Piaţa merelor proaspete în România Studiu de confirmare a pieţei -ţintă
Februarie 2009
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 2
CUPRINS
OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3
REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 4
Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 4
Tendinţe în domeniul comerţului internaţional ..................................................................................................... 6
Acces la piaţa de desfacere ................................................................................................................................... 9
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR.................................................... 10
Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................10
Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor .....................................................................................................11
Cerinţe faţă de produs şi preferinţe .....................................................................................................................12
Dimensiuni .......................................................................................................................................................12
Ambalaj ............................................................................................................................................................12
Logotip/brand ..................................................................................................................................................12
Cerinţe de calitate ............................................................................................................................................12
Soiuri şi tendinţe...............................................................................................................................................13
Principalii concurenţi............................................................................................................................................13
Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări .........................................................................14
LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 15
ANEXA 1: STRUCTURA PE SOIURI A PRODUCŢIEI MONDIALE DE MERE ........................ 16
ANEXA 2: TARIFELE VAMALE UE-27 LA MERE PROASPETE ............................................... 17
TABELE ŞI DIAGRAME
FIGURA 1: PONDEREA PRODUCERII PENTRU CONSUM ÎN STARE PROASPĂTĂ ........................................................... 5 FIGURA 2: EVOLUŢIA RECOLTEI DE MERE ÎN ROMÂNIA ...................................................................................................... 5 FIGURA 3: EVOLUŢIA STRUCTURII IMPORTURILOR DE MERE ÎN ROMÂNIA ................................................................ 8 FIGURA 4: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DE MERE ÎN ROMÂNIA ............................................................................. 8 FIGURA 5: EVOLUŢIA PREŢURILOR MEDII DE IMPORT ÎN ROMÂNIA ............................................................................10
TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE MERE (MII TONE) ................................................................................. 4 TABELUL 2: PRINCIPALII EXPORTATORI DE MERE (MII TONE) ........................................................................................ 6 TABELUL 3: PRINCIPALII IMPORTATORI DE MERE (MII TONE) ........................................................................................ 6 TABELUL 4: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE MERE ÎN ROMÂNIA ....................................................................................... 7 TABELUL 5: TOP RETAIL 2008 ÎN ROMÂNIA ...........................................................................................................................13
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 3
OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI
România este un important producător european de mere, producând în ultimii ani 500-550 mii tone (cu
circa 20% mai mult decât în Republica Moldova). Aceasta plasează România pe locul 7 în Uniunea
Europeană şi locul 26 în lume. Totuşi, România este un importator net de mere în stare proaspătă,
importând anual circa 40 mii tone. În prezent disponibilitatea de mere pe cap de locuitor este mai mică
decât media pe UE-27. Se estimează că continuarea creşterii veniturilor populaţiei va duce la un consum
sporit de fructe în stare proaspătă, deci există potenţial pentru creşterea volumului exporturilor de mere
spre România.
Aderarea României la UE (1 ianuarie 2007) a influenţat semnificativ situaţia pe piaţa merelor de import.
Cel mai puternic a fost afectată poziţia concurenţială a Republicii Moldova: ca urmare a introducerii
sistemului de „preţ minim de import” ea nu mai este competitivă pe nişa tradiţională a merelor ieftine. Ca
rezultat Moldova a dispărut practic de pe piaţă, deşi deţinea cota de 30% în anul 2006. Polonia de
asemenea şi-a redus exporturile (cota de piaţă a scăzut de la 54% la doar 22%) ca rezultat a apariţiei în nişa
ei a merelor din Macedonia (în cadrul Procesului de Stabilizare şi Asociere, produselor din Macedonia nu li
se aplică sistemul de „preţ minim de import”). În acelaşi timp, merele din Italia îşi sporesc în permanenţă
cota pe piaţa română, ocupând în prezent circa 40%.
Cu toate acestea, dezvoltarea accelerată a pieţei moderne de comercializare cu amănuntul impune un
şir de condiţii noi faţă de sectorul agro-alimentar din România, inclusiv a produselor în stare proaspătă.
Faza incipientă de dezvoltate cooperativelor şi asociaţiilor de producători, de rând cu funcţionarea
deficientă a pieţelor en-gros împiedică marea majoritate a producătorilor din România să-şi comercializeze
produsele către reţele largi de desfacere.
Din cauza sistemului „preţului minim de import”, merele din Republica Moldova nu pot concura în nişa
lor tradiţională, cea a merelor ieftine, de calitate medie şi joasă. Cele mai bune oportunităţi pe piaţa
României se deschid în faţa producătorilor moldoveni ce pot concura cu exportatorii italieni pe segmentul
merelor de calitate pentru reţelele de supermarkete.
Problemele legate de aprovizionare, calitatea joasă şi concurenţa acută impusă de furnizorii din afara
regiunii (capabili să ofere produse de calitate uniformă la preţuri reduss) reprezintă bariere semnificative
pentru exportatorii din Moldova care depun eforturi pentru a penetra pe acest segment a pieţii.
Dezavantajele exportatorilor din Moldova frecvent menţionate sunt calibrarea, sortarea şi ambalarea
inadecvată. Pentru captarea segmentului de vârf pe piaţa din România furnizorii urmează să amelioreze
sortarea şi calibrarea şi să recurgă la tehnici moderne de ambalare. În perspectiva de durată, se impune
adoptarea unor strategii durabile. Având în vedere cerinţele sporite de calitate, tarifele UE, precum şi
sistemul preţului minim de intrare pe piaţă, accentul trebuie plasat pe satisfacerea standardelor de calitate
înaltă prin furnizarea de produse calibrate uniform, fără neajunsuri şi cu aspect şi ambalaj atrăgător.
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 4
REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE
TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII
Merele deţin a treia poziţie în rândul fructelor cu cea mai mare popularitate, fiind devansate de banane,
portocale şi struguri. În prezent producţia mondială de mere este de 2.6 ori mai mare faţă de anul 1960.
Între 1998 şi 2008 aceasta s-a majorat cu circa 25%, atingând un total de 64,6 milioane tone, cantitate
suficientă pentru a aproviziona fiecare locuitor al globului cu circa 9 kg de mere anual (FAOSTAT).
În ultimii zece ani suprafaţa livezilor de meri a înregistrat un declin de 21%, reducându-se de la 6,0
milioane ha în 1998 la doar 4,8 milioane ha în 2008. Creşterea volumului producţiei globale de mere a fost
determinată de îmbunătăţirea recoltelor anuale.
Merele sunt produse pe scară comercială în peste 100 de ţări din lume. Liderul incontestabil este China,
care în 2008 a produs 44% din volumul global de mere (în 2004 acest indicator a constituit 38%). Dinamica
pozitivă a sectorului de mere în China este în contrast cu stagnarea volumului de producere în alte ţări.
Astfel, recolta totală în grupul de ţări ce ocupă locurile 2-10 în topul mondial al producătorilor de mere a
oscilat în jurul a 20 milioane tone (20,7 milioane în 2004 şi 20,0 milioane în 2008).
Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de mere (mii tone)
Nr. Ţara 2004 2005 2006 2007 2008
1 China 23,681 24,016 26,065 27,507 28,500
2 SUA 4,735 4,408 4,568 4,237 4,102
3 Iran 2,178 2,661 2,660 2,660 2,660
4 Polonia 2,521 2,074 2,304 1,039 2,515
5 Italia 2,136 2,192 2,112 2,072 2,248
6 Franţa 2,203 1,856 1,705 1,800 2,079
7 India 1,521 1,739 1,755 2,001 1,930
8 Rusia 2,047 1,800 1,250 1,800 1,800
9 Chile 1,300 1,400 1,370 1,390 1,390
10 Turcia 2,100 2,570 2,002 2,266 1,300
11 Brazilia 980 850 863 1,093 1,094
12 Argentina 1,262 1,206 1,280 1,300 970
13 Germania 979 891 947 911 955
14 Japonia 754 818 831 850 875
15 Africa de Sud 765 680 639 650 725
Alte ţări 13,606 12,955 13,159 12,264 11,412
Total 62,775 62,123 63,516 63,844 64,555
Sursa: Calcule după FAOSTAT şi World Apple Review 2008
În prezent, circa o treime din volumul total de producere a merelor este supus procesării, iar restul este
consumat în stare proaspătă. Şi la acest indicator sunt diferenţe geografice: Italia şi Franţa procesează
industrial mai puţin de 15% din recoltă, pe când în Polonia, Ungaria şi Rusia sunt procesate peste 50% din
mere. Tendinţa mondială totuşi este creşterea ponderii producerii pentru piaţa proaspătă, datorită
preţurilor mai mari oferite producătorilor.
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 5
Figura 1: Ponderea producerii pentru consum în stare proaspătă
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Rusia
Ungaria
Polonia
Germania
SUA
China
Chile
Franţa
Italia
Sursa: World Apple and Pear Association (WAPA) şi FAS USDA
În România, evoluţia sectorului de producere a merelor este similară tendinţelor globale – stabilitate
relativă a volumurilor de producere însoţită de reducerea suprafeţelor livezilor. Astfel, deşi în ultimii 15 ani
suprafaţa totală a livezilor de meri s-a redus de la 81.5 mii ha la 60,5 mii ha, recolta globală a oscilat în jurul
nivelului de 525 mii tone. Aceasta plasează România pe locul 7 în Uniunea Europeană şi locul 26 în lume.
Ţinând cont de volumul de producere a sucurilor concentrate de mere (23-26 mii tone), se estimează că
circa 35% din recolta de mere este procesată, iar 65% este direcţionată pe piaţa în stare proaspătă.
Figura 2: Evoluţia recoltei de mere în România
683
505
1,097
363
660
315
490
1,098
611457
0
200
400
600
800
1000
1200
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
Sursa: Institutul Naţional de Statistică a României şi EUROSTAT
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 6
TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
O cantitate tot mai mare din producţia globală de mere ajunge pe piaţa internaţională. Astfel, în anul
2007 în comerţul internaţional au fost incluse 7,9 milioane tone (12,4% din producţia globală), ceea ce este
cu 23% mai mult decât în anul 2003 (6,1 milioane tone, sau 9,8% din producţia globală).
În aceiaşi perioadă, valoarea exporturilor de mere a crescut cu un ritm mai avansat (+45%), constituind
în 2007 aproape 5,6 miliarde dolari SUA. Preţul mediu mondial la care s-au efectuat operaţiunile de export
(condiţii FOB) a crescut de la 551 dolari/tonă în 2003 la 700 dolari/ tonă în 2007.
Ca şi în cazul producerii, cel mai mare exportator de mere este China (1 milion tone), urmată de Italia,
Chile, Franţa şi SUA. Republica Moldova ocupă locul 19 în topul exportatorilor (în 2003 – locul 12).
Tabelul 2: Principalii exportatori de mere (mii tone)
Nr. Reporter 2003 2004 2005 2006 2007 Ritm anual de
creştere
1 China 609 774 824 804 1,020 11%
2 Italia 714 545 732 718 785 5%
3 Chile 603 739 640 725 775 5%
4 Franţa 802 625 654 686 693 -2%
5 SUA 546 492 685 650 663 7%
6 Polonia 349 434 426 178 450 4%
7 Olanda 360 430 435 349 378 -1%
8 Belgia 342 337 355 291 342 -1%
9 Africa de Sud 326 305 263 268 334 -1%
10 Noua Zeelandă 359 393 345 293 322 -5%
11 Argentina 200 206 274 237 283 9%
12 Iran 109 121 132 227 250 26%
13 Germania 70 90 100 104 147 18%
14 Siria 59 62 68 131 125 25%
15 Brazilia 76 153 99 57 112 -2%
16 Spania 74 105 107 135 96 8%
17 Macedonia 26 27 42 65 89 40%
18 Austria 66 50 69 88 85 11%
19 Moldova 124 135 136 87 78 -13%
20 Serbia 12 37 74 n/a Alte ţări 356 433 652 802 827 n/a
Total 6,168 6,455 7,052 6,934 7,930 6% Sursa: UN Comtrade
Principalii importatori de mere sunt ţările dezvoltate din Europa, America de Nord şi Asia. În anul 2006
Rusia a devenit cel mai mare importator de mere, devansând Germania. Pe lângă Rusia, ritmuri înalte de
creştere a importurilor (>10% anual) au demonstrat Cehia, Belarus, Algeria şi Emiratele Arabe Unite.
Tabelul 3: Principalii importatori de mere (mii tone)
Nr. Reporter 2003 2004 2005 2006 2007 Ritm anual de
creştere
1 Rusia 608 705 724 813 931 10%
2 Germania 813 736 846 787 669 -3%
3 Marea Britanie 475 525 522 531 523 2%
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 7
Nr. Reporter 2003 2004 2005 2006 2007 Ritm anual de
creştere
4 Olanda 369 311 366 368 358 1%
5 Spania 263 255 246 201 259 -3%
6 Belgia 249 222 225 214 228 -2%
7 Mexico 181 154 195 204 220 7%
8 SUA 187 207 123 157 207 -1%
9 Franţa 119 210 188 152 182 5%
10 Canada 174 154 159 157 180 1%
11 Arabia Saudită 127 127 146 149 147 5%
12 Emiratele Arabe Unite 62 78 94 104 117 17%
13 Austria 81 82 102 87 116 8%
14 Suedia 93 104 114 109 104 3%
15 Tailanda 84 88 93 87 94 2%
16 Malaysia 77 82 81 85 92 4%
17 Algeria 50 59 76 83 91 17%
18 Belarus 62 65 92 120 90 15%
19 Danemarca 75 74 67 70 83 1%
20 Cehia 44 45 72 81 71 17%
Alte ţări 1,973 2,171 2,522 2,374 3,167 11%
Total 6,168 6,455 7,052 6,934 7,930 6% Sursa: UN Comtrade
România ocupă locul 30 în topul mondial al importatorilor de mere de în stare proaspătă. Pe parcursul
ultimilor 6 ani, importurile anuale de mere au constituit circa 42 mii tone (15% din consum), cu excepţia
anilor 2005 şi 2006, când ele au atins nivelul de 80 mii tone (25% din consum).
Tabelul 4: Evoluţia importurilor de mere în România
Reporter 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Volumul importurilor (mii tone) 45 41 85 78 47 35
Valoarea importurilor (mii EUR) 5.148 4.239 11.263 12.153 20.657 20.750
Preţul mediu de import (EUR/tonă) 114 104 132 155 439 587 Sursa: EUROSTAT ComExt
O cauză posibilă a descreşterii importurilor în anii 2007 şi 2008 este creşterea semnificativă a preţurilor
merelor importate. De notat că aceasta a coincis cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie
2007.
Pe parcursul ultimilor 6 ani s-a schimbat semnificativ şi structura importurilor. Astfel, ponderea Poloniei
a scăzut de la 51% în anii 2003-2004 la doar 12% în 2008. Moldova, ce furniza circa 35% din mere în 2003-
2004, practic a dispărut din lista exportatorilor spre România. Locul lor a fost preluat de către Italia (38% în
2008), Macedonia (18%) şi Ungaria (11%).
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 8
Figura 3: Evoluţia structurii importurilor de mere în România
0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
70,000
80,000
90,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Alte tari
Moldova
Macedonia
Italia
Polonia
Sursa: EUROSTAT ComExt
Analiza sezonalităţii importurilor pe parcursul ultimilor doi ani de marketing (septembrie 2006 – august
2008) arată că importurile au loc în special în perioada decembrie – mai, atunci când se reduce oferta
producătorilor locali.
Figura 4: Sezonalitatea importurilor de mere în România
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
S O N D J F M A M J J A
Sezon 2006/07 Sezon 2007/08 Sursa: EUROSTAT ComExt
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 9
ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE
În România există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa
alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Naţională
Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 România este
membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă
cerinţe specifice ale autorităţilor române.
Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de mere din Republica Moldova în România ţin de
următoarele domenii:
Controlul sanitar al produselor de origine non-animală
(http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf) ;
Controlul fito-sanitar;
Licenţierea activităţilor de import a merelor;
Marcarea produselor;
Conformitatea cu Standardul UE de Comercializare a Merelor în Stare Proaspătă;
O descriere detaliată a procedurilor la exportul merelor în România este plasată pe pagina UE
(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090301&
taricCode=08061010&partnerId=MD&reporterId=RO&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile
pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”
(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).
România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul
merelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în vamă) şi perioada
anului. În prezent, preţul minim de import este de 457 EUR/tonă în perioada 1 iulie – 31 decembrie şi 568
EUR/tonă în perioada 1 ianuarie – 30 iunie. Dacă merele proaspete importate ating preţul minim de intrare,
atunci se aplică doar tariful ad valorem (0-11,2%, în dependenţă de perioada anului). Dacă produsele sunt
comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un tarif suplimentar (cota specifică a tarifului
vamal), care practic ridică preţul mărfii până la preţul minim de intrare (vezi detalii în Anexe).
Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome
acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi,
cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare, astfel încât merele moldoveneşti nu pot fi comercializate
sub preţul minim de import.
Necesitatea respectării nivelului preţurilor minime de intrare limitează semnificativ oportunităţile de
comercializare a merelor moldoveneşti pe piaţa României, deoarece o serie de furnizori pe această piaţă nu
sunt obligaţi să respecte aceste limite:
Italia, Polonia, Ungaria – deoarece sunt membri UE;
Macedonia şi Serbia – deoarece, în baza Acordurilor de Stabilizare şi Asociere, sunt scutite de
orice tarife vamale (atât componenta ad valorem, cât şi componenta specifică a taxei de
import).
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 10
Figura 5: Evoluţia preţurilor medii de import în România
0
200
400
600
800
1000
1200
s-06 n-06 i-07 m-07 m-07 i-07 s-07 n-07 i-08 m-08 m-08 i-08 s-08 n-08
Italia Polonia Macedonia Preţ minim de import
Sursa: EUROSTAT ComExt
Analizând evoluţiile din ultimele două sezoane de marketing (septembrie 2006 – septembrie 2008), se
observă că merele din Macedonia sunt permanent comercializate sub nivelul minim al preţurilor impus
exportatorilor din Republica Moldova. În sezonul 2006/07, merele din Polonia au fost comercializate de
asemenea sub nivelul preţurilor minime. Deşi în sezonul 2007/08 preţul merelor poloneze a depăşit „linia
roşie” (din cauza reducerii recoltei ca rezultat a îngheţurilor din primăvara anului 2007), în sezonul 2008/09
ele iarăşi au coborât sub nivelul preţurilor minime. Doar merele din Italia sunt în permanenţă de asupra
„liniei roşii”.
Putem concluziona că cele mai bune oportunităţi pe piaţa României se deschid în faţa producătorilor
moldoveni ce pot concura cu exportatorii italieni pe segmentul merelor de calitate pentru reţelele de
supermarkete.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR
INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE
Sondajul efectuat prin telefon şi-a propus să releve informaţiile primare ce ţin de piaţa merelor
proaspete în România, cum ar fi cerinţele specifice faţă de produs, preferinţele consumatorilor, soiurile de
mere populare pe piaţă, sursele de import şi principalii concurenţi locali. Un obiectiv important al
sondajului a fost colectarea recomandărilor parvenite de la marii importatori şi adresate exportatorilor de
mere proaspete din Moldova care doresc să pătrundă pe segmentul de vârf al pieţei din România.
Pentru efectuarea sondajului au fost ţintiţi principalii jucători de pe piaţa românească de fructe
proaspete (merele fiind un produs de bază în gama de mărfuri a companiilor), adică întreprinderile mari cu
activităţi vaste desfăşurate la nivel naţional. Plasarea accentului pe aceste întreprinderi mari a fost explicată
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 11
prin necesitatea de a determina cerinţele şi preferinţele segmentului de vârf al pieţei de mere proaspete în
România.
În total au fost intervievate trei reţele de supermarket-uri1, o companie de livrări prin internet şi cinci
diverşi importatori de fructe şi legume. De asemenea, pentru furnizare de informaţii suplimentare, au fost
intervievaţi şi câţiva producători locali.
În prezent, sectorul de comercializare cu amănuntul include şi ramuri ale reţelelor de magazine
occidentale, cum ar fi Carrefour, Metro şi Delhaize. Prezente în multe ţări, aceste reţele au acces la furnizori
din întreaga lume şi deţin o considerabilă putere de negociere. Pentru întreprinderile respondente,
vânzările anuale de mere proaspete oscilează între 850 şi 2000 tone, însă se estimează că volumele
comercializate prin marile reţele de format modern sunt cu mult mai mari.
FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR
Printre cumpărătorii de fructe în România nu s-a remarcat o stabilitate cu privire la sursele de
aprovizionare. Unii respondenţi au declarat că merele proaspete sunt aduse doar din străinătate, alţii (atât
distribuitori en-gros, cât şi supermarket-uri) au raportat achiziţii de la furnizori locali, precum şi importuri.
În general, supermarket-urile afirmă că principala lor sursă de aprovizionare sunt distribuitorii en-gros,
aceştia deţinând între 50 şi 90% din volumul total achiziţionat. Doar în cazuri rare supermarket-urile s-au
arătat cointeresate să iasă direct la producător.
Majoritatea importatorilor/distribuitorilor en-gros se bazează pe achiziţiile din străinătate şi doar rareori
procură mere de la producătorii locali de fructe sau de la centrele de colectare (cooperative de producere).
Acest lucru se explică, parţial, prin faptul că multe întreprinderi importatoare şi furnizori sunt organizate
sub formă de societăţi mixte, comerţul fiind efectuat doar cu produse de la furnizorul străin (de ex. Italia
sau Turcia).
Merele proaspete sunt importate aproape în exclusivitate din Europa. În cantităţi mici, merele sunt
aduse şi din China, America de Sud şi Africa de Sud; respondenţii, însă, s-au abţinut să ofere informaţii cu
privire la cotele deţinute de o anumită ţară în totalul importurilor. Printre ţările furnizoare se numără Italia,
Polonia, Olanda şi Belgia. Supermarket-urile contactate au afirmat că cel puţin jumătate din importurile lor
de mere provin din Italia şi Polonia.
Cererea consumatorilor pentru merele proaspete se menţine anul împrejur însă s-a stabilit în cicluri,
începând cu prima recoltă (august-septembrie), majorându-se în lunile de toamnă şi iarnă şi micşorându-se
către sfârşitul primăverii (sfârşitul sezonului). În această perioadă de declin merele sunt temporar înlocuite
de alte fructe. Este firesc că şi importurile înregistrează aceleaşi cicluri, fiind însă suplimentar afectate şi de
producţia locală. În timp ce cererea de mere proaspete este înaltă în lunile de toamnă, importurile
înregistrează scăderi cauzate de furnizorii locali de mere. Culminaţia sezonului de importuri începe la sfârşit
de toamnă prelungindu-se până primăvara. Cu toate acestea, date fiind cererea consumatorilor şi
1 Marea majoritate a reţelelor de supermarket-uri şi unii importatori mari nu au dorit să ofere nici chiar informaţii de bază cu privire la soiuri, preferinţe, tendinţe, etc. Cei care au răspuns la aceste întrebări, au făcut-o doar parţial.
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 12
aprovizionările mai constante, unele soiuri de calitate superioară sau merele de elită (dimensiuni mari, fără
neajunsuri) au cicluri de comercializare mai puţin pronunţate.
Merele proaspete de import sunt vândute distribuitorilor en-gros sau direct către reţelele de distribuţie
cu amănuntul, majoritatea constituind-o supermarket-urile (calitate înaltă, preţ ridicat) sau pieţele în aer
liber (calitate scăzută, fructe ieftine, mere care nu satisfac cerinţele de calitate, mărime, ambalare solicitată
de supermarket-uri, etc.).
CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE
În general, până la criza economică mondială, consumatorii din România cu venituri mari nu acordau o
atenţie prea mare preţului la mere. Pentru ei aspecte mai importante erau culoarea fructului, forma şi
dimensiunea şi, în ultimul rând, gustul. Pentru cumpărătorii cu venituri mai mici, preţul era factorul de
decizie în selectarea produsului. De aceea, dat fiind preţul merelor, aceştia preferă produsele locale sau
importate din Macedonia şi Serbia.
DIMENSIUNI
Toţi respondenţii au căzut de acord cu faptul că cu cât e mai mare mărul cu atât este clasificat mai
aproape de produsele de elită. Există o corelaţie pozitivă între dimensiunea şi preţul mărului. De regulă,
dimensiunea se încadrează în una din cele trei categorii: mic (sub 70 mm), mediu (70-90 mm) şi mare (peste
90 mm). Supermarket-urile nu procură mere de dimensiuni mici.
AMBALAJ
Pentru importul merelor de calitate înaltă, respondenţii au menţionat trei tipuri de ambalaj: 1) cutii de
carton de tip deschis (open top), 2) lăzi de lemn şi 3) lăzi telescopice de carton. Majoritatea merelor sunt
ambalate într-un singur strat, ceea ce permite menţinerea calităţii înalte până acestea ajung la
consumatorul final. Lăzile cântăresc cca. 12 kg fiecare. De regulă, merele sunt plasate în celule, iar uneori
sunt ambalate individual în pungi de plastic. Un alt tip de ambalaj sunt cutiile telescop a câte 18 kg, acestea
sunt folosite la merele de calitate mai scăzută (dimensiuni mai mici, necalibrate, pătate etc.).
LOGOTIP/BRAND
Pentru consumatorul din România producătorul este mai puţin important. Întrucât de cele mai dese ori
merele sunt comercializate fără brand, consumatorii români nu au preferinţe faţă de vreun brand anumit
sau vreun nume de companie. De regulă, un consumator de rând nu va acorda vreo atenţie logotipului sau
etichetelor. Cu toate acestea, au menţionat că prezenţa etichetelor pe ambalaj atrage îndeosebi
consumatorul cu venituri mari. Datorită acestui fenomen, atât importatorii cât şi supermarket-urile menţin
atât stocuri de mere cu etichete (Dole, Del Monte, etc.) cât şi fără.
CERINŢE DE CALITATE
Toţi respondenţii au menţionat importanţa calităţii şi prezenţa tuturor certificatelor necesare. Cerinţele
minime includ certificatele fito-sanitare care să confirme lipsa de boli şi dăunători. Merele care urmează a fi
comercializate în supermarket-uri trebuie să fie de calitate superioară (categoria 1 sau extra, în
conformitate cu standardul european de referinţă). Acest nivel al calităţii presupune: a) dimensiunea şi
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 13
forma mărului (după varietate), b) satisfacerea cerinţei faţă de culoare în funcţie de soi, c) lipsa petelor şi d)
respectarea cerinţelor de păstrare înainte de livrare.
SOIURI ŞI TENDINŢE
Importatorii din România consideră informaţiile legate de soiurile comercializate ca fiind informaţii
comerciale confidenţiale. În timp ce majoritatea respondenţilor au fost de acord să numească câteva dintre
cele mai importante soiuri importate, nici unul nu a comentat referitor la cota relativă deţinută de fiecare
soi în parte.
Soiurile de mere sunt, de regulă, divizate în soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi respectiv
necolorate (galbene, verzi). În prezent, în viziunea consumatorului, culoarea mărului reprezintă cea mai
importantă caracteristică. În baza informaţiilor limitate existente, se poate estima că aceste grupuri de
culori deţin preferinţe egale. În România, soiurile Jonathan şi Idared ocupă suprafeţele cele mai mari în
livezi. Însă sub influenţa cumpărătorului, tot mai populare devin soiurile Jonagold, Gala şi Gloster. Cel mai
popular soi necolorat este fără îndoială Golden Delicious. Vânzările de alte soiuri necolorate (Granny Smith
şi Mutsu) sunt modeste. Unele soiuri locale precum Glorios şi Florina sunt comercializate în supermarket-
uri, însă în cantităţi foarte mici. Nici un respondent nu a menţionat vreo tendinţă concretă în ce priveşte
preferinţele faţă de anumite soiuri de mere.
PRINCIPALII CONCURENŢI
În prezent, importurile de legume şi fructe în România sunt controlate de un număr mare de
întreprinderi mici şi mijlocii şi un număr restrâns de importatori mari. În multe cazuri, importatorii români şi
furnizorii străini activează sub formă de întreprinderi mixte, în special în cazul întreprinderilor româno-
italiene sau româno-turceşti. Mulţi observatori şi experţi estimează în viitorul apropiat o consolidare
considerabilă în comercializarea produselor.
Toţi importatorii intervievaţi au indicat supermarket-urile ca fiind principalul concurent. Conform
standardelor occidentale, piaţa română de comercializare cu amănuntul este insuficient dezvoltată. Totuşi,
fiind a doua ţară ca mărime în Europa de Est (devansată de Polonia) aceasta are un potenţial enorm. Deşi în
marile oraşe şi localităţi există câţiva importanţi participanţi locali, regulile de joc pe piaţa de comercializare
cu amănuntul a produselor alimentare sunt dictate de reţele internaţionale, în timp ce în oraşele mici şi
localităţile rurale domină micile magazine alimentare.
La fel ca şi importatorii, numărul distribuitorilor cu amănuntul în România este mare chiar şi după
standardele din Europa Centrală şi de Est. Reţelele de super- şi hipermarket-uri care au pătruns pe piaţa
română de comercializare cu amănuntul au înregistrat succese. Cererea este în creştere, consumatorii sunt
tot mai bine informaţi, iar situaţia actuală suferă schimbări rapide.
Tabelul 5: Top retail 2008 în România
Loc Companie Cifra de afaceri (mil. RON) Variaţie
2008/07 (%) 2008 2007
1 Metro 6 014 5 747 4.6
2 Carrefour 3 977 2 640 50.6
3 Selgros 3 161 2 741 15.3
4 Real 2 349 1 364 72.2
5 Billa 1 181 1 074 9.9
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 14
Loc Companie Cifra de afaceri (mil. RON) Variaţie
2008/07 (%) 2008 2007
6 Rewe 1 150 833 37.9
7 Auchan 950 517 83.8
8 Pic 662 409 61.9
9 Profi 441 305 44.6
10 Trident 221 166 33.0
11 Spar 166 128 29.7
12 Ethos 117 77 52.2 Sursa: Revista „Piaţa” (http://www.revista-piata.ro/articole/articolul-saptamanii/top-retail-2008.html)
Lipsa unor cooperative de marketing şi a pieţelor en-gros dezvoltate înseamnă că agricultorii de talie
mică (adică cei care, la nivel naţional, deţin cota cea mai mare din volumul total de fructe şi legume
produse, inclusiv mere) pot să asigure numai cantităţi mici de calitate neuniformă. Din acest motiv, marile
magazine refuză contractarea acestora optând în favoarea produselor de import.
PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂRI
Doar câteva întreprinderi contactate în cadrul sondajului au efectuat procurări de mere din Moldova.
Impresia generală în urma acestor procurări nu a fost bună. Unele observaţii şi opinii concrete relatate de
importatori şi supermarket-uri au inclus:
Merele din Moldova sunt percepute ca bune pentru sănătate şi nepericuloase,
acestea sunt, de regulă, mai ieftine decât la alţi furnizori,
au gust mai plin şi conţinut mai mare de zahăr,
însă:
pierderile de produse (eliminate din cauza neajunsurilor) sunt prea mari,
aspectul merelor nu este întotdeauna acelaşi (aşa cum ar dori importatorii),
livrările de mere durează foarte puţin (doar câteva luni după recoltare),
ambalajul este inadecvat,
exportatorii din Moldova nu pot garanta livrări regulate.
Merele din Moldova nu satisfac cerinţele impuse de pieţele de produse de calitate din România şi astfel
nu ajung pe rafturile marilor magazine. Deşi sunt bune la gust, merele sunt o sursă de probleme (rata mare
a pierderilor, ambalajul inadecvat, calibrarea nesatisfăcătoare etc.).
Pentru ca merele moldoveneşti să pătrundă pe segmentul de vârf al pieţei, respondenţii recomandă:
asigurarea condiţiilor adecvate de păstrare a merelor pentru a menţine valoarea produsului şi
pentru a putea efectua livrări pentru o perioadă mai mare de timp,
îmbunătăţirea metodelor de sortare / calibrare pentru a evita amestecul merelor de diferite
dimensiuni, forme şi calitate în cadrul aceluiaşi lot,
utilizarea ambalajului modern pentru a diminua pierderile în timpul manipulării şi transportării
merelor,
schimbarea atitudinii faţă de relaţiile de afaceri cu partenerii din România (deseori exportatorii
din Moldova sunt consideraţi nu doar neserioşi, dar şi de neîncredere).
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 15
LISTA MATERIALELOR DE REFER INŢĂ
1. World Apple Review 2008, Belrose, Inc.
2. Institutul Naţional de Statistică a României (http://www.insse.ro)
3. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)
4. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)
5. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)
6. EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS)
7. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)
8. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)
9. Regulamentul Comisiei (CE) No 85/2004 din 15 ianuarie 2004 de stabilire a standardului de comercializare pentru mere şi modificările ulterioare (http://eur-lex.europa.eu/Result.do?T1=V1&T2=2004&T3=85&RechType=RECH_consolidated&Submit=Search)
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 16
ANEXA 1: STRUCTURA PE SOIURI A PRODUCŢIEI MONDIALE DE MERE
Soiul 2008 2015 Variaţie
Piaţa merelor proaspete în România
Pagina| 17
ANEXA 2: TARIFELE VAMALE UE-27 LA MERE PROASPETE
Caracteristica mărfii
(preţul de import pentru 100 kg de greutate netă) Tarif ad valorem
(standard) Tarif ad valorem
(pentru Moldova) Cota specifică a tarifului vamal
De la 1 ianuarie până la 14 februarie: Nu mai mic de € 56.8 4,0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 55.7 dar mai mic de € 56.8 6,4% 0% + €1.1 /100 kg/net Nu mai mic de € 54.5 dar mai mic de € 55.7 6,4% 0% + €2.3 /100 kg/net Nu mai mic de € 53.4 dar mai mic de € 54.5 6,4% 0% + €3.4 /100 kg/net Nu mai mic de € 52.3 dar mai mic de € 53.4 6,4% 0% + €4.5 /100 kg/net Mai mic de € 52.3 6,4% 0% + €23.8 /100 kg/net
De la 15 februarie până la 31 martie: Nu mai mic de € 56.8 4,0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 55.7 dar mai mic de € 56.8 6,4% 0% + €1.1 /100 kg/net Nu mai mic de € 54.5 dar mai mic de € 55.7 6,4% 0% + €2.3 /100 kg/net Nu mai mic de € 53.4 dar mai mic de € 54.5 6,4% 0% + €3.4 /100 kg/net Nu mai mic de € 52.3 dar mai mic de € 53.4 6,4% 0% + €4.5 /100 kg/net Nu mai mic de € 51.1 dar mai mic de € 52.3 6,4% 0% + €5.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 50 dar mai mic de € 51.1 6,4% 0% + €6.8 /100 kg/net Mai mic de € 50 6,4% 0% + €23.8 /100 kg/net
De la 1 aprilie până la 30 iunie: Nu mai mic de € 56.8 0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 55.7 dar mai mic de € 56.8 4,8% 0% + €1.1 /100 kg/net Nu mai mic de € 54.5 dar mai mic de € 55.7 4,8% 0% + €2.3 /100 kg/net Nu mai mic de € 53.4 dar mai mic de € 54.5 4,8% 0% + €3.4 /100 kg/net Nu mai mic de € 52.3 dar mai mic de € 53.4 4,8% 0% + €4.5 /100 kg/net Nu mai mic de € 51.1 dar mai mic de € 52.3 4,8% 0% + €5.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 50 dar mai mic de € 51.1 4,8% 0% + €6.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 48.8 dar mai mic de € 50 4,8% 0% + €8.0 /100 kg/net Mai mic de € 48.8 4,8% 0% + €23.8 /100 kg/net
De la 1 iulie până la 15 iulie: Nu mai mic de € 45.7 0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 44.8 dar mai mic de € 45.7 4,8% 0% + €0.9 /100 kg/net Nu mai mic de € 43.9 dar mai mic de € 44.8 4,8% 0% + €1.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 43 dar mai mic de € 43.9 4,8% 0% + €2.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 42 dar mai mic de € 43 4,8% 0% + €3.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 41.1 dar mai mic de € 42 4,8% 0% + €4.6 /100 kg/net Nu mai mic de € 40.2 dar mai mic de € 41.1 4,8% 0% + €5.5 /100 kg/net Nu mai mic de € 39.3 dar mai mic de € 40.2 4,8% 0% + €6.4 /100 kg/net Mai mic de € 39.3 4,8% 0% + €23.8 /100 kg/net
De la 16 iulie până la 31 iulie: Nu mai mic de € 45.7 0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 44.8 dar mai mic de € 45.7 4,8% 0% + €0.9 /100 kg/net Nu mai mic de € 43.9 dar mai mic de € 44.8 4,8% 0% + €1.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 43 dar mai mic de € 43.9 4,8% 0% + €2.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 42 dar mai mic de € 43 4,8% 0% + €3.7 /100 kg/net Mai mic de € 42 4,8% 0% + €23.8 /100 kg/net
De la 1 august până la 31 decembrie: Nu mai mic de € 45.7 9,0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 44.8 dar mai mic de € 45.7 11,2% 0% + €0.9 /100 kg/net Nu mai mic de € 43.9 dar mai mic de € 44.8 11,2% 0% + €1.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 43 dar mai mic de € 43.9 11,2% 0% + €2.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 42 dar mai mic de € 43 11,2% 0% + €3.7 /100 kg/net Mai mic de € 42 11,2% 0% + €23.8 /100 kg/net
Top Related