PETRE ISPIRESCU
LEGENDE SAU BASMELE ROMÂNILOR
AANNDDRREEAA SS
1„Piti
cul c
u po
veºti
“
Conform
Programelor
ºcolarede
LLiimmbbaa ººii LLiitteerraattuurraa RRoommâânnãã
pentru
Grãdiniþe
ºi Clasele I-VIII
Portretul lui PETRE ISPIRESCU (1830 – 1887) cu iscãliturã
originalã. Biblioteca Academiei Române (Cabinetul de stampe).
3
Petre Ispirescu
LLEEGGEENNDDEEBBAASSMMEELLEE RROOMMÂÂNNIILLOORR
Prefaþã:ªt. M. ILINCA
AANNDDRREEAA SS
SAU
ADUNATE DIN GURA POPORULUI
Copertã ºi ilustraþii: Constantin
ARMEANU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
ISPIRESCU, PETRE
Legende sau Basmele Românilor / Petre Ispirescu.-
Bucureºti: Andreas Print, 2013
ISBN 978-973-8958-30-2
DIFUZOR EXCLUSIV:
AGENÞIA DE DIFUZARE DE CARTE
IVO PRINTCalea Griviþei, nr. 158, demisol, sector 1, Bucureºti
Tel./Fax: 021.222.07.67
E-mail: [email protected]
Site: www.editura-andreas.ro
© Editura ANDREAS PRINT, Bucureºti, 2013
Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate editurii
TEL./Fax: 021.22.20.767
Tehnoredactare: Gheorghe DUMITRU
Redactare: Laura-Ivona DUMITRU
Coperta ºi ilustraþiile: Constantin ARMEANU
Bun de tipar: 15.03.2013; Coli de tipar: 22
Format: Z6 (16/54x84 cm).
ISBN 978-973-8958-30-2
Poveste nevãzutã ºi neauzitã
Miniuniversul basmului / 7Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte / 10
Broasca þestoasã cea fermecatã / 25Aleodor împãrat / 37
Porcul cel fermecat / 48Prâslea cel voinic ºi merele de aur / 67
Zâna munþilor / 88Zâna zânelor / 97Greuceanu / 108
Cele douãsprezece fete de împãrat ºi palatul cel fermecat / 124
Sarea în bucate / 144Fãt-Frumos cu pãrul de aur / 156
Ciobãnaºul cel isteþ sau þurloaiele blendei / 175Pasãrea mãiastrã / 190Þapul ºi ºarpele / 206
Fata moºului cea cu minte / 209Ileana Simziana / 216
Înºir-te mãrgãritari / 246Þugulea, fiul unchiaºului ºi al mãtuºei / 260
Lupul cel nãzdrãvan ºi Fãt-Frumos / 287Fata sãracului cea isteaþã / 301
Balaurul cel cu ºapte capete / 314Mãzãrel împãrat / 323
Cotoºman nãzdrãvan / 331Glosar / 344
Repere biobibliografice / 351
CUPRINS
7
Miniuniversulbasmului
ste evident acum, la (aproape) unsecol ºi jumãtate de la apariþia„Legendelor sau basmelor româ-nilor“*, cã Petre Ispirescu nu era
ocolit de geniu în ceea ce fãcea ºi cã era mai mult decât se con-sidera el însuºi: „un culegãtor-tipograf“, un „colector“.
La începutul anului 1862, în revista „Þãranul român“, el pu-blicã basmul „Tinereþe fãrã bãtrâneþe si viaþã fãrã de moarte“ (acel„dar nesperat al culturii noastre folclorice adus umanitãþii“C. Noica), iar în deceniul urmãtor (1871–1883), tipãreºte (în volumesau în periodice) alte basme, legende, snoave, „proverburi“, ghi-citori, glume.
Pornitã dintr-o pasiune de începãtor, dar ºi sub imperativeleepocii paºoptiste, activitatea lui Petre Ispirescu stã sub semnulspuselor lui Vasile Alecsandri (Prefaþã la prima ediþie) :
* Volumul intitulat „Legende sau basmele românilor“, adunatedin gura poporului de un culegãtor-tipograf, a apãrut în 1882,Bucureºti, Tipografia Academiei Române.
„DOMNULE ISPIRESCU,
Privind la volumul de poveºti poporale ce mi-ai trimis la þarã,îmi pare cã mã aflu în faþã cu o comoarã pe care aºi fi pierdut-ode mult ºi am regãsit-o într-o zi de noroc.
Un geniu fermecãtor iese din cuprinsul lui ºi vine de mã ia pearipile sale ca sã mã transporte în timpul copilãriei mele ºi înlumea aceea mult ademenitoare, locuitã de zmei, de balauri, depajuri, de cai nãzdrãvani, de paseri mãiestre, de strâmbã-lemne.de sfarmã-pietre, de feþi frumoºi, de fete de împãraþi cu plete deaur etc., într-un cuvânt, de toate minunile ce-mi povestea manca(doica) în nopþile de iarnã la gura sobei.
Drãgãlaºe povestiri, care îmi îngânau somnul, visuri încântã-toare ºi care au avut o fericitã înrîurire asupra închipuirei mele decând sunt pe lume. Ele au contribuit a mã face poet.
În adevãr aceste fantastice roduri ale imaginaþiei poporuluiromân au un caracter de originalitate, care le ridicã mai presusdecât basmele altor neamuri, cãci sunt înavuþite de tradiþii mito-logice ale anticilor noºtri strãbuni ºi viu colorate de razele soare-lui oriental.
Ele dar sunt de naturã a naºte mirarea ºi admirarea strãinilorculþi, care se ocupã cu studiul producerilor intelectuale ale se-minþiilor rãsãritene.
.....................................................................................Ai fãcut un bun serviciu neamului românesc, adunând
într-un ºireag mulþime de pietre scumpe din averea naþio-nalã, un ºireag care nu mai este ameninþat de a se pierde.Recunoºtinþa noastrã îþi este dar câºtigatã pentru tot-deauna...“ (Mirceºti, 1882)
Cele mai multe basme sunt culese din mediul urban bucu-reºtean, povestitorii fiind locuitori ai mahalalelor cu nume uitate,care, astãzi, au un parfum vetust, de epocã: „Delea-Veche“,„Dudesscu“, „Tirchileºti“, „Duºumea“, „Udricani“, „Podul Beilicului“etc. sau ai satului... „Colintina“.
8
Se rãstoarnã, astfel, imaginea impusã de ºezãtorile rurale, lacare se depãnau frumoase poveºti cu zmei ºi Feþi-Frumoºi, dar ºipãrerea cã acestea sunt destinate doar copiilor. Acest fapt sevede ºi în stil: naratorul foloseºte conflictele epice ºi rezolvãrile lor,schemele narative, structura frazei etc. în maniera stilisticã a bas-mului muntenesc, chiar bucureºtean. „Limba – ne asigurã PetreIspirescu, la apariþia volumului în 1872 –, pe cât a fost posibil, estea lui (a poporului, n.n.). Nimic, darã absolut nimic, nu este alcolectorului, decât plãcerea de a le scrie.“
Prezenta culegere cuprinde o întreagã lume a basmului, diver-sã ºi coloratã, un întreg univers lingvistic basmic, de obicei aforis-tic, de o expresivitate autenticã, aºadar o întreagã filosofie de viaþã.
Noþiuni de moralã popularã se dezvãluie prin acþiunile hiper-bolice ale personajelor, prin profilul moral al eroului ºi prin minu-nile pe care basmul le conþine.
Chiar dacã au o circulaþie universalã, temele, motivele ºistereotipiile basmelor poartã amprenta „colectorului“ Petre Ispirescu,a povestitorului popular, care se face exponentul unui spaþiusocio-cultural, al unei colectivitãþi pãstrãtoare de tradiþii, dar ºiinovatoare în acelaºi timp.
Tocmai diversitatea temelelor, a motivelor, a tipologiei per-sonajelor a urmãrit-o ºi Editura Andreas în alcãtuirea sumarului,selectând acele basme de care elevii au nevoie în activitatea lorºcolarã ºi nu numai, pentru cã citirea întregului volum oferã oimagine suficient de cuprinzãtoare asupra acestui domeniu.
ªt. M. ILINCA
Tinereþefãrã bãtrâneþe
ºi viaþã fãrã de moarte
FOST ODATÃ ca niciodatã; cã de n-arfi, nu s-ar mai povesti; de cândfãcea plopºorul pere ºi rãchita
micºunele; de când se bãteau urºii în coade; de când seluau de gât lupii cu mieii de se sãrutau, înfrãþindu-se; decând se potcovea puricele la un picior cu nouãzeci ºinouã de oca de fier ºi s-arunca în slava cerului de neaducea poveºti.
De când se scria musca pe pãrete,Mai mincinos cine nu crede.
A fost odatã un împãrat mare ºi o împãrãteasã, amân-doi tineri ºi frumoºi, ºi, voind sã aibã copii, au fãcut demai multe ori tot ce trebuia sã facã pentru aceasta; aîmblat pe la vraci ºi filosofi, ca sã caute la stele ºi sã le
10
Top Related