ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC SI
SECURITATEA ALIMENTARĂ
2012
Cuprins:
1. Introducere
2. Consideraţii teoretice
3. Legislaţia OMG
4. Studiu de caz: soia şi porumbul modificate genetic
5. Concluzii
6. Bibliografie
1. Introducere
2
Un organism modificat genetic e orice organism, plantă sau animal, produs prin
adăugarea de material genetic (ADN) de la o specie la alta, în scopul transferării unor calităţi.
Până acum au fost modificate genetic porumbul, cartoful, soia tolerantă la glifosfat şi roşiile cu
coacere întârziată.
Pentru multi dintre sustinatorii manipularilor genetice, medicina de maine va fi cu
siguranta transgenica. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, lapte-medicament, toate acestea sunt
posibile si chiar pe cale sa se realizeze. Anumite proteine umane, precum insulina (folosita la
tratarea diabetului) sau EPO (care stimuleaza producerea de globule rosii), sunt fabricate de pe
acum de microbi. Ne putem asadar inchipui ca, nu peste multa vreme, vor aparea chiar ferme
specializate in cresterea acelor animale modificate genetic, care, prin laptele lor, vor oferi in
acelasi timp si un medicament (anume sintetizat de respectivul animal).
De mai bine de 15 ani, o echipa de cercetatori australieni se incapataneaza sa obtina, prin
manipulari genetice, primul trandafir albastru. Ei au reusit sa obtina gena responsabila de
culoarea albastra a petuniilor, pe care nu aveau decat sa o introduca in codul genetic al
trandafirului pentru a obtine prima floare albastra. In ciuda eforturilor depuse, cercetatorii nu au
reusit sa culeaga trandafirul albastru si asta nu din vina petuniei. Asta deoarece ei au reusit sa
grefeze aceeasi gena bleu la garoafe, iar varietatile transgenice astfel obtinute, una mov si una
indigo, au primit numele de “Moondust” (pulberea Lunii) si Moonshadow (umbra Lunii).
Motivul refuzului trandafirului de a deveni albastru avea sa fie gasit la nivelul celulelor petalelor,
in interiorul vacuolei.
Secretul culorii oricarei plante cu flori se afla in miezul celulei, acolo unde se gasesc
antocienii (pigmenti responsabili de coloritul petalelor). Dintre cei 250 de pigmenti recenzati in
natura, la flori au fost reperati mai ales trei: pelargonidina (pentru rosu-oranj), cianidina (pentru
roz-magenta) si delfinidina (pentru bleu-violet). Combinati in fel si chip, dar si cu alte substante
organice din celule, acesti antocieni confera petalelor tentele lor roz, oranj, rosu, bleu, sau violet.
3
Neputand sintetiza delfinii, trandafirii, la fel ca garoafele sau crizantemele, nu sunt niciodata bleu
in natura. De aici si imposibilitatea de a obtine, prin incrucisare intre diverse varietati sau prin
manipulare genetica, exemplare de culoare albastra. Prin grefarea genei de petunie, specialistii
sperau sa-I confere trandafirului tocmai acele instrumente moleculare absolut necesare sintezei
pigmentului. De aceea au recurs la petunie, care dispunea de enzimele dorite pentru producerea
delfinidinei si cianidinei, din combinarea lor rezultand culori care merg spre violet, trecand prin
magenta, dar nu si oranj, caci aceasta planta nu poate sintetiza pelargonidina.
In 1987, cercetatorii germani au gasit solutia: prin grefarea unei gene de porumb, care
programeaza enzima necesara producerii pelargonidinei, ei au obtinut o petunie rosu-caramizie,
prima planta cu floare transgenica. Se parea ca de acum inainte totul va merge de la sine. Nu
aveau altceva de facut decat sa procedeze la fel si cu trandafirul. Din pacate, tentativa lor s-a
soldat cu un esec. Caci lucrul pe care nu-l cunosteau pana atunci – delfinidinele sunt foarte
sensibile la mediul din care fac parte. Daca acesta e bazic, ele raman albastre. Daca insa e prea
acid, culoarea vireaza spre rosu. Ori, se pare ca vacuolele trandafirilor (deci chiar locurile de
stocare a pigmentilor ) sunt atat de acide, incat delfinidinele se inrosesc instantaneu.
Cu toate acestea, cercetatorii australieni nu se dau batuti. Ei spera ca, intr-o buna zi, imposibila
”floare albastra” va deveni o realitate, spre delectarea iubitorilor de flori din intreaga lume.
Reticenţa europenilor faţă de aceste plante este una falsă din punct de vedere ştiinţific, singura
explicaţie plauzibilă ţinând de imposibilitatea acestora de a valorifica eficient actuala abundenţă
alimentară.
Din acest punct de vedere România este o ţară europeană atipică, dacă avem în vedere că
ea este incapabilă să-şi asigure securitatea alimentară din resurse proprii.
Organismele modificate genetic puteau reprezenta pentru noi una din marile şanse ale depăşirii
colapsului alimentar.
Acest adevăr este confirmat şi de comunitatea ştiinţifică din România şi cu deosebire de
fermierii care au avut curajul să asimileze în producţie asemenea plante.
În mod paradoxal, producătorii agricoli se văd acum în situaţia de a renunta la această realizare
4
ştiinţifică de excepţie.
Informaţii de ultimă oră analizează intenţia Ministerului Agriculturii de interzicere a
cultivării acestor plante în România începând cu anul 2007, pe motivul absurd că UE nu ar
permite acest lucru.
International Service of the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA), asociaţie
sponsorizată, într-o anumită măsură, de industria biotehnologiilor, se autocatacterizează ca fiind
„un organism caritabil, fără a avea ca scop obţinerea de profit, care lucrează pentru înlăturarea
sărăciei din ţările în curs de dezvoltare”. Acest scop ar putea fi atins prin facilitarea transferului
de cunoştinţe şi prin „transferarea aplicaţiilor” din domeniul geneticii vegetale.
2. Consideraţii teoretice
Definiţia unanim acceptată este că un organism modificat genetic este "o fiinţă ce posedă
un patrimoniu genetic modificat prin tehnici de inginerie genetică ce permit adăugarea,
eliminarea sau modificarea unor elemente genetice". Altfel, şi pomii fructiferi altoiţi ar putea fi
consideraţi ca fiind "modificaţi genetic". Directivele Uniunii Europene precizează şi tehnicile
prin care se obţin astfel de "fiinţe", pe care le numim OMG. Una dintre ele se numeşte "fuziunea
celulară", de pildă. Ideea centrală este că OMG se obţin prin metode non-naturale, în laborator.
Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau
animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in
ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avans al geneticii, el a reusit sa obtina, prin
manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte
caracteristici decat cele “naturale”. Acestea sunt denumite OMG, adica organisme genetic
modificate.
5
In teorie, reteta obtinerii unui OMG este cat se poate de simpla. Se ia o planta, un animal
sau un microb, careia i se grefeaza una sau mai multe gene apartinand altei plante, care insa
poseda acele caracteristici sau functii pe care vrem sa i le transmitem “cobaiului”. Lucrul este
posibil deoarece, de la microbi, trecand prin vegetale, si pana la animale, toate fiintele vii
utilizeaza acelasi limbaj genetic.
In practica insa, un organism transgenic nu se obtine chiar ata de usor. Pentru un pepene,
de pilda, sunt necesare cel putin sase luni de munca. Iar pentru o vaca sau orice alt mamifer, in
functie de ritmul de reproducere a animalului, procesul poate dura de la unu la cativa ani. Pe de
alta parte, atunci cand se introduce o gena noua intr-un organism, aceasta se poate prinde
oriunde, chiar si la nivelul unei gene care codifica producerea unei proteine vitale pentru
respectivul organism, ceea ce inseamna, practic, ratarea tentativei. In medie, pentru o capra, de
pilda, e nevoie de manipularea a 500-1000 de embrioni, pentru a putea spera ca se obtine o
singura capra viabila, fara anomalii si totodata purtatoare a caracterului dorit.
3. Legislatia OMG
6
In ce priveste legislatia romaneasca in domeniul OMG, aceasta este rezultatul unei
armonizari grabite a normelor nationale cu directivele europene. Romania este statul cu cele mai
multe legi in acest domeniu – 27 la numar – ce reglementeaza OMG-urile intr-o maniera
complicata ce lasa loc interpretarii. Multe dintre aceste legi nu au fost supuse dezbaterii publice.
Un aspect si mai grav legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu concret, este
felul in care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG. Eforturile depuse pentru
inlaturarea acesteia din campuri au fost superficiale si iresponsabile. Mai mult decat atat,
Registrul National al OMG din anul 2006 arata faptul ca autoritatile nu aveau nici un control
asupra cultivarii soiei MG nici in momentul in care era autorizata in Romania. Exista numeroase
cazuri de date care lipsesc (locatii ale culturilor, dimensiuni ale culturilor, varietatile cultivate,
originea semintelor, destinatia productiei etc.) precum si date procesate gresit (greseli aritmetice
de baza – suma suprafetelor).
Etichetare
Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie inca
din iunie 2006 (Legea 106/2002 – prevederile legate de OMG fiind completate de HG
173/2006).
Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata din
Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate
genetic. Astfel, consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din
magazine produse ne-modificate genetic, neputand identifica acele produse modificate genetic
prin simpla consultare a etichetei.
Laborator autorizat pentru testare OMG
7
In anul 2007, Laboratorul Unitatii de Biologie Moleculara şi OMG din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost acceptat pe lista
Laboratoarelor Europene de Referinta pentru domeniu OMG. Romania are asadar si mijloacele
tehnice si logistice pentru a testa produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate.
Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu au fost facut public
rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.
4. Studiu de caz
CULTIVARE DE ORGANISME MODIFICATE GENETIC
Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).
8
Soia modificata genetic
Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in
Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati de soia modificata genetic.
Cifre oficiale arata ca:
- in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,
- in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG
- iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.
Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia modificata genetic a fost
oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia
modificata genetic nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila
din punct de vedere economic).
Porumbul modificat genetic MON810
9
Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un
soi de porumb modificat genetic cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto).
Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu
au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt
efectele asupra mediului.
Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de
catre autoritati nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in
care culturile de porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati
traditionale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb
NEmodificat genetic sunt expuse contaminarii. Cum anume vom proteja varietatile de porumb
traditionale si cele conventionale impotriva contaminarii cu porumb modificat genetic? Este o
intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un raspuns.
In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca suprafetele pe
care a fost cultivat au intregistrat:
-in 2007 - 332, ha.
-in 2008 - 6130,44 ha.
-in 2009 - 3243,52 ha.
-in 2010 - 822,6 ha.
-in 2011 - 588,18 ha.
- in 2012 - 216,9 ha.
10
11
Dezbateri Europene
Inca din 2007, Romania a aratat o puternica atitudine pro OMG in cadrul dezbaterilor
europene. Exista o serie larga de discutii in domeniul OMG in cadrul structurilor UE in ce
priveste noi aprobari de OMG, daca se admite un nivel acceptat de contaminare cu OMG a
produselor ecologice si cele conventionale, daca tarile din UE care au interzis cultivarea
porumbului modificat genetic MON810 au sau nu dreptul de a-si pastra interdictia etc. Votul
Romaniei in aceste discutii s-a situat fie in favoarea OMG-urilor, fie neutru. Acest lucru
12
demonstreaza pe de o parte succesul eforturilor depuse de companiile producatoare de OMG,
pentru a influenta decizia la nivelul autoritatilor romanesti iar pe de alta parte lipsa de interes a
autoritatilor de a aplica principiul precautiei si de a evalua riscurile OMG asupra mediului si
sanatatii umane.
Un aspect interesant este lobby-ului intens facut de Monsanto prin autoritatile romane
pentru soia modificata genetic. Deasemenea, guvernul roman actioneaza ca facilitator pentru
Monsanto si alte companii producatoare de soia modificata genetic. Acestea folosesc exemplul
"experientei romanesti" in cazul soiei modificate genetic pentru lobby in cadrul Comisiei
Europene. "Experienta romaneasca" se refera la succesul enorm pe care l-a avut soia modificata
genetic in Romania si cum se poate implementa o astfel de practiva la scara larga.
Romania este singura tara din lume care a raportat o productie la hectar mai mare pentru soia
modificata genetic decat soia conventionala. Datele despre productia record nu au fost niciodata
verificate in mod oficial si nu au fost autentificate. In tipul perioadei comuniste, raportarea de
productii la hectar mai mari era o procedura institutionalizata foarte comuna. Acest obicei se
pare ca a persistat in agricultura romaneasca din secolul 21.
5. Concluzii
In Romania nu au fost realizate sau publicate studii independente care sa analizeze impactul
culturilor modificate genetic asupra mediului si sanatatii umane si nu exista nici un plan de
realizare a unor astfel de studii
►RISCURILE ASUPRA MEDIULUI NATURAL
Modificările genetice şi produsele acestora au apărut numai în ultimii 20 de ani. De aceea, este
aproape imposibil de evaluat impactul potenţial al speciilor trangenice asupra mediului. Totuşi,
pornind de la observaţiile efectuate în situaţii similare cu specii naturale, oamenii de ştiinţă au
sugerat următoarele efecte:
13
1. Crearea de noi dăunători: la planta de cultură care a fost modificată genetic pentru a fi
tolerantă faţă de săruri ar putea scăpa (evada) din lanul de cultură, ar putea invada estuarele,
sufocând vegetaţia naturală a acestui habitat.
2. Amplificarea problemelor cu dăunătorii deja existenţi: plantele de cultură sunt capabile de a
transfera gene la distanţe de kilometrii la specii înrudite, prin polenizarea mediată de vânt sau
insecte, unele dintre aceste specii putând fi buruieni cunoscute. Astfel, genele străine de la
plantele de cultură cu caractere modificate, cum ar fi toleranţa la erbicide sau uscăciune, ar putea
fi transferate la buruieni, făcându-le şi mai greu de controlat.
3. Afectarea speciilor nevizate, non-ţintă: virusurile, microorganismele sau plantele modificate
genetic pentru a omorî insectele dăunătoare ar putea afecta şi insectele utile. În experimentele de
laborator, bacteriile modificate pentru a converti reziduurile vegetale cum ar fi frunzele în alcool,
cu scopul utilizării acestuia ca şi combustibil, au determinat reducerea populaţiilor de ciuperci
(fungi) benefice. În unele cazuri, au fost omorâte şi ierburile din zone învecinate prin otrăvire cu
alcool.
4. Reducerea biodiversităţii prin înlocuirea speciilor native: plantele de cultura GE care au un
avantaj de supravieţuire ar putea evada din câmpurile de cultura, ar putea invada alte ecosisteme
şi ar putea înlocui alte specii. Aceasta pierdere a biodiversităţii ar putea diminua sever abilitatea
ecosistemelor sau speciilor de a răspunde cu succes la stessuri neaşteptate, cum ar fi uscăciunea
sau bolile.
5. Irosirea resurselor biologice valoroase: bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) e utilizata în mod
curent ca pesticid natural. Cercetătorii, însă, au modificat genetic numeroase plante de cultura cu
Bt şi aceasta ar putea grăbi viteza diferitelor insecte la adaptare, devin rezistente la Bt, făcând
tehnologia inefectivă.
14
►RISCURILE ASUPRA SĂNĂTĂŢII
Principalele griji referitoare la siguranţa alimentelor care conţin derivate GE se concentrează
asupra următoarelor aspecte:
1. Testele analitice existente şi bazele de date conţinând substanţele toxice naturale sau nutrienţii
prezenţi în alimentele convenţionale nu sunt adecvate pentru a testa modificările neintenţionate
ale derivatelor GE;
2. Ingineria genetică poate afecta în mare măsură toxinele, alergenii sau nutrienţii din alimente;
3. Alergiile asociate alimentelor pot fi exacerbate prin modificarea genetică;
4. Folosirea genelor marker care conferă rezistenta la antibiotice în unele alimente GE ridică
probleme de sănătate.
5. Cultivatorii şi muncitorii de pe plantaţiile modificate genetic sunt forţaţi să se lupte cu o nouă
problemă. Urmare a recoltării bumbacului, mulţi de pe plantaţii suferă de boli pulmonare şi
alergii ale pielii. E de reţinut că semnalul verde pentru începerea cultivării de bumbac BT în
Punjab a fost dat de către Guvernul Căpitanului Amrinder Singh, după care a început să fie
cultivat la scară largă. Seminţele neroditoare şi alte motive au dus la eşecul cultivării de bumbac
BT , iar altfel, cultivatorii şi muncitorii de pe plantaţii s-au confruntat cu alergii ale pielii şi
disfuncţii bronho-pulmonare.Dr. Grupiar Singh, şeful unei clinici private spune că în ultimul
timp s-a confruntat cu multe cazuri de acest gen. Sătenii afectaţi urmează tratament. Alergiile
menţionate se manifestă prin senzaţii intense de arsură, mancarime. Dr. Grupiar Singh le-a spus
interesaţilor că în bumbacul de tip BT au fost inserate un tip de gene ce produc o toxină şi că de
aceea, cultivatorii şi muncitorii sunt cei mai afectati.Doua rapoarte, realizate de medici, au
evidenţiat creşterea îngrijorării printre medicii profesionişti in legătură cu siguranţa şi
reglementarea GMO. Un raport a fost realizat de Asociaţia de Mediu a Medicilor Irlandezi, fiind
publicat în martie 2001 ca răspuns la un raport solicitat de guvern. Acest raport a pus sub semnul
întrebării toate cele 3 argumente de bază pe seama cărora raportul solicitat de guvern îşi bazează
15
concluzia ca alimentele GE nu reprezintă nici un pericol pentru sănătatea umana. Asociaţia
Medicilor Irlandezi a respins afirmaţiile raportului care susţineau: “datele ştiinţifice asupra
siguranţei produselor alimentare GM actuale sunt susţinute de lipsa oricărui raport privind efecte
adverse rezultate din consumul lor”. Dr. Cullen de la Asociaţia Medicilor a spus: “Lipsa totală a
etichetării înseamnă ca virtual este imposibil să se stabilească o legătură cu alergiile posibile”. Ea
a adăugat ca în ultimul timp s-a constatat o creştere constantă a numărului de alergii faţă de soia
printre copiii irlandezi, dar nu a existat nici o posibilitate de a afirma dacă este în legătură cu
alimentele ce conţin soia GE, deoarece nu există obligativitatea etichetării acestor produse
conform legislaţiei EU. Un alt raport recent al guvernului austriac, având o autoritate ridicată, a
prezentat rezultatele examinării aplicaţiilor de introducere pe piaţă a plantelor GE conform
legislaţiei EU, în privinţa datelor prezentate pentru siguranţa alimentelor. Raportul caracterizează
astfel documentele prezentate de companiile biotech: “Efectele toxice potenţiale rezultate din
inserţia transgenei ca efecte secundare nu sunt luate în considerare în niciun caz. Majoritatea
testelor toxicologice nu au fost realizate conform programelor de asigurare a calităţii cum ar fi
Good Laboratory Practise (GLP – Practica Corecta de Laborator) . Nu s-au realizat testări directe
ale potenţialului alergic al GMP sau produselor acestora.” Inexistenţa unui control democratic
asupra activităţilor de modificare genetică. Nu există transparentă în ceea ce priveşte
reglementările României în domeniul distribuirii şi utilizării OMG-urilor în mediul înconjurător.
Deşi OMG-urile sunt eliberate în mediu şi în lanţul alimentar, publicul larg nu este informat nici
cu privire la acest lucru, nici cu privire la alimentele pe care le consumă. Nu există nicio
procedură de informare a opiniei publice cu privire la acest lucru, chiar dacă România este
membră a Convenţei Aarhus. Deci, ONG-urile de mediu, agricultorii, reprezentanţii bisericii,
precum şi consumatorii, opinia publică în general, sunt excluşi de la participarea la discuţii bine
documentate, în ciuda faptului că aceste biotehnologii pot avea un impact uriaş asupra nivelului
lor de trai, precum şi asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii.Culturi tradiţionale sau
agricultura genetică (GE) în România? Pe de o parte, Guvernul României a publicat în anul 2000
o lege în legătură cu agricultura biologică, promovând-o în acelaşi timp în regiunile muntoase ale
tarii. Pe de altă parte, însă, încurajează şi agricultura pe baza de OMG-uri. Alimentele MG se
află în antiteză cu produsele naturale. Ele încalcă principiile agriculturii biologice. Totuşi
agricultorii n-au informaţii despre ceea ce ar putea fi cultivat în ferma vecină. Nu au fost luate
niciun fel de măsuri pentru a reduce polenizarea încrucişată dintre soiurile MG şi corespon-
16
dentele lor organice. Dacă România vrea cu adevărat să dezvolte program propriu de agricultură
organică, trebuie să respingă orice OMG, fără echivoc. Dacă România speră să pătrundă pe piaţa
agri- colă europeană, trebuie să se menţină în top prin satisfacerea mereu a cererii de alimente
nemodificate. În ultima vreme, au început să fie folosite în agricultură substanţe organice de
sinteză cunoscute sub numele de stimulatori de creştere al plantelor. Acestea activează creşterea
plantelor sau o întârzie, după cum sunt folosite, în concentraţie mai mică/ mare. Acţiunea ce o
prezintă aceste substanţe asupra unor specii şi soiuri de plante e variată, din care cauză ele pot fi
folosite în scopuri diferite: sporirea recoltelor, pentru obţinerea de fructe şi seminţe, pentru
grăbirea coacerii fructelor. Completarea diferitelor substanţe chimie din sol, în scopul de a se
asigura creşterea fertilităţii necesare pentru obţinerea unor recolte sporite, constituie probleme de
chimie aplicate în agricultură. Iar condiţiile cele mai bune pentru creşterea şi dezvoltarea
plantelor agricole sunt totodată favorabile şi pentru înmulţirea dăunătorilor animali şi vegetali,
împotriva cărora trebuie luate masuri de combatere. Combaterea buruienilor, se face, mai ales, pe
cale chimică.
Consecinte ale consumului de organisme modificate genetic
Parerile specialistilor in agricultura si ale oamenilor de stiinta sunt inca impartite, intre cei care
sustin ca aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea unor situatii precum foametea din unele zone
din Africa sau Asia si cei care spun ca acest tip de plante pun in pericol sanatatea oamenilor.
Tehnologiile de transformare prezinta numeroase avantaje economice introducerea pe piata a
plantelor transgenice reprezentand noi varietati, iar comercializarea lor se impune a fi precedata
de cercetare si apoi de aprobare prin stabilirea unor reguli stricte de catre autoritatile fiecarui
guvern national, care trebuie sa se asigure ca produsele sunt inofensive atat pentru mediu cat si
pentru consumatori.
17
Principalele avantaje se refera la:
substituirea tratamentelor chimice sau altor masuri de combatere a daunatorilor, cu efect
asupra pretului de cost al produsului – deci eficientizarea productiei agricole;
obtinerea unor produse libere de reziduuri si pesticide: restrangerea utilizarii erbicidelor
remanente (cum ar fi atrazinul), eliminarea unor erbicide cu efecte ecotoxice, conservarea
calitatii biologice a solului si a apei freatice (in Europa apele freatice sunt contaminate cu
tot felul de erbicide cu diferite grade de remanenta);
protectia faunei utile sau indiferente;
reducerea poluarii naturii si a modificarii acesteia prin lucrarile impuse de combaterea
daunatorilor;
ameliorarea calitatii produselor agricole, cat si a capacitatii de productie a speciilor de
interes economic chiar si in conditii dificile;
mare precizie si economie de timp in ameliorare
Principalele dezavantaje:
lipsa, pana in acest moment, a unor plante transgenice care sa nu fie atacate de toti
daunatorii cu importanta economica deosebita;
pretul mare de cost al semintei plantelor transgenice in conditiile in care acesta nu poate
fi amortizat prin perpetuarea lor in generatiile urmatoare, deoarece firma producatoare nu
garanteaza parametrii calitativi decat pentru prima generatie;
necesitatea, impusa de firmele producatoare de samanta, de a aplica o tehnologie
speciala, ce se refera la pastrarea unor suprafete cultivate cu plante netransformate si deci
susceptibile la atacul daunatorului;
pericolul aparitiei fenomenului de rezistenta la toxinele produse de plantele transgenice
prin transferul anumitor gene de la germenii patogeni;
18
riscul ca, in unele cazuri, plantele modificate pentru rezistenta la un patogen / daunator,
sa nu atinga parametrii de productie sau calitativi ai plantelor cultivate similare,
netransformate;
barierele legislative, ce permit sau nu utilizarea plantelor modificate genetic in practica
agricola curenta.
rezistenta la antibiotic; primele plante transgenice comercializate au avut ca marker de
selectie gene ce determuna rezistenta la un antibiotic (acest tip de marker – foarte
controversat de altfel – se mai utilizeaza inca). Pe seama acestor gene au fost imaginate
cele mai catastrofale scenarii; conform unuia dintre ele, s-ar putea produce un transfer al
acestor gene, de la astfel de plante transgenice folosite in alimentatie, la bacteriile din
intestinul uman sau animal, fapt ce ar face ineficienta o eventuala terapie cu antibiotice.
Dar numeroasele teste efectuate in acest sens nu au constatat un asemenea transfer. Pe de
alta parte, bacterii rezistente la respectivele antibiotice exista si in alimentele traditionale,
precum si pe suprafata legumelor si fructelor proaspete, sau, probabilitatea producerii
unui transfer de gene este mult mai mare intr-o relatie bacterie-bacterie decat in relatia
planta-bacterie.
Pe de alta parte, eliberarea plantelor modificate genetic ar putea genera o serie
de efecte nedorite asupra mediului:
inmultirea excesiva, care ar transforma planta transgenica intr-un invadator al
agroecosistemului si chiar al habitatului natural, in ansamblul sau (planta transgenica sa
devina o buruiana);
modificarea ciclurilor biochimice (ciclurile azotului si carbonului);
transferul inoportun al transgenelor la alte plante, cultivate sau din flora spontana, ca
urmare a producerii unui ,,flux genetic” prin intermediul polenului trasportat de vant sau de
insecte; aceasta ar duce la schimbari in dinamica populatiilor: unele specii ar capata avantaje,
altele dezavantaje in selectia naturala
influenta negativa asupra lanturilor trofice intre specii (relatiile prada-pradator,
parazitismul etc);
19
impactul direct si neanticipat al plantei insesi sau a produsului transgenei asupra unor
specii neavizate (de exemplu reducerea sursei de hrana sau a habitatului);
in cele din urma, impactul acestor plante asupra biodiversitatii.
Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă
Este celebru cazul biochimistului şi nutriţionistului de origine maghiarăArpad Pusztai, de la
Institutul de Cercetare „Rowett" din Aberdeen, Scoţia, care şi-a pierdut slujba după ce a
prezentat, în cadrul unei emisiuni, o cercetare personală legată de efectele unui soi de cartofi
modificaţi genetic. Acesta a spus că mai multe organe ale unor şoareci de laborator hrăniţi cu
cartofii s-au atrofiat: ficatul, inima, testiculele şi creierul. Biochimistul a observat şi o serie de
modificări structurale ale globulelor albe din sânge care cresc vulnerabilitatea la infecţii, precum
şi inflamaţii la nivelul unor ţesuturi, cum ar fi pancreasul şi intestinele. Ulterior, o echipă de
cercetare din China a reprodus experimentul, dar cu roşii modificate genetic în loc de cartofi, şi
nu a observat niciuna dintre modificările menţionate de Arpad Pusztai.
Rezistenţa la antibiotice, un alt posibil risc
Producătorii de organisme modificate genetic foosesc uneori gene care cresc rezistenţa la
anumite antibiotice. Există specialişti care cred că această rezistenţă poate fi transmisă bacteriilor
din tubul digestiv al omului. Prin urmare, un alt risc posibil pentru sănătate ar fi creşterea
rezistenţei la antibiotice. Producătorii susţin însă că transferul acestor gene din alimente în
bacteriile din intestine este foarte puţin probabil.
Ceea ce se poate spune cu certitudine în prezent este că trebuie să treacă mai mulţi ani pentru a
putea vedea efectele consumului de organisme modificate genetic asupra sănătăţii umane.
20
Pot favoriza noi alergii
Singurul efect advers necontestat de lumea ştiinţifică este riscul mai mare de alergii. Proteinele
cu care sunt îmbogăţite uneori cerealele pot să provoace reacţii alergice. Un exemplu în acest
sens este soia îmbogăţită cu metionină, o proteină care poate produce alergii.
21
6. Bibliografie
http://www.adevarul.ro/life/sanatate/adevarul_sanatate-organisme_modificate_genetic-OMG-efecte-
toxice-alergii-rezistenta-antibiotice-controversate_0_695330619.html
http://www.infomg.ro/
http://www.infomg.ro/web/ro/Legislatie_OMG/Legislatie_RO/
http://www.infoomg.ro/2011/05/organismele-modificate-genetic/
http://www.ansvsa.ro/documente/Informare_privind_OMG_298ro.pdf
http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificate-genetic.html
http://www.stopco2.ro/2010/03/03/comisia-europeana-a-autorizat-4-noi-organisme-modificate-
genetic/
22
Top Related