8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
1/126
Ramona Ionescu
Camil-Gabriel Ionescu
Memorator de istoria romånilor
pentru clasa a XII-a
Bucure[ti, 2011
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
2/126
Editura
Booklet
CP 27-494, Bucure[ti
Tel.: 021 430.3095www booklet ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei
IONESCU, RAMONA
Memorator de istorie pentru clasa a XII-a / Ramona
Ionescu, Camil-Gabriel Ionescu. - Ed a 2-a, rev. - Bucure[ti:
Booklet, 2009.
Bibliogr.ISBN 978-973-1892-41-2
I. Ionescu, Camil-Gabriel
94(100)(075.35)
Editura Booklet, 2011Toate drepturile asupra lucr`rii apar]in editurii.
Pentru comenzi:
tel: 021 430.3095email: [email protected]
web: www.booklet.ro
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
3/126
POPOARE {I SPA}II ISTORICE
1. Romanitatea romånilor \n viziunea istoricilor
Romanitatea romånilor reprezint` un element esen]ial alidentit`]ii lingvistice [i culturale a poporului romån. Astfel,romånii sunt un popor romanic (neolatin), al c`rui proces deformare (etnogenez`) a cunoscut trei etape:
• existen]a civiliza]iei geto-dacice, supus` cuceririi romane, \n urma r`zboaielor daco-romane din 101-102 [i 105-106;
• sinteza daco-roman`, realizat` \n urma procesului deromanizare;
• des`vår[irea etnogenezei \n urma contopirii popula]ieidaco-romane cu migratorii slavi \n sec. VI-VII.
a) civiliza]ia geto-dac` atinge apogeu l \n timpu l regelui
Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44
\.Hr.) [i, respectiv, \n timpul lui Decebal, cel care a ref`cutunitatea statului dac (87-106) [i \n timpul c`ruia Dacia a fostcucerit` de romanii condu[i de \mp`ratul Traian;
b) romanizarea geto-dacilor a fost realizat` pe parcursul maimultor secole [i a cunoscut mai multe etape:
- cea ini]ial` (sec. I \.Hr. - sec. II d.Hr), \nceput` \n
Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub st`pånireroman` (sec I \.Hr);
- cea oficial` (106-271/274), realizat` prin intermediulfactorilor oficiali de romanizare (administra]ia [i armata) [ial factorilor neoficiali (coloni[tii, veteranii, dreptul,urbanizarea, \nv`]`måntul etc.). |n procesul de
romanizare, un rol important l-a avut [i cre[tinismul,r`spåndit \n limba latin`;
3Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
4/126
- cea postaurelian` (sec. III-VII), \n timpul c`reia se produce[i romanizarea dacilor liberi, care nu fuseser` integra]i \nprovincia Dacia;
c) des`vår[irea procesului de formare a poporului [i a limbii
romåne s-a realizat \n condi]iile continuit`]ii daco-romane(dup` retragerea aurelian`) [i venirea migratorilor slavi(sec. VI-VII).
Etnogeneza romåneasc` a durat mai multe secole (II-VIII/IX),romånii formåndu-se atåt la nord, cåt [i la sud de Dun`re,unitatea lor fiind spart` de venirea slavilor \n sec. al VII-lea.
Caracterul limbii romåne este [i el unul neolatin, cum odemonstreaz` [i structura acestei limbi care con]ine:
- strat latin (60%);
- substrat traco-dacic (10%);
- adstrat slav (20%);
- prelu`ri din alte limbi (10%).
Dup` a[ezarea slavilor la sud de Dun`re, limba romån`cunoa[te [i ea o fragmentare \n mai multe dialecte:
- dialectul nord-dun`rean (daco-roman) [i
- dialectele sud-dun`rene (aromån/macedoromån; istro-
romån; megleno-romån).Originea latin` a poporului nostru a fost subliniat` [i de termeniicu care vecinii f`ceau referire la romåni, \n Evul Mediu:walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, \n sec. XV-XVII, c`l`toriistr`ini i-au numit pe locuitorii }`rilor Romåne „romani”.
Etnogeneza romånilor a cunoscut diferite teorii: cea
autohtonist` [i cea imigra]ionist`.
4 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
5/126
Teoria autohtonist` subliniaz` originea latin` [i vechimearomånilor pe aceste meleaguri [i a fost sus]inut` atåt deistoriografia romåneasc`, cåt [i de cea str`in`.
Primii autori care au sus]inut-o au fost cei str`ini (ca, de altfel,[i cei care au comb`tut-o ulterior):
- \mp`ratul bizantin Mauricius atest` pentru prima oar`, \nlucrarea sa „Strategikon” (sec. VII), popula]ia de la nordulDun`rii, denumit` cu termenul de romani;
- \mp`ratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbe[te
despre originea latin` a popula]iei romanice de la gurileDun`rii, \n lucrarea sa „Despre administrarea imperiului”(sec. X);
- cronicarul maghiar Anonymus a scris la curtea regeluiBella III „Faptele ungurilor” (sec.XII), \n care spune c`atunci cånd ungurii, condu[i de [eful lor, Tuhutum, au
ajuns \n Transilvania, \n sec. IX-X, i-au g`sit acolo peromåni [i pe slavi;
- maghiarul Simon de Geza arat`, \n sec. XIII, \n lucrarea„Faptele hunilor [i ale ungurilor” c` ungurii i-au g`sit, lavenirea lor \n Pannonia, pe romåni;
Al]i istorici, partizani ai teoriei autohtoniste:
- \mp`ratul austriac Iosif II (sec. XVIII) consider` c` romåniisunt „cei mai vechi [i cei mai numero[i locuitori aiTransilvaniei”;
- ilustrul istoric englez E. Gibbon (sec. XVIII) afirm` c`Dacia a continuat s` fie locuit` de daci [i dup` cucerireaei de c`tre romani;
- c`rturarul sas J. Troester (sec. XVIII) sus]ine c` romåniisunt „cei mai vechi locuitori ai acestei ]`ri”;
5Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
6/126
- maghiarul Benko Iozsef (sec. XVIII) arat` c` „mul]i romani \mpreun` cu dacii indigeni au r`mas pe loc” laabandonarea provinciei \n timpul \mp`ratului Aurelian;
- Paul Schafarik (sec. XIX) reliefeaz` c` „valahii” din nordul[i sudul Dun`rii au rezultat din „amestecul tracilor [i geto-dacilor cu romanii”.
Istoriografia romåneasc` aduce argumente \n favoarea teoriei autohtoniste prin autorii [i lucr`rile de mai jos:
- Nicolaus Olahus, care \n 1536 subliniaz` unitatea de
neam [i continuitatea romånilor;- Sasul Johannes Honterus care \n 1542 nume[te „Dacia” \ntreg teritoriul locuit de romåni;
- Grigore Ureche - sec. XVI - arat` \n „Letopise]ul Moldovei”originea latin` a poporului nostru;
- Miron Costin accentueaz` [i el originea latin` a poporului[i a limbii romåne, \n „Letopise]ul }`rii Moldovei”;
-Dimitrie Cantemir reliefeaz` [i el, \n „Hronicul vechimiiromano-moldovlahilor” (1722), originea latin` a romånilor;
- Mihai Cantacuzino, Ien`chi]` V`c`rescu, Dionisie Fotino,Naum Råmniceanu argumenteaz`, \n sec.XVIII, originea
daco-roman` a popula]iei romåne[ti;- reprezentan]ii {colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein,Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusiv`)a poporului romån, a vechimii [i continuit`]ii acestuia pemeleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste idei s-au
reg`sit \ntr-un memoriu \naintat de {coala Ardelean`Cur]ii de la Viena \n 1791 [i intitulat Supplex Libellus Valachorum ;
6 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
7/126
- reprezentan]ii [colii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D.Xenopol, Bogdan Petriceicu-Ha[deu, Dimitrie Onciul, IonBogdan, Nicolae Iorga, Gh. I. Br`tianu, David Prodan [i al]ii.
Din p`cate, mai exist` o categorie de cronicari [i de istoricicare au fost labili \n afirma]iile lor, influen]a]i direct de politic.Astfel:
- cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan, \n sec. al XVI-lea,sus]ine c` romånii sunt urma[ii coloni[tilor romani; dup`unirea realizat` \n 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy \[i
schimb` opinia, sus]inånd contrariul;- istoricul maghiar Makkai Laszlo sus]ine, \n 1946,
veridicitatea informa]iilor date de cronica lui Anonymus,pentru ca ulterior s` le numeasc` „basme”.
Teoria imigra]ionist` a fost elaborat` \n sec. al XIX-lea deaustriacul Robert Roesler [i a fost precedat` de alte contest`ri
ale originii [i vechimii poporului [i limbii romåne, ai c`ror autoriau fost:
• Sasul Franz Ioseph Sulzer scrie la 1781-1782 „Istoria DacieiTransalpine” \n care sus]ine:
- dacii au fost masacra]i \n totalitate de romani;
- romånii s-ar fi format ca popor \n Peninsula Balcanic`, \nMoesia, unde primesc influen]a slav` [i adopt` credin]aortodox`;
- romånii trec ulterior la nord de Dun`re, \n sec. XIII, cuocazia a dou` evenimente: dup` expedi]ia t`taro-mongol`din 1241 [i dup` ce au fost goni]i din sudul fluviului dec`tre \mp`ratul bizantin Isac Anghelos.
• Maghiarul Bolla Marton afirm` \n sec. XVIII c` romånii suntde origine bulgar`, de unde li se trage [i denumirea de„volohi”.
7Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
8/126
Teoria roeslerian` – fundamentul distorsion`rilor politizate aleideii de continuitate [i vechime romåneasc`
A fost emis` de austriacul Robert Roesler \n lucrarea sa
ap`rut` \n 1871, intitulat` „Studii romåne[ti. Cercet`ri asupraistoriei vechi a romånilor” ;Apari]ia ei a fost favorizat` de climatul politic existent \nTransilvania (de[i majoritari \n aceast` provincie, romånii erauconsidera]i tolera]i, iar na]iunile privilegiate – maghiarii, sa[ii [isecuii – au c`utat s` conteste \n mod eronat originea [ivechimea romånilor).
Ideile sale principale sunt:
- dacii ar fi fost distru[i ca popor \n urma r`zboaielor curomanii;
- vechea toponimie dacic` ar fi disp`rut tocmai datorit`acestei extermin`ri;
- Dacia nu a putut fi romanizat` \n 165 de ani;- to]i locuitorii au p`r`sit Dacia \n timpul \mp`ratului
Aurelian;
- poporul romån [i limba romån` s-ar fi format la sud deDun`re (argumente: lipsa elementelor germanice \n limbaromån`; existen]a unor elemente lexicale comune \nlimbile albanez` [i romån`; asem`narea dialectelordacoromån [i macedoromån; influen]a slav` resim]it` delocuitorii de la nord de Dun`re);
- romånii ar fi un popor de p`stori nomazi;
- nu ar exista izvoare istorice care s` ateste existen]a
romånilor la nord de Dun`re, \nainte de sec. al XIII-lea.Teoria a fost cu succes comb`tut` de lucr`rile istoricilorromåni B. Petriceicu-Ha[deu [i A. D. Xenopol.
8 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
9/126
Astfel, contraargumentele istoricului romån A. D. Xenopol aufost prezentate \n lucrarea „Teoria lui Roesler. Studii asuprast`ruin]ei romånilor \n Dacia Traian`” (1884):
- continuitatea dacic` este demonstrat` de revolta dacilordin 117, de dovezi arheologice, de prezen]a unor solda]idaci \n armata roman`, de p`strarea unor toponime locale;
- etapa de romanizare la care se refer` Roesler este doarcea oficial`;
- continuitatea daco-roman` este demonstrat` prin dovezi
arheologice, numismatice, lingvistice;- slavii sunt cei care \i separ` \n sec. al VII-lea pe romånii de
la nord de cei de la sud de Dun`re;
- exist` izvoare istorice care atest` prezen]a romånilor lanord de Dun`re \nc` din sec. al IX-lea.
Negarea continuit`]ii romåne[ti s-a reg`sit [i \n secolele XIX-XX,
mai ales dup` realizarea Romåniei Mari. Istoriografia romånea-sc` a contracarat aceast` tendin]` prin opere [tiin]ifice importante:
- Vasile Pårvan - „Getica” [i „|nceputurile vie]ii romane lagurile Dun`rii”;
- N. Iorga - „Istoria romånilor”;
- Gh. I. Br`tianu - „O enigm` [i un miracol istoric: poporulromån”.Dup` al doilea r`zboi mondial [i pån` la revolu]ia din 1989,istoriografia romåneasc` a cunoscut alte deform`ri. De exempluatunci cånd Romånia a devenit stat comunist, istoriografia a trebuits` sublinieze caracterul imperialist al st`pånirii romane [iimportan]a civilizatoare a slavilor \n cadrul istoriei romånilor. |n
timpul regimului lui N. Ceau[escu, s-a adoptat o linie na]ionalist`exagerat` \n prezentarea evenimentelor istorice romåne[ti. Ast`ziaceste aspecte au disp`rut din lucr`rile istorice de specialitate.
9Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
10/126
Studiu de caz: Gh. I. Br`tianu despre Marea Neagr`
Gh. I. Br`tianu – omul [i opera
- a tr`it \ntre 1898-1953, fiind un descendent al celebrei
familii a Br`tienilor (fiul Ion I.C. Br`tianu [i al EleneiMoruzi);
- a fost un reprezentant de seam` al [colii istoriograficeromåne[ti din perioada interbelic`;
- a fost un discipol al lui Nicolae Iorga;
- profesor universitar atåt la Ia[i, cåt [i la Bucure[ti [i
director al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucure[ti;- membru al Academiei Romåne;
- specialist \n istorie universal` [i bizantologie, integreaz`istoria romånilor \n contextul celei europene;
- a suferit \n \nchisorile comuniste (\n care a [i murit);
Lucr`rile sale de referin]` sunt:
- „Acte ale notarilor genovezi de la Perra [i Caffa”
- „Cercet`ri privitoare la comer]ul genovez \n Marea Neagr` \n sec. XIII”
- „Marea Neagr`. De la origini pån` la cucerirea otoman`”
- „O enigm` [i un miracol istoric: poporul romån”
- „Tradi]ia istoric` despre \ntemeierea statelor romåne[ti”- „Adun`rile de st`ri \n Europa [i \n }`rile Romåne”
Viziunea istoriografic` a lui Br`tianu
Este reflectat` de lucrarea sa de suflet „Marea Neagr`. De laorigini pån` la cucerirea otoman`”, ap`rut` postum, laMünchen, \n 1969. Astfel, pentru Gheorghe I. Br`tianu:
- cunoa[terea trecutului european era necesar` pentru \n]elegerea proceselor istorice romåne[ti;
10 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
11/126
- aceast` oper` a fost, \n inten]ia sa m`rturisit`, realizareaunei lucr`ri de istorie universal` referitoare la un spa]iugeografic cu un destin agitat [i cu conexiuni diverse \nevolu]ia sa;
- „universalismul domin` incontestabil spiritul [tiin]eiistorice”;
- tratarea temelor de istorie romåneasc` \n contextuniversal era o necesitate ce izvora din \ns`[i pozi]iageografic` a teritoriului ocupat de poporul autorului.
Potrivit p`rerii sale, Marea Neagr` a reprezentat o „plac`
turnant`” a marelui trafic [i a schimburilor comercialeinterna]ionale. Lucrarea \ncepe cu preistoria, continu` cuosmoza dintre sci]i [i greci, apoi cu geto-dacii [i cucerirearoman`. Analizeaz` istoria bizantin`, comer]ul genovez [ivene]ian \n zon` [i impunerea monopolului otoman \ndecursul sec. al XIV-lea. De asemenea, reliefeaz` conexiunile
dintre evenimentele politice din bazinul M`rii Negre [i uneleaspecte din istoria romånilor (ca de exemplu, formareaMoldovei ca stat [i p`strarea independen]ei statale a }`riiRomåne[ti).
Aceast` lucrare (ca de altfel \ntreaga oper` [tiin]ific` a luiBr`tianu) este caracterizat` de:
- spirit critic [i sistematic;- concep]ie istoriografic` inovatoare, care const` \nintegrarea istoriei romånilor \n aceea, mai vast`, aEuropei, precum [i utilizarea altor [tiin]e sociale(psihologie, sociologie, economie) pentru \n]elegereafenomenelor istorice;
- cunoa[terea [i folosirea izvoarelor (bizantine, occiden-
tale, slavone, mongole);- parcurgerea unei bibliografii [tiin]ifice vaste.
11Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
12/126
2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i
XIX
Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI au fost
rezultatul expedi]iilor prin intermediul c`rora europenii aucunoscut noi spa]ii [i culturi. Aceste prime descoperiri, ini]iatede portughezi [i spanioli, au fost secondate [i de al]i europeni \n secolele care au urmat.
Cauzele marilor descoperiri geografice:
a) politice:
- sfår[itul R`zboiului de 100 de ani;- terminarea Reconquistei;
- centralizarea statelor vest-europene;
- cucerirea Constantinopolului de c`tre turci [i, \n conse-cin]`, ocuparea M`rii Mediterane.
b) economice:
- nevoia de metale pre]ioase (aur [i argint);- cre[terea pre]ului la mirodenii;
- c`utarea de noi trasee comerciale c`tre patria mirodeni-ilor (India).
c) sociale:
- cre[terea demografic` din Europa la mijlocul sec. alXIV-lea.
d) tehnice:
- perfec]ion`ri ale vaselor, ale instrumentelor folosite demarinari.
e) [tiin]ifice:
- progrese \n domeniul cartografiei, geografiei, naviga]iei;f) religioase:
- evanghelizarea popula]iilor necre[tine.
12 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
13/126
Marile descoperiri geografice au fost preg`tite de:
- c`l`toriile vene]ianului Marco Polo c`tre China (1271);
- c`l`toria arabului Ibn Battuta (1325-1354) \n Orientul
Apropiat [i Mijlociu, dar [i \n }`rile Romåne;- c`l`toria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469).
Etapele descoperirilor geografice:
a) cele realizate de portughezi:
- 1455 - descoperirea Insulei Capului Verde (\n vestulAfricii);
- 1487-1488 - c`l`toria lui Bartolomeo Diaz pån` la CapulBunei Speran]e;
- 1497 - Vasco da Gama deschide portughezilor drumulspre India;
- 1500 - Alvarez Cabral descoper` Brazilia.
b) cele realizate de spanioli:
- 1492-1504 - cele 4 expedi]ii ale lui Cristofor Columb, \nurma c`rora a descoperit continentul nord-american;
- 1519-1522 - Fernando Magellan realizeaz` primacircumnaviga]ie (\nconjur al lumii exclusiv pe calea apei)din istorie;
- 1521 - Hernando Cortes cucere[te imperiul aztec;
- 1532-1533: Francisco Pizzaro cucere[te imperiul inca[.c) cele realizate de englezi:
- John Cabot ajunge \ntre 1497-1498 \n nord-estul Americii;
- Francis Drake realizeaz` \ntre 1577-1580 o c`l`torie \n jurul lumii;
- Henry Hudson a explorat golful care \i poart` numele \n1610;
- James Cook a explorat regiunile antarctice (1722-1775)[i a descoperit stråmtoarea care-i poart` numele;
13Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
14/126
- David Livingstone descoper` Canada (1849-1873);
- Henry Stanley pleac` \n Africa pe urmele lui Livingstone [iidentific` unul din izvoarele Nilului;
- Robert Peary atinge \n 1909 Polul Nord.d) cele realizate de olandezi:
- 1594-1597 - Willem Barents exploreaz` insulele Spitzbergen[i Novaia Zemlea [i d` numele unei m`ri;
- 1642-1644 - Abel Tasman descoper` Noua Zeeland`,Tazmania [i sudul Australiei.
e) cele realizate de francezi:
- 1534-1542 - Jacques Cartier cerceteaz` Golful Sf. Lauren]iu.
f) cele realizate de danezi:
- 1727-1728 - Vitus Bering descoper` stråmtoarea caresepar` Asia de America.
Consecin]ele marilor descoperiri geografice:
a) economice:
- stabilirea de noi rute comerciale;
- formarea imperiilor coloniale;
- afluxul de metale pre]ioase a determinat diminuareaputerii de cump`rare a monedei, ajungåndu-se lacre[terea pre]urilor („revolu]ia pre]urilor“);
- mondializarea economiei („economia-univers”);
- Oceanul Atlantic devine axa comercial` a lumii;
- aducerea de noi culturi \n Europa (porumb, cartof, fasole,tomate, tutun).
b) sociale:
- ascensiunea burgheziei;- distrugerea civiliza]iilor precolumbiene.
14 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
15/126
c) politice:
- statele monarhice vest-europene evolueaz` spreabsolutism.
d) ideologice:
- l`rgirea orizontului de cunoa[tere;
- transferul \ntre civiliza]ii.
Studiu de caz: C`l`tori str`ini despre civiliza]ia din spa]iul
romånesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii
Interesul pentru c`l`torie s-a manifestat atåt \n timpulRena[terii [i al marilor descoperiri geografice, cåt [i \ncepåndcu sec. al XVIII-lea.
Prin intermediul c`l`toriei, oamenii
- au explorat noi spa]ii;
- au reg`sit m`rturii ale civiliza]iilor trecute;- [i-au \mbog`]it cuno[tin]ele despre alte lumi;
- [i-au conturat un nou model social;
- [i-au dezvoltat imagina]ia.
Aflate \ntr-o pozi]ie strategic` deosebit` pe drumul dintreOrient [i Occident, }`rile Romåne au suscitat un interes
deosebit ce a debutat \n Evul Mediu [i s-a prelungit pån` \nepoca modern`. Astfel, o serie de c`l`tori str`ini prin }`rileRomåne au scris despre realit`]ile \ntålnite atunci, relat`rile lordevenind adev`rate izvoare istorice.
Relat`rile de c`l`torie \n }`rile Romåne \ncep \n prima jum`tate a sec.al XIV-lea cu aceea a c`l`torului arab Ibn
Battuta.
15Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
16/126
C`l`torii str`ini se pot clasifica \n cåteva categorii:
a) c`l`tori erudi]i (cronicari, secretari particulari ai diferi]ilordomnitori romåni, agen]i diplomatici \n Principate);
b) c`l`tori captivi;
c) aventurieri;
d) misionari;
e) m ilitari.
To]i ace[tia au l`sat o documentare de prim` importan]`referitoare la trecutul [i imaginea reflectat` de }`rile Romåne.
Lucr`rile scrise de c`l`torii str`ini dau informa]ii variate privindunele aspecte geografice, schimburile comerciale, \nf`]i[areasatelor [i a ora[elor romåne[ti, moravuri, via]a de curte etc.De multe ori, c`l`torii culeg [i transmit date despre trecutulmai apropiat sau mai \ndep`rtat al ]`rii \n care poposesc.
Exem ple de c`l`tori str`ini:
Sec. al XV-lea: - italianul Antonio Bonfini (care tr`ie[te la curtea regelui
Ungariei, Matei Corvin);
- cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, care ne-aprezentat \n termeni elogio[i domnitori romåni deprestigiu: Mircea cel B`trån, Iancu de Hunedoara, Vlad}epe[;
- cavalerul burgund Walerand de Wavrin relateaz` despreCampania de la Dun`re din 1445, la care a participat [iVlad Dracul, tat`l lui Vlad }epe[;
Sec. al XVI-lea:
- maghiarul Anton Verancsics descrie cultura, moravurileromånilor \n lucrarea „De situ Tranlvaniae, Moldaviae etTransalpinae”;
16 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
17/126
- germanul Baltazar Walter, care descrie b`t`lia de laC`lug`reni;
- genovezul Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel, ne
descrie }ara Romåneasc`; \n „Memorial de c`l`torie”,acesta consemneaz` aventurile [i drumurile sale al`turide Petru Cercel;
- sasul Georg Reicherstorffer, autorul unei descrieri aMoldovei [i a Transilvaniei;
Sec. al XVII-lea:
- otomanul Evliya Celebi descrie Timi[oara;- Nicolo Barsi, Conrad Jacob Hildebrandt, William Lithgow
[i Edward Brown accentueaz` ideea latinit`]ii limbiiromåne [i originea comun` a moldovenilor,transilv`nenilor [i muntenilor;
- Paul de Alep, cleric ortodox din Siria, c`l`tore[te prin}`rile Romåne [i consemneaz` realit`]ile \ntålnite;
- italianul Marco Bandinus, care tr`ie[te la curtea lui VasileLupu, domnitorul Moldovei;
Sec. al XVIII-lea:
- italianul Anton Maria del Chiaro poveste[te despre }ara
Romåneasc` [i capitala sa, Bucure[ti;- contele francez Alexandre d’Hauterive, \n calitate de
secretar general al domnitorului fanariot AlexandruMavrocordat, descrie realit`]ile \ntålnite \n Moldova;
- englezii Jeremy Bentham, James Dallaway, John Sibthorpviziteaz` }ara Romåneasc`;
- francezul Saint-Marc Girardin descrie c`l`toria sa prinMuntenia \n „Journal des Debats”;
17Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
18/126
- consulul francez Billecocq, \mpreun` cu CharlesDoussault [i Michel Bouquet public` „Albumul moldo-valah”; \n aceast` lucrare se sugera puterilor occidentales` reflecteze serios asupra situa]iei politice a PrincipatelorRomåne care reprezentau, \n opinia sa, cheia echilibruluieuropean [i o condi]ie de baz` a men]inerii integrit`]iiImperiului Otoman;
Sec. al XIX-lea:
- francezul Leon Hugonnet [i belgianul Laveleye scriu \n
relat`rile lor despre noile realit`]i din Romånia modern`.
18 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
19/126
3. C`l`tori romåni acas` [i \n lume
Asemeni str`inilor, [i romånii s-au aflat \n postura de c`l`tori,fie \n ]ara lor, fie pe alte meleaguri, de bun`-voie sau \n
pribegie. C`l`torii romåni au reliefat [i ei realit`]ile \ntålnite \ndrumurile lor, pe care le-au consemnat \n diferite memorii,scrisori, biografii. Dintre ace[tia enumer`m:
Sec. al XVII-lea:
- sp`tarul Nicolae Milescu c`l`tore[te \n China \ntre anii1657-1678, \n fruntea unei solii a ]arului Rusiei; ca urmare
a acesteia, scrie „Jurnal de c`l`torie \n China” [i„Descrierea Chinei”;
- stolnicul Constantin Cantacuzino \ntreprinde \ntre 1665 [i1670 o c`l`torie \n Orientul Mijlociu, continuat` cu ]`riledin sudul, vestul [i centrul Europei, \n urma c`reia scrie \nlimba matern` un jurnal de c`l`torie;
Sec. a l XVIII-lea:
- domnitorul Dimitrie Cantemir este autorul „DescrieriiMoldovei”; tot el realizeaz` h`r]i ale Mun]ilor Caucaz [i aleConstantinopolului;
- un jurnal scris de un boier oltean (“C`l`toria agricol` aboierului romån Romani prin diferite p`r]i ale Europei”);
Sec. al XIX-lea:
- boierul Dinicu Golescu realizeaz` trei c`l`torii \n centrul [ivestul Europei (Ungaria, Austria, Italia, Elve]ia, statelegermane); \n relat`rile sale (“|nsemnare a c`l`toriei mele”)subliniaz` acele aspecte ce ar fi putut servi drept modelpentru societatea romåneasc`;
- Ion Ghica relateaz` \n coresponden]a sa cu VasileAlecsandri despre modernizarea societ`]ii romåne[ti (deexemplu, \n transporturi);
19Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
20/126
- Nicolae Gane, \n scrierile sale, face o paralel` \ntresocietatea romåneasc` [i cea occidental`;
- Gh. Sion \ntreprinde c`l`torii \n Basarabia [i Bucovina;
- Mihail Kog`lniceanu public` scrisori [i note de c`l`torie.Sec. al XX-lea:
- Al. Vlahu]` public` \n „Romånia pitoreasc`” impresiile salede c`l`torie;
- N. Iorga scrie „Drumuri [i ora[e din Romånia”.
Totodat`, \n secolul al XIX-lea, cercet`rile [tiin]ifice aucontinuat, la ele participånd [i romåni. Astfel:
- Dimitrie [i Nicolae Ghica Com`ne[ti cerceteaz` PeninsulaSomalia (1895-1896);
- George [i Dimitrie Strat, \mpreun` cu N. Rosetti, merg \n1897 \n Gabon;
- inginerul Iuliu Popper realizeaz` o lung` c`l`torie \nSiberia, Alaska, Mexic, Cuba, }ara de Foc [i Patagonia(sfår[itul sec. XIX);
- medicul Ilarie Mitrea este primul romån ajuns \n Australia(1865);
- Bazil Assan exploreaz` Oceanul |nghe]at [i regiunilearctice (1896), el fiind primul romån care realizeaz` oprim` c`l`torie \n jurul lumii;
- geologul Gregoriu {tef`nescu scrie despre Niagara [i råulPotomac;
- Sever Pleniceanu ajunge pe fluviul Congo, iar Ion. L.Catina \n Africa austral`;
- biologul [i speologul Emil Racovi]` particip`, al`turi debelgieni, la prima expedi]ie [tiin]ific` \n Antarctica, underealizeaz` cercet`ri asupra florei [i faunei din zon`.
20 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
21/126
OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR
1. Sate, tårguri [i ora[e din Europa [i spa]iul romånesc
Satul
I. Clase sociale
Clasele sociale specifice Evului Mediu romånesc au fost:
- boierii (\n }ara Romåneasc` [i Moldova) [i, respectiv,nobilii (\n Transilvania);
- or`[enii;- clerul;
- ]`ranii - cei liberi [i cei dependen]i /aservi]i;
- robii (prezen]i mai ales \n spa]iul extracarpatic [i care eraureprezenta]i de ]igani, atesta]i documentar pentru primaoar` la 1385, \n }ara Romåneasc`; ace[tia au fost
prezen]i \n societatea romåneasc` pån` \n timpul luiCuza).
Boierimea
Boierimea constituia principala for]` economic` [i politic` a}`rilor Romåne. Ea se \mp`r]ea, dup` m`rimea domeniului, \n
boierime:- mare,
- mijlocie [i
- mic`.
|n Moldova [i \n }ara Romåneasc`
sec. XIV-XVI
- boierimea putea primi dreg`torii (func]ii publice nepl`tite),ce constituiau de multe ori recompense din parteadomnilor pentru calit`]ile [i loialitatea ei;
21Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
22/126
sec. al XVII-lea
- \n }ara Romåneasc` [i Moldova, num`rul dreg`toriilor sem`re[te [i \n aceste condi]ii apar marile propriet`]iboiere[ti;
sec. XVIII - \nceputul sec. XIX (1711/1714-1822)
- \n perioada fanariot` apar rangurile boiere[ti pl`tibile, lacare putea ajunge oricine \[i permitea s` le cumpere,indiferent de originea sa social`;
- boierimea autohton` (p`måntean`) din Principate este dince \n mai nemul]umit` de ascensiunea social` [i politic` aboierimii de sorginte str`in` [i, \n special, a celei grece[ti(de aceea, boierimea p`måntean` va juca ulterior un rolimportant \n demersurile menite s` \ndep`rteze regimulfanariot de la conducerea Principatelor);
sec. al XIX-lea
- la \nceputul secolului, boierimea din Principate a constituit
un factor de modernizare a societ`]ii romåne[ti, chiar dac`eforturile ei nu au fost continue. Din råndurile ei auprovenit primii burghezi, care nu erau decåt boieri ce sepreocupau de comer] [i de deschiderea primelormanufacturi;
- odat` cu reforma pus` \n aplicare de domnitorul Al. I. Cuza(propus` \nc` din 1857 de c`tre adun`rile ad-hoc [i,
ulterior, hot`råt` [i de Conven]ia de la Paris), privilegiile [irangurile boiere[ti au fost desfiin]ate. Fosta boierime vadeveni viitoarea mo[ierime [i viitoarea burghezie, carereprezint` clasele societ`]ii romåne[ti moderne.
|n Transilvania, \n Evul Mediu
func]ionau, dup` model apusean, raporturile suzerano-vasalice stabilite \ntre nobilime [i regalitate. Din p`cate, \ncepånd cu secolul al XIV-lea (1365-1366), regele maghiarLudovic I de Anjou a adoptat celebrele diplome angevine
22 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
23/126
(dup` numele s`u), prin care romånii nu mai puteau aveaacces la titlurile nobiliare dacåt dac` erau catolici. Astfel,apartenen]a la nobilime era condi]ionat` de adoptareacredin]ei catolice [i pu]ini romåni au f`cut acest compromis,
motiv pentru care ei au c`p`tat statutul de „tolera]i” \ntr-oprovincie \n care erau majoritari. |n consecin]`, aportul lor laconducerea statului a fost unul restråns.
}`r`nimea
|nc` din Evul Mediu, clasa social` cea mai numeroas` a fost
reprezentat` de ]`r`nime. Aceasta se \mp`r]ea \n dou`categorii: liber` [i, respectiv, dependent`.
}`ranii liberi
- se numeau r`ze[i \n Moldova [i mo[neni/megie[i \n }araRomåneasc`;
- puteau s` posede p`månt;
- dispuneau de libertate juridic` (putea s` se deplasezeoriunde doreau);
- nu aveau obliga]ii decåt fa]` de stat (chemarea la oaste, \ntre]inerea drumurilor etc.);
- au fost mai numero[i decåt cei similari lor din EuropaOccidental`.
}`ranii dependen]i- nu dispuneau de libertate juridic`;
- au ajuns \n acest stadiu mult mai tårziu decåt ]`ranii dinOccident;
- se numeau vecini \n Moldova, rumåni \n }araRomåneasc`, jeleri [i iobagi \n Transilvania;
- aveau obliga]ii fa]` de stat, biseric` [i nobilime;- cele mai numeroase d`ri le aveau fa]` de nobili/boieri
(darea \n munc`, \n natur` [i \n bani);
23Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
24/126
- s-au revoltat \n numeroase rånduri, cerånd reducereaobliga]iilor feudale [i chiar desfiin]area servitu]ii (cele maicunoscute r`scoale \nregistråndu-se \n Transilvania:Bobålna –1437, cea condus` de Gheorghe Doja – 1514 [i
r`scoala lui Horea, Clo[ca [i Cri[an – 1784).
Satul romånesc a cunoscut de-a lungul timpului mai multeschimb`ri:
Sec. XIV-XV
- o cre[tere demografic` gradual` datorat` existen]ei unor
structuri statale stabile;Sec. XVI
- accentuarea dependen]ei politice fa]` de turci, caredetermin` cre[terea d`rilor pl`tite \n spe]` de ]`r`nime.Astfel, mul]i ]`rani liberi se transform` \n ]`ranidependen]i;
- legarea de glie (]`ranii aservi]i nu se mai pot str`muta depe o mo[ie pe alta); \n Moldova acest lucru are loc \ntimpul domnului Miron Barnovschi, \n Muntenia \n timpullui Mihai Viteazul, iar \n Transilvania este men]ionat \n„Tripartitul lui Werboczy”;
Sec. XVII - o oscila]ie din punct de vedere demografic \ntrucåtmulte sate cunosc o pustiire provocat` de:
- incursiunile de jaf ale t`tarilor, turcilor [i polonezilor;- foamete [i boli;
- calamit`]i naturale (inunda]ii, invazii de l`custe,cutremure);
- r`zboaiele purtate pe teritoriul Principatelor.
Sec. XVIII
- sc`derea num`rului de locuitori \n multe sate, chiarpustiirea din cauza situa]iei economice grele, determinatede impozitele ordinare [i extraordinare impuse de regimul
24 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
25/126
fanariot, dar [i de numeroasele r`zboaie ce au afectatPrincipatele;
- reformele domnului fanariot Constantin Mavrocordat caredesfiin]eaz` atåt \n Moldova, cåt [i \n Munteniadependen]a ]`ranilor fa]` de boieri. }`ranii au devenitcl`ca[i, fiind obliga]i s` presteze zile de munc` fizic`(clac`) pe p`måntul boierilor;
- o modernizare lent` a societ`]ii rurale (se introduc noiculturi agricole, noi metode de lucru a p`måntului);
- impulsionarea comer]ului (mai ales dup` 1774, cånd
\nceteaz` monopolul economic otoman impusPrincipatelor).
Sec. XIX
- cre[tere demografic` datorat`:- climatului de pace survenit \n urma revenirii la
tron a domnilor p`månteni;
- extinderii leg`turilor economice cu EuropaOccidental`
- \nmul]irea num`rului de sate;
- fixarea vetrei satului (nucleul satului), lucru care \nOccident se finalizase \n sec. X-XII;
- reforma agrar` din 1864, prin care se desfiin]eaz`
cl`c`[ia, iar o parte din ]`rani sunt \mpropriet`ri]i; aceast`reform` nu rezolv` decåt par]ial [i pentru o scurt`perioad` de timp nevoia de p`månt a ]`r`nimii, lucruconfirmat de r`scoalele ]`r`ne[ti de la sfår[itul sec. al XIX-lea [i \nceputul sec. al XX-lea (cea mai intens` fiind ceadin 1907);
- cre[terea semnificativ` a num`rului [tiutorilor de carte din
mediul rural, ca urmare a reformei \nv`]`måntului din1864;
25Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
26/126
Sec. XX
- reforma agrar` din 1921, \n urma c`reia un mare num`r de]`rani au fost \mpropriet`ri]i; din råndul lor au ap`rut miciiproprietari;
- dup` instaurarea comunismului \n Romånia, ]`ranii auresim]it efectele colectiviz`rii for]ate [i pe cele alesistematiz`rii.
II. Habitatul [i alimenta]ia
|n Evul Mediu romånesc, satele au reprezentat, ca [i \nOccident, forma tipic` de a[ezare uman`. Apari]ia lor serealiza \n stråns` leg`tur` cu p`månturile arabile \nvecinate.Satele se \mp`r]eau \n trei categorii:
- sate domne[ti (a[ezate pe propriet`]ile domne[ti);
- sate boiere[ti sau m`n`stire[ti (a[ezate pe propriet`]ileboierilor/ m`n`stirilor);
- sate de ]`rani liberi.Satele domne[ti, boiere[ti [i m`n`stire[ti erau administratede:
- cnezi, juzi sau v`t`mani (\n Moldova);
- pårc`labi (\n Muntenia).
Satele de ]`rani liberi se administrau singure. |n cadrulacestora coexista proprietatea colectiv` cu cea privat`.Satele de ]`rani liberi se g`seau \n:
- Transilvania – \n regiunile de margine (Ha]eg, Oa[, Bihor,Banat);
- Moldova – \n Vrancea, \n zona Cåmpulung, Orhei, Tigheci;
- Muntenia – \n zona subcarpatic` (Muscel, Arge[, Vålcea).
|nc` de la \nceputul Evului Mediu s-au eviden]iat diferen]eledintre societatea romåneasc` [i cea occidental`, datoraterealit`]ilor deosebite existente \n }`rile Romåne.
26 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
27/126
Astfel, o lent` cre[tere demografic` se \nregistreaz` \nEuropa Occidental` o dat` cu secolul al X-lea, \n timp ce}`rile Romåne cunosc un spor de popula]ie considerabil abiadup` terminarea invaziilor str`ine, \n secolul al XIII-lea.
Aceast` cre[tere demografic` a fost \nso]it` de defri[`rimasive, asan`ri care au dus la:
- o extensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]ireacondi]iilor de trai) [i
- apari]ia mai multor sate, ora[e [i tårguri.
|n timp ce popula]ia Occidentului a avut de suferit din cauza
epidemiei de cium` de la mijlocul sec. al XIV-lea, locuitorii}`rilor Romåne s-au resim]it mai pu]in din aceast` cauz` [imai mult din cauza luptelor antiotomane.
|n spa]iul romånesc, a[ez`rile rurale au fost, la \nceput, pu]ine[i r`sfirate, mai populate \n Transilvania decåt \n Moldova [iMuntenia. Coloniz`rile realizate de regalitatea maghiar` (cusa[i [i secui) \n Ardeal au m`rit densitatea demografic` a
zonei. Cre[terile demografice au fost \nso]ite, asemenea celordin Occident, de defri[`ri masive [i asan`ri care au dus la oextensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]irea condi]iilorde trai) [i apari]ia mai multor sate, ora[e [i tårguri.
}`ranii locuiau \n bordeie, realizate din chirpici, cu una saudou` camere [i \n locuin]e semi-\ngropate, \n timp ce boierii \[irealizau locuin]e din piatr` [i c`r`mid`.
|n ceea ce prive[te alimenta]ia , locuitorii }`rilor Romåne aucunoscut foametea mult mai pu]in decåt cei din restul Europei,resim]ind-o \n special dup` calamit`]i naturale [i r`zboaie.
Dintre alimentele consumate enumer`m: carnea, legumele [izarzavaturile, mierea, fructele. Totu[i, \n perioada modern` se \nregistreaz` o \nr`ut`]ire a resurselor alimentare, ]`r`nimea
suferind de boli de nutri]ie (podagra, de exemplu).
27Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
28/126
III. Agricultura [i tehnici agricole
|n Evul Mediu, societatea apusean` utiliza frecventasolamentul trienal, \n timp ce \n }`rile Romåne cea mai des
folosit` tehnic` agricol` era aceea a asolamentului bienal.Dac` \n Occident utilajele folosite \n agricultur` erau calitativsuperioare celor din }`rile Romåne, acestea din urm`compensau prin calitatea p`månturilor. Din p`cate,nesiguran]a (creat` de multe ori de r`zboaiele desf`[urate peteritoriul locuit de romåni, atåt \n Evul Mediu, cåt [i la \nceputul
modernit`]ii) [i obliga]iile crescute au f`cut ca ]`r`nimea s`practice fie agricultura itinerant`, fie cea de subzisten]` [i,astfel, s` nu exploateze la maxim rodnicia p`måntului.
Dup` reforma agrar` din 1864, agricultura \ncepe s` semodernizeze lent.
Ora[ul [i tårgul
a) Tårgul reprezenta o a[ezare semi-urban` (ap`rut` \n EvulMediu) [i ini]ial era un sat mai vechi, a c`rui importan]` acrescut datorit` drumului comercial pe care se afla saudatorit` resurselor economice din respectiva regiune.Apari]ia tårgurilor a contribuit la dezvoltarea pie]ei interne [i
a tehnicilor de plat`.Primele tårguri au ap`rut \n Fran]a.
Func]iile economice ale tårgului erau aproape \n \ntregimecomerciale, iar majoritatea locuitorilor erau \nc` lega]i deagricultur`. Popula]ia nu era numeroas`.
Tårgurile erau de dou` tipuri:
- cel propriu-zis, local, unde ]`ranii [i me[te[ugarii dinzonele \nvecinate schimbau o cantitate modest` de bunuri;
28 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
29/126
- cel extins, la care veneau [i negustorii (pe lång` ]`rani [ime[te[ugari); acest tårg putea ]ine chiar [i s`pt`måni [ise puteau comercializa mari cantit`]i de bunuri.
|ncepånd cu a doua jum`tate a sec. al XVIII-lea, tårgurile dinPrincipate au c`p`tat o importan]` din ce \n ce mai mare.Cunoscute sunt tårgurile din Moldova, la \nfiin]area c`roraevreii au jucat un rol important.
b) Ora[ul reprezenta, \nc` din Evul Mediu, un centru deproduc]ie [i de schimb. Acesta avea o varietate de func]ii:
economice, administrative, culturale [i religioase. Un ora[era mai mare decåt un tårg, structura popula]iei era maicomplex` [i, \n mare m`sur`, angajat` \n activit`]ineagricole.
|n Occidentul european, ora[ele au ap`rut fie la intersec]iaunor drumuri comerciale, fie pe locul vechilor ora[e romane.
Totodat`, multe dintre ele au devenit mari centre culturale.Cele mai vechi ora[e de pe teritoriul romånesc au ap`rut pe]`rmul m`rii, continuånd pe cele antice (Cetatea Alb`,Constan]a, Mangalia), apoi pe Dun`re (Vicina, Dårstor, Br`ila,Giurgiu, Severin), urmate de ora[ele medievale (care s-audezvoltat pe linia marilor drumuri comerciale).
|n Evul Mediu, \n Transilvania existau: - ora[e libere rege[ti (Cluj, Tårgu Mure[, Sibiu, Bra[ov,
Sighi[oara, Media[, Bistri]a, Sebe[);
- ora[e/tårguri nobiliare (Dej, Turda Nou`, Aiud);
- tårguri (Alba-Iulla, Tårgu Secuiesc, Sfåntu Gheorghe,Hunedoara).
Ora[ele din Transilvania s-au bucurat de o autonomieconsiderabil`, \n timp ce tårgurile [i ora[ele din Moldova [i
29Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
30/126
}ara Romåneasc` erau considerate proprietate a domniei.Ora[ele transilvane, \n spe]` Bra[ovul [i Sibiul, au primitprivilegii economice atåt din partea regilor maghiari [i avoievozilor ardeleni, cåt [i din partea domnitorilor moldoveni [imunteni. Primele privilegii de acest gen au fost date deLudovic I de Anjou (1358), Vladislav-Vlaicu (1368) [i Mirceacel B`trån (1413).
Exemple de ora[e:
- \n Moldova: Baia, Suceava, Siret, Chilia, Cetatea Alb`, Ia[i
(care a fost ini]ial tårg);- \n }ara Romåneasc`: Arge[, Cåmpulung, Tårgovi[te,
Bucure[ti.
Ora[ele, atåt cele din Europa de Vest, cåt [i cele romåne[ti aufost locuite din Evul Mediu [i pån` la \nceputul modernit`]ii de:
- patriciat (reprezentat de proprietarii atelierelor, de
me[te[ugari [i negustori boga]i);- p`tura intermediar` (profesori, medici, avoca]i);
- s`r`cime (me[teri, calfe, ucenici, negustori s`raci).
De asemenea, \n ora[e se g`seau breslele me[te[ugarilor.
Ora[ele romåne[ti medievale erau conduse de un consiliu
comunal alc`tuit din 12 pårgari (\n statele extracarpatice) [irespectiv 12 jura]i (\n Transilvania), avånd \n frunte:
- \n Moldova: un [oltuz;
- \n Muntenia: un jude];
- \n Transilvania: un burgermeister.
30 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
31/126
• |n sec. al XVIII-lea
- cre[te importan]a ora[elor europene (datorit` revolu]ieiindustriale), lucru care se resimte [i \n Principatele
Romåne;- ora[ele \ncep s` fie mult mai populate [i s` g`zduiasc`
primele fabrici;
- \n Principate, domnitorii \[i extind controlul asupraora[elor, \nlocuind organele administrative alese pe planlocal cu oameni numi]i de ei (\ntre care ispravnicul avea un
rol important).• |n sec. al XIX-lea
- popula]ia urban` se dubleaz`, \n urma cre[teriidemografice naturale [i \n urma migra]iilor de la sat laora[;
- burghezia \ncepe s` ocupe treptat pozi]ii tot maiimportante \n societate;
- apare, de asemenea, muncitorimea urban`;
- apar noi ora[e (Alexandria, Turnu Severin), altele suntreconstruite (Ploie[ti, Cåmpulung, Tårgovi[te);
- capitalele Ia[i [i Bucure[ti \ncep s` se modernizeze [i
apar preocup`ri \n vederea sistematiz`rii lor, dup` modeloccidental.
• |n sec XX
- ora[ele cunosc o important` dezvoltare edilitar`;
- \n timpul regimului comunist, ora[ele romåne[ti cunoscefectele industrializ`rii (poluare, sistematizare cu pre]uld`råm`rii a numeroase monumente istorice [i de cultur`,precum [i a unor biserici).
31Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
32/126
2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX:
curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate
european`
Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii
Societatea european` a cunoscut \n secolele XIX-XXtransform`ri majore \n domeniile cultural, economic, politic [isocial, transform`ri denumite generic modernizare.
Procesul moderniz`rii s-a manifestat:
• \n via]a cultural` [i social` prin:- aplicarea unor politici culturale (m`surile luate de un stat \n domeniul cultural):
- extinderea alfabetiz`rii [i laicizarea \nv`]`måntului;
- apari]ia unei culturi de mas` (cultura devineun bun destinat maselor).
- apari]ia unor noi curente: - artistice (romantismul, realismul, im-
presionismul, postimpresionismul, fauvismul,simbolismul, arta abstract`, cubismul ) [i
- intelectuale (pozitivismul, evolu]ionismul,relativismul, psihanaliza);
• \n via]a politic` prin:- apari]ia unor noi ideologii politice:
- conservatorismul [i- liberalismul;
- democratizarea societ`]ii - Alexis de Tocqueville atrageaten]ia \n lucrarea sa „Despre democra]ie \n America”,
1835, asupra avantajelor sistemului politic democratic:- asigur` alternan]a la putere a diferitelor
grup`ri politice;
32 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
33/126
- favorizeaz` cre[terea economic`, protec]iabunurilor [i a drepturilor cet`]enilor;
- este expresia suveranit`]ii poporului).
• \n via]a economic` prin:- revolu]ia industrial` (ap`rut` \n Anglia \n sec. al XVIII-lea),
- urbanizare;
- introducerea noilor inven]ii tehnologice (ma[ina cu aburi,locomotiva, automobilul, avionul, telefonul, radioul,computerul, robo]ii industriali, sateli]ii, internetul etc.);
- globalizarea.
|n cultura secolelor XIX-XX se manifest` diferite curenteartistice [i intelectuale:
a) artistice
- romantismul (punea accent pe sensibilitate [i
exteriorizarea sentimentelor) – V. Hugo, M. Eminescu,lordul Byron;
- realismul (descria realitatea a[a cum era) – Balzac,Dostoievski, I. L. Caragiale;
- expresionismul (reda eroi zbuciuma]i [i tensiuni interioare) – F. Kafka, J. Joyce;
- impresionismul (artistul reda realitatea sub efectulimpresiei provocate de obiecte, natur`, fiin]e) – ClaudeMonet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu;
- simbolismul (realitatea era sugerat` cu ajutorulsimbolurilor) – Ch. Baudelaire, G. Bacovia;
- cubismul (oamenii, obiectele, natura erau \nf`]i[ate cuajutorul figurilor geometrice) – Pablo Picasso;
- dadaismul ini]iat de un romån, Tristan Tzara, care era oreac]ie la ira]ionalismul primului r`zboi mondial.
33Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
34/126
b) intelectuale
- pozitivismul (punea accent pe ra]iune [i cunoa[tere) -Auguste Compte;
- evolu]ionismul (toate fiin]ele vii se \nscriu pe o linie dedezvoltare ascendent`); -Ch. Darwin;
- psihanaliza (analiza viselor [i a subcon[tientului uman) -Sigmund Freud;
- teoria relativit`]ii conceput` de Albert Einstein;
- intui]ionismul lui Henri Bergson (intui]ia este un adev`rat
instrument de cunoa[tere);- existen]ialismul (existen]a uman` este privit` ca o rela]ieproblematic` [i precar` cu tot ce exist`) - J.P. Sartre,Soeren Kierkegaard.
Viziuni asupra moderniz`rii
Au fost propuse de dou` ideologii:a) conservatorismul este o ideologie care pretinde
respectarea ordinii tradi]ionale, p`strarea institu]iilor dejaexistente [i respinge schimb`rile bru[te; a fost teoretizat` \n sec. al XVIII-lea de englezul Edmund Burke;
b) liberalismul este o ideologie ap`rut` \n Anglia, tot \n sec. alXVIII-lea, ca o reac]ie la conservatorism, teoreticianul eifiind John Stuart Mill. Liberalismul pune \n prim planlibertatea [i individul. Ideologia liberal` promoveaz`:• pe plan politic:
- separarea puterilor \n stat;- votul cenzitar;- drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti.
• pe plan economic: - ini]iativa privat`;- neinterven]ia statului \n economie.
• pe plan cultural: dreptul la educa]ie.
34 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
35/126
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
36/126
Identit`]i na]ionale
Ideea de identitate na]ional` este legat` de ideea de na]iune[i de cea de stat-na]iune.
Identitatea na]ional` se caracterizeaz` prin urm`toareleelemente:
- limba;
- cultura na]ional`;
- valorile comune na]iunii;
- simbolurile na]ionale (steag, imn, personalit`]i istorice [i
culturale, realiz`ri de referin]`);- istoria;
- teritoriul istoric;
- institu]iile politice.
Conceptul de identitate na]ional` are la origine, pentru celemai multe popoare europene, „principiul na]ionalit`]ilor” -ap`rut \n sec. al XIX-lea [i care a generat toate mi[c`rilepolitice menite s` realizeze statele na]ionale independente(cea mai reprezentativ` fiind revolu]ia pa[optist`). Obiectivulna]ional s-a realizat de cele mai multe ori pe calea armelor(vezi cazul romånilor, al italienilor [i al germanilor). Totodat`,ideea de identitate na]ional` a cunoscut particularisme [iforme agresive [i xenofobe (aici se \nscriu doctrineleexpansioniste: pangermanism, panslavism, precum [idoctrinele totalitare din sec. al XX-lea).
Ast`zi, Uniunea European` trebuie s` aib` \n vedererespectarea identit`]ii na]ionale a fiec`rui stat-membru [i,totodat`, s` determine aceste state s` con[tientizezeidentitatea lor european`.
36 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
37/126
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
38/126
3. Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor.
Diversitatea etnic`, confesional` [i solu]iile politice \n
Romånia modern`. Minorit`]i na]ionale \n Romånia
secolului XX
Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor
Odat` cu formarea statului na]ional, \n timpul lui AlexandruIoan Cuza, \n afara acestuia a r`mas un mare num`r deromåni (\n Transilvania, Bucovina, Basarabia, Pen.Balcanic`), care au constituit diaspora romåneasc`. Ace[tiaau avut o soart` diferit`, \ntrucåt s-au aflat sub st`påniristr`ine diferite. Astfel, Transilvania [i Bucovina f`ceau parte, \ncepånd cu 1867, din Imperiul Austro-Ungar; Basarabia eraintegrat` din 1812 Imperiului Rus, iar romånii de la sud deDun`re au fost inclu[i \n statele balcanice, formate \n secoleleXIX-XX.
|n perioada 1859-1918, obiectivele romånilor din afaragrani]elor au fost:
- \mpiedicarea politicii de dezna]ionalizare la care erausupu[i;
- strångerea leg`turilor avute cu romånii din Regat;
- promovarea unirii cu ]ara.
Transilvania
1861 – \nfiin]area la Sibiu a „Asocia]iei transilvane pentru lite-ratura romån` [i cultura poporului romån” (ASTRA),ce a jucat un rol determinant \n mi[carea na]ional` aromånilor transilv`neni;
1867 – realizarea dualismului austro-ungar; Transilvania estepus` sub administrare maghiar`, iar Bucovina sub cea
austriac`;
38 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
39/126
1868 – adoptarea legii na]ionalit`]ilor prin care se recuno[teaexisten]a unei singure na]iuni politice (cea maghiar`),iar limba maghiar` era stabilit` ca limb` de stat;
1868 – parlamentul maghiar recunoa[te atåt Bisericaortodox` (condus` de mitropolitul Andrei {aguna), cåt[i Biserica greco-catolic`;
1868 – Pronunciamentul de la Blaj ini]iat de romåni, \n care secerea abrogarea unirii cu Ungaria [i recunoa[tereaautonomiei Transilvaniei;
1879 – legea Trefort introduce limba maghiar` ca materie o-bligatorie \n [colile elementare;
1884 – apari]ia ziarului „Tribuna”, editat de Ioan Slavici laSibiu;
1890 – \nfiin]area la Bucure[ti a „Ligii pentru Unitatea Cultu-ral` a Tuturor Romånilor”, care a sus]inut [i activitateacultural` a romånilor din afara grani]elor;
1892 – Memorandumul romånilor adresat \mp`ratului Franz
Iosif, \n care se cerea ca na]iunea romån` s` fierecunoscut` ca na]iune politic`; guvernul de laBucure[ti a intervenit pentru achitarea autoriloracestui memoriu (care fuseser` \nchi[i pentru aceast`ac]iune);
1907 – legile Apponyi hot`r`sc desfiin]area [colilor confe-sionale romåne[ti.
Bucovina
- \nv`]`måntul \n limba romån` era pu]in \ncurajat, \n acestsens autorit`]ile ducånd o politic` de germanizare;
- aici au func]ionat diferite societ`]i na]ional-culturale(“Arboroasa”-1876,” Academia ortodox`”-1881, „{coalaRomån`”-1888);
- au fost editate publica]ii care au sus]inut ideea unit`]ii [isolidarit`]iii na]ionale (“Gazeta Bucovinei”, „Junimealiterar`”, „Glasul Bucovinei”).
39Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
40/126
Basarabia
- autorit`]ile au dus o politic` de rusificare;
- au fost editate publica]ii care militau pentru ideea na]ional`
(“Basarabia”, „Cuvånt moldovenesc”);- au activat asocia]ii \n scopul cultiv`rii limbii [i a con[tiin]eina]ionale.
Romånii de la sud de Dun`re
- sprijinirea lor din punct de vedere cultural a fost ini]iat` dedomnul Al. I. Cuza, care a creat la Bucure[ti un institut
menit s`-i preg`teasc` pe tinerii aromåni s` devin`profesori pentru confra]ii lor. De asemenea, au fost alocatesume de bani pentru func]ionarea [colilor romåne[ti de lasud de Dun`re.
Dup` instaurarea comunismului \n ]ara noastr`, romånii dinafara grani]elor (cei din Basarabia, Bucovina de Nord, ca [i ceipleca]i \n exil) nu au avut parte de ajutor din partea statului
romån, iar unii chiar au avut de suferit, fiind privi]i ca du[maniai regimului.
Dup` 1989 au \nceput s` se refac` leg`turile dintre romåniidin ]ar` [i cei din afar`. Dintre m`surile luate de statul romån \n sprijinul cona]ionalilor enumer`m:
- \nfiin]area unor organisme guvernamentale [i funda]iipentru men]inerea rela]iilor cu romånii de pretutindeni(Direc]ia pentru romånii din diaspor` din cadrul Ministerului Afacerilor Externe , Funda]ia Cultural` Romån` );
- editarea de publica]ii destinate romånilor;
- organizarea de manifest`ri culturale;
- acordarea de burse [colare elevilor [i studen]ilor dinBasarabia [i Bucovina de Nord;
- finan]area [colilor romåne[ti din str`in`tate;
- ajutoare financiare pentru cazurile medicale deosebite etc.
40 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
41/126
Diversitate etnic` [i confesional` [i solu]iile politice \n
Romånia modern`
Romånia este un stat pluri-etnic [i pluri-confesional.
|n Romånia modern` au tr`it, pe lång` romånii majoritari:- maghiari;- sa[i;- secui;- evrei;- rromi (]igani);- turci;
- t`tari;- sårbi;- polonezi etc.
Din punct de vedere confesional, statul romån a \nglobatadep]i ai mai multor religii [i confesiuni:
- ortodoc[i;- greco-catolici;
- catolici;- protestan]i;- mozaici;- mahomedani;- armeni.
Solu]iile politice luate de statul romån cu privire la acesteminorit`]i au marcat, pozitiv sau negativ, evolu]ia statului romån.
De exemplu, art.7 din Constitu]ia din 1866 preciza c` doarstr`inii de rituri str`ine pot dobåndi cet`]enia romån`, ceea ce \i excludea inclusiv pe evrei. Totu[i, o parte dintre ace[tia auprimit cet`]enia romån` dup` modificarea art.7 din Constitu]iadin 1866, condi]ie pus` de Congresul de la Berlin pentrurecunoa[terea independen]ei statale a Romåniei (cei care
luptaser` \n R`zboiul de Independen]` au fost primii care aubeneficiat de aceast` m`sur`).
|n ceea ce-i prive[te pe rromi, ace[tia au fost elibera]i din robie \ntre 1834-1856, prin m`suri luate de domnii regulamentari.
41Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
42/126
Minorit`]i na]ionale \n Romånia secolului XX
Situa]ia minorit`]ilor din Romånia s-a reglementat dup`realizarea Marii Uniri din 1918, eveniment \n urma c`ruia
procentul minorit`]ilor a crescut (28,1% din popula]ie). Ladiversitatea etnic` s-a ad`ugat cea confesional`. De[i dup`1918, unii dintre minoritari au ales s` p`r`seasc` statulromån, mul]i au r`mas \n continuare \ntre grani]ele acestuia.
M`suri luate de statul romån \n perioada interbelic`:
- 1919 -Tratatul privind protec]ia minorit`]ilor semnat deRomånia \n cadrul Conferin]ei de Pace;
- acordarea, prin Constitu]ia din 1923, a tuturor drepturilor[i libert`]ilor cet`]ene[ti romånilor, f`r` deosebire deorigine etnic`, de limb` sau religie (art. 5, 6, 7);
- \nfiin]area de [coli \n limbile minorit`]ilor na]ionale,prev`zut` de legea \nv`]`måntului din 1924, cu obliga]iastudierii limbii romåne [i a pred`rii \n limba romån` a
istoriei [i geografiei Romåniei;- 1929 - legea electoral` stabilea reprezentarea minorit`-
]ilor \n Parlamentul Romåniei.
Din p`cate, Romånia interbelic` s-a confruntat, ca [i alte stateeuropene, cu mi[c`ri [i legi antisemite. Printre grup`rilepolitice cu atitudine antisemit` s-au num`rat Liga Ap`r`riiNa]ional-Cre[tine (LANC) [i Garda de Fier. Cele mai drasticem`suri xenofobe au fost luate \n timpul domniei autoritare a luiCarol II [i al guvern`rii antonesciene:
- 1938-1939 - retragerea cet`]eniei romåne unui num`r depeste 200 000 de evrei;
- 1940 - trecerea propriet`]ilor evreie[ti \n posesia statuluiromån;
- excluderea avoca]ilor evrei din barou;- concedierea angaja]ilor evrei;
42 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
43/126
- eliminarea evreilor din \nv`]`månt etc.
- 1941 - pogromul de la Bucure[ti [i pogromul de la Ia[i,c`rora le-au c`zut victime \ntre 4000 [i 12 000 de evrei;
- septembrie-decembrie 1941 - deportarea evreilor dinBasarabia, Bucovina de Nord [i de Sud (peste 120 000) \nTransnistria, care se g`sea sub administra]ie romåneasc`;
- 1942 - rromii nomazi au fost deporta]i \n Transnistria.
R`sturnarea regimului condus de Ion Antonescu (23 august1944) a dus la abolirea legisla]iei antisemite din Romånia. Afost råndul minorit`]ii germane s` fie persecutat`, acuzat`fiind de colabora]ionism cu Germania nazist`. Mul]i sa[i aufost deporta]i \n lag`re de munc` din URSS. Totu[i, germaniidin Romånia nu au fost expulza]i (cum s-a \ntåmplat \nPolonia, Ungaria, Cehoslovacia), iar \ncepånd cu 1967 statulromån le-a permis sa[ilor s` emigreze \n RFG \n schimbulunor sume de bani (acela[i lucru s-a \ntåmplat [i \n cazulevreilor).
|n ceea ce-i prive[te pe rromi, guvernele comuniste i-au supuspe ace[tia unui program de sedentarizare [i de asimilare.
Minoritatea maghiar` a reprezentat cea mai numeroas`comunitate etnic` \n anii comunismului, \n favoarea c`reia afost creat`, \n 1952, Regiunea Autonom` Maghiar`(desfiin]at` ulterior \n 1968, \n timpul regimului lui N.
Ceau[escu).Constitu]iile statului comunist romån (1948,1952 [i 1965)garantau egalitatea de drepturi \ntre romåni [i minoritari. Dinp`cate, regimul comunist a \nc`lcat atåt drepturile romånilor,cåt [i pe cele ale minorit`]ilor.
Constitu]ia din 1991 a statuat principii democratice, precumegalitatea \n drepturi a tuturor cet`]enilor romåni, indiferent deetnie. Ast`zi, minorit`]ile din Romånia sunt reprezentate [i \nParlament.
43Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
44/126
4. Secolul XX – \ntre democra]ie [i totalitarism. Ideologii [i
practici politice \n Romånia [i \n Europa
|nfruntarea dintre democra]ie [i totalitarism este una dintre
caracteristicile secolului al XX-lea.Tr`s`turile regimului democratic:
- separarea puterilor \n stat;
- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
- egalitatea \n fa]a legii;
- puterea se afl` \n måna poporului, care guverneaz` prinreprezentan]i ale[i;
- pluralism politic;
- economie de pia]`;
- promoveaz` statul de drept (\n care nimeni nu e maipresus de lege).
Tr`s`turile comune ale regimurilor totalitare (comunism,fascism, nazism):
- nesepararea puterilor \n stat;
- nerespectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
- existen]a partidului unic, care de]ine puterea politic`;
- promovarea cultului personalit`]ii;
- aplicarea cenzurii;- demagogie [i propagand`;
- interesele individului sunt subordonate intereselor statu-lui;
- regimul este men]inut prin teroare [i violen]` cu ajutorulpoli]iei, armatei [i a poli]iei politice (Ceka, NKVD, KGB - \nURSS; Gestapo \n Germania nazist`, Securitatea \n
Romånia comunist`);- statul se implic` \n toate domeniile de activitate (inclusiv \n
via]a privat` a cet`]enilor s`i);
44 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
45/126
- oponen]ii regimului sunt extermina]i sau trimi[i \n \nchisori(epurare politic`).
Cauzele apari]iei regimurilor totalitare:
- frustr`rile provocate de tratatele de pace \ncheiate \n urmaprimului r`zboi mondial;
- instabilitatea economic` din diferite ]`ri europene, care aculminat cu marea criz` economic` din anii 1929-1933;
- crizele sociale.
Regimurile totalitare au ap`rut \n perioada interbelic`:
- cele de extrem` dreapt`: - \n Italia (condus` de Benito Mussolini), \n anul
1922;- \n Germania (condus` de Adolf Hitler), \n anul
1933;- \n Ungaria (condus` de amiralul Horthy), \n
anul 1919;- \n Spania (condus` de generalul Franco), \n
anul 1939;- \n Portugalia (condus` de Salazar), \n anul
1932.
- cel de extrem` stång`: - \n URSS (condus` de Lenin, ulterior de
Stalin), \n anul 1917, cånd bol[evicii aupreluat puterea.
Regimurile de extrem` dreapt` au fost \nvinse \n al doilear`zboi mondial. Comunismul \ns` a supravie]uit [i dup`terminarea marii conflagra]ii, fiind instaurat [i \n alte ]`ri - \nmod for]at, de cele mai multe ori, cu ajutorul Armatei Ro[ii(instrumentul militar al URSS). Astfel, ]`ri din Europa (Ungaria,Romånia, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia(China, Coreea de Nord), dar [i America Latin` (Cuba) aucunoscut regimuri comuniste.
45Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
46/126
Regimurile totalitare au cunoscut [i tr`s`turi distincte. Astfel:
a) comunismul promova:
- colectivizarea [i industrializarea;
- na]ionalizarea bunurilor;- ateismul;
- desfiin]area propriet`]ii private [i \nl`turarea burgheziei;
- dictatura proletariatului.
b) nazismul promova:
- rasismul;
- antisemitismul;
- ideea cre`rii unui „spa]iu vital” \n care s` tr`iasc` „rasaarian`”; „spa]iul vital” trebuia epurat de rasele inferioare(evreii, ]iganii, slavii) [i putea fi realizat prin expansiune
teritorial`.|n perioada interbelic`, majoritatea statelor europene aucunoscut regimuri democratice [i au f`cut eforturi pentrumen]inerea unui climat de pace. }`rile europene democraticeau cunoscut, ca form` de organizare statal`, fie republica(Fran]a, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhiaconstitu]ional` (Romånia, Marea Britanie, Belgia, statelenordice). Totu[i [i \n aceste ]`ri democratice au func]ionatpartide extremiste (de exemplu, \n Romånia: LANC -1923;Legiunea Arhanghelului Mihail -1927, transformat` ulterior \nGarda de Fier).
46 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
47/126
M`surile luate de statele democratice vizavi de regimurile
totalitare au fost:
a) \n perioada interbelic`
- crearea unei organiza]ii mondiale numite Liga Na]iunilor;- crearea unor alian]e regionale (Mica |n]elegere, Antanta
Balcanic`);
- semnarea unor tratate interna]ionale (Pactul Briand-Kellogg);
- izolarea diplomatic` a statelor revizioniste;
- conciliatorismul (care nu a fost o atitudine \n]eleapt` amarilor puteri europene).
b) \n perioada postbelic`
- crearea Planului Marshall (1947);
- crearea alian]ei politico-militare NATO (1949);
- ajutorul economic [i militar dat de SUA ]`rilor care respingeauinstaurarea comunismului, \n cadrul R`zboiului Rece.
Erodarea sistemului comunist a avut loc [i din interiorul s`u, prinmi[c`rile antisovietice ce s-au desf`[urat \ntre 1953 [i 1989:
- \n 1953 - Republica Democrat` German`;- \n 1956 - Polonia [i Ungaria ;
- \n 1968 - Cehoslovacia;- \n 1980 - crearea sindicatului liber „Solidaritatea” \n Polonia;- \n 1987 - Romånia;- \n 1989 - Cehoslavacia, RDG, Romånia.
C`derea regimurilor comuniste din Europa \n cursul anului1989 a prefigurat sfår[itul URSS, care s-a dizolvat oficial \n
1991. Un rol important \n acest demers de dezintegrare l-au jucat [i m`surile ultimului conduc`tor comunist al URSS,Mihail Gorbaciov, care a dorit reformarea comunismului.
47Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
48/126
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
49/126
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
50/126
Oameni, fapte, idei
Alexandru Ioan Cuza – domnul Unirii;
- ini]iatorul reformelor de unificare [i modernizare a statului
romån:- legea seculariz`rii averilor m`n`stire[ti - 1863;- legea agrar` - 1864;- legea instruc]iunii publice-1864;- legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe
Romåne-1864;
- adopt`, \n urma loviturii de stat din mai 1864, StatutulDezvolt`tor al Conven]iei de la Paris care l`rgea atribu]iiledomnitorului;
- silit s` abdice \n februarie 1866.
Carol I – domn al Romåniei (1866-1881) [i rege al Romåniei(1881-1914);
- de origine german`, membru al familiei Hohenzollern-Sigmaringen;
- adus ca domn al Romåniei dup` abdicarea lui Cuza;
- a contribuit la modernizarea statului;
- s-a dedicat ob]inerii independen]ei;
- a sprijinit mi[carea na]ional` a romånilor din afara grani-
]elor;- a impus, \n 1895, „rotativa guvernamental`”;
- a sprijinit impunerea unor oameni politici;
- a al`turat Romånia Triplei Alian]e (1883).
Ion I. C. Br`tianu – a tr`it \ntre 1864-1927;
- fiul omului politic Ion C. Br`tianu;
- de profesie inginer;
- a fost prim-ministru al Romåniei \n mai multe rånduri;
50 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
51/126
- a contribuit la luarea deciziei prin care Romånia intra \nr`zboi al`turi de Antant`;
- a militat pentru realizarea reformei electorale [i a celeiagrare (puse \n practic` dup` primul r`zboi mondial);
- a avut un rol important \n adoptarea Constitu]iei din 1923.
Iuliu Maniu – a tr`it \ntre 1873-1953;
- doctor \n drept;
- a fost un membru activ al Partidului Na]ional Romån dinTransilvania, devenind vicepre[edinte al acestuia \n 1904;
- a avut un rol decisiv \n marele act de la 1 Decembrie 1918;- personalitate marcant` a Partidului Na]ional }`r`nesc;
- a ocupat \n mai multe rånduri func]ia de prim-ministru \nfruntea guvernelor ]`r`niste;
- adversar al regelui Carol II \n \ncercarea acestuia de aimpune un regim autoritar;
- critic al politicii de ced`ri teritoriale practicat` de Carol II;- a protestat \mpotriva abuzurilor [i a crimelor f`cute de
legionari;
- \n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, a respins ideeacontinu`rii luptelor dincolo de Nistru [i a fost partizanultratativelor cu Na]iunile Unite;
- a participat la actul de la 23 august 1944, care s-a soldatcu r`sturnarea regimului antonescian;
- a \ncercat s` \mpiedice instaurarea comunismului \nRomånia;
- \n urma unei \nscen`ri (la T`m`d`u, 1947) el [i al]i lideri aiPN} au fost aresta]i [i condamna]i la \nchisoare pe via]`;
- a murit \n \nchisoarea comunist` de la Sighet, la vårsta de80 de ani.
51Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
52/126
Petru Groza – a tr`it \ntre 1884-1958;
- doctor \n drept;
- membru al Partidului Poporului (condus de Al. Averescu)
[i, ulterior, al Frontului Plugarilor;- \ncepånd cu anii ‘30 ai sec. al XX-lea a sprijinit financiarPartidul Comunist; din cauza leg`turilor cu acesta a fost \nchis, doar pentru scurt timp \ns`;
- a fost numit, datorit` presiunilor f`cute de sovietici, prim-ministru al primului guvern procomunist romån, favorizånd \n aceast` calitate ascensiunea politic` a PartiduluiComunist din Romånia;
- a ini]iat reforma agrar` din 1945;
- a participat la ac]iunea prin care regele Mihai a abdicat (30dec. 1947);
- a ocupat func]ia de pre[edinte al Prezidiului Marii Adun`riNa]ionale (dup` ce Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit
prim-ministru \n 1952).
52 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
53/126
5. Constitu]iile din Romånia
Primele Constitu]ii ale statului modern romån au fostprecedate de acte cu caracter constitu]ional:
- declara]ii de principii (“Cererile norodului romånesc”redactate \n 1821, \n timpul revolu]iei conduse de TudorVladimirescu);
- declara]ii de drepturi (“Proclama]ia de la Islaz”, ca de altfel[i celelalte programe revolu]ionare pa[optiste);
- proiecte de reform` (“Constitu]ia c`rvunarilor” redactat`
de Ionic` T`utul \n 1822 [i „Os`bitul Act de numire asuveranilor romånilor” redactat de Ion Cåmpineanu \n1838);
- rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din Moldova [i }araRomåneasc`, \n 1857.
Istoria constitu]ional` a Romåniei \ntre 1859-1991 cunoa[temai multe perioade:
a) etapa de implementare a institu]iilor constitu]ionale (24ianuarie 1859-1 iulie 1866);
b) etapa de continuitate a acestor institu]ii (1 iulie 1866-20februarie 1938);
c) etapa de instabilitate constitu]ional` (20 februarie 1938-30decembrie 1947);
d) etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947-decembrie1989);e) etapa revenirii la sistemul democratic, fapt statuat prin
adoptarea Constitu]iei din 1991.
Constitu]iile statului romån au fost reprezentate de:
1. Regulamentele Organice - primele documente cu caracterconstitu]ional din istoria modern` romåneasc`, redactate \ntimpul ocupa]iei ruse[ti a Principatelor (1828-1834); au fostaplicate \n perioada 1831-1858 (}ara Romåneasc`) [i 1832-1858 (Moldova).
53Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
54/126
2. Conven]ia de la Paris - elaborat` de Marile Puteri,prevederile ei au fost puse \n aplicare \n Principate \ntre 1858-1864; printre aceste prevederi se num`ra [i aceea a uniriiMoldovei cu Muntenia, lucru realizat de Al.I. Cuza \n 1859,
precum [i separarea puterilor \n stat.3. Statutul Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris - adoptat dedomnul Al. I. Cuza, \n urma loviturii de stat din 2 mai 1864;prevedea atribu]ii l`rgite pentru domn, precum [i \nfiin]areaCorpului Ponderator, al doilea Corp legislativ (viitorul Senat).
4. Constitu]ia din 1866
• prima constitu]ie romåneasc` \n adev`ratul sens altermenului (lege fundamental` a unui stat);• a avut ca model Constitu]ia Belgiei din 1831, care era
considerat` cea mai liberal` la momentul respectiv;• nu a fost supus` aprob`rii marilor puteri europene;• a fost promulgat` de domnul Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen pe 1 iulie 1866;• structurat` pe 8 titluri;• impunea numele oficial al statului – Romånia;• forma de organizare statal` era cea de monarhie
constitu]ional` ereditar`;• men]iona principiul suveranit`]ii na]ionale;• impunea principii liberale:
- separarea puterilor \n stat [i- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
• drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti prev`zute:- dreptul la liber` asociere;- libertatea persoanei;
- inviolabilitatea domiciliului [i a propriet`]ii;- libertatea con[tiin]ei, a cuvåntului, a presei;- dreptul la educa]ie (\nv`]`måntul primar fiind
obligatoriu [i gratuit).
54 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
55/126
• puterea era \mp`r]it` \n trei:
a) puterea executiv` – de]inut` de Domn [i de guvern.
Domnul avea prerogative largi:
- numea [i revoca mini[trii;- avea drept de amnistie politic`;- numea [i confirma \n toate func]iile publice;- era [eful armatei;- acorda distinc]ii [i decora]ii;- avea dreptul de a bate moned`;
- putea declara r`zboi [i \ncheia tratate.Guvernul era condus de un prim-ministru ales de Domn;primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de mini[tri)care trebuia aprobat de monarh.
b) puterea legislativ` – de]inut` de Domn [i de Parlament.
Domnul:
- avea ini]iativ` legislativ`;- sanc]iona [i promulga legile;- avea drept de veto.
Parlamentul:- ales prin vot cenzitar;- era bicameral (format din Senat [i Adunarea
Deputa]ilor, aceasta din urm` elaboråndbugetul);- avea rolul de a ini]ia [i sanc]iona legile;- putea interpela mini[trii;
c) puterea judec`toreasc` - de]inut` de tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie. Hot`rårile judec`tore[ti se pronun]au \n numele domnului, iar
judec`torii erau inamovibili.
55Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
56/126
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
57/126
• prevedea separarea puterilor \n stat:- puterea executiv` - de]inut` de rege [i de
guvern;- puterea legislativ` - de]inut` de rege [i de
Parlament;- puterea judec`toreasc` - de]inut` de
tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte deJusti]ie [i Casa]ie.
• afirma respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti,inclusiv pentru minorit`]i;
• introducea controlul preventiv al constitu]ionalit`]ii legilor,care revenea Consiliului Legislativ;
• a r`mas \n vigoare pån` \n 1938, repus` ulterior \naplicare \n 1944.
6. Constitu]ia din 1938
• a fost promulgat` de regele Carol II pe 27 februarie 1938;
• a fost supus` unui plebiscit (\n care oamenii trebuiau s`declare \n scris dac` o voteaz` sau nu);
• impunea monarhia autoritar`, \n care atribu]iile regeluierau mult l`rgite;
• desfiin]a separarea puterilor \n stat;
• regele devenea „capul statului”, \n måinile lui concen-
tråndu-se puterea executiv` [i cea legislativ` (Parlamentul – numit Reprezentan]a Na]ional` – avea un rol decorativ[i era mult limitat \n privin]a ini]iativei legislative);
• regele numea un num`r mare de senatori;
• regele putea convoca, \nchide sau dizolva una sau ambeleCamere ale Parlamentului;
• a r`mas \n vigoare pån` la instaurarea dictaturiiantonesciene.
57Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
58/126
7. Constitu]iile comuniste
• au fost \n num`r de trei:- cea din 1948;
- cea din 1952;- cea din 1965.
• erau asem`n`toare din punctul de vedere al prevederilor;
• au fost inspirate de constitu]ia sovietic` din 1936;
• consfin]eau adoptarea republicii ca form` de guvernare astatului (Constitu]ia din 1948 [i cea din 1952 proclamau
Romånia ca republic` popular`, \n timp ce Constitu]ia din1965 proclama ]ara noastr` ca republic` socialist`);
• prevedeau drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti, precum [iprincipii democratice (votul universal, suveranitateapoporului), care \n practic` au fost grav \nc`lcate;
• nu mai era respectat` separarea puterilor \n stat, chiardac` teoretic ea exista;
• prin Constitu]ia din 1948 se hot`rau:
- executivul (cea mai mare parte) [i legislativul erauexercitate de Marea Adunare Na]ional`, un parlamentunicameral considerat organul suprem al puterii;
- Marea Adunare Na]ional`- alegea Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale;
- forma guvernul;- modifica constitu]ia;- vota legile;- vota bugetul.
- Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale:- emitea decrete;
- convoca Adunarea;- numea [i revoca mini[trii;- \ncheia tratele interna]ionale.
58 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
59/126
- puterea executiv` apar]inea [i Consiliului de Mini[tri(guvernul), care avea \n frunte un pre[edinte;
- puterea judec`toreasc` era exercitat` de instan]ele de judecat` [i de Curtea Suprem`, \ns` acestea erausubordonate factorului politic, reprezentat de PartidulMuncitoresc Romån.
• prin Constitu]ia din 1952 nu se aduceau modific`ri esen-]iale celei din 1948.
• prin Constitu]ia din 1965 se hot`rau:
- Partidul Muncitoresc Romån devenea PartidulComunist Romån, care era socotit „for]a conduc`toare”a \ntregii societ`]i;
- statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, almijloacelor de produc]ie, al p`måntului etc;
- prin revizuirea ei din 1975, se \nfiin]a func]ia depre[edinte al Romåniei, avånd ca prerogative:
- prezida consiliul de Stat;- era comandantul suprem al armatei;- numea [i revoca mini[trii, pre[edintele [i
membrii Tribunalului Suprem;- \ncheia tratate interna]ionale;- emitea decrete preziden]iale [i decizii;
- conferea decora]ii.8. Constitu]ia din 1991
• adoptat` de Adunarea Constituant` la 21 decembrie 1991;
• a avut ca model de inspira]ie Constitu]ia din 1923;
• a restabilit regimul democratic \n Romånia [i principiilecare decurg din acesta;
• forma de guvernare r`måne tot republica, condus` de unpre[edinte ales pe 4 ani prin vot universal;
• Parlamentul redevine bicameral;
59Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
60/126
• guvernul exercit` conducerea general` a administra]ieipublice;
• se instituie calitatea de Avocat al Poporului, pentruap`rarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, ca [i CurteaConstitu]ional`, care vegheaz` asupra constitu]ionalit`]iilegilor;
• a fost revizuit` \n anul 2003, hot`rånd ca pre[edintele s`aib` un mandat de 5 ani (Parlamentul continuånd s` fieales pe 4 ani);
• a fost aprobat` prin referendum.
Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti
Acestea au fost prezentate \n cadrul
- diferitelor documente cu valoare constitu]ional` [i
- constitu]iilor (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991);
Atåt institu]iile, cåt [i drepturile cet`]enilor au cunoscut
modific`ri de-a lungul timpului;Drepturi cet`]ene[ti
- proprietatea era „sacr` [i inviolabil`” (Constitu]ia din1866), ulterior era [i garantat` (Constitu]ia din 1923), \ntimp ce \n anii comunismului a fost aproape anihilat`;Constitu]ia din 1991 prevede garantarea propriet`]ii;
- Constitu]ia din 1866 cuprindea, pe lång` drepturi [ilibert`]i extinse, [i cåteva restric]ii privind ob]inereacet`]eniei (de la care erau exclu[i evreii [i musulmanii);
- Constitu]ia din 1923 respecta drepturile majorit`]iiromåne[ti, dar [i pe cele ale minorit`]ilor, fiind astfel \nconcordan]` cu standardele celorlalte state europene;
- constitu]iile comuniste nu le respectau, de[i le prevedeau;
- Constitu]ia din 1991 consacr` statul de drept \n caredrepturile [i libert`]ile cet`]enilor sunt respectate.
60 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
61/126
Institu]ii
- cåt prive[te institu]iile, \ncepånd cu sec. al XIX-lea, \nRomånia a func]ionat separarea puterilor \n stat
(exceptånd perioada carlist`, cea antonescian` [i ceacomunist`), fiecare putere fiind de]inut` [i exercitat` deinstitu]ii diferite;
- institu]ia monarhic` a reprezentat o institu]ie necesar` \nsocietatea romåneasc`, ea fiind \n general un factor destabilitate; a fost reprezentat` de membrii familiei de
Hohenzollern-Sigmaringen; a persistat din 1866 pån` \n1947.
- Parlamentul era alc`tuit din membri care se bucurau deimunitate politic`; activitatea lui \ncepea la 15 noiembrie afiec`rui an, cu „mesajul tronului”, \n care regele sau [efulguvernului indica obiectivele prioritare ale sesiunii
parlamentare; rolul s`u a fost subminat de regele Carol II,iar \n 1940 parlamentul a fost suspendat; \n aniicomunismului a luat numele de Marea Adunare Na]ional`,care era unicameral` [i era subordonat` puteriicomuniste.
- guvernul a fost unul dintre promotorii vie]ii politice; el a
organizat alegeri, a condus administra]ia ]`rii, s-a implicat \n politica extern`; membrii guvernului (mini[trii) aveauresponsabilitate ministerial`, putånd fi judeca]i pentrucauze politice, penale sau civile.
61Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
62/126
STATUL {I POLITICA
1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romånesc
sec. IX-XVIII)
|ntemeierea statelor medievale romåne[ti
Primele forma]iuni politice romåne[ti au ap`rut \n perioadasec. XIII-XIV.
Cauze:
- invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat peteritoriul ]`rii noastre (ele au continuat, de altfel, pån` \nsec. al XIII-lea);
- tendin]ele expansioniste ale regalit`]ii maghiare [i aleImperiului Bizantin;
- constituirea Hoardei de Aur care a limitat influen]a
maghiar` \n spa]iul est-carpatic;- existen]a forma]iunilor prestatale romåne[ti.
Primele forma]iuni prestatale romåne[ti au avut la baz` ob[tiles`te[ti care au evoluat din ob[tile gentilice (ce aveau la baz`leg`turile de rudenie dintre membrii ob[tii). Treptat, ob[tile auc`p`tat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau juzi.
Ob[tile s`te[ti s-au grupat \n uniuni de ob[ti, autonomii locale,numite de Nicolae Iorga „romanii populare” [i care purtaudiferite denumiri: codri, ]`ri, ocoale, cåmpuri etc. Locuitoriiacestora au fost consemna]i \n izvoare bizantine, ruse,turce[ti, maghiare, armene sub diferite denumiri: vlahi , volohi ,valahi , blachi , ulaki .
62 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
63/126
Forma]iuni prestatale romåne[ti sec. IX-XIII)
Transilvania
Cele mai vechi forma]iuni politice prestatale au fost semnalate
\n sec XI, \n interiorul arcului carpatic, despre care vorbe[tecronicarul Anonymus \n „Gesta Hungarorum” (“Faptele ungurilor”):
- voievodatul lui Menumorut, \n Cri[ana, cu centrul laBiharea;
- voievodatul lui Glad, \n Banat, cu centrul la Cuvin;
- voievodatul lui Gelu, \n Podi[ul Transilvaniei, cu centrul laD`båca.
„Legenda Sfåntului Gerard” men]ioneaz` existen]a, la jum`tatea sec. al XI-lea, a dou` voievodate romåne[ti, ce auopus rezisten]` expansiunii maghiare:
- voievodatul lui Ahtum, \n Banat, cu centrul la Morisena;
- voievodatul lui Gyla, \n centrul Transilvaniei, cu centrul laB`lgrad (Alba-Iulia).
„Cronica lui Nestor” (sec. XII) confirm` existen]a romånilor [i aslavilor la venirea ungurilor \n Pannonia.
}ara Romåneasc`
„Diploma cavalerilor ioani]i” din 1247 aminte[te forma]iuniprestatale romåne[ti:
- }ara Severinului , \n estul Banatului [i vestul Olteniei;
- Cnezatul lui Ioan , \n sudul Olteniei;
- Cnezatul lui Farca[ , \n nordul Olteniei;
- Voievodatul lui Litovoi , \ntre Olt [i Jiu;
- Voievodatul lui Seneslau , \n stånga Oltului.
63Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
64/126
Moldova
Izvoarele vorbesc despre existen]a \n spa]iul est-carpatic anumeroase forma]iuni politice:
- Ulak Ili (]ara vlahilor);- }ara Sipeni]iului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii L`pu[nei;
- Codrii Her]ei;
- Cåmpul lui Drago[,
- ocoale (\n Cåmpulung, Vrancea).
Dobrogea
- sec. al X-lea: atestarea unor conduc`tori ai unor forma]iunipolitice:
- jupån Dimitrie (\n localitatea Mircea Vod`);- jupån Gheorghe (complexul de la Basarabi);
- sec. al XI-lea, izvorul bizantin „Alexiada”, scris de AnaComnena, vorbe[te despre trei conduc`tori din Dobrogea:
- Tatos , \n sudul Dobrogei, cu re[edin]a laDristor;
- Satza , \n nord-vestul Dobrogei , cu re[edin]ala Vicina;- Seslav , \n nord-estul Dobrogei, cu re[edin]a la
Preslav;
- tot Ana Comnena men]ioneaz`, la 1094, un alt frunta[ alvlahilor, Pudil`;
- \n sec. al XIII-lea, \ntr-o diplom` a ]arului bulgar Ioan Asanal II-lea (1218-1241) este men]ionat` }ara Cavarnei,situat` \ntre Mangalia [i Varna.
64 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou
65/126
Formarea statului medieval Transilvania
A avut loc \n dou` etape:
a) etapa voievodatelor romåne[ti, care s-au opus \naint`rii
maghiarilor \n zon` (sec. IX-XI);b) etapa cuceririi maghiare a Transilvaniei (sec. XI-XIII).
Dup` crearea regatului Ungariei, prin \ncoronarea lui {tefan I(anul 1000) [i cre[tinarea ungurilor \n rit catolic, \n sec. alXI-lea \ncepe cucerirea sistematic` [i organizat` aTransilvaniei. Maghiarii au organizat teritoriul cucerit \ncomitate (primul fiind Bihorul – 1111) [i au \ncercat s`introduc` institu]ii apusene (principatul [i episcopii catolice).Un demnitar laic, Mercurius, a fost men]ionat ca principe alTransilvaniei, dar \n 1176 se revenea la institu]ia tradi]ional`romåneasc`, cea a voievodatului ce se bucura de autonomie \n cadrul regatului maghiar, voievodul fiind numit de rege(primul voievod men]ionat \n 1176 – Leustachius).
Pentru \nt`rirea st`pånirii maghiare \n Transilvania, au fostcoloniza]i aici secui, sa[i, cavaleri din ordinele cavalere[ti(teutoni [i ioani]i):
- secuii , de origine turanic`, care au participat la cucerireaTransilvaniei, a[ezåndu-se mai \ntåi \n Bihor, apoi peTårnave [i Mure[ (sec. al XII-lea), pentru ca apoi s` sea[eze \n estul Transilvaniei, cu rolul de a ap`ra trec`torile
Carpa]ilor de invaziile dinspre r`s`rit;- sa[ii , care au fost coloniza]i \n special \n scop economic [iau fost a[eza]i \n zonele Alba , Hunedoara [i Sibiu, iar la \nceputul sec. al XII-lea [i \n zona Bra[ovului. Sa[ii au pusbazele ora[elor medievale Bra[ov, Sibiu,
Top Related