Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
1
MODELE PENTRU EVALUAREA COMPETENȚELOR LINGVISTICE
-AUXILIAR CURRICULAR-
PROPUNĂTOR,
Prof. STOICA-FETEA DIDONA-MĂDĂLINA
Craiova
An școlar 2017-2018
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
2
Argument
Ghidul de faţă urmăreşte dezvoltarea abilităţilor elevilor de clasa a XII-a de utilizare
corectă şi adecvată a limbii române, de înţelegere şi interpretare a textelor literare și nonliterare,
de organizare a discursului, de analiză şi argumentare a propriilor opinii și de adaptare la situația
de comunicare.
Textele suport sunt variate și cuprind itemi corespunzători descriptorilor competențelor de
comunicare din programa de bacalaureat; acestea au un grad de complexitate care să permit
tratarea lor integrală în maximum 15 minute. Fragmentele ce au fost selectate pornind de la
cerinţele programei în vigoare, vizează abordarea textului din punctul de vedere al conținutului
(tema, fapte, idei, opinii, argumente, elementele comunicării) și al formei (trăsăturile diferitelor
tipuri de texte sau ale diferitelor stiluri funcționale).
Lucrarea cuprinde 19 modele ce facilitează recapitularea noțiunilor pentru proba orală a
examenului de BACALAUREAT, urmărind dezvoltarea creativitaţii şi a gândirii critice a
elevilor.
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
3
CUPRINS
Cuprins ................................................................................ pagina 3
Modele ................................................................................ pagina 4
Bibliografie selectivă ............................................................ pagina 24
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
4
MODELE
Biletul nr. 1
Citeşte textul cu voce tare.
Atunci când, în interval de două-trei zile, mai mulți editorialiști/ analiști/ formatori de
opinie abordează aceeași temă, în mod absolut similar, suntem în fața unei campanii. Atunci
când editorialiștii sunt aceiași cale de mai multe campanii, scriind aproape identic, avem deja
de-a face cu un grup editorialistic organizat. Dacă e normal ca cele mai sprințare taste de la
instituții media diferite să abordeze, în același timp, același subiect fierbinte, căci, în definitiv,
asta e actualitatea, e absolut anormal, cum spuneam, ca textele să folosească aceleași argumente
înșirate în exact aceeași ordine, ducând spre exact aceeași concluzie, formulată uneori cu exact
aceleași cuvinte. Asta nu se întâmplă decât atunci când autorii primesc argumentele și
informațiile pe liste identice, profesorul/angajatorul urmărind, cu pixul roșu în mână,
respectarea grilei.
Ei bine, fenomenul este din ce în ce mai prezent de câteva luni bune, în același timp sau la
distanțe foarte mici în timp, la editorialiști de la HotNews, Ziare.com și Digi24, cărora li se
adaugă personaje și mai puțin vizibile.
Dan Tăpălagă scrie la fel ca Ioana Ene Dogioiu, care scrie la fel ca Ondine Gherguț,
care scrie ca Dan Turturică. Și mai sunt stele ale presei care scriu aproape identic, dar nu lucesc
vederii noastre. Mai întâlnești acest tip de scriitură și în cazul advertorialelor, unde advertiser-ul
dorește, de asemeni, transmiterea unor anumite mesaje, în ordinea pe care o consideră el
importantă. Dar niciodată, absolut niciodată într-o lume liberă, în care oamenii gândesc
folosindu-și propriile creiere, nu vezi similitudini atât de mari între mai multe texte..
(Patrick André de Hillerin, Cântăreți în masă în www.catavencii.ro)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
5
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre necesitatea educației școlare în formarea unui tânăr?
Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 2
Citeşte textul cu voce tare.
ARTICOLUL 8
Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a
domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în
măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură
necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării,
apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a
libertăţilor.
ARTICOLUL 9
Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie
1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie ; acest
drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi
manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin
cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.
2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor
restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri
necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii, a moralei publice, a drepturilor
şi a libertăţilor altora.
(Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale)
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
6
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/ de conținut.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre valorile spirituale și rolul lor în viața unui tânăr.
Biletul nr. 3
Citeşte textul cu voce tare.
Nu cred să mai fi relatat întîmplarea de mai jos care mi-a marcat adolescenţa. Am
consemnat-o, imediat după ce s-a petrecut, într-un caiet care s-a rătăcit, dacă nu cumva a fost
distrus de bunicul meu matern, din teama că va cădea în mâinile cui nu trebuie. O vreme caietul
a stat ascuns în seiful din peretele camerei în care mă refugiam să citesc. E vorba de camera
strămătuşii mele, despre care am tot scris. N-am idee cum a ajuns acolo. Venind o dată pe
neaşteptate de la şcoală, am găsit camera răvăşită de o curăţenie generală. Ochii mi-au căzut pe
o gaură din perete, exact în locul unde se afla de obicei fotografia înrămată a unui unchi al
bunicii mele şi al surorii ei, care se sinucisese din dragoste sau fiindcă avusese mari datorii la
cărţi. (Versiunea familiei era prima, cea reală, probabil, a doua.) Vedeam prima oară un seif.
înăuntru, alături de cîteva acte de proprietate familială din secolul XIX, era caietul cu
însemnările mele. Dîndu-şi seama că l-am descoperit, bunicul, cred, a obligat-o pe strămătuşa
mea să-l ardă. E o ipoteză greu de dovedit azi, când toţi protagoniştii sunt morţi de mult, dar
foarte plauzibilă.
(Nicolae Manolescu, O amintire în „România literară”, Nr. 35/ 2001)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
7
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. În ce tip de text se poate încadra fragmentul dat? Motivează-ți alegerea prin două
agrumente.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre importanța întâlnirii cu scriitorii? Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 4
Citeşte textul cu voce tare.
COMUNICAREA PEDAGOGICĂ
Comunicarea pedagogică reprezintă un principiu axiomatic al activităţii de educaţie care
presupune un mesaj educaţional, elaborat de subiect (profesor), capabil să provoace reacţia
formativă a obiectului educaţiei (preşcolarului, elevului, studentului etc), evaluabilă în termeni
de conexiune inversă externă şi internă. Acest principiu direcţionează activitatea cadrelor
didactice prin stimularea capacităţii acestora de:
a) a construi un proiect pedagogic viabil în sens curricular;
b) a elabora mesajul educaţional, ţinând seama de particularităţile: câmpului psihosocial
care înconjură acţiunea educaţională; ambianţei educaţionale, rezultate din interiorul şi din
exteriorul acţiunii educaţionale; colectivului de preşcolari, elevi, studenţi etc;
c) a focaliza mesajul educațional asupra fiecărui elev, ţinând seama de particularităţile:
intelectuale; socioafective; psihomotorii;
d) a asigura repertoriul comun cu elevul prin proiectarea corelaţiei subiect-obiect
simultan la nivel de comunicare intelectuală-afectivă-motivaţională;
e) perfecţionarea continuă a acţiunii didactice prin valorificarea deplină a ciclurilor de
conexiune inversă externă concepute ca premisă a autoiristruirii educaţiei.
(Sorin Cristea, Dicționar de termeni pedagogici)
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
8
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. În ce tip de text se poate încadra fragmentul dat? Motivează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre importanța lecturii în formarea unui tânăr? Motivează-ţi
răspunsul!
Biletul nr. 5
Citeşte textul cu voce tare.
- Ești una dintre personalitățile cele mai marcante atunci când e vorba de promovarea
SF-ului românesc, prin revistele și antologiile pe care le coordonezi. Vorbește-ne puțin despre
proiectele pe care le conduci, precum și despre felul în care se împacă toată această activitate cu
cea de scriitor.
- Asta cu promovarea e una dintre chestiile care mi se tot pun în spinare și pe seama ei
mai scapă lumea de mine uneori, dându-mi câte un premiu pentru promovare, care să
compenseze lipsa premiilor pentru cărți și povestiri, destinate (mai mereu) altora. Glumesc. Dar
numai pe jumătate. Nu promovez sefeul românesc atunci când scot reviste, pentru că sunt plătit
pentru asta. Așa cum sunt plătit să fac colecții de cărți SF&F. E treaba mea, sunt joburile mele.
Promovare e atunci când conving o revistă literară mainstream să-mi dea o rubrică în care scriu
despre SF (tot pe bani, dar de ce îmi pare că totuși e un pic altfel?) și multă lume care n-ar fi
auzit altfel de scriitorii români și cărțile lor de SF încep să afle că, lîngă ei, în ochii lor chiar,
trăiesc, scriu și publică și alți scriitori. Care, poate, ar merita un pic de atenție în locul
respingerii apriorice pe motive de paraliteratură – literatură de consum – literatură
comercială.”
(Alexandru Lamba, Interviu cu scriitorul și editorul Michael Haulică, în Dilemateca)
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
9
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre literatura SF în societatea contemporană? Motivează-ţi
răspunsul!
Biletul nr. 6
Citeşte textul cu voce tare.
- Când ai pus mâna prima dată pe un roman SF şi ce te-a făcut să-l citeşti până la
capăt?
- Am crescut într-o casă cu multe cărți, i-am văzut, de mic, pe părinții mei citind în
fiecare zi, așa că… iaca fandacsia! SF nu știu când am început să citesc. Probabil prima carte
SF am citit-o pe vremea în care mama mă amenința cu tot felul de apocalipse ale carierei mele
(pe care ei o voiau inginerească, altfel cum, pentru un băiat?!) dacă mai continui (dacă DOOM
zice că e OK așa, să zic și eu atunci continui) să citesc cărți de aventuri. Știu că erau prin casă
cărți din seria aia cu nava și soarele sau din colecția Cutezătorii, mai erau și revistele-
suplimente de la Știință și tehnică, celebra colecție a povestirilor științifico-fantastice…
Ce m-a făcut să citesc până la capăt prima carte SF? Păi, pe vremea aia, citeam toate
cărțile până la capăt. Mofturile astea cu abandonatul la jumate sau după 10 pagini le-am
deprins mult mai târziu, când am început să am mai multă grijă de timpul meu. Sau când n-am
mai avut nervi să citesc niște lucruri care nu-mi spuneau nimic.
(Ioana Epure, Michael Haulică: „Scriitorul român nu ştie să fie scriitor”, în Dilemateca)
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
10
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre importanța dialogului în societatea contemporană?
Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 7
Citeşte textul cu voce tare.
S-a vorbit destul de mult în ultimul an despre eforturile celor de la Samsung de a pune la
punct sistemul de operare Tizen. Acum aflăm că producătorul sud-coreean de telefoane mobile
inteligente, liderul global al acestei pieţe şi nu numai, se pregăteşte să lanseze mai multe
terminale cu acest sistem de operare la bord.
Compania a confirmat faptul că are în plan lansarea a mai multor smartphone-uri cu
Tizen OS la bord.
Tizen este un sistem de operare open-source creat de Linux care cooperează de mai mult
timp cu Intel şi Samsung în dezvoltarea unui software competitiv. Potrivit Bloomberg
Businessweek, compania sud-coreeană a răspuns unei solicitări, în care afirmă că va lansa mai
multe dispozitive „noi şi competitive cu Tizen OS, în acest an". Aceştia au mai spus că numărul
de dispozitive cu acest sistem de operare va creşte dacă şi piaţa va fi receptivă.
Un ziar japonez, Yomiuri Shimbun, nota recent că Samsung plănuieşte prezentarea unui
telefon cu Tizen la bord, în februarie cu ocazia Mobile World Congress 2013.
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
11
(Adrian Ungureanu, Samsung va lansa mai multe terminale cu Tizen la bord, în Curierul
Național)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre avantajele/ dezavantajele tehnologiei informației în formarea
unui tânăr? Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 8
Citeşte textul cu voce tare.
Trebuie să recunosc însă că nu am ales întâmplător acest titlu – „Popas - printre
românii celebri în lume". De curând, aflam că unui alt român - pictorul şi caricaturistul Ştefan
Popa Popaîs, care a primit de mulţi ani recunoaşterea internaţională a calităţilor sale artistice
excepţionale - i s-a decernat, pentru expoziţia sa „Papi e Santi" (Papi şi Sfinţi), în Cetatea Sfântă
a Vaticanului, o înaltă distincţie, cu care puţini artişti se pot lăuda: Premio Romana Civitas, al
Fundaţiei Sapientia Mundi. Popaîs fiind desemnat de către însuşi Suveranul Pontif Papa
Benedict al XVI-lea, „printre primii 100 de oameni importanţi ai lumii". Expoziţia lui Ştefan
Popaîs, „Papi e Santi", organizată în Salonul Vilei Sopegna din Roma (expoziţie itinerantă - la
Veneţia, Pietrelcina şi Assisi), reunind portretele realizate în ulei pe pânză a 263 de papi, i-a
conferit titlul de învingător. Fiindcă Premio Romana Civitas se acordă numai învingătorilor.
Performanţa lui Popaîs, cel mai rapid caricaturist din lume, nu mai uimeşte pe nimeni. Ceea ce
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
12
impresionează însă sunt stilul şi tehnica realizării portretelor de papi, toate în manieră
renascentistă.
(Veronica Marinescu, Popas - printre românii celebri în lume, în Curierul Național)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre rolul evocării unei personalități pentru tinerii din societatea
de astăzi? Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 9
Citeşte textul cu voce tare.
„Moda trece, stilul rămâne acelaşi” este moto-ul după care s-a ghidat Coco Chanel și pe
care a încercat să îl insufle doamnelor și domnișoarelor din întreaga lume. Cu toate acestea,
moda continuă să aibă un cuvânt important de spus în industria beauty, fie că vorbim despre
creațiile vestimentare propuse de designerii marilor case de mode, fie că vorbim despre alte
domenii care țin de frumusețe.
Pentru a vedea care sunt tendințele în materie de hairstyle în acest an, Transilvania
Reporter a discutat cu Florentina Cinos, fondatoarea Salonului Sublime Lashes Boutique din
Cluj-Napoca, un loc chic dedicat exclusiv răsfățului feminin. Salonul a fost creat pentru
reprezentantele sexului frumos care iubesc coafurile moderne, care doresc să țină pasul cu
tendințele și să poarte mereu ceea ce le avantajează în concordanță cu moda actuală, dar și cu
propriul stil. Pe lângă coafurile moderne, salonul este specializat în aplicarea genelor fir cu fir,
un trend la ora actuală nu numai la nivel de Cluj, ci și la nivel național. Florentina și Ioana se
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
13
numără de altfel, printre primele stiliste specializate pe acest domeniu, participând la numeroase
traininguri, masterclass-uri și concursuri, atât la nivel local, cât și la nivel național, printre care
se numără „Cel mai activ Stilist Xtreme Lashes 2015”. Pe partea de tuns /vopsit, director creativ
este Cristian Zodilă, care face echipă cu trainerul Oana Lucescu și Florina Scurtu, fetele care se
ocupă de aranjat.. .
(Maria Man, Florentina Cinos: „Conflictul dintre stiluri este amprenta acestui an”, în
Transilvania reporter)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre vestimentația adolescenților? Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 10
Citeşte textul cu voce tare.
ARTICOLUL 1
Interzicerea privării de libertate pentru datorii
Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să
execute o obligaţie contractuală.
ARTICOLUL 2
Libertatea de circulaţie
1. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod
liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa.
2. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa.
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
14
3. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care,
prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea
naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia
sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
4. În anumite zone determinate drepturile recunoscute în paragraful 1 pot face obiectul
unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate
democratică.
(Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre respectarea drepturilor omului? Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 11
Citeşte textul cu voce tare.
Art. 19. Drepturi. Organizaţiile patronale reprezentative, potrivit legii, au următoarele
drepturi:
a) de a i consultate, cu ocazia elaborării proiectelor de acte normative din domeniul
achiziţiilor publice şi actelor normative ce au ca scop sau efect încurajarea disciplinei
contractuale;
b) de a introduce acţiuni în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
membrilor lor, în special acţiuni în anularea clauzelor abuzive şi în constatarea practicilor
abuzive;
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
15
c) de a informa opinia publică, prin massmedia, cu privire la practicile şi clauzele
abuzive identiicate;
d) de a elabora, singure sau în colaborare cu instituţii publice, coduri de promovare a
disciplinei contractuale, de dezvoltare a uzanţei plăţii la termen;
e) de a organiza, singure sau în colaborare cu instituţii publice, campanii de informare a
mediului de afaceri asupra drepturilor şi obligaţiilor instituite de prezenta lege şi cu privire la
remediile judiciare pentru protecţia drepturilor prevăzute de prezenta lege.
(Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea
obligaţiilor de plată)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoașterii legilor unei țări? Motivează-ţi
răspunsul!
Biletul nr. 12
Citeşte textul cu voce tare.
Casa din care fusese peţită era plină de fetele unui funcţionar de la primărie, ea fiind cea
mai mare şi, deşi avea surori mai mici şi mai frumoase, monteurul de avioane se lăsase prins în
complotul subtil al familiei funcţionarului. Când se ducea în vizite, surorile ei îl primeau prost
îmbrăcate şi pieptănate, tăcute şi absente, în timp ce numai sora lor mai mare arăta elegantă,
servind ea la masă musafirul, vorbind numai ea, şi încă cum, ca să se arate apoi după măritiş că
nu-i plăcea nici să se îmbrace aşa de bine şi nici să vorbească atât de mult ca în acele vizite ale
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
16
tatălui meu. Dorinţa unei fete de a se mărita poate să fie atât de vie, să pornească adică atât de
mult din adâncul fiinţei ei, încât poate să pară şi în cele din urmă să fie chiar îndrăgostită.
Furios dar şi amuzat de slăbiciunea lui, în fond încântat şi nepăsător, tata nu înceta s-o înţepe
chiar şi după ce eu mă făcusem mare: „fă, într-o zi tot te trimit eu acasă şi o divorţez pe sora ta
mai mică şi mă însor cu ea". Această soră, măritată cu un mototol, era cu adevărat îndrăgostită
de tata. Cînd venea în vizite la noi, deşi o însoţea bărbatul, sub adăpostul rudeniei îl pupa pe tata
şi îl strîngea în braţe şi îl trăgea de păr prinsă de o veselie atât de mare încât ai fi zis chiar că e
o stricată, dacă spre sfîrşitul vizitei n-ar fi apărut pe chipul ei un fel de tristeţe gravă şi
resemnată. Asta e, părea să spună, nu ne mărităm cu cine vrem, puteam eu să fiu nevasta acestui
om, dar atunci cine ar mai fi luat-o pe surioara mea mai mare? Tata se simţea bine cu această
dragoste a cumnatei, dar nu se lăsa ispitit să-i răspundă, cum auzea că se întâmplă în alte case.
(Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre rolul familiei în formarea personalității unui tânăr?
Motivează-ţi răspunsul!
Biletul nr. 13
Citeşte textul cu voce tare.
Într-o după-amiază, când Bruno se întoarse acasă de la şcoală, fu surprins să o găsească
pe Maria, menajera familiei - care întotdeauna îşi ţinea capul plecat şi nu ridica niciodată
privirea de pe covor în dormitorul lui, scoţându-i lucrurile din şifonier şi împachetându-le în
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
17
patru cufere mari de lemn, chiar şi obiectele pe care le dosise el, care îi aparţineau în
exclusivitate şi care nu erau treaba nimănui altcuiva.
- Ce faci? o întrebă el cât putea de politicos, chiar dacă nu era deloc încântat să vină
acasă şi să găsească pe cineva umblându-i prin avut, dar mama îi spusese că trebuia să o trateze
întotdeauna pe Maria cu respect şi să nu imite modul în care vorbea tatăl lui cu ea. Ia-ţi mâinile
de pe lucrurile mele!
Maria clătină din cap şi arătă spre scara din spatele lui, unde tocmai apăruse mama. Era
o femeie înaltă cu părul lung, roşcat, pe care îl ţinea strâns la spate într-un fel de plasă. Mama
îşi freca mâinile nervoasă, de parcă n-ar fi vrut să spună ceva sau nu i-ar fi venit să creadă ceva.
(John Boyne, Băiatul cu pijamale în dungi)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre importanța respectului în viața unui tânăr? Motivează-ţi
răspunsul!
Biletul nr. 14
Citeşte textul cu voce tare.
Lui Louise îi datoram tihna siguranţei zilnice. Mă îmbrăca dimineaţa, mă dezbrăca seara
şi dormea în aceeaşi cameră cu mine. Tânără, fără frumuseţe şi mister, atâta vreme cât rostul ei
pe lume era doar să vegheze asupra surorii mele şi asupra mea – sau, cel puţin, eu aşa credeam
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
18
–, nu ridica niciodată vocea, nu mă mustra degeaba. Privirea ei liniştită mă ocrotea în timp ce
făceam turtiţe în Grădina Luxembourg, în timp ce o legănam pe păpuşa mea Blondine, coborâtă
din cer într-o noapte de Crăciun, odată cu un cufăraş în care îşi avea trusoul. Seara, se aşeza
lângă mine şi îmi arăta poze, spunându-mi poveşti. Prezenţa ei îmi era la fel de necesară şi îmi
părea la fel de firească precum pământul de sub picioare.
Mama, mai puţin accesibilă şi mai capricioasă, îmi deştepta sentimente de adoraţie: mă
aşezam pe genunchii ei, în desfătarea parfumată a braţelor sale, îi acopeream cu sărutări pielea
de femeie tânără; uneori, apărea noaptea lângă patul meu, frumoasă ca o icoană, în spumosul ei
veşmânt ca o pajişte înverzită luminată de podoaba unei flori mov, în rochia ei scânteietoare
neagră ca tăciunele. Când era supărată, „făcea ochii mari“; mă temeam de acea sclipire
prevestind vijelia, care îi urâţea chipul; aveam nevoie de surâsul ei.
Pe tata îl vedeam foarte puţin. Pleca în fiecare dimineaţă „la Palat“ cu nişte dosare sub
braţ. Nu avea nici barbă, nici mustaţă, iar ochii îi erau albaştri şi veseli. Seara, când se
întorcea, îi aducea mamei violete de Parma, se sărutau şi râdeau. Tata râdea şi cu mine; mă
punea să cânt: C’est une auto grise… sau Elle avait une jambe de bois.
(Simone Beauvoir, Memoriile unei fete cuminți)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre importanța publicării volumelor de jurnale/ memorii ale
scriitorilor? Motivează-ţi răspunsul!
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
19
Biletul nr. 15
Citeşte textul cu voce tare.
Dar Hegel știe să plece de la un gând nespus mai subtil.
El nu spune că certitudinea sensibilă n-ar fi certitudine; își începe cartea spunând doar
că pare certitudinea cea mai bogată, când în fond e cea mai săracă. Nu spune că n-ar fi adevăr
în ea; spune doar că e vorba de adevărul cel mai abstract, tocmai în ea! Ce-i în mână e
minciună, în sensul că n-are plinătatea pretinsă, că se dezminte drept ce se dă. Altminteri, toată
cartea sa va arăta că nu faci decât să cauți, pe diferite registre, întâlnirea aceasta plină, pe care
ai avut-o parcă și fără de care n-ai fi decât o umbră. Dar acum, tot ce-ți pare mai determinat,
senzația asta, fericirea asta (căci senzație, aci, trebuie luat în sens larg, ca senzație de fericire de
pildă, sau de viteză, sau de beție rece, dacă vreți) este tot ce e mai nedeterminat. E un acum, e un
aci, e senzația asta, dar nu e decât un „asta“, până la urmă. Și tu ești ceva de ordinul lui „asta“,
dacă te gândești mai bine. „Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost:” Ceva fantomatic
coboară atunci pe lume; lucrul resimțit devine un de exemplu și tu însuți ești un de exemplu. Nu e
o irealitate, dar e o altă realitate, una generală, tocmai aci unde vedeai ceva singular. Când un
tânăr anumit iubește o fată anumită, un tânăr în general iubește o fată în general.
(Constantin Noica, Povestiri despre om)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre rolul modelelor în evoluția literaturii? Motivează-ţi
răspunsul!
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
20
Biletul nr. 16
Citeşte textul cu voce tare.
Punct de vedere
Sintagmă folosită în teoria cinematografică pentru a desemna perspectiva prin care
spectatorii văd acțiunea care se desfășoară pe ecran. De cele mai multe ori acest lucru este
obținut prin intermediul lentilei camerei de filmat, deși spectatorii pot fi informați cu privire la
perspectiva unui personaj dintr-un film. În cazul reprezentațiilor teatrale, aceste informații
constituie o parte separată a spectacolului. Există însă filme în care personajele se adresează
direct publicului (atât pe parcursul filmului, ca în ecranizările dupa piesele lui Shakespeare, cât
și la final, ca in Ferris Bueller’s Day Off). Pe parcursul unui film pot apărea schimbări de
perspectivă, de la un personaj la altul, fapt ce oferă spectatorilor mai multe puncte de vedere.
Punctul de vedere se mai poate de asemena referi și la prerogativele regizorale în realizarea
unei povești anume.
(Dicționar de termeni cinematografici)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre necesitatea formării unei culturi cinematografice în școală?
Motivează-ţi răspunsul.
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
21
Biletul nr. 17
Citeşte textul cu voce tare.
25 iulie 1968
Dragă prietene,
M-am bucurat că am primit scrisoarea ta la o zi înainte de plecarea noastră spre Europa.
(Cum era adresată acasă, şi nu la Universitate, ci era recomandată – în cel mai bun caz o citeam
în octombrie, deci e foarte probabil că ţi-ar fi fost înapoiată „adresantul plecat fără adresă“).
Mă bucur că ţi-a plăcut ce-am mai scris în ultima vreme. Mă bucur, mai ales, că vei publica un
volum de poeme. Inutil să-ţi mai spun cu câtă nerăbdare îl aştept.
M-au surprins (trebuie să recunosc: plăcut) acele câteva articole publicate despre
scrierile mele, vechi sau noi, în revistele din ţară. Mă socoteam de mult un scriitor român uitat,
deşi niciodată nu m-am îndoit că voi fi redescoperit postum. Într-un anumit sens, interesul pe
care mi l-au arătat anumite reviste între sept. 1967 şi martie 968 mă tulbura: mi se părea că
ghicesc în el un avertisment al morţii apropiate. Din fericire, „interesul“ a dispărut tot atât de
neaşteptat pe cât a apărut – şi eu mi-am venit în fire şi m-am întors la treburile mele (printre
care, ţin să subliniez, literatura românească se numără în frunte.
Vei primi curând, de la Paris, pe adresa ziarului la care colaborezi, o lungă povestire: Pe
strada Mântuleasa). Prezintă, te rog, omagiile mele soţiei tale. Te îmbrăţişează, de foarte
departe, bătrânul tău Mircea Eliade.
Mircea Eliade
(Mircea Eliade, Scrisorile lui Mircea Eliade către Radu Gyr)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul.
2. Care este opinia ta despre alegerea scrisorii ca mijloc de comunicare în societatea
contemporana? Motivează-ţi răspunsul!
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
22
Biletul nr. 18
Citeşte textul cu voce tare.
Pe pământ, mama şi sora mamei se ocupau intens de mine. Bunicuţa avea obraji
trandafirii, păr alb,cercei cu diamante; sugea pastile de gumă tari şi rotunde ca nasturii de la
botine, a căror transparenţă colorată mă încânta. O iubeam mult pentru că era bătrână. Şi o
iubeam pe mătuşa Lili pentru că era tânără: locuia cu părinţii ei, ca un copil, şi-mi părea mai
apropiată decât alţi adulţi. Roşu la faţă, cu capul lustruit, cu bărbia mânjită ca de o spumă care
bătea în gri, bunicuţul mă dădea cu sârg huţa pepicior, dar avea vocea atât de aspră, încât nu
puteai şti dacă glumeşte sau mustră. Prânzeam la ei înfiecare joi: colţunaşi, carne cu sos alb,
lapte de pasăre. Bunicuţa mă desfăta. După masă, bunicuţul moţăia într-un fotoliu capitonat, iar
eu mă jucam sub masă, fără zgomot. Apoi pleca. Atunci, bunicuţa scotea din bufet sfârleaza de
metal şi, în timp ce se învârtea, noi o îmbrăcam cu cercuri multicolore din carton. Aprindea, la
fundul unui omuleţ din plumb căruia îi spunea „Moş Pârţ“, o capsulă albă din care ieşea o
serpentină de fum colorată în cafeniu-închis. Juca, împreună cu mine, partide de domino, de
„război“, de marocco. Simţeam că mă sufoc un pic în sufrageria aceea mai ticsită decât
depozitul unui anticariat. Nu era nici un spaţiu gol pe pereţi: tapiserii, farfurii de faianţă,
tablouri în culori neclare; ocurcă moartă zăcea întinsă pe un morman de verze verzi; măsuţele
erau acoperite cu catifea, cu pluş, cudantelă croşetată; ghivecele de aspidistra întemniţate în
vase de aramă mă întristau.
(Simone Beauvoir, Memoriile unei fete cuminți)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă,
intenţii)?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre importanța promovării valorilor autentice național?
Motivează-ţi răspunsul!
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
23
Biletul nr. 19
Citeşte textul cu voce tare.
Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului
didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absenţa pregătirii didactice în facultăţile româneşti,
facultăţi care pregătesc specialişti şi cercetători, dar mai puţin profesori. Cum autonomia
universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări şi sugestii. De asemenea, s-a
propus trecerea hotărâtă înspre pregătirea academică în sistem de dublă şi triplă specializare,
care ar fi în acord cu flexibilizarea curriculară. Părerile au fost împărţite, pentru că din punct de
vedere al standardelor academice, tripla specializare poate duce la o diminuare a standardelor
ştiinţifice de pregătire. S-a propus chiar un sistem diferenţiat de evaluare academică finală, prin
înfiinţarea licenţei în educaţie.
Cum reforma nu constă doar în reglementări, ci şi în monitorizarea consecventă şi
evaluarea periodică, trebuie asigurată în continuare funcţionarea independentă a instituţiilor
create în cadrul procesului de reformă. Schimbările aleatorii şi inconsecvente, ca şi imixtiunea
unor decizii cu alte motivaţii decât cele profesionale, pot compromite grav tot ce s-a făcut până
acum.
(Luminiţa Marcu, Şcoala românească şi reforma, în „România literară”, Nr. 50/ 2001)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce tip de text este acesta (informativ, argumentativ, epistolar, descriptiv, memorialistic,
eseistic, narativ)? Motivează-ţi răspunsul
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Care este opinia ta despre rolul profesorilor în formarea personalității tinerilor?
Motivează-ţi răspunsul!
Propunător: prof. Stoica-Fetea Didona-Mădălina
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși” Craiova
24
Bibliografie selectivă:
1. Boyne, J. (2008) Băiatul cu pijamale în dungi, București: Editura RAO;
2. Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
fundamentale;
3. Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
fundamentale;
4. Cristea, S. (2000) Dicționar de termeni pedagogici, București: Editura
Litera;
5. Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în
executarea obligaţiilor de plată;
6. Manolescu, N. (2001) O amintire în „România literară”, Nr. 35;
7. Marcu, L. (2001) Şcoala românească şi reforma, în „România literară”,
Nr. 50/ 2001;
8. Noica, C. (2013) Povestiri despre om, București: Editura Humanitas ;
9. Preda, M. (2013) Cel mai iubit dintre pământeni, București: Editura Cartex
2000;
10. Simone de Beauvoir (2014) Memoriile unei fete cuminți, București:
Editura Humanitas.
Siteografie:
1. www.catavencii.ro
2. www.curierulnational.ro
3. http://transilvaniareporter.ro/
4. http://dilemaveche.ro
5. https://www.scribd.com/document/45896535/Dictionar-termeni-cinematografici
6. www.adevarul.ro
Top Related