UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
PROFILUL MANAGEMENT
Managementul mediului
Analiza SWOT a capitalului natural al Romaniei la nivelul anului 2010
Prof. Robescu Valentina Ofelia
Chitu Eduard Ionut
TARGOVISTE
2014
CUPRINS
Introducere
Capitolul I. Analiza SWOT si capitalul natural
Analiza SWOT
Capitalul natural
Capitolul II: Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei la
nivelul anului 2010
2.1. Puncte forte. Puncte slabe
2.1.1. Puncte forte
2.1.2. Puncte slabe
2.2. Oportunitati si amenintari
2.2.1. Oportunitati
2.2.2. Amenintari
Capitolul III. Conservarea si managementul capitalulu Natural
3.1. Obiectiv general
3.2. Obiectiv national 2013
Capitolul IV. Concluzii si recomandari
Bibliografie
INTRODUCERE
Motto: “Managementul este unul dintre factorii esentiali care explica de ce o tara este mai bogata sau mai saraca”.
Richard Farmer
In economia moderna, firmele reprezinta forta motrica a progresului, a
dezvoltarii, sunt cele ce asigura necesarul de supravietuire al societatii. Studiind firmele,
evidentiem polarizarea acestora in doua categorii: unele care obtin succese apreciabile,
prospera si se dezvolta constant, iar altele care se lupta cu greu pentru supravietuire sau
nregistreaza performante economico-financiare modeste.
Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri), a
determinat cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii
firmei (afacerii).
Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte
materializate n cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei
pe piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei n
vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. Formularea
strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei
strategica, deduce obiectivele strategice necesare realizarii misiunii, alege strategia
adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii n opera a acesteia.
Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor
strategice si a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza
strategia respectiva, se bazeaza pe un amplu proces de analiza si evaluare a mediului de
actiune a firmei, a situatiei competitivitatii ei n acest mediu si a situatiei firmei, a
capacitatii acesteia de a nfrunta schimbarile produse n mediu. Managementului
strategic i este specifica, n esenta, analiza continua, pe de o parte, a mediului extern al
firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul acestuia iar pe de alta
parte, a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fata
schimbarilor .
Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pe care o prezint n
continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul sau si (sau) al altor analize cum ar fi:
analiza situatiei industriei si a atractivitatii acesteia, analiza competitiei, autoanaliza
firmei si a fortei ei competitive, managementul de vrf al firmei poate anticipa
schimbarile si elabora, implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea
firmei. Metodele de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pot folosi si
eventualilor investitori pentru a-si plasa investitiile sau firmelor de consultanta
financiara.
Capitolul I
Analiza SWOT si capitalul natural
1.1. Analiza SWOT este o metoda eficienta, care este utilizata atat pentru crearea unei
viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare, cat si in cazul planificarii stategice
pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor.
Analiza SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts”
(puncte forte), „Weaknesses” (puncte slabe, slabiciuni), „Opportunities” (oportunitati,
sanse) si „Threats” (amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acestora,
iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii
firmei.
1. Punctele tari sunt atribute (valori, resurse, capacitati, avantaje) utile pentru
realizarea obiectivului propus. Punctele forte sunt reprezentate atat de valori si
factori din mediul intern cu potential ridicat de creare a valorii.
2. Punctele slabe sunt atribute (zone de resurse sarace, vulnerabilitate,
conditionari negative ale tarii) daunatoare pentru realizarea obiectivului.
3. Oportunitatile reprezinta conditiile externe (sansele oferite din exterior)
pentru realizarea obiectivului.
4. Amenintarile sunt conditiile externe care ar putea dauna realizarii obiectivului
propus.
SWOT este o metoda de planificare strategica, fiind utilizata pentru a evalua
punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza si
influenteaza anumiti factori din cadrul unui proiect. Aceasta planificare implica
precizarea obiectivului proiectului, precum si identificarea aspectelor cheie interne si
externe, care sunt favorabile si nefavorabile pentru atingerea obiectivului. Analiza
SWOT este esentiala deoarece masurile ulterioare in procesul de planificare pentru
realizarea obiectivului selectat pot fi derivate din aceasta analiza.
In primul rand factorii de decizie trebuie sa stabileasca daca obiectivul poate fi
atins avand in vedere rezultatele analizei. In cazul in care obiectivul nu poate fi atins,
trebuie selectat un obiectiv diferit si procesul analizei repetat. Factorii de decizie devin
astfel o componenta cheie a acestui proces, complexitatea si exactitatea analizei
efectuate depinzand in totalitate de nivelul de cunoastere, experienta, implicarea si
colaborarea acestor factori.
Analiza SWOT grupeaza informatiile in 2 categorii principale:
Factori interni – punctele forte si punctele slabe.
Factorii interni pot fi priviti ca puncte tari sau slabe, in functie de
impactul lor asupra obiectivelor. Insa, ceea ce poate reprezenta un punct
tare pentru un obiectiv, poate fi un punct slab pentru alt obiectiv.
Factorii externi – oportunitati si amenintari provenite din mediul
extern.
Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimbari
tehnologice, legislative si socio-culturale1.
1.2. Capitalul natural al unei zone geografice sau politic-administrative consta in
reteaua de sisteme ecologice care functioneaza in regim natural sau seminatural si din
reteaua de sisteme antropologice care rezulta din transformarea si simplificarea
categoriei mai sus mentionate. Componentele ierarhice ale capitalului natural sunt
1
diversitatea genetica, diversitatea specifica si diversitatea ecosistemica. Biodiversitatea
include componentele capitalului natural la care se adauga diversitatea etnica.
Capitalul natural al României este important pentru Uniunea European datorită
florei şi faunei bogate, a climatului şi a peisajului pe care le oferă lanţul carpatic şi
bazinul dunărean. România are o diversitate mare de specii de floră şi faună. Cu toate
acestea, există multe specii de plante şi animale aflate în pericol din cauza fragmentării
habitatelor şi a exploatării excesive a resurselor naturale, coroborate cu presiunile
cauzate de dezvoltarea economică. Capitalul natural al României, datorită condiţiilor
biogeografice, conţine încă efective însemnate ale unui foarte mare număr de specii
care sunt catalogate ca fiind rare sau pe cale de dispariţie la nivel european sau mondial.
angajamentul să asigure menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a speciilor de
faună şi floră salbatică de interes comunitar, într-un statut de conservare favorabil,
pentru a contribui la menţinerea biodiversităţii.
De la integrarea în Uniunea Europeana în 2007, România s-a impus ca fiind una
dintre naţiunile care deţine un adevărat patrimoniu natural. România deţine numeroase
arii protejate care cuprind multe specii din Anexele Directivelor Habitate şi Păsări.
Capitolul II
Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei
la nivelul anului 2010
In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica
unitara, care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte, si care actioneaza pe o piata
in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente ale
unei piete imperfecte.
2.1. Puncte forte. Puncte slabe
Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de
care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de
promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.
2.1.1. Puncte forte
Principalele puncte tari ale Romaniei sunt urmatoarele: potentialul natural,
potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie,
posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balear.
2.1.1.1. Potentialul natural
Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania
se situeaza printre cele mai frumoase si mai diversificate tari ale Europei.
Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa
35% din teritoriul tarii, deosebindu-se de ceilalti munti ai Europei prin: accesibilitate,
diversitate peisagistica, complexitate – varietatea formelor de relief, retea hidrografica,
domeniu schiabil, fond cinegetic, asezari umane, potential speologic bogat – in Romania
se gasesc peste 10000 de pesteri, care situeaza tara noastra pe locul 3 in Europa.
Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin
varietatea si bogatia resurselor balneare. In Romania exista factori naturali de cura, de
mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice,
emanatii de gaze tarapeutice de genul mofetelor, saline) in peste 200 de localitati,
situand Romania in unul din primele locuri in Europa.
Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes
turistic.
Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din
Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana.
Aceasta impresioneaza prin: plajele intinse in zona litorala, dunele de nisip (Caraorman,
Saraturile), vegetatia de mare varietate, cuprinzand peste 1150 de specii de plante, fond
cinegetic si piscicol, fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si cca.
150 de specii e pesti).
Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri
(glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.
Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviomertic, la
crearea ambiantei favorabile calatoriilor.
Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru
organizarea de parcuri naturale2.
2.1.1.2. Potentialul antropic
Romania dispune de un bogat potential antropic, printre cele mai interesante
resurse numarandu-se:
Vestigii arheologice: cetatile grecesti de pe malul Marii Negre: Histria, Tomis,
Calatis; cetatile dacice din muntii Orastiei: Sarmisegetusa, Costesti; cetatile romane:
Apullum, Napoca, Drobeta; cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin, sau
din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia.
Monumente istorice, de arta si arhitectura: manastirile Voronet, Humor,
Sucevita, bisericile din lemn de Maramures, bisericile si cetatile taranesti fortificate din
Transilvania, castele si palate, edificii religioase, monumente si statui, etc. Pot constitui
resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice, drumuri
transmontane inalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii).
2
2.1.1.3. Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie
Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de
unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestura a crescut de la 492
unitati in 2002 la 1290 in 2010), hosteluri (de la 11 unitati in 2002, la 45 in 2010), spatii
de cazare pe nave (6 unitati in 2002, la 16 in 2010), dar si prin dezvoltarea unui segment
hotelir de lux (4-5 stele).
In ceea ce priveste dezvoltarea unitatilor de alimentatie, s-au dezvoltat atat
lanturile de alimentatie rapida (McDonald’s, SpringTime, PizzaHut), in special in marile
orase ale tarii, dar si restaurantele clasice, cele cu specific national(italienesc, frantuzesc,
chinezesc) care ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.
2.1.1.4. Crearea de noi produse turistice
In ultimii ani, dar mai ales in 2010, Romania a avut o prezenta mai activa pe
pietele internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai
multe categorii de turisti: Dracula, agroturism in Romania, croaziere pe Dunare,
SuperSky in Carpati.
2.1.2. Puncte slabe
2.1.2.1. Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in
zonele rurale, fata de modalitatile multiple de petrecere a timpului liber in orasele mari:
cinematografe, sali de sport, cluburi, cazinouri, oferte pentru obiectivele turistice din
zona. Este un punct slab, care, odata eliminat, va dezvolta mai ales industriile conexe.
2.1.2.2. Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european,
reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei, un dezavantaj al tarii atat la nivelul
turismului, cat si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate.
Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania la nivelul anului 2010
era de 78.836 Km. Aceasta dispune de o mai mare densitate a drumurilor publice,
aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate.
Din totalul drumurilor naţionale, 6.180 kilometri (37,4%) erau drumuri europene,
iar 321 kilometri (cu 14,2% mai mult decât în anul 2008 respectiv 40 kilometri) însumau
autostrăzile. În ceea ce priveşte liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare,
acestea însumau la sfârşitul anului 2010 10.784 kilometri, din care 10.645 km (98,7%)
linii cu ecartament normal, 5 kilometri (0,1%) linii cu ecartament îngust şi 134 kilometri
(1,2%) linii cu ecartament larg.
In anul 2010 reteaua de cai ferate din Romania avea 11.002 Km de linii de
exploatare. Reteua de cai ferate si-a diminuat lungimea in 2010 fata de 2002.
In Romania exista 17 aeroporturi, dintre care cele mai importante fiind Otopeni,
Baneasa, Timisoara, Constanta. Toate cele 17 aeroporturi sunt functionale, in prezent pe
9 aeroporturi se efectueaza curse internationale.
2.1.2.3. Lipsa utilitatilor
Exista inca zone din muntii Apuseni unde localitatile nu sunt electrificate,
adaugandu-se lipsa alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de posturi
telefonice.
2.1.2.4. Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile.
Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depăşeşte rata lor
naturală de refacere, ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza. Rata care
poate fi susţinută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere şi de
mărimea disponibilului acelei resurse.
2.1.2.5. Intensificarea procesului de poluare prin incalcarea frecventa a limitelor
maxime de emisie a agentilor poluanti si a prevederilor legale privind protectia
mediului3.
2.2. Oportunitati si amenintari
2.2.1. Oportunitati
2.2.1.1. Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului, Romania
beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente, aflandu-se la intretaierea celor
mai importante rute comerciale ale continentului. Daca se mentioneaza si posibilitatea
ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze
Romania, se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii in zona central-
europeana.
3
2.2.1.2. Intrarea Romaniei in NATO
Intrarea Romaniei in NATO nu poate aduce beneficii imediate decat prin
amplasarea unor baze militare straine in zonele de interes, baze militare care vor aduce
un important aport valutar.
2.2.1.3. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana
Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale si seminaturale formeaza
„suportul vietii”, asigurand resursele si seviciile care stau la baza dezvoltarii socio-
economice. Valorile biodiversitatii formeaza patrimoniul natural care trebuie folosit de
generatiile actuale fara a periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura de aceleasi
conditii de viata. O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a
crea o retea de arii naturale protejate, reprezentativa pentru diversitatea speciilor si
habitatelor acestora ce trebuie protejate. Dezvoltarea unei retele de arii de conservare a
naturii se bazeaza pe doua Directive ale Uniunii Europene:
Directiva Habitate (Directiva 92/34 privind conservarea habitatelor
naturale, a faunei si florei salbatice);
Directiva Pasari (Directiva 79/409 referitoare la conservarea pasarilor
salbatice)
2.2.1.4. Iesirea la Marea Neagra
Avantajele vecinatatii cu Marea Neagra sunt imense, astfel, existand interese:
Politice – Marea Neagra asigura pentru Romania iesirea la oceanul
planetar;
Economice – asigura participarea Romaniei la proiecte regionale de
dezvoltare economica, dezvoltare economico-sociala a zonei de litoral si
fluviale, dezvoltarea turismului.
De securitate – asigrarea securitatii si promovarea pacii si stabilitatii
contribuie in mod direct la diminuarea unei game extinse de riscuri
conventionale si neconventionale la adresa securitatii europene.
Militare – prin aderarea la Alianta, Romania, contribuie la extinderea
spatiului aerian controlat de aliati, fiind interesata in gestionarea
problematicii din regiunea Marii Mediterane, carecterizata printr-un
potential de instabilitate ridicat.
2.2.2. Amenintari
2.2.2.1. Zona de litoral a tarii este supusa unui accentuat proces de eroziune,
cca. 2400 de hectare de plaja pierdute in ultimii 35 de ani, afectand astfel nu numai
activitatile turistice, dar periclitand si siguranta locuintelor si bunastarea publica.
2.2.2.2. Cresterea pretului petrolului influenteaza situatia economica a tarilor
emitatoare de turisti, incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra
consumului.
2.2.2.3. Globalizarea poate aduce la randul ei, pe langa efecte pozitive precum
sporirea investitiilor si cresterea locurilor de muncs, si efecte negative. Acestea se vor
resimti in plan cultural prin deteriorarea obiceiurilor si a modului de viata traditional.
2.2.2.4. Tara cu risc seismic mare. Romania se afla si ea in zona europeana cu risc
ridicat de producere a seismelor devastatoare. Capitala tarii este orasul cu cel mai mare
risc seismic din Europa.
Capitolul III
Conservarea si managementul capitalului natural
3.1. Obiectiv general: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea
exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Strategiile succesive de dezvoltare durabila ale Uniunii Europene (2001 si 2006) tind sa
puna accentul, intr-o masura crescanda, pe conservarea si valorificarea prudenta a
capitalului natural. Printre factorii determinanti ai acestei evolutii a fost constientizarea
pericolelor reale ale schimbarilor climatice cauzate de activitatile umane precum si
perceptia publica tot mai accentuata asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii
curate din punct de vedere ecologic, cu efecte benefice asupra sanatatii si bunastarii
oamenilor.
3.2. Obiectiv national 2013: Reducerea decalajului existent fata de alte state
membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere
cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu,
conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului «poluatorul
plateste». Programul Operational Sectorial de "Mediu" al Romaniei 2007-2013, aprobat
de Comisia Europeana in iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu
celelalte programe finantate din fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea
cu directivele UE in materie, reflectand in acelasi timp interesele nationale. Pe
ansamblu, strategiile si programele nationale referitoare la mediu corespund
orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite (2006) si vizeaza
realizarea urmatoarelor obiective specifice:
(a) Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane
pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul
serviciilor de apa/apa uzata.
(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin
imbunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in
minimum 30 de judete pana in 2015.
(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor
climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in
2015. Romania a obtinut perioade de tranzitie pana in anul 2013, respectiv 2017, pentru
respectarea valorilor limita de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) in vederea
conformarii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalatii mari de
ardere. Actiunile programate prevad utilizarea rationala a surselor de energie
neregenerabile si, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai putin
poluante in sistemele de incalzire urbana. Se are in vedere corelarea acestor masuri cu
programul de gestionare a apei, intrucat infrastructura precara a retelelor de incalzire
municipala cauzeaza pierderi insemnate in retelele de distributie a apei.
(d) Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
Obiectivul principal in perioada de referinta este implementarea unor sisteme adecvate
de management pentru protectia naturii in vederea conservarii diversitatii biologice, a
habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica.
(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populatiei prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone.
Obiectivele principale vizeaza instituirea unui management durabil al inundatiilor in
zonele cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre.
Pentru zonele de litoral se vor efectua reabilitari de coasta pe o lungime de 10 kilometri,
cu extinderea suprafetei de plaja cu 30%. Se va actiona pentru eficientizarea
interventiilor dupa inundatii si alte dezastre naturale (cutremure, alunecari de teren)
prin crearea unor unitati operative speciale, instruirea si dotarea lor cu echipamente,
precum imbunatatirea sistemelor de avertizare si informarea publica asupra riscurilor4.
Capitolul IV. Concluzii si recomandari
Luând în considerare rezultatele analizelor şi evaluărilor privind capitolul „Analiza
socio-economică, analiza SWOT şi relevanţa” din Programul Operaţional Regional, se
poate concluziona că fundamentarea acestui program operaţional poate fi considerată,
în acest moment, ca adecvată şi consistentă, pentru a justifica problemele cheie
identificate, care au stat la baza formulării strategiei . Acelaşi lucru se poate spune
despre analiza SWOT şi relevanţa ei.
Concluzia generală cu privire la argumentaţia şi consistenţa strategiei propuse
justifică afirmaţia că Programul Operaţional Regional va contribui într-adevăr la
sprijinirea şi promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile a regiunilor
României . Dacă acest program din perioada 2007 – 2013 va fi implementat cu
4
respectarea principiului concentrării fondurilor, se poate crea o bază solidă pentru o
dezvoltare regională echilibrată la sfârşitul următorului deceniu. Toate acţiunile
propuse pot contribui la îmbunătăţirea mediului investiţional.
Luând în considerare CNSR actual, Orientările Strategice Comunitare şi Agenda
Lisabona, se poate concluziona că obiectivele strategiei propuse sunt compatibile cu
obiectivele politicii naţionale şi ale UE. Concordanţa şi conformitatea– cu politicile
comunitare şi naţionale este detaliată şi explicată pe larg în POR. Obiectivele orizontale
privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaţională sunt
menţionate, la fel ca şi alte regulamente UE privind concurenţa / ajutorul de stat şi
achiziţiile publice.
În general, sistemului de implementare al POR propus îndeplineşte cerinţele
Regulamentului 1083/2006 (Articolele 58 f.). Repartizarea sarcinilor între AM POR şi
Organismele Intermediare (ADR) sunt destul de bine realizată. O atenţie deosebită
trebuie acordată realizării unei reprezentări echilibrate a organismelor centrale şi
regionale în Comitetele Regionale pentru Evaluarea Strategică (CRES). Componenţa
Comitetului de Monitorizare ar trebui să fie mai clar descrisă şi definită, cu desemnarea
exactă a instituţiilor şi reprezentanţilor acestora. Reprezentanţii – probabil managerii de
program - ai tuturor PO ar trebui să fie membrii ai acestui Comitet.
România, în calitate de nou stat membru, nu are suficientă experienţă în implementarea
programelor, iar structura de implementare este complicată şi vulnerabilă. Raportul
recomandă crearea unui comitet director pentru elaborarea procedurile de evaluare.
Analizele socio-economice ale viitoarelor programe ar trebui să fie structurate astfel
încât toţi factorii care determină dezvoltarea economică regională să fie luaţi în
considerare. Relevanţa strategiei alese, obiectivele şi priorităţile acesteia se vor
îmbunătăţi dacă se porneşte de la o cunoaştere completă a situaţiei socio-economice
Intenţia autorităţilor române este de a concentra într-o anumită măsură resursele
financiare în regiunile cele mai slab dezvoltate. S-ar putea să apară blocaje
financiare, administrative şi tehnice la nivel regional şi local. De aceea, raportul
recomandă monitorizarea atentă a repartizării fondurilor între regiuni şi asigurarea
unei asistenţe tehnice suplimentare pentru pregătirea proiectelor, acelor regiuni /
municipalităţi care altfel nu ar beneficia de sprijinul UE;
Toate regiunile de dezvoltare consideră că au potenţial turistic important care poate
fi valorificat astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea creşterii economice şi a
ocupării forţei de muncă. Pentru ca acest potenţial să fie utilizat cât mai bine,
raportul recomandă elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului la nivel
regional, în cazul în care nu există deja. Aceste strategii trebuie să conţină elemente
de informare şi promovare.
BIBLIOGRAFIE
1. Alwin, Toffler – Corporatia adaptabila, ed. ANTET
2. Popa, Virgil – Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004
3. Paraschiv Vagu, Ion Stegaroiu – Planificarea strategica de la teorie la practica, Ed. BIBLIOTHECA
Top Related