amenajarea curţilor instituţiilor de educaţie şcolară şi preşcolară
b. Copii: Organizare plantare flori, amenajarea curţilor dela instituţiile de
educaţie şcolară şi preşcolară
c. Populaţia adultă: Distribuirea de pliante (pe subiecte alese) de la sediul
primăriei, acţiuni organizate de strângere a deşeurilor (pentru angajaţi şi
asistenţii sociali).
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - sprijină activităţi similare cu cele ale primăriei,
menţionând că: evenual, copii vor mai fi beneficiari ai campaniilor de informare din
cadrul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, dacă Comisia de Monitorizare va
decide acest lucru.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - propune, implementează,
susţine şi urmăreşte activităţi legate de educaţie ecologică şi protecţia mediului în judeţ,
a căror beneficiari sunt copii, adulţi, vîrstnici – toată populaţia judeţului.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - activităţi cu caracter permanent în
şcoli (consilii profesorale şi întâlniri cu tematică specifică de educaţie ecologică), în
afara şcolii şi legătura permanentă cu părinţii sau familia.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - a solicitat sprijinul comunităţii
locale cu privire la atingerea succesului cu privire la ecologizarea mediului, prin:
a. Cadre didactice: sprijin în elaborarea de proiecte pentru protecţia mediului
b. Copii: apel către segmentul de populaţie preşcolară şi şcolară cu privire la
păstrarea curăţeniei în general şi respectarea muncii depuse de adulţi pentru
înfrumuseţarea comunei, dar şi angrenarea în activităţi estetico-educative.
Concluzie: Se observă dorinţa generală a autorităţilor publice locale de a avea un
mediu înconjurător sănătos în care populaţia sătmăreană să îşi desfăşoare activităţile.
Deşi fiecare instituţie are o tematică specifică cu privire la ecologia aşezării, nu se pot
obţine rezultatele scontate întrucât le lipseşte coordonarea de la un centru specializat.
www.ages.ro 22
Din anul 1999 în cadrul APM, există Compartimentul de Relaţii Publice şi Proiecte, în a
cărui directă responsabilitate intră acţiunile de educaţie ecologică, fiind desemnate două
persoane care răspund de acestă activitate. Alături de ei, din fiecare departament câte
o persoană se implică în mod activ în acţiunile de educaţie ecologocă ale instituţiei.
2.10. Documente strategice ale insituţiilor - măsuri, obiective de viitor legate de educaţia ecologică
- Primăria Satu Mare (PSM) - Până în prezent, nu sunt strategii privind educaţia
ecologică. Există rapoarte de activitate anuale a diverselor departamente (postate pe
site-ul primăriei), fără precizări concrete despre educaţia ecologică.
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - Consiliul Judeţean confirmă lipsa unei strategii
elaborate ca document analitic. Aspecte legate de educaţia ecologică se găsesc în
Rapoartele Anuale de pe site-ul consiliului judeţean, cărora li se adaugă Planul
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) din judeţul Satu Mare sau Raportul de
Mediu pentru întocmirea PJGD.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM). Dintre cele mai importante
documente oficiale privind educaţia ecologică amintim Rapoartele Anuale, Planul local
de acţiune (revizuit la fiecare 4 ani, cu capitol dedicat educaţiei ecologice. În anul 2010
se face următoarea revizuire), Planul de acţiune a Complexului de Educaţie Ecologică
şi de Monitorizare a Calităţii Aerului în context transfrontalier, respectiv Starea Factorilor
de Mediu – cu accent pe educaţia ecologică.
Cu o remarcabilă activitate la nivel de judeţ şi internaţională APM a elaborat un PLAN
ANUAL DE ACTIVITATE (anexa 1) pentru asigurarea funcţionalităţii Complexului de
educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, pentru
perioada 2010 - 2015.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - a elaborat un document strategic
pe probleme de învăţământ "Strategia inspectoralului şcolar Judeţean Satu Mare 2006-
2008", care cuprinde tangenţial şi acţiuni de educaţie ecologică.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - Raportul anual de activitate nu
conţine date cu privire la educaţia ecologică. Autorităţile locale ale comunei Micula au
depus un proiect pentru axa 4 - LEADER (în cadrul PNDR), împreună cu alte 7 localităţi
învecinate ale judeţului. Strategia de dezvoltare a microregiunii cuprinde obiective
www.ages.ro 23
specifice pentru protecţia mediului. Una dintre iniţiativele în cadrul parteneriatului dintre
comunele Micula – Dorolt- Lazuri este elaborarea unui proiect de ,,Şcoală Verde,,.
Ideea vine de la un grup de lucru Leader din Ungaria, prin care elevii din toată ţara să
aibă acces la ,,poteci tematice,, (tanösvény în maghiară). Elevii care sunt în clase
gimanziale au un anumit număr de ore de biologie, din care un anume procent trebuie
să se desfăşoare în aer liber. Aceste poteci tematice trebuie acreditate de la nivel
central ca să poată funcţiona cu acest statut.
Planurile de viitor cuprind idei novatoare, precum: după ce vor exista acele cărări de
învăţare acreditate să se renoveze o şcoală veche care nu mai are elevi şi să fie
transformată în ECO CENTRU. Acest Eco Centru va avea spaţii de cazare şi săli de
lectură, de activitate. Şcoala va trebui să plătească masa şi programul prestabilit.
Intenţia comunelor asociate este să ofere cazarea gratuit pentru elevi prin Asociaţia
locală Zestrea.
De asemenea se doreşte un parteneriat cu Societatea Carpatina Ardeleană (EKE
Szatmarnemeti) - filiala Satu Mare şi amenajarea un spaţiu destinat orelor de curs
pentru ca activitatea prestată de aceştia să fie competitivă pentru participanţi. De
asemenaa, se doreşte ca centrul să aibă şi o componentă socială. Prin venitul obţinut
se doreşte organizarea unor tabere de vară copiilor care provin din familii defavorizate
şi care nu îşi permit să trimită copiii în tabere în vacanţele de vară, iar scopul final fiind
de a genera venit pentru localitate.
Tot comuna Micula are ca plan de viitor întărirea legăturilor şi cooperarea cu Societatea
Ornitologică - filiala Satu Mare; cu care doreşte să dezvolte iniţiative de protecţia naturii.
A existat deja o iniţiativă de a depune un proiect transfrontalier CBC Româno –
Maghiar, unde iniţiator să fie şcoala din Micula.
Concluzie: Singurele strategii concrete de acţiune în ceea ce priveşte educaţia
ecologică găsim la APM Satu Mare, celelalte instituţii având numeroase iniţiative, dar nu
neapărat concertate şi strategic gândite.
La final se poate afirma că educaţiei ecologice - ca proces complex de recunoaştere
a valorilor mediului înconjurător - trebuie să i se acorde şansa promovării la nivelul
comunităţii judeţului Satu Mare.
www.ages.ro 24
www.ages.ro 25
În acest sens APM Satu Mare a desfăşurat în anul 2009 multiple activităţi în domeniul
educaţiei ecologică, iar ca simbol al recunoaşterii pe plan internaţional a implementării
cu succes a programelor de educaţie ecologică pentru tânăra generaţie, APM a primit
“Steagul verde” din partea Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediul Înconjurător,
la sfârşitul anului 2008.
B I B L I O G R A F I E :
Bălteanu D., Neguţ S., Bran F., Popescu C., Modificările globale ale mediului -
contribuţii ştiinţifice româneşti, Editura ASE, Bucureşti, 2002
Bernadete Merenne S., Didactica geografiei, Editura All Educational, Bucureşti, 1998
Bucovală C., Cândea M., Metode moderne de educaţie pentru mediu, Bucureşti, 2003
Cucoş C. şi colab., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice
- Ediţia III, Editura Polirom, 2009
Dimitriu C., Dimitriu Gh., Psihopedagogie, Editura Alfa, Bacău, 2003
Ilinca N. şi colab., Geografia mediului înconjurător, ghid metodologic, Editura Paralela
45, Piteşti, 2002
Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2000
Ulrich C., Managementul clasei - ghid pentru profesori, Fundaţia pentru Dezvoltarea
Durabilă (F.S.D.), Bucureşti, 1999
Vlădineanu A., Negrei C., Dezvoltarea durabilă-mecanisme şi instrumente - vol.2,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1999
Zăvoianu I., Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
*** www.Internet Explorer
***date de la SC Agenda Setting Srl Cluj Napoca
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
B.
Opinii
şi cunoştinţe despre
educaţia
ecologică
în
rândul
populaţiei
adulte din judeţul
Satu
Mare
-
mediul
urban -
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Metodologie
Metoda de cercetare > sondaj de opinie publică pe bază de chestionar
Populaţie ţintă
> locuitorii (18 ani şi peste) din oraşele Satu Mare, Carei, Tăşnad şi Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare
Perioada de culegere a datelor
> 12-19 aprilie 2010
Mărimea eşantionului
> 251 chestionare din care: 150 chestionare aplicate în Satu Mare, 51 chestionare aplicate în Carei, 25 chestionare aplicate în Tăşnad şi 25 de chestionare aplicate în Negreşti.
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Educaţie
ecologică
N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
16,3 13,919,5
18,3
31,9
,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
Cât de des v‐ati întâlnit cu termenul de educatie ecologica în ultimul an?
acum aud pentru prima oara
zilnic
saptamanal
lunar
de cateva ori pe an
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Gânduri
legate de protecţia
mediului
–
însumat N=753
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Atitudini
faţă de protecţia mediului N=223
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Responsabilitate
pentru
educaţia
ecologică: prima opţiune
N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Responsabilitate
pentru
educaţia
ecologică: a doua
opţiune. N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 5.3:Responsabilitate
pentru
educaţia
ecologică: a treia
opţiune. N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Responsabilitate
pentru
educaţia
ecologică: a patra
opţiune. N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Responsabilitate
pentru
educaţia
ecologică: a cincea
opţiune. N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 6: Acţiuni ecologice N=250
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 7: Cauze
pentru
neocrotirea
mediului
înconjurător
N=208
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 8: Formarea
opiniei
despre
educaţia
ecologică
N=485
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 9: Importanţa
educaţiei
ecologice
N=250
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 10.2: Activităţi
practicate
pentru
protejarea
mediului
-
însumat
N=753
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 11: Structura
după
grupe
de vârstă şi
sexul
respondentului
N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 12: Distribuţia
respondeţilor
după
nivelul
de educaţie
N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 13: Distribuţia
respondeţilor
după
ocupaţie
N=251
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Fig. 14: Distribuţia
respondeţilor
după
numărul
de copii
minori
din
familie
N=251
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
C.
Opinii
şi cunoştinţe despre educaţia
ecologică
în
rândul
profesorilor din judeţul
Satu
Mare
-
mediul
urban -
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Metodologie
Metoda de cercetare > culegere de date pe bază de chestionar
Populaţie ţintă
> cadre didactice din oraşele Satu Mare, Carei, Tăşnad şi Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare
Perioada de culegere a datelor
> 12-19 aprilie 2010
Mărimea eşantionului > 100 chestionare din care:
61 Satu Mare, 20 Carei, 10 Tăşnad, 9 Negreşti Oaş
59 profesori biologie şi geofrafie, 20 învăţători, 10 educatori şi 11 alte specializări (diriginte)
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N
=
100
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
De câţi ani lucraţi în domeniul educaţiei şi învăţământului?
60% 22%
8%10% mai puţin de 2 ani
de 3‐5 ani
de 6‐10 ani
de mai mult de 10 ani
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =
100
La ce instituţii de învăţământ predaţi?
10%3%32%
3% 52%
grădiniţă
şcoală generală (1 ‐ 8)
şcoală ucenici /profesională (9/11)liceu (9 ‐ 12)
altceva
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ
N
=
100
La ce categorii de vârstă predaţi în prezent?
30%
42%
18%9%1%
grădiniţă (sub 6 ani)
primar (6 ‐ 10 ani)
general (10 ‐ 14 ani)
profesional/ liceu (14 ‐ 18 ani )
altceva
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =
133
La ce materii predaţi cel mai des educaţia ecologică?
27%13%
6%6% 5%
4% 22%
17%
nu predau
geografie
biologie
educaţie pentru sănătate
cunoaşterea mediului, ştiinţe ale naturii
alt răspuns
diriginţie
limbă maternă/ străină
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N
=
266
066
8018
1619
381415
0 100
În afară de orele din programa şcolară, unde vă ocupaţi de educaţie ecologică?
altundeva
săptămâni tematice
zile tematice
cercuri tematice
tabere
şcoala în natură
excursii, drumeţii
zile speciale (ex. ziua Pământului)
creşă
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =
100
1225
1625
1822
,0 10,0 20,0 30,0
Cât de des v‐aţi ocupat de educaţie ecologică în decursul ultimului ani?
altceva
niciodată
de câteva ori pe ani
de câteva ori pe semestru
lunar
săptămânal
zilnic
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =
100
Educaţia ecologică în munca dvs.:
5%
37% 58%
Este importantă, de aceea o subliniez mereu când predau
Este importantă, dar nu am suficiente ocazii să mă ocup de tematică
Este importantă, dar nu cred că este rolul meu să o abordez
Nu o consider importantă, de aceea nu o predau
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N = 120
56
9 3
415 6
0
50
100
În opinia dvs. cine are principala responsabilitate să educe elevii în spiritul
protecţiei mediului înconjurător?
cadrul didactic de profil (biologie, geografie)dirigintelemass ‐ mediapărinţiiorganizaţiile civilealtcineva
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =
110
74
11 3 6 7 9
0
50
100
În opinia dvs., în prezent cine se ocupă cel mai mult de tematica educaţiei ecologice?
cadrul didactic de profil (biologie, geografie)dirigintelemass ‐ mediapărinţiiorganizaţiile civilealtcineva
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
Ierarhizați următoarele metode de EDUCAŢIE ECOLOGICĂ în funcție de frecvența cu care le folosiți, respectiv eficiența acestora.
(o medodă poate avea doar o valoare 1 –
cel mai bun/folosit).
Metode Ierarhie folosire Ierarhie eficiență
a. Explicare 1 3
b. Expunere 5 13
c. Discuții interactive 2 1
d. Debate (argumentări pro-contra) 6 8
e. Expunere elevi 7 10
f. Demonstrații 3 2
g. Munca în grup 4 5
h. Muncă în perechi 10 9
i. Muncă individuală 11 11
j. Proiect 9 7
k. Jocuri, simulări 8 6
l. Experiment 12 4
m. Pedagogie dramatică 13 12
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 172
2323
1432
94
227
427
713
8
0 10 20 30 40
Care sunt materialele auxiliare deficitare, sau care vă lipsesc pentru derularea cu succes a activităţilor de
educaţie ecologică?
instrumente pentru activităţi practice
echipamente pentru experimenteresurse financiare
alt răspunstimp, ore speciale
caiete individualemanuale, cărţi de specialitate, enciclopedii
aparatura ITsofturi educaţionale
materiale audio‐videomateriale didactice/ pachete educative
instrumente vizualepliante, afişe
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
26 17 33 62 55 55 18 228
73 82 66 37 44 44 81 77 91
0% 50% 100%
nu
da
Folosiţi următoarele instrumente de lucru?
cărţi de specialitate
instrumente vizuale
manuale
înregistrări audio
programe informatice
pachete educative
internet
pliante, afişe
alte instrumente de lucru
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
31 25 50 4 8 5 25 153
25 27 11 13 14 13 28 27 1
7 22 3 7 17 19 18 15 4
10 8 2 13 5 7 10 20 2
26 17 33 62 55 55 1822 84
0% 20% 40% 60% 80% 100%
săptamănal
lunar
semestrial
mai rar
nu foloseşte
Cât de des folosiţi următoarele instrumente?
cărţi de specialitate
instrumente vizuale
manuale
înregistrări audio
programe informatice
pachete educative
internet
pliante, afişe
alte instrumente de lucru
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 99
3
10
43
24
10 9
0
10
20
30
40
50
Cât de des aţi participat în ultimii 3 ani la activităţi de educaţie ecologică în aer liber?
săptămânal
lunar
semestrial
anual
niciodată
alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 168
Cine a fost organizatorul activităţilor de educaţie ecologică organizată în aer liber?
15%6%
79%
Instituţia de învăţământ
Asociaţii, instituţii, voluntari
În parteneriat
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 185
12710
3069
4116
0 20 40 60 80
Perioada de desfăşurare a activităţilor de educaţie ecologică organizată în aer liber...
Perioadă nespecificată2010
20092008
20072006
Anual
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 165
Numărul elevilor implicaţi în activităţi de educaţie ecologică organizată în aer liber...
44%
9%11%
36%
sub 20
21‐50
51‐100
peste 100
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 192
30,2%
10,9%
18,8%
5,2%4,2%
6,8%
6,3%
8,9%
3,1%5,7%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
Vă rugăm să ne daţi câteva exemple de activităţi de educaţie ecologică organizată în aer liber...
Colectare deşeurilorPlantare pomi şi floriExcursii şi activităţi tematiceAmenajare hrănitoare/ cuib pentru păsăriActivităţi demonstrative/ de conştientizareConfecţionare produse ecoConcursuri şi activităţi tematiceActivităţi de observare flora şi faunaExpuneriAlte activităţi
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
Aţi auzit de acţiunile organizate sub denumirea de "şcoala în natură (erdei
iskola)"?
63%
37% nu
da
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 68
În opinia dvs. acesată formă de învăţare din punct de vedere al elevilor este:
22%
78%foarte util
util
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 72
În opinia dvs. această formă de învăţare, din punctul de vedere al profesorilor este aplicabil cu anumite dificultăţi sau greu de aplicat pentru că...
7%
21%
10%7%7%
13%
18% 17%
lipsă materiale auxiliare specifice muncii de terenlipsă resurse financiaredificultăţi de deplasareorganizarea presupune multă atenţie şi responsabilitatelipsă timp, programa şcolară e foarte încărcatăaltelelipsă locaţie adecvatălipsă experienţă, pregătire
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 68
Dvs. aţi predat vreodată în sistem "şcoala în natură"?
21%
79%
da
nu
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
Aţi avea posibilitatea să organizaţi activităţi de tip şcoala în natură în
preajma şcolii dvs.?
59%
41% da
nu
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 71
Aţi avea posibilitatea să organizaţi activităţi de tip şcoala în natură în preajma şcolii dvs.?
Da, pentru că...
13
9
15
13
12
6
3
0 2 4 6 8 10 12 14 16
alt răspuns
existenţa unei curţi mari
apropierea unor parcuri
apropierea malul Someşului
apropierea unor rezervaţi i naturale, păduri
existenţa unei case de vacanţă în proprietate
locaţia ne permite
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 39
Aţi avea posibilitatea să organizaţi de tip şcoala în natură în preajma şcolii dvs.?
Nu, pentru că ...
32
34
55
17
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
alt răspunslipsă materiale
lipsă mijloc de transportlipsă calificare/ experienţă
l ipsă timplipsă resurse financiare
lipsa unui spaţiu adecvat în apropiere
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
Ce tip de organizare aţi prefera din următoarele?
10% 6%
84%
şcoala în natură organizată cu resurse proprii
şcoala în natură cu servicii furnizate de o instituţie acreditată
nu pot aprecia
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 89
Dvs. aţi duce grupuri de elevi la activităţi organizate de un furnizor acreditat?
Da, pentru că ...
8
6
7
7
10
7
19
25
0 5 10 15 20 25 30
alt răspuns
mi se pare o metodă utilă, importantă
ar f i beneficul copilului, copii ar f i interesaţi
organizare mai bună, impact mai mare
dotare mai bună, material didactic specif ic, adaptat
pentru a mă putea perfecţiona la rândul meu
programe, activităţi interesante în natură
sunt specialişti în domeniu
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N
= 99
154648
5
0 20 40 60
În opinia dvs. pentru ce durată ar fi nevoie să se organizeze aceste activităţi?
alt răspuns
tabere de vară
mai multe zile
o zi
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
În activităţile organizate în aer liber aţi solicitat sprijinul altor specialişti?
37% 31%
26%
2%4% totdeaunade cele mai multe ori darardelocalt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 34
În activităţile în aer liber aţi solicitat sprijinul altor specialişti? Da, pentru că ...
9%
55%
15%
21%
deţin experienţă şi informaţii specificedeţin instrumente specificeam apelat la diverşi specialiştialt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 38
În activităţile în aer liber aţi solicitat sprijinul altor specialişti? Nu, pentru că ...
24%
44%
16%
16%
m‐am descurcat singurnu am organizat activitati in aer libernu cunosc specialisti alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 95
1718
144
1813
74
0 5 10 15 20
La ce tip specialişti aţi apela pe viitor?
depinde de activitatea organizată
silvicultori
ecologişti
alt răspuns
hidrologi
ornitologi
specialişti în protecţia mediului
biologi, botanişti
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 75
20
36
27
9 10
0
10
20
30
Ce greutăţi întâmpinaţi în munca cu specialişti?
nu ştiu la cine aş putea apela
nu participă cu plăcere la activităţi
folosesc limbaj prea sofisticat
greutăţi financiare
nu am întâmpinat greutăţi
alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 99
Dvs. cât de des aţi participat la activităţi de protejare a mediului împreună cu elevii (de exemplu amenjare cuiburi pentru păsări,
salvare broaşte, curăţare râuri, etc)?
37%
20%15%
21%1% 6%
lunar
de mai multe ori pe an
o dată pe an
mai rar
nu am participat deloc
alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 142
1223
202222
2914
0 10 20 30
Dvs. cât de des aţi participat la activităţile de protejare a mediului împreună cu elevii (de ex. amenajare cuiburi pentru păsări, salvare
broaşte, curăţare râuri, etc)? La ce tip de activităţi de protecţia mediului aţi luat parte?
alte activităţi
concursuri şi activităţi tematice
plantare şi întreţinere plante, pomi
amenajare cuib şi hrănitoare pentru păsări
igienizare prac, curte
ecologizarea malul râurilor, lacurilor
adunarea selectivă a deşeurilor
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 99
Cât de des organizaţi acţiuni cu scop aplicativ al educaţiei ecologice în ariile protejate?
2%
55%
4%1%12%
26%
săptămânal
lunar
semestrial
mai rar
niciodată
alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 49
76
913
410
0 5 10 15
Cauza dificultăţilor de a organiza acţiuni cu scop aplicativ în educaţia ecologică în arii protejate...
nu cunosc arii naturale protejate în judeţ
dificultăţi în deplasare
nu am organizat astfel de activităţi
lipsă timp şi ocazie
lipsă resurse financiare
nu sunt în apropiere arii protejate
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 100
Cât de des aţi participat la activităţi de formare în educaţie ecologică în ultimii 5 ani?
21%64%
5%10% nu am participat
o dată
cel puţin de 3 ori
cel puţin de 5 ori
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 34
În anul precedent cât de des aţi aplicat cele învăţate la curs?
41%
32%3%9%
15%
săptămânal
lunar
semestrial
mai rar
alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 115
1415
109
815
466
420
0 5 10 15 20
Vă rugăm să ne enumeraţi cel puţin 3 metode/ învăţăminte pe care le‐aţi însuşit la curs:
Alte metodeMuncă în grupDemonstraţieDiscuţii, dezbateriExpunereExplicareExperiment, observareActivităţi ecologiceExerciţii practice, aplicabilePedagogie dramaticăMetode de proiecteJocuri, simulări
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
=145
2523
14
8
15
7
13
25
15
0
5
10
15
20
25
Vă rugăm să ne împărtăşiţi 3 experienţe pozitive din educaţia ecologică, pe care le‐aţi recomanda şi altor colegi.
Excursii, drumeţii
Conştientizare, creşterea ineteresul elevilorpentru problemele mediuluiActivităţi de ecologizare
Atmosfera degajată
Concursuri, prezentări tematice
Şcoală în natură, tabere ecologice
Activităţi ecologice
Nu am astfel de experienţe
Alte experienţe
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 66
Ce tip de curs consideraţi că ar fi necesar pentru dezvoltarea profesională în domeniul
educaţiei ecologice?
11%
11%
25%
53%
metodică teorie
teorie şi practică alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 178
24
5
678
910
1011
1314
2729
0 10 20 30
În ce ramuri/ tematici v‐aţi perfecţiona în domeniul educaţiei ecologice? Vă rugăm să enumeraţi cel puţin 3 domenii/ tematici:
Identificare/ ocrotire plante şi animale
Colectarea şi reciclarea deşeurilor
Arii naturale protejate
Protecţia pădurilor
Economisire resurse/ energie regenerabilă
Probleme de poluare
Aplicaţii practice/ metodologii
Scoala în natură
Biodiversitate
Amenajare/ extindere spaţii verzi
Jocuri, pachete educative
Analize de laborator (calitatea apei, aerului, solului)
Protecţia apelor
Alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 124
26 24
71
30
50
100
Ca tip de organizare, ce curs aţi prefera?
conferinţă/ workshopvizită de studiupractică de terenaltceva
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 99
4
24
59
13
20
10
20
30
40
50
60
Pe ce durată aţi prefera să se desfăşoare cursurile?
câteva ore
o zi
2 ‐ 3 zile
o săptămână
altceva
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 79
Ce alte aşteptări aveţi de la un curs pe tema educaţiei ecologice?
3
10
13
5
10
7
7
16
8
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Acţiuni de sensibil izare, conştientizare
Exemple, metode şi activităţi practice
Metode de educaţie ecologică
Cunoştinţe teoretice
Materiale informative, pachete educative
Informaţi i noi
Să fie util
Aplicabilitate practică
Alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Perfecţionare
N
= 99
Care a fost motivaţia dvs. pentru care aţi decis să vă ocupaţi de tematica educaţiei ecologice?
37
11
20
18
21
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Starea mediului, necesitatea protecţieimediului
Pentru perfecţionare profesională
Natura profesiei e de aşa fel
Dragostea faţă de natură
Pentru a putea educa elevii
Alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
100
81 11
43 49
79 13
63 29
73 19
49 43
0 20 40 60 80 100
donaţie
muncă voluntară
înfinţare funda ţie/ asocia ţie
proiect de finanţare
spri jin de la autori tăţi
spri jin de la părinţi
În trecut aţi beneficiat de ... ?
nu da
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
100
47 51
63 35
30 68
63 34
71 27
69 29
0 50 100
dona ţie
muncă voluntară
înfinţare funda ţie/ asocia ţie
proiect de finanţare
spri jin de l a autori tăţi
spri jin de l a părinţi
Pe viitor aţi solicita ... ?
da nu
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
100
20 78
21 77
14 84
59 40
24 74
21 77
0 20 40 60 80 100
dona ţie
muncă voluntară
înfinţare funda ţie/ asocia ţie
proiect de finanţare
spri jin de la autori tăţi
spri jin de la părinţi
Aţi solicita sprijin extern pentru accesarea pe viitor a ... ?
da nu
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
60
De ce tip de sprijin aţi avea nevoie pentru a avea succes în proiecte?
23%
22%3%
52%
elaborare proiect
implementare proiect
elaborare şi implementare proiecte
alt răspuns
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
99
Direcţiunea (factorii decizionali) vă sprijină activităţile de educaţie ecologică?
33%
1%3%
63%
totdeauna
de cele mai multe ori da
de cele mai multe ori nu
niciodată
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
100
Care este percepţia celorlalte cadre didactice din şcoală/ instituţie,
cu privire la educaţia ecologică?
3%2%1%
19%
75%
cei mai mulţi o sprijină
un cerc restrâns o sprijină
sunt indiferenţi
un cerc restrâns este împotrivă
cei mai mulţi sunt împotrivă
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
99
Cum se raportează elevii la tematica educaţiei ecologice?
82%
1%3% 1%
13% cei mai mulţi o sprijină
un cerc restrâns o sprijină
sunt indiferenţi
un cerc restrâns este împotrivă
cei mai mulţi sunt împotrivă
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Motivaţie şi probleme instituţionale N =
98
Cum se raportează părinţii la tematica educaţiei ecologice?
34%
50%
2%14%cei mai mulţi o sprijină
un cerc restrâns o sprijină
sunt indiferenţi
un cerc restrâns este împotrivă
cei mai mulţi sunt împotrivă
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Întrebări de identificare
N
= 100
Sexul respondentului:
85%
15%feminin
masculin
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Întrebări de identificare
N
= 100
Vârstă:
36%
22%20%
22%
30 ani şi sub
31 ‐ 40 ani
41 ‐ 50 ani
51 ani şi peste
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Întrebări de identificare
N
= 100
Nivel de şcolarizare:
74%
11%9%5%
1% colegiu
facultate
liceu pedagogic
postuniversitar
gimnaziu
STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Quality
ManagementC. No.427408 QM08
Întrebări de identificare
N
= 100
Locaţia şcolii
20% 61%
9%10%
Satu Mare
Carei
Tăşnad
Negreşti Oaş Tip cadru didcatic
20%
10%11%
59%
profesor biologie, geografie
educator
învăţător
alt tip de specializare (diriginte)
ANEXA 1 PLAN ANUAL DE ACTIVITATE
Propus de APM SATU MARE pentru asigurarea funcţionalităţii complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context
transfrontalier, pentru perioada 2010 - 2015
Întocmit de Elisabeta BEKESSY - Agenţia de Protecţie a Mediului - Satu Mare
Nr. crt.
Denumirea activităţii
Frecvenţa : -zilnic ;
-săptămânal ; -lunar ;
-trimestrial ; -permanent; -la solicitare;
Observaţii (Justificarea necesităţii, detalii legate de activităţi, etc.)
ACTIVITATE DE MANAGEMENT
1.
Asigurarea utilizării eficiente a complexului printr-o, planificare, organizare şi implementare corespunzătoare atât a activităţilor prevăzute în planul de activitate cât şi a altor activităţi iniţiate de APM respectiv colaboratori (instituţii de învăţământ, ONG-uri de mediu, APL, instituţii publice etc.) pe parcursul anului.
Permanent
Activitatea va fi coordonată de un funcţionar public de specialitate din cadrul APM, desemnat prin decizie de conducătorul instituţiei, care în calitate de responsabil de activităţile desfăşurate în cadrul complexului va duce la îndeplinire obiectivele complexului cu respectarea prevederilor art.4.2 şi 4.3 al acordului de parteneriat nr.5858 din 13.02.2007 încheiat între Primăria municipiului Satu Mare şi APM Satu Mare: “Art.4.2. Să administreze cu maximă diligenţă Complexul de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, efectuând plata utilităţilor.” “Art.4.3. Să asigure funcţionarea şi întreţinerea infrastructurii finanţate pentru cel puţin 10 ani după data finalizării proiectului, aşa cum prevede Ghidul solicitantului phare CBC RO-Ucraina punctual 2.2.1.” Programul de lucru propus la complex : 4 ore/zi
2. Asigurarea activităţii de monitorizare a calităţii aerului în zonele de frontieră cu Ucraina şi
Permanent Activitatea va fi coordonată de un funcţionar public de specialitate din cadrul APM, desemnat prin decizie de conducătorul instituţiei, care în calitate de responsabil de activitatea de monitorizare şi
Ungaria printr-o planificare, organizare şi desfăşurare, conform cerinţelor în domeniu, a activităţilor specifice, prin reţelele înfiinţate în cadrul complexului şi prin folosirea dotărilor achiziţionate (senzori montaţi la trecerea de frontieră cu Ucraina , spectrometru cu raze X )
biomonitorizare a calităţii aerului în zonele de graniţă va asigura funcţionarea eficientă a laboratorului din complex dotat conform cerinţelor activităţilor specifice şi a reţelelor de monitorizare şi biomonitorizare . Programul de lucru propus la complex : 4 ore/zi
3.
Utilizarea eficientă a resurselor materiale şi financiare alocate pentru funcţionarea complexului şi accesare de programe de finanţare în vederea asigurării sustenabilităţii activităţilor complexului .
permanent
Bugetul necesar funcţionării în condiţii optime a complexului va fi asigurat de ordonatorul principal de credite. Prin comp.de specialitate (RPCPP)din cadrul APM în parteneriat cu ONG-urile de mediu , a APL şi a instituţiilor de învăţământ, vor fi accesate programe de finanţare pentru asigurarea continuităţii activităţilor complexului
EDUCAŢIE ECOLOGICĂ
1.
Activităţi ecologice desfăşurate de Cercul “ECOPRIETENI” – în scopul implicării tinerei generaţii cu sprijinul specialiştilor în iniţierea activităţilor ecologice care răspund aşteptărilor comunităţii şi promovarea acestora pe plan judeţean prin membrii cercului;
săptămânal
În anul 2007 din iniţiativa APM s-a înfiinţat cercul “ECOPRIETENI” la care s-au înscris 45 de elevi între 14-18 ani care cu ocazia întâlnirilor săptămânale, împreună cu specialişti dezbat problemele de mediu şi iniţiază activităţi care să contribuie la protecţia mediului respective la rezolvarea problemelor de mediu. Membrii cercului se întâlnesc în sala de curs din cadrul complexului în fiecare zi de miercuri între orele 14,00-16,00.
2.
Programul de educaţie ecologică “Viaţă pentru mediu-viaţă pentru om”- concurs internaţional lansat începând din anul 2005 la începutul fiecărui an de învăţământ. Etapele concursului: - Etapa zonală: - Etapa judeţeană
zilnic
Program iniţiat de APM Satu Mare în colaborare cu ISJ Satu Mare în anul 2005/2006 pe plan judeţean,iar în 2006/2007 la nivelul regiunii 6NV iar în 2007/2008 respectiv 2008/2009 pe plan internaţional Obiectivele programului: -promovarea simţului civic al locuitorilor prin intermediul tinerilor; -îmbunătăţirea stării de curăţenie din municipii si localităţile judeţului; -încurajarea spiritului competiţional al elevilor din şcolile sătmărene; Rezultate: -activează în cadrul programului 69 unităţi şcolare din judeţul Satu
- Etapa internaţională Mare care, după un program stabilit desfăşoară activităţi de pregătire pentru fazele concursului. Activităţile specifice programului (în domeniile : protecţia calităţii apei, aerului, biodiversitate şi gestiunea deşeurilor) se desfăşoară zilnic cu ocazia orelor opţionale de educaţie ecologică –conform graficului stabilit cu cele 69 instituţii de învăţământ implicate în program
3.
Programul de educaţie ecologică pentru preşcolari “Ne jucăm şi reciclăm”- lansat în fiecare an şcolar începând din anul 2008, pentru asigurarea unui management integral al deşeurilor prin creşterea nivelului de informare, conştientizare şi educare a preşcolarilor în spiritul colectării selective a deşeurilor periculoase menajere (baterii portabile uzate) provenite în special din jucării, în scopul adoptării unei atitudini ce vizează dezvoltarea durabilă
zilnic
Program lansat de APM în anul 2008. Participă la program un număr de 36 de unităţi preşcolare din judeţul Satu Mare, din care 16 în mediul urban şi 20 în mediul rural. Rezultate: - s-au colectat 667 kg de baterii uzate din care: GPP Beltiug cu 53 kg de baterii uzate colectate de 59 preşcolari, GPN Cehal cu 14 kg colectate de 32 preşcolari, GPP nr.6 Satu Mare cu 50 kg de la 120 preşcolari, GPN Păuleşti cu 7 kg de 18 preşcolari, GPP Guliver Satu Mare cu 70 kg de la 220 preşcolari şi GPN cu 13 kg de la 51 preşcolari. Activităţile specifice programului se desfăşoară zilnic –conform graficului stabilit cu cele 36 instituţii de învăţământ implicate în program
4.
„ECO – ŞCOALA”- Program Internaţional de educaţie ecologică - organizat şi lansat de Centrul Carpato Danubian de Geoecologie Bucureşti cu Federaţia Internaţională de Educaţie pentru Mediu Belgia, din anul 2000, şi implementat la nivelul judeţului Satu Mare de APM Satu Mare şi ISJ Satu Mare. Exemple de activităţi: -acumulare de cunoştinţe teoretice cu ocazia orelor de ecologie susţinute de specialişti APM,
săptămânal şi la solicitare
La nivelul judeţului Satu Mare un număr de 12 instituţii de învăţământ au statut de ECO ŞCOALĂ care, prin directa coordonare a responsabilului regional desemnat de CCDG şi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul APM Satu Mare, se implică în organizare şi implementare de activităţi ecologice în contextul devizei fiecărui eveniment ecologic conform calendarului evenimentelor ecologice APM Satu Mare este prima instituţie publică care a primit în anul 2008 steagul verde din partea CCDG , prin urmare acordă o importanţă deosebită realizării obiectivelor programului la nivelul instituţiilor implicate prin organizare de activităţi comune în spiritul protecţiei mediului şi mobilizarea şcolilor şi grădiniţelor pentru a se înscrie în program. Activităţile în complex se desfăşoară cu respectarea graficului stabilit de organizatori.
SGA, Direcţia Silvică, etc. -aplicaţii practice: realizare de obiecte din materiale reciclabile şi expunerea lor în spaţiul destinat special pentru acest gen de activităţi; -concursuri pe teme ecologice de: eseuri, desen, poezii, pictat pe ou,etc; -concursuri de filme documentare pe teme de mediu;
5. Expoziţii judeţene, naţionale şi internaţionale cu caracter ecologic
lunar şi la solicitare
Instituţiile de învăţământ, ONG-urile de mediu , APL, instituţiile publice precum şi partenerii de peste hotare, în urma acţiunilor commune, îşi manifestă frecvent dorinţa expunerii lucrărilor realizate în domeniul protecţiei mediului, cu ocazia diferitelor evenimente (ziua oraşelor şi comunelor, festivităţi, simpozonuri, mese rotunde etc. ) Numeroase solicitări sosesc din partea aplicanţilor de proiecte cu finanţare europeană. Lunar şi ori de câte ori situaţia o impune vor fi organizate expoziţii tematice cu precădere în domeniul protecţiei mediului
INFORMARE CONŞTIENTIZARE
1. Întâlniri de lucru cu ONG-urile de mediu, în scopul stabilirii unor activităţi comune
lunar şi la solicitare
La nivelul judeţului Satu Mare îşi desfăşoară activitatea în mod activ 16 ONG-uri de mediu, cu care APM Satu Mare are o colaborare fructuoasă. În vederea desfăşurării unor activităţi comune eficiente, se impune necesitatea unei continue colaborări. În acest sens, pe diverse tematici de mediu, se desfăşoară lunar şi ori de câte ori situaţia o impune, întâlniri de lucru între reprezentanţii ONG-urilor de mediu, APM, Garda de Mediu, APL, instituţii publice, etc.
2.
Facilitarea comunicării şi colaborării între organizaţiile neguvernamentale, autorităţi publice, mass-media, specialişti, industrie, oameni de afaceri şi
lunar şi la solicitare
Cu ocazia fiecărui eveniment ecologic are loc cel puţin o manifestare care necesită un spaţiu adecvat dialogului între participanţi. Sala festivă cu dotarea aferentă, oferă condiţii optime desfăşurării acestui gen de activităţi. Lunar şi la solicitare vor fi organizate manifestaţii care să contribuie
publicul larg, în vederea rezolvării problemelor existente cu ocazia manifestaţiilor de mediu: conferinţe, seminarii, mese rotunde, diverse prezentări cu caracter local, naţional şi internaţional
la informarea şi conşientizarea publicului.
3. Întâlniri de lucru a Gărzii de Mediu, APM şi agenţii ecologi voluntari
lunar
Pentru eficientizarea activităţii agenţilor ecologi voluntari, se impune necesitatea întâlnirilor lunare în vederea evaluării activităţilor desfăşurate şi planificarea activităţilkor viitoare cu consultarea agenţilor ecologi voluntari.
4. Campanii de informare şi conştientizare a publicului
lunar şi la solicitare Accesul
5. Dezbateri publice ori de câte ori
situaţia o impune
În funcţie de problemele cu care se confruntă comunitatea, vor fi organizate dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor autorităţilor abilitate în rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni
6. Ziua porţilor deschise anual
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, cetăţenii au posibilitatea cunoaşterii activităţilor desfăşurate în complex cu ocazia zilei porţilor deschise, ocazie cu care vor fi organizate activităţi specifice acestui scop: prezentări, expoziţii, editări de publicaţii: afişe, pliante.
7. Activitatea cu publicul zilnic
Pentru a asigura accesul publicului la informaţii atât publice cât şi de mediu, zilnic 4 ore, cetăţenii au posibilitatea de a vizita sediul complexului, unde specialiştii APM vor asigura consultanţa de specialitate solicitată
8. Actualizarea site-ului complexului pentru informarea publicului
permanent Site-ul complexului este o altă modalitate de informare a publicului prin urmare specialiştii APM vor actualiza periodic acest site cu cele mai noi informaţii de mediu
CURSURI DE PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ, TWININGURI, TAJEXURI
1.
Cursuri de perfecţionare profesională a persoanelor desemnate ca responsabili de mediu la nivelul APL.
trimestrial şi la solicitare
Pentru a răspunde cerinţelor legii protecţiei mediului privind necesitatea existenţei la nivelul fiecărei APL a unui responsabil de mediu, vor fi organizate, cursuri de perfecţionare profesională, cu implicarea specialiştilor în 4 domenii majore de interes: reglementare, biodiversitate, protecţia calităţii factorilor de mediu şi gestiunea deşeurilor
2.
Cursuri de perfecţionare profesională pentru funcţionarii publici din cadrul instituţiilor publice de mediu, conform cerinţelor legii privind statutul funcţionarului public.
trimestrial
Pentru asigurarea unor specialişti de calitate la nivelul instituţiilor publice de mediu, conform Legii funcţionarului public, fiecare funţionar public va participa la cursuri de perfecţionare profesională, care pot fi desfăşurate în condiţii optime în sălile de curs din cadrul complexului. Sunt diverse solicitări în acest sens cu ocazia implementării unor proiecte cu finanţare europeană, în special de către ONG-uri de mediu.
3. Twininguri şi tajexuri iniţiate de MMP, ANPM cu sprijinul ARPM-urilor şi a APM-urilor locale
la solicitare
La nivelul judeţului Satu Mare în puţine cazuri s-au organizat twininguri şi tajexuri din lipsă de locaţie corespunzătoare. Complexul de educaţie ecologică asigură nu numai o locaţie potrivită dar, prin complex facilităm cunoaşterea de către participanţii naţionali şi internaţionali şi a acestei zone ,,izolate,, a ţării.
4.
Cursuri de perfecţionare profesională pentru cadrele didactice din instituţiile de învăţământ
la solicitare
În vederea educării în spirit ecologic a tinerei generaţii este necesară o contiună perfecţionare a cadrelor didactice, lucru care se poate realiza în cadrul complexului cu sprijinul specialiştilor de mediu atât din cadrul instituţiilor cât şi din cadrul ONG-urilor de mediu. Multe ONG-uri de mediu au şi vor avea în curs de implementare numeroase proiecte cu finanţare europeană care au ca obiectiv perfecţionarea profesională a cadrelor didactice
5.
Solicitări de sponsorizari si finantari interne si internationale necesare bunei desfasurari a activitatii complexului, în acest sens se vor elabora propuneri de proiecte în vederea accesării fondurilor europene
la solicitare În funcţie de programele de finanţare operative, potenţialii beneficiari cu sprijinul APM, ONG-uri de mediu, a firmelor de consultanţă vor elabora propuneri de proiecte pentru accesarea fondurilor europene.
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎMPREUNĂ CU ALTE ORGANIZAŢII, ÎN SPECIAL DE MEDIU
1.
Stabilirea şi dezvoltarea legăturilor cu alte organizaţii şi organisme guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale.
permanent In scopul promovării protecţiei mediului înconjurător şi a conlucrării pentru ameliorarea continuă a metodelor şi tehnicilor de protecţie a mediului
2. Infiinţarea unor structuri de realizarea a schimbului de informaţii şi experienţă.
permanent In vederea perfecţionării continue şi a desfăşurării de programe teoretice şi practice
3.
Întâlniri de lucru individuale ale ONG-urilor de mediu, în scopul planificării, organizării şi implementării activităţilor de mediu
lunar fiecare ONG
Majoritatea ONG-urilor de mediu nu dispun de sedii . Sălile de curs din complex au toate dotările necesare pentru ca ONG-urile de mediu, după un program stabilit, să se întâlneasă şi să desfăşoare activităţi în beneficiul mediului, după cum urmează: -elaborare şi tipărire publicaţii cu scop de cunoaştere şi/sau aprofundare a unor domenii de vârf ale ştiinţei şi tehnologiei; -organizarea de prelegeri, mese rotunde, expuneri, expoziţii, interviuri la posturile locale şi naţionale de radio şi televiziune, filme documentare, video-clipuri, schimburi de experienţă, etc.;
-organizarea unor programe de petrecere a timpului liber în natură -popularizarea şi protecţia valorilor culturale şi istorice -organizarea şi coordonarea de programe de protecţia mediului şi de conservare a biodiversităţii; -cercetare ştiinţifică; -organizarea de activităţi turistice, manifestări ştiinţifice, conferinţe, expoziţii, în contextul calendarului ecologic; -editarea de publicaţii; -popularizarea ştiinţelor naturale, educaţie ştiinţifică; -dezvoltare comunitară; -promovarea alinierii la normele şi standardele europene;
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU IMPLICAREA PERSOANELOR JURIDICE
1.
Promovarea tehnologiilor alternative prin facilitarea întâlnirilor între reprezentanţii agenţilor economici din judeţul Satu Mare cu probleme de mediu majore, şi firme de succes pe plan internaţional
trimestrial şi la solicitare
Numeroase firme străine cu experineţă în promovarea tehnologiilor alternative, prin adrese oficiale, îşi oferă serviciile pentru a sprijinii agenţii economici cu probleme de mediu. APM prin personalul de specialitate răspunde acestor solicitări prin activităţi de informare a potenţialilor beneficiari şi organizarea întâlnirilor, cu ocazia diverselor evenimente de mediu sau la solicitare
2. Întâlniri de lucru a specialiştilor APM şi Garda de Mediu cu reprezentanţii societăţilor
lunar În domeniul colectării selective a deşeurilor reciclabile aceste activităţi vor avea ca rezultat formarea unei mentalitati general pozitive si active de protejare a resurselor existente, de integrare
autorizate pe colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, în vederea planificării, organizării şi implementării activităţilor de conştientizare a populaţiei în acest domeniu de interes
armonioasa a activitatilor umane in echilibrul planetei, de protectie precum si de refacere a ceea ce s-a distrus deja. În acest scop se vor elabora materiale informative audio-video proprii: reviste, brosuri, pliante, ziare, carti, casete video-audio pentru susţinerea activităţii.
3. Consfătuiri de lucru cu firmele de proiectare
trimestrial
În sprijinul potenţialilor beneficiari ai proiectelor de finanţare europeană, se impune necesitatea informării firmelor de proiectare cu privire la programele de finanţare operative şi a cerinţelor, din punct de vedere al protecţiei mediului stipulate în ghidurile de finanţare. În acest scop se vor organiza trimestrial consfături de lucru.
MONITORIZAREA ŞI BIOMONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUI ÎN ZONELE DE GRANIŢĂ
1.
Verificarea functionării corespunzătoare a conexiunii modem prin care se transmit datele de la punctul de frontieră Halmeu, punctul de transmitere a datelor provenite de la sistemul de senzori în vederea avertizării în timp util a eventualelor evenimente, poluări accidentale
Săptămânal sau ori de cate ori este
nevoie
În momentul în care se întrerupe conexiunea de la punctul de colectare date, imediat este necesară deplasarea la faţa locului în vederea repornirii transmisiei de date.
2 Calibrare echipamente de monitorizare, la fata locului cu butelii de calibrare
lunar Este necesară pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare şi corectă a echipementelor, verificate prin calibrări cu periodicitate lunară, indicată de furnizori.
3.
Din luna aprilie, după începerea perioadei de vegetaţie, prelevarea de probe (frunze) de pe marginea drumului în vedere determinării depunerilor de pe suprafaţa acestora . se urmăreşte în mod special concentraţia de metale grele depusă după o anumită perioadă de timp.
Bilunar
După stabilirea traseului exact care va inconjura graniţa României cu Ungaria şi Ucraina , se stabileşte exact locul prelevării . Recoltarea frunzelor şi transportul acestora la laborator se va efectua în vederea determinării cantităţii de praf deupăsă pe o suprafaţă determinată şi va avea loc determinarea la faţa locului cu aparatura specifică (spectrometru cu raze X, XRF) a unei game largi de metale care sunt depuse pe suprafaţa frunzelor.
4.
Activitate de popularizare a ştiinţelor chimie şi biologie în rândul elevilor, cu echipamentul aflat la centrul de educaţie, prin prezentarea unor analize din apă şi sol.
Săptămânal
Activitatea are ca scop deschiderea orinzontului de cunoaştere şi de interes al elevilor, în special din ciclul gimnazial, prin implicarea lor directă în analiza factorilor de mediu, accentuând importanţa acestor ştiinţe. Prin ilustararea materiilor teoretice cu analize practice, dorim să creştem o nouă generaţie interesată de adevărata valoare a ştiinţei.
ALTE ACTIVITĂŢI
la solicitare
Primăria municipiului Satu Mare în calitate de aplicant în proiectul prin care s-a realizat obiectivul , conform acordului de parteneriat poate solicita oricând desfăşurarea în complex a unor activităţi iniţiate de Primăria Satu Mare. La solicitare, de comun acord, se pot desfăşura şi alte activităţi iniţiate de colaboratori.
www.huro-cbc.eu; www.hungary-romania-cbc.eu
Conţinutul acestui Raport de Cercetare nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială
a Uniunii Europene
Top Related