Facultatea de Constructii Proiect de diploma
CUPRINS
BORDEROU 2A.PIESE SCRISE 2B.PIESE DESENATE 2
TEMĂ PROIECT 4MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ 7MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ 15CAIETE DE SARCINI 21
CAP1.SĂPĂTURI 21CAP2.COFRAJE ȘI SUSȚINERI 27CAP3.BETOANE 33CAP4.ARMĂTURI 36CAP5.LUCRĂRI DE ZIDĂRIE 37CAP6.TENCUIELI EXTERIOARE 40CAP7.FINISAJE EXTERIOARE 45CAP8.FINISAJE INTERIOARE 47
PROGRAM DE CONTROL PE ȘANTIER(pentru controlul calitații lucrarilor) 51BREVIAR DE CALCUL 53
I.ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU 53II.ALEGEREA MATERIALELOR 53III.PREDIMENSIONARE 55IV.PREDIMENSIONAREA FUNCȚIONALĂ A SCĂRILOR 59V.EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR 60VI.GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR 72VII.CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE O DIRECȚIE 74VIII.CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE DOUĂ DIRECȚII 78IX.CALCULUL GRINZILOR 87X.CALCULUL STÂLPILOR 101XI.CALCULUL FUNDAȚIILOR 111
BIBLIOGRAFIE 125
1
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
BORDEROU
A.Piese scrise
1. Foaie de capăt
2. Borderou
3. Tema de proiectare
4. Memoriu tehnic de arhitectură
5. Memoriu tehnic de rezistenţă
6. Caiete de sarcini
7. Breviar de calcul
8. Bibliografie
B.Piese desenate Planşe de arhitectură
1. Plan fațada principal A01
2. Plan fațada posterioară A02
3. Plan fațada lateral stanga A03
4. Plan fațada lateral dreapta A04
5. Secţiune longitudinal A05
6. Sectiune transversală A06
7. Plan parter A07
8. Plan etaj 1 A08
9. Plan etaj 2 A09
10. Plan etaj 3 A10
11. Plan terasă A11
Planşe de rezistenţă
1. Plan cofraj placă R01
2
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
2. Plan armare placă R02
3. Plan grindă longitudinală R03
4. Plan grindă transversală R04
5. Plan armare stâlpi R05
6. Plan cofraj fundație R06
7. Plan fundație R07
3
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
TEMĂ PROIECT
În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei clădiri etajate P+3E
cu structura în cadre din beton armat. Clădirea are functiunea de locuință şi este situata în
localitatea Braşov, judetul Braşov.
Funcţiuni clădire:
Parter: garaj,spațiu centrala, aria utila 113,88 mp aria construită 137,92 mp.
Etaj 1: living, zonă luat masa, bucătarie grup sanitar ,aria utila 106,14 mp aria
construită 114,46 mp.
Etaj 2: bibliotecă, sală fitness , dormitor , grupuri sanitare, arie utila 81,18 mp, arie
construită 114,46 mp
Etaj 3: dormitor matrimonial , baie , dressing dormior arie utila 80 mp , arie
construită 114,46 mp
Date generale de conformare a clădirii:
- Structura de rezistenţă:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit
2. Infrastructura: Stalpii marginali si centrali reazema pe fundatii izolate tip cuzinet
din beton armat monolit, legate cu grinzi de fundare la nivelul cuzinetului..
- Închideri şi compartimentări:
Pereţi exteriori din căramidă cu grosimea de 25cm şi termoizolaţie din polistiren
expandat cu grosimea de 10 cm aplicat la exterior.
Pereţi interiori din căramidă cu grosimea de 15cm. La etaj este pravazut un atic
pentru inchiderea perimetrala realizat din cărămidă.
- Mod de realizare a clădirii:
Clădirea este realizată din beton armat monolit (inclusiv planşeele).
- Date ale amplasamentului clădirii:
Localitate Braşov, jud. Braşov
Clasa de importanţă şi de expunere II, γi=1
Condiţii seismice:
- ag = 0,20g – acceleraţia terenului
- TB = 0,07 s
- TC = 0,70 s
- TD = 3 s
4
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Conditii de clima: regimul climatic caracteristic judetului Brasov este tipic montan.
Incarcari date de zapada CR-1-1-3-2005: zona B,Sk=2KN/mp
Incarcari date de vant NP 082- 04:zona A
Terenul de fundare
Conform studiului geotehnic in zona nu exista pericolul de intalnire a golurilor
subterane sau cladiri vechi. Terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere
gravitational si bun pentru construire.
Se recomanda o adancime de fundare de minim 1,1 m (cota de inghet)si se va
hidroizola.
Se recomanda ca fundatiile sa se realizeze in acelasi tip de roca. Se poate funda in
trepte.
Este posibil ca la saparea fundatiei sa apara izvoare mici. Este obligatorie captarea
acestora si scoaterea lor in afara perimetrului fundatiei.
Se vor executa in amonte de fundatie rigole de captare a apelor pluviale si dirijarea
lor catre sistemul de canalizare.
Dupa nivelarea terenului pentru turnarea platformelor se va crea un pat de piatra
sparta tasat prin care se va realiza o retea de tevi de drenaj (cu dirijarea apelor subterane
spre exteriorul platformei) pentru a evita inmuierea si plastifierea argilelor din pat.
Presiunea conventionala a terenului de fundare este: Pconv (C)=450kPa
Executarea sapaturilor pentru realizarea fundatiilor se va face cu respectarea
masurilor din “Normativul pentru executarea lucrarilor de teresamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale indicativ C169-88”
Daca turnarea betonului nu se face imediat dupa saparea santurilor de fundare
acestea se vor opri la o cota mai ridicata de cea finala cu 0,2m, iar ultima sapare se va
executa inainte de turnarea betonului.
In jurul cladirii se vor amenaja trotuare iar la marginea acestora se voramenaja
rigole pentru captarea apelor pluviale.
NOTA.
Conform Normativului privind disciplina in timpul executarii sapaturilor pentru fundatii inginerul geolog
va fi solicitat in santier pentru receptionarea terenului de fundare.
Nereceptionarea terenului de fundare degreveaza inginerul geolog de orice raspundere.
5
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Dimensiuni clădire :
- 1 deschidere de 6.05 m și 1 deschidere de 3,75m.
- 1 travee de 1,65 m , 1 travee de 4,50m, 1 travee de 2,65m , 1 travee de 3m , 1
travee de 2,15 m
- înălţimea parter si etaje: 3,15 m
- înălțimea totala a clădirii 15,75 m
6
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ
Capitolul I - DATE GENERALE
I.01 – Obiectul proiectului:
Denumire obiectivului de investiţii: Structura in cadre de beton armat P+3E,casă de locuit.
Amplasamentul obiectivului şi adresa: Brasov jud. Braşov
Proiectant: stud. Popescu Alexandru Mircea
Beneficiarul lucrărilor: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
Număr proiect (contract): 1/2012
Faza de proiectare: P.T
I.02 - Caracteristicile amplasamentului
- încadrarea în localitate şi zonă: amplasamentul studiat se află în zona de contur
a Depresiunii Braşovului.
- descrierea terenului (parcelei): la sud se află o proprietate privată; la vest se află
strada principală; la est se află o propritate privată, iar la nord se află o stradă
secundară.Terenul pe care se amplasează construcţia are o formă regulată în plan, cu pantă
de cca 21% .
- condiţii de climă: regimul climatic caracteristic judeţului Braşov este tipic montan,
infulenţat într-o mică masură de sistemele barice continetale.
Încărcări date de zăpadă: CR-1-1-3-2005
Amplasamentul se află în zona ,,B”
Încărcări date de vânt :NP 082- 04
Amplasamentul se află în zona ,,A”
- conform zonării seismice, Braşovul zona este caracterizată prin coeficientul
ag=0,2g şi perioada de colţ Tc= 0,7sec.
- particularităţi geotehnice ale terenului (conform studiului geotehnic anexat la
proiect):
- nu există pericolul de întâlnire a golurilor subterane sau clădiri vechi;
7
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere gravitaţional şi bun pentru
construire.
- nu există reţele edilitare care traversează terenul (conform limitelor impuse prin
PUZ aprobat) sau restricţii impuse de acestea, nici distanţe de protecţie.
- condiţiile de amplasare şi de realizare ale construcţiilor sunt conforme cu
Certificatul de urbanism nr1/2012, emis de Primăria Municipiului Brasov; se respectă PUZ-
ul aprobat cu H.C.L. nr.2/2012.
- asigurarea utilităţilor (apă, canalizare, energie electrică, gaze) se face din reţelele
publice existente în zonă, prin racordarea la cele existente.
I.03 - Caracteristicile construcţiei propuse
- funcţiunea: Cladire P+3E, cu rol de locuința unifamilială.
- suprafaţa construită - Sc =137,92 mp;
- suprafaţa utilă - Su =113,88 mp;
Construcţia proiectată se încadrează la CATEGORIA “C” DE IMPORTANŢĂ
(conform HGR nr. 766/1997) şi la CLASA "II" DE IMPORTANŢĂ (conform
Normativului P100-1-2006).
I.04 - Elemente de trasare cu precizarea retragerilor faţă de aliniament şi celelalte limitele
de proprietate, precizarea cotei 0,00 în cote RMN sau în raport cu elemente fixe din teren.
Trasarea se va face plecând de la de la puncte fixe ale parcelei, în conformitate cu
planul de trasare prezentat la P.Th.
Suprafaţă teren S=310,25mp
Ac existentă = 0 mp
P.O.T. prin P.U.Z. = 70% C.U.T. prin P.U.Z. = 2,0
Ac P = 137,92 mp
P.O.T. propus = 68,86% C.U.T. propus = 1,95
8
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Capitolul II - DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ
Clădirea va reprezenta o locuință unifamilială și cuprinde următoarele spaţii
repartizate astfel pe nivele :
La parter, cota ±0 .00 :
- garaj pentru trei mașini: 72.70mp
- spaţiu centrală termică: 16.95mp
- hol 1: 8,20mp
- hol 2: 13,60mp
Total parter arie utilă: 113,88 mp
La etaj I, cota +3,15:
- living:56,65mp
- loc pentru luat masa : 10,06mp
- bucătarie : 18,45mp
- hol intrare : 6,30mp
- grup sanitar : 1,95mp
Total etaj I arie utilă: 106,14 mp
La etaj II, cota +6,30:
- bibliotecă : 30.76mp
- sală fitness: 9,72mp
- dormitor oaspeți: 19,80mp
- grup sanitar 1: 4,87mp
- grup sanitar 2: 2,43mp
- hol nivel:11,35mp
Total etaj II arie utilă: 81,18 mp
La etaj III, cota +9,45:
- Dormitor matrimonial: 27,30mp
- dressing: 10,95mp
- grup sanitar 1:14,89mp
- hol 1 : 3,75mp
- dormitor:16,88mp
- hol nivel:6,30mp
- grup sanitar 2:2,43mp
Total etaj III arie utilă: 81,18 mp
9
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
La aceste spaţii se adaugă aria utilă a scării principale balansată de 25.38mp.
Cota ±0 .00 reprezintă cota parterului şi se situează la circa 0,15m peste cota
terenului natural .Accesul principal în clădire se face prin faţada principală, iar accesul
secundar pe latura opusă – faţada posterioară. Accesul la toate nivelele se face prin
intermediul scării circulare.
Capitolul III - SOLUŢII CONSTRUCTIVE ŞI DE FINISAJ
III.01 - Sistemul constructiv - conform memoriului de structură. a. Infrastructura – fundatii izolate sub stalpi din bloc de beton si cuzinet din beton
armat.b. Suprastructura din cadre de beton armat şi planşee din beton armat.
III.02 - Închiderile exterioare şi compartimentările interioare Cladirea contine in principal spatii pentru locuit și petrecut timpul.Pe cele patru
nivele , parter si etajI , II și III are locuri de luat masa ,camere pentru odihnă, living și
garaj.La etaj este pravazut un atic pt inchiderea perimetrala.
III.03 - Finisajele interioare -pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, casa scarii, vestiare, birou,bucatarie,
spalatorie, uscatorie, calcatorie.-parchet in camere-pereti - zugraveli lavabile in culori deschise – camere, birou, holuri, centrala
termica, bucatarie.- tavane - zugraveala lavabila culoare alba- usi - lemn stratificat plastifiat- scara - placata cu gresie, iar balustrada metalica
III.04 - Finisajele exterioare Tencuiala exterioară pe polistiren este policoloră, conform faţadelor.Scările sunt placate cu finisaj cu suprafaţă antiderapantă iar rampele sunt prevăzute
cu striaţii pentru evitarea alunecării.
III.05 - Acoperişul şi învelitoarea Clădirea are un acoperiş tip terasă circulabilă, fără pantă, cu termoizolaţie din
polistiren extrudat, folosit în sistemul terasei inverse. Scurgerea apelor pluviale se face în interior.
Capitolul IV - ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea
nr.10/1995)
IV.01 - Cerinţa «A» REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE – conform prevederilor din
memoriu tehnic de structură.
10
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
IV.02 - Cerinţa «B» SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE – sunt îndeplinite prevederile din
STAS 6131 privind dimensionarea parapeţilor şi balustradelor; STAS 2965 privind
dimensionarea scărilor şi treptelor; sunt corelate pardoselile cu specificul funcţional
(pardoseli antiderapante);
Accesul pietonal în clădire va fi retras faţă de circulaţia stradală. Accesul în clădire
se va face de la nivelul trotuarului. Eventuala denivelare de gardă împotriva apei, între
tortuar şi partea finită a demisolului, se va prelua prin rampă, cu respectarea pantei pentru
persoanele cu handicap. Ca strat de uzură se vor folosi materiale antiderapante care să evite
alunecarea.
În interior stratul finit al pardoselilor va fi realizat astfel încât să evite accidentarea
prin alunecare.Ferestrele cu parapetul 0 vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie
corespunzătoare.
IV.03 - Cerinţa «C» SIGURANŢA LA FOC - sunt respectate prevederile din L307/2007,
din HGR 1739/2006 şi din Normativul P-118/1999 privind siguranţa la foc. Se vor respecta
prevederile cuprinse in:
- Ordonanta Guvernului nr.60/1997;
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului, indicativ P118/99;
- Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE-009/93
- Ordinul nr.1118/1999 al comandantului Corpului Pompierilor Militari pentru
aprobarea Metodologiei pentru elaborarea scenariilor de siguranta la foc.
Normele prezentate mai sus sunt obligatori pentru toti.
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a incecdiilor se stabilesc
de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre unitatea de
executie.
Receptia si punerea in executie a lucrarilor se va face numai daca s-au realizat masurile
PSI indicate in normele indicate mai sus.
Categoria de importanţă C, clasa de importanţă III;
În cazul producerii unui incendiu, sunt asigurate condiţii de evacuare a persoanelor.
Construcţia proiectată se încadrează la CATEGORIA “C” DE IMPORTANŢĂ
(conform HGR nr.766/1997) şi la CLASA “II” DE IMPORTANŢĂ (conform
Normativului P100-1-2006).
11
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Riscul de incendiu: în funcţie de destinaţie, unele spaţii şi încăperi din clădire se
încadrează în următoarele niveluri de risc:
- risc mediu: unde sunt instalate centrale termice;
Preîntâmpinarea propagării incendiilor:
Materialele utilizate la elementele de construcţie vor avea clasa de combustibilitate
admisă de normele specifice, în corelare cu gradul de rezistenta la foc al clădirii.
IV.04 Cerinţa «D»
a - IGIENA şi SĂNĂTATEA OAMENILOR - sunt respectate Ordinul ministrului sănătăţii
nr.117/2002 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor şi de
autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice, STAS 6472 privind
microclimatul; NP 008 privind puritatea aerului; STAS 6221 şi STAS 6646 privind
iluminarea naturală şi artificială.
b - REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI - sunt respectate prevederile din Legea
137/1995 (republicată) privind protecţia mediului, Legea 107/1996 a apelor, OG 243/2000
privind protecţia atmosferei, HGR 188/2002, Ord. MAPPM 462/1993, Ord. MAPPM
125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
Prin amplasarea noii construcţii nu sunt perturbate vecinătăţile. Funcţiunile
prevăzute nu generează noxe sau alţi factori de poluare a mediului. Colectarea şi
depozitarea deşeurilor menajere se va face prin intermediul Europubelelor de 120l
amplasate pe o platformă la fiecare imobil, în imediata vecinătate a zonei de acces auto pe
teren.
În zonă sunt plantaţii de pădure la sud, iar pe parcela studiată se prevăd plantaţii de
aliniament, precum şi spaţii verzi amenajate în incintă, minim 2mp/locuitor.
IV.05 - Cerinţa «E»
a -IZOLAREA HIDROFUGĂ
Parterul şi terasele se hidroizolează pentru a nu exista posibilitatea de infiltraţii din
sol şi prin învelitoare.
Elementele de închidere exterioară sunt dimensionate şi alcătuite astfel încât să nu
existe posibilitatea apariţiei condensului şi a punţilor termice.
12
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
IV.06 - Cerinţa «F» - PROTECŢIA LA ZGOMOT
Prin proiect se asigură izolarea la zgomotul aerian, între etaje şi faţă de exterior,
izolarea la zgomotul de impact.
Capitolul V - ORGANIZAREA DE ŞANTIER ŞI MĂSURI DE PROTECŢIA
MUNCII
Lucrările de execuţie se vor desfăşura numai în limitele incintei deţinute sau
concesionate de titular şi nu vor afecta temporar domeniul public.
Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele:
- Legea 90/1996 privind protecţia muncii;
- Norme generale de protecţia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii -ed.1995;
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălţime;
- Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protecţie individuală;
- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul
MI nr.775/22.07.1998;
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300-1994.
- alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a
lucrărilor.
Pentru soluţionarea eventualelor necorelări din cadrul proiectului sau dintre proiect
şi construcţia existentă, constructorul are obligaţia să solicite asistenţă din partea
proiectanţilor.
Personalul de execuţie are obligaţia să aplice în practică următoarele prevederi
legale privind protecţia muncii şi PSI:
- Legea 90/96 a protecţiei muncii şi Normele metodologice de aplicare ale ei
- Ordinul 9/N/1993 al MLPAT - Regulament privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii
- Normele specifice de securitate a muncii
- Normele generale de protecţie a muncii elaborate de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.
13
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Principalele măsuri şi acţiuni pentru asigurarea protecţiei, siguranţei, igienei muncii
şi PSI sunt:
- Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiţiilor de
securitate a muncii
- Realizarea instrucţiunilor de protecţie a muncii pentru întregul personal de
execuţie şi consemnarea acestui fapt în fişele individuale, semnate individual.
- Interzicerea accesului persoanelor străine în teritoriul zonei de lucru.
Instructajul de protecţie se va referi cu prioritate la:
-semnalizarea şi supravegherea lucrărilor
-lucratul la înălţime
-folosirea sculelor, dispozitivelor şi a altor utilaje de lucru.
Pe tot parcursul lucrărilor se vor respecta:
-reglementările de prevenire şi stingere a incendiilor
Înainte de executarea unor operaţiuni cu foc deschis se va efectua instructajul
personalului care realizează aceste operaţii, în conformitate cu prevederile Normativului
C300 de prevenire şi stingere a incendiilor.
În conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi
HGR 925/1995 proiectul a fost supus verificării tehnice pentru toate exigenţele.
Prezenta documentaţie, în faza de proiect pentru autorizaţia de construire, este un extras din
proiectul tehnic şi a fost elaborată cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicată),
ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi a normativelor tehnice în
vigoare.
Intocmit, Std. Popescu Alexandru Mircea
14
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
1 . Date generale
1.1. Denumirea lucrarii : Structura in cadre de beton armat P+3E, cu rol de clădire de
locuit .
1.2. Amplasament : Brasov jud. Braşov
1.3. Faza de proiectare : P.T
1.4. Proiectant : std. Popescu Alexandru Mircea
1.5. Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
1.6. Cetificat de urbanism: nr 1 din 01.04.2012
1.7. Extras CF nr : 19
2. Obiectul proiectului
Obiectul prezentului proiect il constituie elaborarea documentatiei pentru faza Proiect Tehnic, pentru o structura in cadre de beton armat P+3E cu rol de clădire de locuit.
3. Incadrarea obiectivului
Prin functiunea sa de “casa pentru locuit” - constructia se încadreaza din punct de
vedere a importantei dupa cum urmeaza:
a). Pe baza HGR nr. 766/97, constructia se încadreaza din punct de vedere al cerintelor
esentiale stipulate în articolul 5 din Legea nr. 10/95 în categoria de importanta “ C “ -
normala cu caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si
natura.
b). Din punct de vedere al protectiei antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2011,
articolul 4.5 si tabelul 4.3 cladirea se încadreaza în clasa a II-a de importanta - Cladiri de
tip curent, care nu apartin celorlalte categorii , cu yI = 1,0 .
Încadrarea din punct de vedere al protectiei antiseismice.
Conform Normativului P100-1/2006 – „Cod de proiectare seismica”-partea I:
„Prevederi de proiectare pentru cladiri”,având în vedere ca obiectivul este situat în Brasov
jud. Brasov, încadrarea din punct de vedere al zonarii seismice este urmatoarea:
- conform zonarii teritoriului: valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru
cutremure avand IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g(fig. 3.2).
15
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- conform zonarii teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a
spectrului de raspuns în zona cu 0.7 sec <Tc
c). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de zapada.
Conform COD DE PROIECTARE – EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII
ASUPRA CONSTRUCTIILOR, SR EN 1991-1-3:2005, având în vedere ca obiectivul
este situat în Brasov jud. Brasov ,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este
de 2.0 kN/mp,la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.
d). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.
Conform COD DE PROIECTARE – BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI
ASUPRA CONSTRUCTIILOR.ACTIUNEA VINTULUI – SR EN 1991-1-4:2006
având în vedere ca obiectivul este situat în Brasov jud.Brasov, valoarea caracteristica a
presiunii de referinta a vintului,mediata pe 10 min., avind un interval mediu de recurenta
IMR = 50 ani este de 0.50kN/mp.
4 . Descrierea constructiei ce urmeaza a se executa
Conform temei de proiectare stabilit de beneficiar si materializat in proiectului de
arhitectura intocmit de std. Popescu Alexandru Mircea , s-a intocmit proiectul de
rezistenta pentru cladirea P+3E cu rol de casă de locuit.
INFRASTRUCTURA este alcatuita din :
- fundatii izolate sub stalpi realizată din bloc din beton și cuzinet realizate cu
beton de clasa C16/20 si armatură PC 52 .
- blocul de beton este asezat pe un beton de egalizare de 5cm C 4/5 .
SUPRASTRUCTURA este alcatuita ca o structura din cadre de beton , compusa din
urmatoarele elemente :
- stalpi din beton armat turnati monolit, avand beton ce clasa C16/20 armati cu
PC52 si OB 37.
- grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 pe directie longitudinala si 30x50, pe
directie transversala avand beton de clasa C16/20 cu armătură PC52 si etrieri
din OB37
16
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- plansee din beton armat cu turnare monolita peste fiecare nivel, avand beton de
clasa C16/20 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseului realizat este de :
13cm .
- peretii exteriori din din zidarie de caramida calitatea I cu grosimea de 25 cm
pentru zidurile exterioare si 15cm pentru zidurile interioare. Mortarul prevazut
in proiect este M-50z.
- acoperisul este tip terasa circulabilă cu straturi de termo si hidroizolatie
- aticele s-au realizat din zidărie de cărămidă și mortar de tipul M-50z
5. Conditii de fundare
Terenul pe care se amplaseaza constructia are o panta de cca 21°.
Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din conglomerate
preponderant calcaroase ce au presiunea conventionala Pconv =450Kpa pentru sarcini de
calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,1m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.
Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul
geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare.
6. Dispozitii finale
Se interzice orice schimbare de solutie privind structura de rezistenta sau a
materialelor puse in opera fara avizul proiectantului.
Lucrarile se vor executa în conditiile respectarii normativelor tehnice în vigoare si a
detaliilor de executie din proiect.
Pe tot parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete
Normele de tehnica securitatii muncii si Normele de prevenire si stingere a incendiilor.
Pe parcursul executiei lucrarilor vor fi convocati factorii responsabili conform
PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITATII LUCRARILOR PE SANTIER.
Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, proiectul va fi
supus verificarii de catre verificator atestat în domeniul “A1”.
17
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
7. Norme P.M. si P.S.I.
La lucrarile de constructii montaj, pentru structura de rezistenta se vor respecta
normele din "Regulamentul de protectia si igiena muncii in constructii", aprobat de
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale, publicat in Buletinul constructiilor
5,6,7 si 8 din 1993, in special cele publicate mai jos, fara a fi limitative:
Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si a altor conducatori ai punctelor de lucru art.12
Cap.3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor
art.l3-15
Cap.5 Responsabilitatile investitorului art.34-39
Cap.6 Responsabilitatile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii
art.40-50
Cap.7 Organizarea activitatii de protectia muncii art.51-71-81
Cap.8 Controlul medical al personalului art.82-88
Cap.9 Instructajul de protectia si igiena muncii art.89-120
Cap.10 Repartizarea personalului la locurile de munca art.l21-129
Cap.l 1 Propaganda de protectia si igiena muncii art.130-141
Cap.l2 Reguli de igiena muncii, acordarea primului ajutor art.142-199
Cap.13 Riscurile profesionale in constructii art.200-228
Cap.l4 Mijloace individuale de protectie art.229-275
Cap.15 Dispozitive de securitate a muncii art.276-278
Cap.l7 Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor.
Generalitati art.307-324
Incarcarea si descarcarea materialelor de constructie in depozite art.325-330
Incarcarea si desc. materialelor de constructii in vagoane CF, si autovehicule
art.331-336
Incarcarea si descarcarea materialelor speciale art.337-366
Cap.l8 Electrosecuritatea art.387-536
Cap.21 Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
Prepararea betoanelor art.691-723
Prepararea mortarelor art.724-730
Transportul betonului art.735-745
Transportul mortarului art.746-761
Cap.22 Turnarea si compactarea betonului
18
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Generalitati art.762-763
Turnarea si compactarea betonului art.764-770
Cap.23 Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton art.794-805
Cap.27 Schele, esafodaje, scari
Generalitati art.987-1005
Schele si esafodaje metalice de inventar art.1085-1093
Schele esafodaje si podine auxiliare din lemn art.1094-1097
Schele mobile art.1098-1104
Schele in consola art.l105-1112
Schele interioare art.l 113-1115
Cap.28 Cofraje
Reguli generale art.l131-1167
Montarea si exploatarea, demontarea cofrajelor art.1168-1191
Instalatii si masini de ridicat art.2230-2270
Cap.39 Utilaje si masini de ridicat art.2271-2353
Cap.40 Dispozitive, scule si unelte de mina art.2354-2449
Cap.41 Utilaje folosite in ateliere art.2450-2492
8.Conditii de proiectare si verificare
Constructia se încadreazã în clasa de importantã III, conf. P 100-1-2006. Categoria
de importantã a constructiei este "C" conform H.G. nr. 766/1997 si Ord. MLPAT
nr.31/N/95.
La proiectarea lucrãrilor s-au respectat prevederile cuprinse în normativele si
STAS-urile în vigoare, din care amintim :
- STAS 10.101/1 -77- Actiuni in constructii
- STAS 10.101/1 -78 - Greutãti tehnice si încãrcãri
- STAS 10.101/2A1 -78-Actiuni datorate procesului de exploatare
- NP 082-04- Actiunea vantului
- CR 1-1-3-2005- Actiunea zapezii
- NE 012-99 - Normativul de beton
- P 100-1-2006 - Normativ privind protectia antiseismicã
19
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- NP 112-04 - Normativ privind lucrãrile de fundati
- CR 0-2005 - Clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale
- CR 6-2006 - Structuri de zidarie
NOTA: Pentru operatiunile ce nu sunt cuprinse sau enumerate care ar aparea in sectorul de activitate de
constructii-montaj se vor respecta precizarile cuprinse in normele de protectia muncii elaborate de alte
ministere, care tuteleaza obiectivul proiectat.
In cazul in care, pe parcursul executiei sau inainte de atacarea acesteia apare necesitatea luarii unor masuri
necuprinse in norme, beneficiarul sau constructorul vor solicita din timp - proiectantului - masuri
suplimentare de protectia si igiena muncii.
Intocmit ,std. Popescu Alexandru Mircea
20
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
CAIETE DE SARCINI
CAP 1. SAPATURI
1. GeneralităţiAcest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de terasamente
( săpătură, umplutura, compactare si transport pământ) la infrastructura construcţiilor
curente – de orice fel – la lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe si
social –culturale.
2.Standarde si normative de referinţa
La lucrările de săpătura se vor avea in vedere următoarele normative :
STAS 9824 ”Masuratori terestre pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole”
P10-86 – “Proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii”
GT 001-1996 “Ghid privind criteria de alegere a incercarilor si metodelor de
determinare a caractersiticilor fizice si mecanice a pamanturilor”
GE 028-1997 “Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical”
Vor trebui sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei cu : jgheaburi,
burlane, streasini, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze,
precum si trotuarele.
3.Executarea lucrărilor
3.1 Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, contractorul va face trasarile in concordanta
cu proiectul.
Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar
restaurarea si relocarea lor.
3.2. Lucrari preliminare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare:
• defrisare;
• indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;
• indepartarea si depozitarea startului vegetal;
21
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
• uscarea pamantului;
• demontarea structurilor existente;
Unde este necesar, contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va
cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuie sa respecte
formalitatiile legale.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii
acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.
Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau
gheata.
3.3 In condiţii normale de execuţie
Înainte de atacarea lucrărilor de săpătura, beneficiarul va elibera terenul de
amplasament al construcţiei, de toate dotările edilitare ce se pot găsi in solul acesteia :
reţele de apa, canalizare, termice, gaz , telefonice, electrice, etc.
Înainte de începerea săpăturilor la fundaţii, este absolut necesar ca suprafaţa
terenului să fie curăţată şi nivelată, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite
stagnarea apelor din precipitaţii şi scurgerea lor în săpăturile de fundaţie; aceste lucrări se
vor prevedea în proiect, ca lucrări de bază.
Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie să fie
terminate lucrările pregătitoare şi anume:
a) Trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;
b) Protecţia construcţiilor vecine şi a instalaţiilor existente în pământ;
c) Coborârea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului
fundaţiilor în uscat, atunci când procedeele de execuţie adoptate nu permit betonarea sub
apă;
d) Asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a
utilajului de lucru, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării
fundaţiilor;
e) Verificarea axelor fundaţiilor;
22
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
f) Verificarea corespunzătoare dintre situaţia reală şi proiect (din punct de vedere al
calităţii terenului, dimensiunilor şi poziţiilor) în limitele toleranţelor prescrise;
g) Încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare.
Toate lucrările ciclului zero se vor efectua pe tronsoane, fără întreruperi şi în timp
cât mai scurt, pentru a se evita variaţiile importante de umiditate a pământului activ, în
timpul execuţiei.
Ultimul strat de pământ, de circa 30 cm grosime, din săpăturile de fundaţie trebuie
excavat pe porţiuni eşalonate în timp - pe măsura posibilităţilor de execuţie a fundaţiilor în
ziua respectivă - şi imediat înainte de turnarea betonului de fundaţie, pentru a se evita
efectele negative cauzate de variaţiile de umiditate. Pamantul excavat va fi depozitat in
halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima
pe care va fi transportat nu va depasi 60m.
În cazul în care nivelul de fundare al construcţiei se află în zone de variaţie
sezonieră a umidităţii pământului, executantul este obligat să solicite prezenţa
proiectantului înainte de începerea turnării betonului în fundaţii, pentru a verifica măsura
în care ipotezele luate în considerare în proiectare corespund cu situaţia reală de pe teren.
Dacă totuşi se produc crăpături pe suprafaţa terenului la cota de fundare, înainte de
turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dacă crăpăturile
sunt mici) fie cu pământ stabilizat şi apoi la compactarea suprafeţei de fundare precedată
de o uşoară stropire a pământului, pentru a se realiza umiditatea optimă de echilibru
stabilită. Aceste operaţii necesită multă atenţie şi trebuie urmate imediat de turnarea
betonului în fundaţie.
Lucrările se vor ataca după împrejmuirea zonei si – eventual – semnalizarea pe
timp de noapte, daca deranjează circulaţia rutiera.
Lucrările se vor realiza prin săpătura generala, cu utilaj adecvat, respectându-se
normele de protecţie a muncii pentru talazurile săpăturii si pentru lucrul cu utilajul.
Se admit săpaturi manuale numai in spatii înguste si pentru corectarea taluzelor
si a fundului săpăturii.
3.4. Evacuarea apei
Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:
• aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
23
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
• micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea
lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie:
• sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
• evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.
Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de
evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in
sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii
acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile
permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.
Utilaje folosite :
In funcţie de natura pamatului si existenta sau nu a apei se pot folosi utilaje ca:
Excavator pentru săparea in spatii largi si înguste, prin retrageri( având
lama pana la 40 cm lăţime) si depozitarea in mijlocul de transport. Daca
exista si apa, se coboară nivelul freatic prin canale colectoare si pomparea
acesteia;
Autocamioane pentru transport pământ;
Picamer in teren foarte tare (conglomerat, stanca, etc);
Cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual
3.5 In condiţii de execuţie pe timp friguros
Nu se admite executarea ultimului strat de săpătura in apropierea cotei de fundare
pe timp friguros fără se a se lua masuri împotriva îngheţului (pentru a nu îngheţă terenul)
care ar duce la schimbarea condiţiilor geotehnice ale terenului, pe care urmează a se funda
construcţia.
3.6 Lucrari de excavare
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri
ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
• Teren slab coeziv: 0.75m
• Teren mijlociu: 1.25m
• Teren tare si forte tare: 2.00m
24
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Inclinarea maxima a taluzului, stabilită de către Contractor, nu va fi mai mare de:
• Nisip, balast: 2:3;
• Nisip argilos: 1:1;
• Argila nisipoasa: 4:3;
• Argila: 3:2;
• Roca: 6:1;
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regulă, mecanizat, săpătura manuală
fiind folosită numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificată din punct
de vedere tehnico-economic. În timpul executării săpăturilor, trebuie avute în vedere
următoarele aspecte:
• mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă
pentru a nu periclita construcţiile învecinate;
• când turnarea betonului de fundaţii sau a celui de egalizare nu se face imediat
după executarea săpăturii, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată cu cel puţin 30cm
decat cota finală, pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa de fundaţie;
• sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice fază a lucrului,
fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea
apelor;
• Contractorul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona
excavată;
• sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in
acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmând ca diferenţa
să fie executată manual;
• pe parcursul execuţiei, Contractorul are obligaţia de a solicita prezenta
geotehnicianului pe şantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dacă natura
terenului de fundare corespunde cu proiectul;
• în cazul apariţiei pe fundul gropii a unor crăpături în teren măsurile necesare vor fi
luate de Proiectant;
• cazul umezirii superficiale datorate precipitaţiilor atmosferice, fundul gropii
trebuie lăsat să se usuce înainte de începerea betonărilor.
25
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Contractorul este responsabil de asigurarea stabilităţii taluzurilor şi acolo unde este
cazul va reduce aceste limite definite mai sus, în special în cazul prezenţei apei în aceste
zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare în trepte) înainte de operaţiunile
de umpluturi şi compactări; costurile cu manopera, materialele şi utilajele folosite în acest
scop vor fi prevăzute în preţurile unitare ale Contractului.
La începerea lucrărilor de săpături, Dirigintele de Santier va verifica încheierea şi
buna execuţie a lucrărilor pregătitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleasă în
funcţie de datele din studiul geotehnic.
4. Transportul pamatului :
Pamatul rezultat din săpătura se depozitează local si pe etape , pentru umplutura si
numai diferenţa rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pamatului se va tine seama de :
- distanta de transport;
- de înfoierea pamatului rezultat din săpătura;
- de utilajele mecanice folosite;
- de încărcarea mecanica a utilajului de transport, cu eventualele relee de
depozitare in cadrul săpăturii
5. Umpluturi de pământ
După execuţia infrastructurii, a eventualelor cana le de instalaţii se executa
sistematizarea pe verticala – la cotele din proiect – cu umplutura de pământ rămasa de la
săpătura.
5.1.Conditii de calitate si tehnologii de execuţie
Pământul ales pentru umplutura, rezultat din săpătura nu trebuie sa conţină stratul
de sol vegetal, urme de rădăcini, deoarece prin putrezire in timp ar duce la goluri cu
posibile tasări.
Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren
vegetal. Straturile de pământ, pietriş, etc rezultate din săpătura se compactează in straturi
de 20-25 cm grosime, cu maiul de mana, maiul mecanic sau in suprafeţe întinse, cu
cilindrul compresor, prin treceri succesive – de 2-3 ori in acelaşi punct – folosindu-se
pământ cu umiditate optima pentru compactare.
26
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Este foarte importanta compactarea pamatului cu multa conştiinciozitate, pentru a
se evita eventualele tasări ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante, care descarcă pe
pardoseala sarcinii( pe nervurile pardoselii).
6.Tolerante la execuţie
Săpătura generala si săpaturile locale se realizează numai după trasarea
construcţiei si verificarea trasării acesteia de către beneficiar, împreuna cu şeful de proiect.
După execuţia fundaţiilor, înainte de turnarea betonului in pereţi sau execuţia zidăriei se
retraseaza axele construcţiei si se materializează construcţia pe fundatii. La poziţia în plan
orizontal a axelor fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de 10 mm.
Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de nivel, se admite de
maximum 10 mm.
Se admit deviatii de 5-10 cm pentru fundatii continui, fara a iesi zidaria de
caramida in afara fundatiei (pentru devieri mai mari, cu avizul scris al proiectantului, in
funcctie de importanta elementului de constructie).
7.Controlul calitatii lucrarilor de săpătura
In funcţie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare
si sistemul constructiv, proiectantul – prin obligatiile de proiectare sau asistenta tehnica –
va fi chemat pe santier pentru verificare si consemnare in scris a lucrarilor in fazele
ascunse :
- trasarii axelor constructiei;
- adancimea de fundare(teren bun de fundare) si latimea acesteia;
- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor, mai ales
acolo unde cota terenului amenajat este mai sus decat cota terenului
natural.
8.Conditii de masurare a lucrarilor
Masuratorile lucrarilor de terasamenta( săpătura, umplutura, compactare) si
transport se vor face la mc de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect,
scazandu-se pentru umplutura volumul canalelor de instalatii – daca este cazul.
În procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţii, trebuie respectate următoarele
prevederi în vigoare:
27
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
a) Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi
Ministerului Sănătăţii cu Ord. nr. 34/1975 şi 60/1979.
b) Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii-montaj, aprobate de
M.C.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980.
c) Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea
construcţiilor şi instalaţiilor – 1977.
d) Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului, indicativ P.118-83.
CAP 2. COFRAJE SI SUSTINERI.
1.Generalitati :
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofrare
pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate ) la elementele de
constructii ca : fundatii, pereti, stalpi, grinzi si placi.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile precizate in anexa III.1. din Codul NE 012-99.
b) sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de
executie.
d) sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu
afecta capacitatea sa portanta.
e) sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea
unei compactari corespunzatoare a betonului.
f) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura
realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice
specifice.
g) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
28
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
h) sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre
elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a
cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara
a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de
decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze
cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si
dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza
reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau
produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor
specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Contractor in
cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
precizarile date in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor".
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
2.Normative de referinta :
C140-8686 – “normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat”
C162-73 – “Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice plane”
C11-74 – “ Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor din placaj
pentru cofraje”.
3. Pregătirea betonării şi turnarea betonului
Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armăturilor în scopul de a
se facilita operaţia de decofrare şi a se mări prin aceasta numărul de folosiri ale panourilor.
Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui
(la pereţi, stâlpi, grinzi înalte).
29
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Pentru ungere se folosesc substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul
de gardă aplicat după decofrare, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant,
care degradează materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se
facă prin pulverizare.
La operaţiile de armare se va avea grijă de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe
carcasele de armături. La aceasta servesc şi distanţierii montaţi să asigure acoperirea cu
beton a armăturilor şi care în acest scop se vor pune înaintea aşezării în cofraj a carcasei.
Înainte de începerea turnării se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi stâlpi, podinele
de lucru pentru muncitorii betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi
prevăzute cu parapete de protecţie, precum şi punţi de circulaţie deasupra armăturilor la
planşee.
De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul,
punerea în operă şi compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton
sau bene, vibratoare etc.).
Atât înaintea turnării betonului cât şi în timpul desfăşurării operaţiilor de betonare
se vor verifica respectiv se vor ţine sub supraveghere în mod continuu cofrajele,
observându-se în special comportarea tiranţilor şi a eşafodajelor. La apariţia unor
deformaţii de mărime inadmisibilă sau a cedării unor elemente de strângere sau de
susţinere se opreşte betonarea, luându-se imediat măsuri de consolidare sau chiar trecând la
refacerea elementului respectiv.
Regimul de turnare şi în special viteza de înaintare a betonului (la elementele
verticale) şi poziţia rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin
proiectul tehnologic, în funcţie de caracteristicile geometrice, de armare şi de tipul de
cofraj ale elementelor respective, precum şi de caracteristicile betonului (lucrabilitate,
natura agregatelor şi a cimentului, conţinutul
de adaosuri plastifiante etc.) şi ale vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul
buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor, etc.).
4.Decofrarea:
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate
30
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
4.1.Decofrarea elementelor de construcţii
La decofrarea elementelor verticale (pereţi, stâlpi), ordinea operaţiilor este, în general,
inversă celei indicate la montarea cofrajelor respectiv anume:
- desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor,
- scoaterea elementelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi),
- scoaterea fururilor de compensare la pereţi,
- scoatarea panourilor, la pereţi începând de la fururi,
- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin
desfacerea şi scoaterea tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor
este, în general, următoarea:
- slăbirea contravânturilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu,
- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra
dispozitivelor amintite. (pene, filete etc.);
- scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
- demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor..
TEHNICA SECURITATII MUNCII
La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor
republicane de tehnica securităţii muncii în sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu
ordinul 566/30.12.1968.
În afara măsurilor de protecţia muncii caracteristice lucrului pe şantierele de
construcţii, la executarea lucrărilor de cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta
şi următoarele dispoziţii specifice procesului de lucru:
- la operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi admişi numai muncitori care au calificarea
necesară şi care au urmat instructajul respectiv;
- se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor;
- toate mecanismele şi dispozitivele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la
verificări periodice;
- toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin plancarde;
31
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- la toate operaţiile de lucru descrise şi în special de cele de decofrare, purtarea căştii
de protecţie este obligatorie;
- muncitorii vor fi echipaţi individual cu mănuşi, căşti şi centuri de siguranţă precum şi
cu toate sculele necesare funcţiei deţinute în formaţia de lucru, asigurate împotriva căderii;
- pentru montarea cofrajelor pereţilor de la marginea clădirii, de la casa scării şi din
dreptul unor goluri funcţionale din planşee se vor folosi în mod obligatoriu podini de
susţinere special proiectate în acest scop;
- pe timpul montării, panourile de cofraj se vor susţine provizoriu, iar pe vânt puternic
se vor întrerupe lucrările de cofrare şi de cofrare şi se vor lua măsuri suplimentare de
ancorare a panourilor în curs de montare;
- la montarea cofrajelor pentru pereţi, montanţii, riglele şi moazele vor fi manipulate
cu atenţie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tiranţii) vor fi imediat introduşi prin
distanţieri blocându-se cu zăvoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea
cofrajului de pe cea de-a doua faţă a peretelui, vor fi asigurate împotriva răsturnării prin
mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale fiecărui tip de cofraje;
- la demontarea montanţilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare
se va face numai după ce s-a verificat că fiecare dintre acestea este susţinută;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe
măsura demontării panourilor;
- la decofrarea plăcilor, este interzis muncitorului să stea sub panoul în curs de
decofrare;
- circulaţia pe cofrajul de placă se va face cu atenţie, deoarece prin ungere suprafaţa
panourilor devine foarte alunecoasă;
- toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din
dulapi de lemn cu grosimea de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.
În timpul montajului şi la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase
şi a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescripţiile din
"Normativul republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere
al prevenirii incendiilor", precum şi cele cuprinse în instrucţiunile pentru prevenirea
incendiilor pe ramuri de producţie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind.
32
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
5.Conditii privind controlul calitatii :
- controlul preliminar, care cuprinde lucrarile pregatitoare, in special trasarea si
elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al elementelor;
- receptia cofrajelor si consemnarea in registrul de procese verbale pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
- dimensionarea interioara a cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a
se betona;
- pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele
- corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
- verificarea golurilor.
CAP3. BETOANE
1.Generalitati :
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de betoane
simple si armate, confectionate si agregate grele, turnate monolit pe santier, in elemente de
constructii industriale, agrozooteehnice, locuinte si ssocial-culturale.
Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica,
pentru betoane hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat
conditiile ce trebuiesc indeplinite.
Deasemeni nu sunt cuprinse conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru betoanele cu
caracter unicat, betoane de inalta rezistenta, unde cerintele de exploatare sunt altele decat
cele obisnuite pentru lucrari curente.
2.Standarde si normative de referinta :
La lucrari de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si lucrari de
referinta :
C 155-1989- “Normativ privind prepararea și utilizarea betoanelor cu agregate
ușoare”
33
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
NP 033-1999 “Cod de proiectare pentru structure din beton armat cu armature
rigida”
ST 009-2005 -“Specificație tehnică privind produse de oțel utilizate ca aramturi:
cerințe și criterii de performanță”
SR EN 12350 “Încercări pe beton proaspăt”
STAS 10107-90 – “ Calcul si alcatuirea elementelor”
NE 012-1999 – “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton
armat si beton precomprimat”
C56-85 – “ Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii”
C 8-1975 “Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor și
mortarelor”
C28-1983 -“Instrucțiunitehnice pentru sudarea armăturii de oțel-beton”
3.Materiale :
3.1 Cimenturi :
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea
sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta
initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35
sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt
precizate in anexa I.1 din NE 012-99.
Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari
curente din beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte
specifice, conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99.
3.2. Agregate naturale:
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500
kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din
sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
• nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;
• pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului.
34
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze - functie de dozajul de
ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelelor 1.4.5 ... 1.4.8 din
anexa I.4 - Cod NE 012-99.
3.3. Apa:
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN
1008/2003.
Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argila, etc.
3.4. Aditivi :
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale
cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
• imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a
betonului pompat;
• obtinerea de betoane de clasa superioara;
• reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele
tehnologice;
• cresterea rezistentei, durabilitatii
4. Prepararea si transportul betonului :
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de
la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu
bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse
pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a
mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa,
se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie
cuprinsa intre 5°C si 30°C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt
35
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un
laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere
in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
CAP 4. ARMATURI
1) Conditii Tehnice
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice privind cerinte
si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in
STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60), in SR 438-4:1998, SR 438-3:1998
(pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat).
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
- OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de
rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de
armare;
- PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de
rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.
2) Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce
pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi
sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel incat sa se asigure:
• evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
• evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
• asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
3) Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se
poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului. Inlocuirea armaturilor
prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea
constructiei si va fi vizata de Proiectantul care are in subordine lucrarea.
36
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
4) Controlul Calitatii
Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice privind
cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". Pentru fiecare
cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor
din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume:
• examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea
datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
• examinarea aspectului;
• verificarea prin indoire la rece;
• verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
CAP 5. LUCRARI DE ZIDARIE
1.Referinţe:
-CR 6-2006 Normativ privind alcătuirea, calculul şi execuţia structurilor din zidărie
-GP 053-2000 “Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastic a peretilor de
compatimenare de structura de rezistenta”
Materiile prime, materialele vor fi conform prevederilor din:
- STAS 10109/1-82 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de
zidărie. Alcătuire şi calcul.
- STAS 5185/1-80 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii de
calitate
- STAS 457-80 Cărămizi pline presate pe cale umedă
2. Fazele procesului tehnologic:
Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă va consta în
următoarele:
2.1. Zidării:
Se va examina starea suprafeţelor cărămizilor, blocurilor, interzicându-se folosirea
celor acoperite cu praf, impurităţi sau gheaţă;
37
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
se va verifica, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în
operă;
Pe măsura executării lucrărilor se va verifica dacă procentul de fracţiuni de
cărămizi faţă de cele întregi nu depăşeşte limita maximă de 15%;
Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare
şarjă de mortar cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele
prevăzute în normativul C14-82 şi în instrucţiunile tehnice P104-83;
8-13 cm la zidărie de cărămizi pline şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare;
7-8 cm la zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale;
10-11 cm la zidăria din blocuri mici şi plăci de beton celular autoclavizat.
2.2 Pereţi:
Executarea zidăriilor şi pereţilor nu va începe decât numai după ce se va verifica
existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste suportul peste care se execută
zidăria corespunde prevederile proiectului şi prescripţiilor tehnice respective.
Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor constă din următoarele:
- prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la
fiecare rând (astfel la suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălţime să
se facă minimum 1/3 cărămidă în lungul zidului şi 1/2 cărămidă pe grosime; la blocurile
ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă
rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor să se facă pe 1/2
bloc).
- se va verifica grosimea rosturilor verticale (abateri limită +5, -2 mm) prin măsurarea a
5-20 rosturi la fiecare zid şi făcând media aritmetică.
-vizual, se va verifica în toate zidurile dacă toate rosturile verticale şi orizontale sunt
umplute complet cu mortar (cu excepţia adâncimii de 1-1,5 cm de la feţele văzute ale
zidăriei); nu se admit rosturi neumplute;orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica
cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate zidurile.
- grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte (abateri limită conform anexei
VIII.1 din normativ C56-85).
- verticalitatea zidăriei (suprafeţelor şi muchiilor) se va verifica prin aplicarea pe
suprafaţa zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m şi prin măsurarea cu precizie de
1 mm, a distanţei între riglă şi suprafaţă sau muchia respectivă.
-verificarea se face la toate zidurile.
38
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Lungimea şi înălţimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor
dintre goluri se verifică direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei măsurători se compară
cu dimensiunile din proiect.
La zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de b.c.a.
verificările constau din următoarele:
-se va verifica vizual dacă zidăria a fost bine împănată între planşee, iar rosturile verticale
dintre zidărie şi stâlpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar;
-se va controla dacă suprafeţele stâlpilor care vin în contact cu zidăria se amorsează cu
mortar de ciment.
Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante, ce urmează a se
tencui se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, rezultatele verificărilor lucrărilor
care au rol de izolare termică sau fonică.
Controlul calităţii mortarelor:
Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se va face conform
metodelor prescrise în SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie".
Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform normativelor
in vigoare.
Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale
conform STAS 10109/1 - 82; SR EN 771.
3.Responsabilităţi (legate de conducerea şi asigurarea calităţii)
Şeful punctului de lucru:
-verifică înainte de punerea în operă dacă toate materialele, semifabricatele şi
prefabricatele care se folosesc la executarea zidăriilor pereţilor sunt însoţite de
documentele care atestă calitatea acestora şi le însoţesc la livrare;
- în cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect conducătorul
tehnic al lucrării, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al
proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea prin încercări de laborator.
4.Siguranţa în funcţionare, ecologie:
În toate procesele umede se va acorda atenţie deosebită transportului mortarului şi
evacuării molozului şi alicariei rezultate.
39
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
5.Aparatura de măsură şi control:
- metru, ruletă
- fir cu plumb
- furtun de nivel
- boloboc
- dreptar
CAP 6. TENCUIELI EXTERIOARE
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de
executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe
suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale
proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul
asistentei tehnice pe santier.
2. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA
NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase și subțiri.
C 17 - 82 Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
C 18 - 83 Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)
C 56 - 85 Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
C 10 - 80 Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in
constr.
3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza
conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.
Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de
culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei
in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se
40
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
face numai in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare
lot de produs livrat pe santier.
4. MATERIALE
Ca produs de baza pentru tencuieli exterioare este mortarul livrat de unitati specializate si
atestate pe tip de produs si sort solicitat de antreprenor. Responsabilul tehnic al lucrarii
analizeaza si confirma calitatea fiecarui lot de produs.Pentru tencuieli obisnuite se
folosesc:
- M25 mortar var ciment, cu ciment F25 si var hidratat preparat in instalatii centralizate,
necentralizate sau manual.
- M25 - T, mortar var - ciment, cu ciment F25 si var pasta preparat in instalatii centralizate,
necentralizate sau manual
- M50 - T, mortar ciment - var, cu ciment F25 si var pasta sau hidratat preparat in instalatii
centralizate, necentralizate sau manual
- M100 - T, mortar de ciment pt. tencuieli cu adaos de var sau fara adaos de var
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de
aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi
trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.
Alegerea categoriei de mortar se face de catre proiectant, tinand seama de felul
lucrarii, umiditatea mediului, materialul pe care se aplica si marca mortarului pt. tencuieli
exterioare. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de
carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel
incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
• La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
• La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor, pana
la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.
5. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor
si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.
Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcţie de gradul
de dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa
descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului
41
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
trebuie sa se faca in mazim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara
intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment
Se recomanda :
- amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de
punctul de lucru
- evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul
provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari
- utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa
- depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea
distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.
6. EXECUTAREA LUCRARILOR
6.1 OPERATIUNI PREGATITOARE
- Montarea schelelor se va face astfel incat intre acestea si perete sa existe un spatiu
suficient si continuu. Nu se vor folosi schele lasate in consola din zidarie sau schele
rezemate de constructii care ar conduce la completari ulterioare a tencuielii.
- fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilelor
etc.
- suprafetele de tencuit vor fi verificate cu privire la abateri admise pentru structura de
baza si se executa de praf, noroi si pete de grasime etc.
Daca suprafetele de tencuit sunt netede acestea vor fi inasprite prin cioplire,
spituire, etc. Rosturile de zidarie vor fi curatite pe adancimea de 1 mm. Toate suprafetele
de lemn, metal, plastic (ghermele, grinzi, buiandrugi, stalpi etc) nu se vor tencui decat dupa
ce au fost acoperite cu rabit, ce se verifica cu ancorare (legaturi de 20 - 25 cm de structura
de rezistenta cu otel o 6 mm). Se interzice folosirea ipsosului la tencuieli exterioare.
6.2. TRASAREA. Trasarea se face prin marcarea grosimii straturilor in scopul
obtinerii orizontalitatii si verticalitatii optime. Trasarea se va face cu repere de mortar
(stalpisori), scoabe lungi sau sipci de lemn sau cu repere metalice de inventar. In mod
obligatoriu se fac repere de trasare la toate colturile fatadei precum si la suprafetele dintre
goluri (ferestre, usi, vitrine)
42
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
6.3. EXECUTIA,
6.3.1. Executia amorsarii
• Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
• Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
• Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3
(ciment, var, nisip);
• Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
6.3.2. Executia stratului de baza
• Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel
putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de
caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata
sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii
grundului:
• Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
• Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue.
• Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. "Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si
care se va preciza in piesele desenate.
• Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
• Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm. Gros si se va executa
dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
43
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
• Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata
suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.
6.3.3. Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu
nisip fin de pana la 1 mm.
• Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervala de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.
• Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund,
cu nisip de 0-1 mm.
• Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.
• Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.
7. TERMINAREA LUCRARILOR
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata
tencuita, forma muchiilor. Lucrările de tencuieli sunt considerate terminate numai dupa ce
proiectantul isi da avizul si se incheie proces verbal pentru aceasta faza.
8. ABATERI ADMISE VERIFICARI
Liniile de intersectie ale suprafetelor tencuite vor fi drepte fara franturi, scobituri sai
iesinduri, abateri verticale sau orizontale la muchii va fi de cel mult + 1 mm/m si de
maximum + 3 mm pe elemente. Verificarea abaterilor se face de antreprenor, proiectant
sau persoane imputernicite pentru verificarea calitatii in constructii.
9. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica respectarea prevederilor proiectului si devizului.
Se vor face verificari la :
- aspectul si starea generala, aspect uniform
- elemente geometrice (grosime, planeitate) gradul de netezire
- corespondenta cu proiectul
- aderenta straturilor de tencuiala la straturi suport
44
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
tencuielii nu e corespunzator (zona fisurata, muchii stibite etc.) consultantul poate decide
inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a tencuielii si refacerea in conditiile prescrise in
specificatii. Grosimea sa aiba la tencuieli driscuite 2,5 cm. In normativul C18-62 in tabelul
1 se arata abaterile ce pot fi admise la receptia calitativa a tencuielilor
brute,driscuite,gletuite
CAP 7. FINISAJE EXTERIOARE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in
mod curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Proiectantul va stabili dupa caz, masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul
instructiuni tehnice, funcţie de posibilitatile de aprovizionare cu materiale, calitatea
acestora si optiunea beneficiarului.
2. MOSTRE SI TESTARI
Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care
se vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)
3. MATERIALE SI PRODUSE
Pentru ornamentele prefabricate in ateliere de specialitate se prevad numai materiale
necesare montarii (fixarii) si finisarii acestora.
Pentru profilurile exterioare trase pe loc cu sabloane, stratul suport este prevazut sub
forma de mortare, iar stratul vizibil poate fi din moratr obisnuit si zugravit, sau din mortar
special cu efect decorativ(cu praf de piatra, coloranti, etc.)
4. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :
- varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face
in vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se
umezeasca si sa nu se amestece cu corpuri straine.
45
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite
de umezeala.
- colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu
prescriptiile producatorului
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hatrie cu masa neta de 50 kg. Transportul
cimentului se face in vagoane sai camioane inchise.
- agregatele se depoziteaza pe platforme uscate
- filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin
ciobire, in granulatia necesara.
Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna speciale, depozitarea se
face in incaperi prptejate contra umiditatii
- piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor
sau din balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de
murdarii
5. EXECUTIA LUCRARILOR
OPERATIUNI PREGATITOARE:
Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadel ite defecte, se vor umple cu mortar
de ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf
pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se
vor razui cu spaclu, peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru
zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.
OPERATIUNI DE EXECUTIE :
a) Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de
legatura intre suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa
terminarea lucrarilor pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore
6. ABATERI VERIFICARI
Nu se admit abateri de la prevederile proiectului, decat cu asentimentul scris al
proiectantului. Nu se admit pete de culoare, profile ondulate
46
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se vor face verificari la :
a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului
b) aspectul suprafetelor zugravite
c) uniformitatea desenului la zugraveli
d) aderenta zugravelilor
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si
aducerea acestora la nivelul calitativ
Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si
procesele verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.
8. MASURTATOARE SI DECONTARE
Zugavelile exterioare executate simplu se vor plati la metru patrat. Profilele si scafele
trase pe loc cu sablonul executate in exterior se masoara la metru liniar. Ornamentele
decorative prefabricate se masoara la bucata.
CAP 8.FINISAJE INTERIOARE
PLACAJE CERAMICE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde principalele specificatii tehnice pentru realizarea de placaje
ale suprafetelor interioare la constructiile civile si industriale.
2. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor furnizorii si antreprenorul
vor prezenta proiectantului spre insusire cele doua mostre de :
- produse si materiale ce se vor utiliza conform proiect (placi de faianta naturala, ceramica,
etc.)
- pigmenti naturali
Se vor testa in laboratoare specializate materialele si la livrare vor fi insotite de
47
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
certificate de calitate si dupa caz specificatii speciale de executie.
3. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea si transportul se stabilesc prin conventii intre antreprenor si furnizor.
Transportul se face cu produse ambalate in cutii, containere sau baloturi si se utilizeaza
mijloace CF sau auto acoperite. Materialele se depoziteaza in spatii inchise curate si uscate
in stive de max 1,5 m inaltime. Depozitarea placilor se face in soproane. Colorantii se
transporta in bidoane si se depoziteaza separat cu masuri de siguranta PSI. Adezivul aracet
E50 se livreaza in cantitati de cca 50 kg ambalate in saci de polietilena, protejate in butoaie
de carton sau polimeri.
4. EXECUTIA LUCRARILOR
4.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrari ce trebuiesc terminate inainte de inceperea executiei pentru placaje
- invelitoarea cladirii inclusiv terase
- glafuri
- usi, ferestre montate
- montarea conductelor sanitare, termice, cabluri electrice
- se face proba conductelor de scurgere
- montarea diblurilor in structura de rezistent
- imbracamintilor pardoselilor reci
- montarea plintelor si scafelor prefabricate (plintele si scafele monolite se executa dupa
realizarea placajelor)
- finisarea tavanelor
Inainte de inceperea lucrarilor de placaje se vor indeparta eventualele resturi de
mortar, praf, pete de grasime etc. Peretii pe care se aplica placile de majorca sa fie tencuite,
iar rosturile zidariei trebuie sa fie bine curatate pe adancimea de cca 1 cm. Pe peretii de
beton sau suprafetele netede se creaza o rugozitate printr-o usoara sprituire cu mortar de
ciment.
4.2. STRATUL SUPORT
Pe peretii de caramida sau beton se aplica un sprit din mortar de ciment nisip 3-5 mm.
- dupa 24 ore se va aplica grundul cu mortar ciment in doua straturi
- dupa ce primul strat s-a zvantat
48
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- suprafata grundului se va zgaria cu ajutorul ariciului.
In cazul placajelor din placi de faianta, lucrarile pregatitoare se realizeaza pana la
realizarea spritului de ciment (grundul nu se va aplica in strat continuu,ci se va aplica pe
spatele fiecarei placi). In incaperi cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa lucrari de
hidroizolare (la pereti pard.)
4.3. POZAREA PLACARILOR
- Se monteaza la nivel placile de reper la colturile incaperilor
- dupa montarea randurilor de reper se monteaza toate celelalte placi de jos in sus de la
stanga la dreapta.
- placile trebuie umezite inainte de montare ca sa nu absoarba apa din moratr
- rosturile dintre placi vor fi maxim 2 mm
- dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea suprafetei placate ce
dreptarul si firul de plumb.
- dupa cca 5-6 ore de la montare,resturile de mortar se vor curata cu carpa umezita,
umplerea rosturilor orizontale, precum si a celor verticale se va face ulterior cu ciment alb .
4.4. PLACAJE INTERIOARE CU PLACI DE FAIANTA
Tehnologia de executie a placajelor din placi de faianta cuprinde urmatoarele forme de
lucru:
- controlul stratului suport
- controlul lucrarilor premergatoare trebuiesc terminate la inceperea lucrarilor
- crearea conditiilor de lucru
- pregatirea stratului suport si aplicarea placajului
- verificarea lucrarilor
Inainte de inceperea placarii se inlatura de pe supeafata stratului suport,resturile de
mortar,pete degrasime,praf, etc.
Aplicarea placajului de faianta
- asezarea se face de jos in sus de la coltul incaperii de la stanga la dreapta
- se foloseste dreptarul la firul de plumb
- partea de sus a placajului va fi facut cu elemente speciale(profil de faianta)
- controlul racordarii la partea superioara se va face cu sablonul
- 2eventualele goluri se completeaza cu mortar la executarea fiecarui rand.
5. TERMINAREA LUCRARILOR
Lucrările de placaje constituie finisaje ce asigura conditii de exploatare si estetice si
se considera terminate dupa ce responsabilul tehnic al lucrarii si proiectantul confirma
49
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
calitatea acestora pe baza de proces verbal de receptie categoria de lucrari.
6. ABATERI ADMISE VERIFICARI
Devieri de la planeitate (distanta dintre dreptare si suprafata la placaj) max. 1 mm.
devieri de la planeitatea placajului nu se admit.
- nu se admit rosturi umplute cu mortar.
Strapungerile efectuate in suprafata placata pentru instalatiile (priza, intreruptoare,
conducte) sa fie mascate cu rozete metalice (robinete sau nichelate). Gaurile practicate in
placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (oglinda, spalatorul nu trebuie sa fie vizibile sub
aceste obiecte).
- planeitatea se verifica cu dreptarul de 1,0 - 2,0 m sub acest dreptar asezat pe orice directie
nu se admit decat o singura denivelare de max 2 mm
- verticalitatea se verifica cu bolobocul si cu un dreptar asezat pe orice directie
La linia de separare a placajului cu tamplarie de lemn placajul trebuie sa patrunda sub
pervaz cel putin 10 mm pervazurile pe inaltimea placajului vor fi faltuite,
- devierea rosturilor dintre placile de faianta 1 mm / 1 placa
- stirbiturile sau lipsa de glazura la muchiile glazurate ale placilor (maxim una la o placa pe
o suprafata de 1 mp)
- portiuni umplute cu lapte de ciment alb in rosturi nu se admit
- locuri umplute cu glazura pe suprafata placajului nu se admit
Examinarea se face vizual si se verifica calitatea lucrarilor executate,iar dupa caz se
dispune refacerea lucrarilor pe zonele unde se constata deficiente
7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se verifica aspectul general al placajului, uniformitatea culorii, corespondenta cu
prevederile proiectului sau a dispozitiilor de santier. Se verifica modul in care au fost
asigurate fixarile pe suprafata suport. Se verifica racordarea finisajului cu alte tipuri de
finisaj sau elemente de tamplarie care trebuie sa fie bine pasuite. Se verifica existenta
certificatelor de calitate pentru produse si materiale precum si procese verbale de receptie
lucrari ascunse.
Intocmit ,
std. Popescu Alexandru Mircea
50
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER
(pentru controlul calitatii lucrarilor)
In conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul
program pentru control al calitatii .
Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
Constructor :
Proiectant Std. Popescu Alexandru Mircea
Nr
.
crt
.
Lucrarea ce se executa se verifica si se
receptioneaza si pentru cere se intocmeste
documentatie scrisa
Documentul ce se incheie Cine executa
controlul
1 Predare-primire amplasament P.V B+E+Arh
2 Trasare constructie P.V. B+E+Topo
3 Trasare constructie P.V.F.D P.V.F.D. B+E+P+Geo+I
4 Armaturi in fundatii P.V.F.D. B+E+P
5 Armare stalpi P.V.L.A B+E+P
6 Armare plansee P.V.F.D B+E+P+I
7 Armare grinzi si centuri P.V.F.D. B+E+P
51
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
NOTA :
P.V. -- proces verbal
P.V.L.A. --proces verbal de de lucrari ce devin ascunse
P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta
P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa
B --beneficiar
E --executant
P --proiectant
Geo --geotehnician
I --Inspectoratul de Stat in Costructii
La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement
tehnic, certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari
beton si otel beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .
Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de
data efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .
In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost
chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare ,
nemaiputind certifica faza anterioara .
La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va
anexa la cartea constructiei .
Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre
executant si beneficiar a programului de control .
Proiectant, Executant, Beneficiar,
Std. Popescu Alexandru Mircea FAC.C-TII BRASOV
52
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
BREVIAR DE CALCUL
I.Alcatuirea de ansamblu a structurii
Structura de rezistență este realizată din cadre de beton armat monolit , fiind
alcatuită dintr-un sistem de bare verticale (stâlpi) și bare orizontale (grinzi) legate rigid la
noduri.Grinziile sunt dispuse pe două direcții în plan formând cadre pe două direcții:
transversale și longitudinale.
Pe criterii de ușurință a execuției , dar și pentru realizarea unei structuri cu
performanțe adecvate la acțiunea seismică,dimensiunile stâlpilor și ale grinzilor se vor
păstra neschimbate pe înalțimea clădirii,obținându-se o structură perfect monotonă pe
verticală.
Sunt realizate astfel , condițiile generale de alcatuire a structurilor în zone
seismice:compactitate,simetrie,regularitate pe orizontală și verticală din punct de vedere al
distribuției maselor,rigidității și rezistenței la acțiunea laterală.
Planșeele sunt realizate cu plăci de beton armat turnat monolit,care descarcă la
grinzile de cadru dispuse pe direcțiile principale.În această alcatuire planșeele pot juca
rolul de diafragme orizontale rigide și rezistente,pentru încărcări în planul lor,capabile să
asigure acțiunea solidară a elementelor structurii verticale la acțiuni laterale.
II. Alegerea Materialelor
Beton
Calitatea betonului se va alege în funcție de clasa de ductilitate a construcției .
care este medie (M) iar pentru aceasta clasa minimă de beton este C16/20.Alegem betonul
de clasă C16/20 cu urmatoarele caracteristici:
Rezistența de calcul la compresiune f cd=α cc . f ck
Υ c
Rezistența de calcul la întindere f ctd=α ct . f ctk , 0.05
Υ c
Valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului f ctm=1.9 N/mm2
unde : Rezistența caracteristică la compresiune pe cilindri:
53
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
f ck=16 N/mm2
Rezistența caracteristică la întindere pe cilindri:
f ctk ,0.05=1,3 N/mm2
Coeficienții α cc=α ct=1,00 iau în considerare efectele de lungă durată și
efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare al încărcărilor .
Coeficientul parțial de siguranță
Υ c=1,50 pentru situații de proiectare permanente și tranzitorii
f cd=1,00· 16
1,5 = 10,67 N/mm2
Oțel
Oțelul utilizat are caracteristiciile:
Pentru marca de oțel S355(PC52) cu diametrul nominal 6…14 mm:
Limita de curgere f yk=355 N/mm2
Limita de curgere de calcul f yd=f yk
Υ s =
3551,15
=308,7N/mm2
Pentru marca de oțel S345(PC52) cu diametrul nominal 16…28 mm:
Limita de curgere f yk=345 N/mm2
Limita de curgere de calcul f yd=f yk
Υ s =
3451,15
=300N/mm2
Pentru marca de oțel S255(OB37) cu diametrul nominal 6…12 mm:
Limita de curgere f yk=255 N/mm2
Limita de curgere de calcul f yd=f yk
Υ s =
2551,15
=221,7N/mm2
Unde : Υ s=1,15 pentru situații permanente și tranzitorii de proiectare
54
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
III. PREDIMENSIONARI
1.1 Predimensionarea placii(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)
P1 :
l1 = 215 cm
l2 = 605 cm
λ1
=
l2
l1
=2 , 81 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie
P2 :
l1 = 300 cm
l2 = 605 cm
λ2
=
l2
l1
=2 ,02 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie
55
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
P3 :
l1 = 265 cm
l2 = 605 cm
λ3
=
l2
l1
=2 , 45 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie
P4 :
l1 = 450 cm
l2 = 605 cm
λ4
=
l2
l1
=1 ,34 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii
P5 :
l1 = 215 cm
l2 = 375 cm
λ5
=
l2
l1
=1 ,74 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii
P6 :
l1 = 300 cm
l2 = 375 cm
λ6
=
l2
l1
=1 ,25 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii
P7 :
l1 = 265 cm
l2 = 375 cm
λ7
=
l2
l1
=1 ,41 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii
56
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
P8 :
l1 = 150 cm
l2 = 450 cm
λ8
=
l2
l1
=3 ,00 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie
P9 :
l1 = 165 cm
l2 = 375cm
λ9
=
l2
l1
=2 ,27 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie
Stabilirea grosimii plăcii:
hp >
l1
40=450
40=11 ,25
cm ;
hp =
P180
=2⋅650+2⋅450180
=11 , 70cm ;
a)conditii de rezistentă la foc de 90 min:
hp = 10 cm
b)din condiție tehnologică :
hp = 6 cm
c)din condtiția de izolare fonică:
hp = 13 cm
-alegem hp = 13cm
1.2 Predimensionarea grinzilor(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)
G1(d=4,50m)
57
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
h =
l15
=45015
=30 cm
a)din condiție tehnologică:
h > 30 cm
⇒ h = 40 cm
b)din condiția de minim
hb=1,5 .. . 3
pentru grinzi cu sectiune dreptunghiulara
b= h1,5 . .. 3
=20
c)din conditie tehnologică:
b > 25 cm
⇒ b = 25 cm
d)din conditii de siguranta la foc R120: b > 220 mm
Alegem G 25x40
G2(d=6.05m)
h =
l15
=60515
=40 . 33 cm
a)din condiție tehnologică:
h > 30 cm
⇒ h = 50 cm
b)din condiția de minim
hb=1,5 .. . 3
pentru grinzi cu sectiune dreptunghiulara
b= h1,5 . .. 3
=33 ,33÷16,66
c)din conditie tehnologică:
b > 25 cm
⇒ b = 30 cm
d)din conditii de siguranta la foc R120: b > 220 mm
Alegem G 30x50
58
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
1.3 Predimensionarea stalpilor(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)
Conditii tehnologice
hs≥250 mmbs≥250 mm
Conditia de rezistenta la foc R120 (μfi = 0,7):
hs , bs≥280mm
A st=N
α Rb
A st=hst*bst
hst
bst =
ba
ba = (1…1,1) ⇒ hst=bst
Stâlp central
hst=bst=√ N stC
α∗Rb = 40,47 cm ⇒ hst=bst =45 x 45
Stâlp marginal
hst=bst=√ N stm
α∗Rb = 25,52 cm⇒ 30 cm
hst
bst > 1,1
hst
bst*
a2 ⇒ hst=
ab
* bst
bst2 *
ab
= N
α Rb
bst=√ N stC∗b
α∗Rb∗a =32,85 cm⇒ 35 cm se admit stâlpi de 40x 40
Vom considera sectiunea 45x45 pentru stalpii centrali iar pentru cei marginali 40x40.
59
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
IV. Proiectarea funcțională a scărilor
Înăltimea treptei h=17,5cm
Lătimea treptei (b) rezultă din formula pașilor
2h+b=62....64 cm
2h+b=62 cm =>b=62-2∙17,5=27 cm
b=27 cm
Numărul de trepte
n= Hh
= 31517,5
= 18
n= 18 de trepte
H-înăltimea nivelului
V. EVALUAREA INCARCARILOR
(conform SR EN 1991-1-1:2004)
La evaluarea incarcarilor(permanente,temporare) se va tine seama de coeficientii de
siguranta.Valorile normate ale incarcarilor se vor inmultii cu acesti coeficienti rezultand
valorile de calcul.
1) Incarcari permanente:
Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
1
Planșeu
curent de
b.a. cu
pardoseal
ă rece.
tencuială 0,015 1900 47,5 1,35 64,125
planșeu
b.a.
0,13 2500 325 1,35 438,75
mortar
M100
0,035 2100 73,5 1,35 99,225
polistrire 0,05 - 1,5 1,35 2,025
60
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
n
extrudat
gresie 0,015 2500 37,5 1,35 50,625
TOTAL 485 654,75
Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
2
Planșeu
curent de
b.a. cu
pardoseal
ă caldă.
tencuială 0,015 1900 47,5 1,35 64,125
planșeu
b.a.
0,13 2500 325 1,35 438,75
mortar
M100
0,035 2100 73,5 1,35 99,225
polistrire
n
extrudat
0,05 - 1,5 1,35 2,025
parchet
stejar
0,022 800 17,6 1,35 23,76
TOTAL 465,1 627,885
Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
Încărcări
aferente
scărilor
Placa b.a.
C16/20
0,015 1900 47,5 1,35 64,125
șapă 0,13 2500 325 1,35 438,75
61
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
3 egalizare
gresie 0,035 2100 73,5 1,35 99,225
tencuială 0,05 - 1,5 1,35 2,025
trepte
b.s.
0,1 2400 240 1,35 324
TOTAL 675 928,125
Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
4
Perete
exterior
Tencuial
ă decor
0,01 1900 19 1,35 25,65
Izolație
polistiren
0,15 - 1,5 1,35 2,025
Zidărie
B.C.A.
0,25 1000 250 1,35 384,75
Tencuial
ă
interioară
0,025 1900 47,5 1,35 64,125
TOTAL 318 429,55
Nr.
crt
Element
constructie
Denumire
strat
Grosime
strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(gn)
[daN/m2]
n(Gf) Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(gcf ¿
Perete Tencuială 0,025 1900 47,5 1,35 64,125
62
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
5
interior zidărie 0,15 1000 150 1,35 202,5
tencuială 0,025 1900 47,5 1,35 64,125
TOTAL 245 330,75
Nr.
crt
Element
constructie
Denumire
strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(g
n)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
6
Planșeu
curent din
b.a. cota
± 0,00
folie
hidroizolati
e
0,004 1050 4,2 1,35 5,67
Polistiren
extrudat
0,05 25 1,25 1,35 1,68
Folie
hidroizolati
e
0,004 1050 4,2 1,35 5,67
Placă b.a. 0,10 2500 250 1,35 337,5
șapă mortar 0,025 2100 52,5 1,35 70,825
gresie 0,015 2500 37,5 1,35 50,625
TOTAL 349,65 471,975
Nr Element Denumir Grosim Greutate Încărcare n(Gf Încărcare de
63
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
.
crt
constructi
e
e strat e strat
[m]
tehnică
[daN/m3]
normată(gn
)
[daN/m2]
) calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
7
Stâlp
40x40
tencuială 0.025 1900 76 1,35 102,6
Beton
armat
0.4 2500 400 1,35 540
TOTAL 476 602,6
Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încărcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încărcare de
calcul gruparea
fundamental(
gcf ¿
8
Stâlp
45x45
tencuială 0.025 1900 76 1,35 102,6
Beton
armat
0.45 2500 625 1,35 843,75
TOTAL 701 946,35
Nr.
crt
Element
constrcție
Denumire
strat
Grosime
strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încărcare
normată(gn)
[daN/m2]
n(Gf) Încărcare de
clacul
gruparea
fundamentală
(gcf ¿
64
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
9
Grindă
longitudinal
25x40
Tencuială
jos
0,025 1900 11,875 1,35 16,03
Beton
armat
0,25 2500 250 1,35 337,5
Tencuială
laterală
0,025 1900 38 1,35 51,33
TOTAL 299,87 404,86
Nr.
crt
Element
constrcție
Denumire
strat
Grosime
strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încărcare
normată(gn)
[daN/m2]
n(Gf) Încărcare de
calcul
gruparea
fundamentală
(gcf ¿
10
Grindă
longitudinal
30x50
Tencuială
jos
0,025 1900 14,25 1,35 19,24
Beton
armat
0,3 2500 375 1,35 506,25
Tencuială
laterală
0,025 1900 47,5 1,35 64,13
TOTAL 436,75 589,62
Nr.cr
t
Element
constru
cție
Denumire
strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încărcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încărcare
de calcul
gruparea
fundamenta
l
(gcf ¿
65
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
11
Planșeu
terasă de
beton
armat.
tencuială 0,025 1900 47,5 1,35 64,125
Planșeu b.a. 0,13 2500 325 1,35 438,75
Beton de
pantă
0,025 2400 60 1,35 81
Strat difuzie 0,005 400 2 1,35 2,7
Barieră
vapori
0,004 1050 4,2 1,35 5,67
șapă M100 0,03 2100 63 1,35 85,05
Polostiren
extrudat
0,05 - 1,5 1,35 2,025
Hidroizolați
e
0,015 1050 15,75 1,35 21,26
TOTAL 518,95 700,58
Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumire
strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnică
[daN/m3]
Încarcare
normată(gn
)
[daN/m2]
n(Gf
)
Încarcare de
calcul gruparea
fundamental(gcf ¿
12 Atic
Tencuială
decorativă
0,01 1900 19 1,35 25,65
Izolație
polistiren
0,05 - 1,5 1,35 2,025
Zidărie
B.C.A.
0,20 1000 250 1,35 384,75
Tencuială
interioară
0,025 1900 47,5 1,35 64,125
TOTAL 318 429,55
2.Incarcari variabile:
66
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
2.1 Incarcari utile pe plansee: (conform SR EN 1991-1-1:2004)
Tabel 6.1 Categorii de utilizare.
Tabelul 6.2 Încărcări utile pe planșee, scări si balcoane.
Pentru planșee:
qk=200 daN /m2(normata)
Pentru scări:
qk=300 daN /m2(normata)
Pentru balcoane:
qk=400 daN /m2(normata)
2.2 Incarcarea din zapada: (conf.CR-1-1-3-2005):
Sk=μi Ce Ct s0,k
μi – coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș
Ce – coeficient de expunere al amplasamentului construcției
Ct – coeficient termic
s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament.
sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș
Localitatea: Brasov
μi = 0,8
67
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Ce = 1,0
Ct = 1,0
s0,k = 200 [daN/m2]
-----------------------
Sk = 160[da N/m2]
Sk=160 daN /m2(normata)
Sd=160 x 1. 05=168 daN /m2(calcul)
2.3 Incarcarea din vant pe peretii verticali: (conf.NP-082-2004):
Evaluarea incarcarilor date de vant se face conform " Cod de proiectare. Bazele
proiectarii si actiunii in constructii asupra constructiilor. Actiunea vantului ", indicativ
NP-082-04.
Presiunea vantului pe suprafete W (z)
Presiunea vantului la inaltimea "z " deasupra terenului, pe suprafete rigide Se
determina cu relatia :
W (z ) = qref x Ce (z ) x C p
qref = 0.6kPa=60daN/mp pentru zona Brasov
qref - presiunea de referinta a vantului
Ce (z ) - factorul de expunere deasupra terenului la inaltimea z
C p - coeficiemtul aerodinamic de presiune
Factorul de expunere este produsul dintre factorul de rafala si factorul de rugozitate:
Ce (z) = Cg (z ) x Cr (z)
Cg (z ) =2,8
Cr (z)=0.7
Ce (z) = 2,8x0.7=1,96 ( zone urban dens populate)
dh =
11,812,6 ≤ 1⇒ Zona
d- lațimea ;
68
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
h-înălțimea;
Zona A B;B* C D E≤1 -1 -0,8 -0,5 0,8 -0,3
WA=60x1,96x(-1)= -117,6daN/m2
WB=60x1,96x(-0.8)= -94 daN/m2
WC=60x1,96x(-0.5)= -58.8daN/m2
WD=60x1,96x(0.8) = 94daN/m2
WE=60x1,96x(-0.3)= -35,28daN/m2
3.Incarcari accidentale:
3.1 Incarcare din seism:
( conform Cod de Proiectare Seismica P100 -1 - 2006):
Fb =γ1 x Sd ( T 1 ) x m x λ
Fb - forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.
γ1 - factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,0 ( clasa de importanta II )
Sd (T 1 ) - ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
69
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
λ – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acesteia. λ = 0,85
m – masa totala a cladirii
T > TB ―› Sd (T 1 ) = ag
β( T )
q
ag = 0,20 ( zona Brasov )
β( T ) = β0 = 2,75
q - factor de comportare 3,5 x αm / α 1 (clasa de ductilitate M )
q = 3,5 x1,35 = 4,725 (cadre b.a. cu mai multe niveluri si cu mai multe
deschideri )
Sd (T 1 ) = 0,20 x
2 , 754 ,725 = 0,1164
m = 883622,6 daN
λ = 0,85 ( factor de corectie )
Fb = 1,0 x 0,1164x 0,85 x 883622,6 = 87425,62 daN
Actiunea incarcarilor pe elemente:
I )Încărcări care acționează asupra plăcii.
1) Încărcări asupra planșeului-terasă cota +12.6 m:
-încărcări permanente: gpn = 325 daN / m2 ;
gpc =1.35x 325= 440 daN / m2
-încărcări din zăpadă: sp = 160 daN/ m2 ;
sc =1,05x160 = 168 daN/ m2
Total:gpn +sp= 325 + 160 = 485 daN/ m2 ;
gpc + sc= 440 + 168 = 608 daN/ m2 ;
2) Încărcări asupra planșeului peste parter cota +3.15:
-încărcări permanente: gpn = 325 daN / m2 ;
gpc =1.35x 325= 440 daN / m2
-încărcare utilă: u = 300 daN / m2
70
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
uc =1,5x 300 = 450 daN / m2
-încărcare din pereți despărtitori: gpdespn = 150 daN / m2
gpdespc =1.35x 150 = 203 daN / m2
-încărcare cvasipermanentă: gcn = 105 daN / m2
gcc =1.35x 105= 142 daN / m2
Total: gpn + u + gpdesp
n + gcn = 880 daN / m2
gpc +uc+gpdesp
c +gcc=1235 daN / m2
II )Încărcări care acționează asupra grinzii
qc= incarcare de calcul pe grinda in daN/mp
G1-25X40
71
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
qc=1.35* ᵧb.a.*hp*(A1+A2) +b*h* ᵧb.a.
A 1=2 ,40mp A 2=4 . 40mp
qc=1.35* 2500*0.13*(2,40+4,40) +0,25*0,40*2500
qc=3234 daN /m
G1-30X50
qc=1.35* ᵧb.a.*hp*(A1+A2) +b*h* ᵧb.a.
A 1=5 ,45 mp A 2=7 .80 mp
qc=1.35* 2500*0.13*(5,45+7.80) +0,30*0,50*2500
qc=6190daN /m
VI. GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR .
Gruparea încărcărilor se face conform SR EN 1990-2004:
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită ultime:
Gruparea fundamentala :
72
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
(6.10)
Gk,j – este efectul pe structură al actiunii permanente j, luată cu valoarea sa caracteristicăQk,i – efectul pe structură al actiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristicăQk,1 – efectul pe structură al actiunii variabile, ce are ponderea predominantă între actiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristicăΨ0,i – este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale actiunilor variabile i ( i=2,3,...,m ) luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea: Ψ0,i = 0,7.
În cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stări limită ultime se scrie după cum urmează:
Gruparea speciala :
(6.12b)
AEd – este valoarea caracteristică a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurentă, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )Ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi
γI – coeficient de importantă a constructiei, structurii functie de clasa de importantă a constructiei.
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită de serviciu:
(6.14b)
73
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
VII.Calculul plăcilor armate pe o direcție.
74
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
M FE = 1/11* gtot * lFE2= 1/11* 1235*2.15² = 519 daNm ;
M E = 1/14* gtot * max( lFE lED2= 1/11* 1235*3² = 794 daNm ;
M ED = 1/16* gtot * lED2= 1/16* 1235*3² = 695 daNm ;
M D = 1/16* gtot * max( lED lDC2= 1/16* 1235*3² = 695 daNm ;
M DC = 1/16* gtot * lDC2= 1/16* 1235*2,65² = 542 daNm ;
M C = 1/14* gtot * max( lDC lCB2= 1/11* 1235*4.5² = 1786 daNm ;
M 2 = 1/14* gtot * max( l12 l1,52= 1/14* 1235*6,05² = 3228 daNm ;
M 2 ;1,5 = 1/11* gtot * l2 ;1,52= 1/11* 1235*1,5²= 252 daNm ;
M BA = 1/11* gtot * lBA2= 1/11* 1235*1,65² = 306 daNm ;
Dimensionarea armăturilor plăcilor armate pe o direcție:
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis
9:
Armare dupa directia X.
75
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Armare dupa directia Y.
M X¿ ¿= 635,4 daNm
M x inf = - 556,4 daNm
76
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii :
Acoperirea minimă cu beton:
cmin = max { cmin ,b
cmin, dur
10 mm
-relație în care:
cmin,b reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de aderenţă:
cmin,b = Ø =10 mm
cmin,dur reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de mediu:
cmin,dur = 15-5 =10 mm
Δctol - reprezintă toleranţa admisă
=>cmin = 10 mm
d x=hf−cnom−φx/2=130−20−10 /2=105mm
cnom=cmin+ Δctol=10+10=20 mm
d y=h f −cnom−φx−φy /2=95 mm
Armare superioară.
μx=M x sup
bxdx2 xf cd
635 , 4 x104
1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .054 ⇒ω1=0 .0566
Aa1 =ωx xbxd x xf cd
f yd
=0 , 0566 x103 x 105 x10 ,67309
=2,05 cm2
A s min=0,5∗f ctm
f yk
∗b∗d
A s min=0,5∗1,9
355∗1000∗105=2,80
⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15
77
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Armare inferioară.
μx=M x inf
bxdx2 xf cd
556 , 4 x104
1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .047 ⇒ω1=0 . 0513
Aa1 =ωx xbxd x xf cd
f yd
=0 , 0513 x 103 x105 x10 ,67309
=1 ,85 cm2
A s min=0,5∗f ctm
f yk
∗b∗d
A s min=0,5∗1,9
355∗1000∗105=2,80
⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15
VIII. Calculul plăcilor armate pe două direcții .
Conf. SR EN 1992-1
Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa se
poate schematize sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul
se poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata
placa.
La dimensionarea grosimii placii trebuie sa se tina seama ca procentul mediu de
armare sa se incadreze in limite economice.
Placa fiind actionată numai de încărcări gravitationale, se va calcula cu gruparea
fundamentală:
Betonul ales este de clasa C16/20 cu rezistenta la compresiune f cd=10 , 67 N /mm2
Armarea planşeului. Reguli, recomandãri
78
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in
starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice,
de necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de
executie.
Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu
l2
l1
<2,in
camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a
placii. La placile incastrate pe contur, cel putin 1/2 din aria armaturii din camp, dar cel 3
bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform
prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in campul alaturat la 1/4 din lumina masurata dupa
deschiderea mica.
Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce cu
50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate
din campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la 1/4 din lumina deschiderii mici a
placii.
Calculul momentelor pentru o placă armată pe două direcții.
-placă încastrată pe două laturi și simplu rezemată pe celelalte două
79
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Avem următoarele ipoteze de încărcare:
pd ’ = gd +qd /2
pd “ = qd /2
pd = gd + qd
gd =gpc + gpdesp
c + gcc = 440+ 203+142 =785 daN
qd = uc= 450 daN
2.1)Calculul momentelor in câmp.
Pentru prima ipoteză avem:
-placă încastrată pe două laturi și simplu rezemată pe celelalte două;
λ =l y
lx= 6 ,05
4 , 50= 1 .34
⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ α4=0. 0 4297
M X1=pd' ∗α 4∗l y 1
2
M X1= 10,1*0,04297 * 6,052
M X1=1588 daNm
λ ' = lx
ly= 4,5
6 , 05= 0 , 74
⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ α4 '=0. 01302
M y 1=pd' ∗α 4 '∗lx 1
2
M y 1= 10,1*0,01302 * 4,52
M y 1=266 daNm
Pentru a doua ipoteză avem:
-placă simplu rezemată pe toate cele patru laturi;
80
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
λ =l y
lx= 6 ,05
4 , 50= 1 .34
⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ α1=0 .06161
M X1=pd' '∗α4∗l y 1
2
M X1 = 2,25* 0,06161* 6,052
M X1 =507 daNm
λ ' = lxly
= 4,56 , 05
= 0 , 74⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ α1 '=0 .01871
M y 1=pd' ∗α 1 '∗l x1
2
M y 1= 2,25*0,01871 * 4,52
M y 1=85 daNm
2.2) Calculul momentelor pe reazem .
Pentru prima ipoteză avem:
-placă încastrată pe două laturi si simplu rezemată pe celelalte două;
81
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
λ =l y
lx= 6 ,05
4 , 50= 1 .34
⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ 13330.04
q=β4∗pd'
M xdr=
−β4∗pd' ∗l y 1
2
8
M xdr=−0,01333∗10,1∗6,052
8
M xdr= -62 daNm
λ ' = lxly
= 4,56 , 05
= 0 , 74⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ β4 '=0. 0 4341
M yst=
−β4 '∗pd' ∗l x1
2
8
M ydr=−0,04341∗10,1∗4,52
8
M ydr= -111daNm
Pentru a doua ipoteză avem:
-placă încastrată pe două laturi și simplu rezemată pe celelalte două;
82
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
λ =l y
lx= 6 ,05
4 , 50= 1 .34
⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ 13330.04
q=β4∗p ' d'
M xdr=
−β4∗pd' '∗l y 1
2
8
M xdr=−0,01333∗2,25∗6,052
8
M xdr= -13,7 daNm
λ ' = lxly
= 4,56 , 05
= 0 , 74⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ β4 '=0. 0 4341
M yst=
−β4 '∗pd' '∗lx 1
2
8
M ydr=−0,04341∗2,25∗4,52
8
M ydr= -24,7daNm
Calculul momentelor finale.
Calculul momentelor în câmp.
M max x=M X1 ( pd
' )+M X2 ( pd
' ' )M max x = 1588+ 507 =2095 daNm
M max y=M y1 ( pd
' )+M y2 ( pd
' ' )M max y = 266+85=351 daNm
83
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Calculul momentelor pe reazem.
M max x=M Xst ( pd
' )+M Xdr ( pd
' )+M Xst ( pd
' ' )+M Xdr ( pd
' ')M max x =1786 - 62 + 1786 – 137 = 1710 daNm
M max y=M yst ( pd
' )++M ydr ( pd
' ) M y
st ( pd' ' )+M y
dr ( pd' ' )
M max y = -111 + 198 – 247 + 198 = 260 daNm
Dimensionarea armăturilor plăcilor armate pe două direcții:
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis
9:
Armare dupa directia X.
84
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Armare dupa directia Y.
M X¿ ¿=1162,6 daNm
M y¿ ¿=915,1 daNm
M x inf = - 1099,3 daNm
M y inf= - 792,6 daNm
Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii :
Acoperirea minimă cu beton:
cmin = max { cmin ,b
cmin, dur
10 mm
85
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
-relație în care:
cmin,b reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de aderenţă:
cmin,b = Ø =10 mm
cmin,dur reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de mediu:
cmin,dur = 15-5 =10 mm
Δctol - reprezintă toleranţa admisă
=>cmin = 10 mm
d x=hf−cnom−φx/2=130−20−10 /2=105mm
cnom=cmin+ Δctol=10+10=20 mm
d y=h f −cnom−φx−φy /2=95 mm
Armare superioară.
μx=M x sup
bxdx2 xf cd
1162 ,6 x104
1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .098 ⇒ω1=0 .1056
Aa1 =ωx xbxd x xf cd
f yd
=0 .1056 x103 x105 x10 , 67309
=3 .82 cm2
A s min=0,5∗f ctm
f yk
∗b∗d
A s min=0,5∗1,9
355∗1000∗105=2,80
⇒ Aef =3,92 cm2 ⇒ φ 10/20
86
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
μ y=M y sup
bxdy2 xf cd
915 , 1 x 104
1000 x 952 x 10 ,67= 0 .095 ⇒ω1=0 .1000
Aa1 =ω y xbxd y xf cd
f yd
=0 . 1000 x103 x 95 x10 , 67309
=3 .28cm2
A s min=0,5∗f ctm
f yk
∗b∗d
A s min=0,5∗1,9
355∗1000∗105=2,80
⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15
Armare inferioară.
μx=M x inf
bxdx2 xf cd
1099 , 3 x104
1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .093 ⇒ω1=0 .1000
Aa1 =ωx xbxd x xf cd
f yd
=0 .1000 x103 x105 x10 , 67309
=3 .28 cm2
A s min=0,5∗f ctm
f yk
∗b∗d
A s min=0,5∗1,9
355∗1000∗105=2,80
⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15
μ y=M y inf
bxdy2 xf cd
792 ,6 x 104
1000 x 952 x 10 ,67= 0 .082 ⇒ω1=0. 0835
Aa1 =ω y xbxd y xf cd
f yd
=0 . 0835 x103 x95 x10 , 67309
=2 .73cm2
A s min=0,5∗f ctm
f yk
∗b∗d
A s min=0,5∗1,9
355∗1000∗105=2,80
⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15
87
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
IX. CALCULUL GRINZILOR Conform SR EN 1992-1
1) Grindă longitudinală (25x40)
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis 9:
M ycamp=4669 , 3 daNm
M yreazem=5689 , 2daNm
T z=6456 ,3 daN
Inaltimea utila a grinzii :
c ν=c min,dur+ Δctol=10+10=20 mmcnom , sl=cmin, b+ Δctol=20+10=30 mmcnom , sl=cν +φw=20+8=28 mm
⇒ cnom, sl=30 mm
d=h−cnom , sl−φ /2=400−30−20/2=360 mm
1.1) Calcul armăturii în reazem
μ=M Ed
beff xd2 xf cd
f cd=f ck
γc= 16
1,5=10,67
f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss
88
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
μ=M Ed
bxd2 xf cd
=5689 , 2 x 104
250 x3602 x10 , 67=0 .1645⇒ω=0 . 1815
A s=ω xbxdxf cd
f yd
=5. 64 cm2
f yd=f yk
γd= 355
1,15=308,7
Nmm2
f yk=355N
mm2 (pentru PC 52) conform Zoltan Kiss
A s ef= 6,03 cm2
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
Asmin=0 .50 xf cfn
f yk
xbxd=0 , 501,9
355x 250 x360=2 ,40 cm2
f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului
A smax=0 .04 xbxd=36 . 00 cm2
A smin≤A seff≤A s max
⇒ 3Ø16
1.2) Calculul armăturii în câmp .
Determinarea lățimii active (beff) a planșeului.
beff ≤ min { ∑ beff +bg=840+470+300=1610 mmb 1+b 2+bg=2100+1175+300=3575 mm
b=4200 }⇒ beff = 1610mm
b1=0,5(l-bg)=0,5(4,5-0,3) =2100mm
b2=0,5(2650-300) =1175mm
89
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
beff 1=0,2*b1+0,1*L01 =0.2*2100+0,1*4200= 840 mm
beff 2=0,2*b2+0,1*L02 =0,2*1175+0,1*2350= 470 mm
Determinarea poziției axei neutre .
beff
bw
=1610300
=5 . 36>5
f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss
f cd=f ck
γc= 16
1,5=10,67
μ=M Ed
bw xd 2 xf cd
<beff
bw
xhf
dx (1−0 .5
hf
d )h f = înalțimea planșeului
μ=4659 ,3 x104
250 x3602 x10 , 67<1610
250x
130360
x(1−0 . 5130360 )
0 .1347< 1,91
μ <z ⇒ axa neutră e in zona plăcii ⇒ x<h f
Determinarea ariei armaturii în câmp.
μ=M Ed
beff xd 2 xf cd
=4659 , 3 x 104
1610x 3602 x10 , 67=0 . 020⇒ω=0 .0202
A s=ω xbeff xdxf cd
f yd
=0 , 0202 x1610 x360 x10 ,67308 ,7
=4 ,04cm2
⇒ 3 φ 14 Aef = 4 ,62 cm2
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
A smin=0 .50 xf ctm
f yk
xbxd=0 ,501,9355
x250 x360=2 , 40 cm2
f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului
f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat
f yk =355N
mm2 pentru diameter 6…14 mm (PC52)
90
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
Asmax=0 .04 xbxd=36 .00 cm2
A smin≤A seff≤A s max
Calculul la forta taietoare :
Determinarea forței tăietoare capabile a elementului fără armătură suplimentară de preluare
a forței tăietoare.
V Rd, c=[cRd , c xη1 xk ( (100 ρ1 xf ck )1/3+k 1 xσcp ]xbxd
σ cp=0η1=1
k=1+√200d
=1+√200360
=1 .74<2
ρ1=Asl
bxd=
3x 1 ,54250 x 360
=0 .0051<0.02
A sl se considera 3 φ 14
V Rd,c=0 .12 x1 x1 . 74 x (100 x 0 .0051 x16 )1/3 x 250 x 360=5168 ,1 daN
Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :
V Rd, c min=(νmin+k1 xσcp )xbxd=0 . 035 xk 3 /2√ f ck xbxd=2891 ,9 daNV Ed=6456 , 3>V Rd, c=5168 ,1 daN
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.
Se determina coeficientul minim de armare transversala:
ρw ,min=0. 08 x√ f ck
f yk
=0 . 08√16255
=0 .0012
91
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat
f yk =255N
mm2 pentru diameter 6…14 mm ( OB37)
Cantitatea maxima de armatura transversala:
(Asw
s )max
=0 .5 xα cw xν1 xbxf cd
f ywd
=0 .5 x 1x 0 .55 x250 x10 ,67204
=3 . 59mm2
mα cw=1
ν1=0 .6 (1−f ck
200 )=0,6(1−16200 )=0. 55
f ywd = 0,8 x f yk =0,8 x 255 = 204
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton V Rd ,max pentru
valoarea minima a unghiului θ , adica :
V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1
ctg θmin+tg θmin
=1 x250 x 0. 9 x360 x 0 .55 x10 . 67 x1
2 .5+1
2 .5
=16391 ,3 daN
se propune ctg θmin =2,5
-Brațul de pârghie al forțelor interne
z = 0,9·d = 0,9· 360 = 324 mm
-Factorul de reducere a rezistenței
ν1 = 0,6 ·(1−f ck
200 ) = 0,55
α cw = 1.0 ( coeficient de ține cont de material)
V Rd, c<V Ed <V Rd ,max
2891 ,9< 5168 ,1 <16391 ,3
-adoptăm ctg 𝜃 = 1,75 cu ajutorul căreia se determină distanța între etrieri cu diametrul barei Φ 8 și cu 2 ramuri de forfecare .
⇒ ctgθ=1 .75
92
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1
ctg θmin+tg θmin
=1 x250 x 0. 9 x360 x 0 .55 x10 .67 x1
1 ,75+1
1 , 75
=204765,50 daN
V Rd, c<V Ed <V Rd ,max
2891 ,9< 6456,3 <204765,50 daN
Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu
relatiile :
sl ,max=¿ {0 .75 xd (1+ctg α )=0 . 75 x 360 x (1+0)=270mm¿ }¿{}⇒ sl ,max=270mm
st ,max=0 . 75 d=270 mm
Se propune un diametru pentru verificări.
A sw =2Ø8= 2x0,503 =1,01cm2
s= A sw∗z∗f ywd∗ctg∅
v ED
=101∗0,9∗360∗204∗1,7564563
=180,94 mm
s < slmax =0,75*d
180,94<270 mm (adevarat)
ρw eff =A sw
s∗b= 101
150∗250=0.0026> ρw min=¿
În zona reazemelor etrierii se vor dispune din φ 8 /150 mm din OB37.
În câmp etrierii se dispun din φ 8 /250 mm din OB37.
93
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
94
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
2) Grindă transversală(30x50)
95
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis 9:
M ycamp=8307 , 6 daNm
M yreazem=12480 , 8 daNm
T z=11854 ,2 daN
Inaltimea utila a grinzii :
c ν=c min,dur+ Δctol=10+10=20 mmcnom , sl=cmin, b+ Δctol=20+10=30 mmcnom , sl=cν +φw=20+8=28 mm
⇒ cnom, sl=30 mm
d=h−cnom , sl−φ /2=400−30−20/2=360 mm
Calcul armăturii in reazem.
μ=M Ed
beff xd2 xf cd
f cd=f ck
γc= 16
1,5=10,67
f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss
μ=M Ed
bxd2 xf cd
=12480 ,8 x104
300 x 4602 x10 ,67=0 .1842⇒ω=0.2063
As=ω xbxdxf cd
f yd
=9 .84 cm2
f yd=f yk
γd= 355
1,15=308,7
Nmm2
f yk=355N
mm2 (pentru PC 52) conform Zoltan Kiss
96
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
A s ef= 10,16 cm2
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
A smin=0 .50 xf cfn
f yk
xbxd=0 , 50 x1,9345
x300 x 460=3 ,80 cm2
f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului
Asmax=0 .04 xbxd=55 .20 cm2
A smin≤A seff≤A s max
⇒ 4Ø18
Calculul armăturii în câmp .
Determinarea lățimii active (beff) a planșeului.
beff ≤ min { ∑ beff +bg=1160+700+250=2110mmb1+b 2+bg=2900+1750+250=4900 mm
b=5800 } ⇒ beff = 2110mm
b1=0,5(l-bg)=0,5(6050-250) =2900mm
b2=0,5(3750-250) =1750mm
beff 1=0,2*b1+0,1*L01 =0.2*2900+0,1*5800= 1160 mm
beff 2=0,2*b2+0,1*L02 =0,2*1750+0,1*3500= 700 mm
Determinarea poziției axei neutre .
97
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
beff
bw
=2110300
=5 .36>5
-axa neutra e in placă
f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss
f cd=f ck
γc= 16
1,5=10,67
μ=M Ed
bw xd 2 xf cd
<beff
bw
xhf
dx (1−0 .5
hf
d )h f = înalțimea planșeului
μ=8307 ,6 x104
300 x 4602 x10 , 67<2110
300x
130460
x (1−0. 5130460 )
0 .1226< 1,70
μ <z ⇒ axa neutră e in zona plăcii ⇒ x<h f
Determinarea ariei armaturii în câmp.
μ=M Ed
beff xd 2 xf cd
=8307 , 6 x104
2110 x 4602 x10 , 67=0 . 017⇒ω=0 .0151
A s=ω xbeff xdxf cd
f yd
=0 , 0151 x2110 x 460 x10 ,67308 ,7
=5 , 06 cm2
Aef = 6 ,03 cm2
A smin=0 .50 xf ctm
f yk
xbxd=0 ,501,9345
x300 x 460=3 ,80 cm2
f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului
f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat
f yk =345N
mm2 pentru diameter 16…28 mm (PC52)
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
A smax=0 .04 xbxd=55 .20 cm2
A smin≤A seff≤A s max
⇒ 3φ 16
98
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Calculul la forta taietoare :
Determinarea forței tăietoare capabile a elementului fără armătură suplimentară de preluare
a forței tăietoare.
V Rd, c=[cRd , c xη1 xk ( (100 ρ1 xf ck )1/3+k 1 xσcp ]xbxd
σ cp=0η1=1
k=1+√200d
=1+√200460
=1 .66<2
ρ1=Asl
bxd=
3x 201300 x 460
=0 .004<0.02
A sl se considera 3φ 16
V Rd,c=0 .12 x1 x1 . 66 x (100 x 0 .004 x16 )1/3 x300 x 460=6687 , 8daN
Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :
V Rd, c min=(νmin+k1 xσcp )xbxd=0 . 035 xk 3 /2√ f ck xbxd=2608 ,38 daNV Ed=11854 ,2>V Rd ,c=6687 , 8 daN
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.
Se determina coeficientul minim de armare transversala:
ρw ,min=0. 08 x√ f ck
f yk
=0 .08√16255
=0 . 0012
f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat
f yk =255N
mm2 pentru diameter 6…12 mm
Cantitatea maxima de armatura transversala:
99
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
(Asw
s )max
=0 .5 xα cw xν1 xbxf cd
f ywd
=0 .5 x 1x 0 .55 x300 x10 ,67204
=4 .31mm2
mα cw=1
ν1=0 .6 (1−f ck
200 )=0,6(1−16200 )=0.55
f ywd = 0,8 x f yk =0,8 x 255 = 204
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton V Rd ,max pentru
valoarea minima a unghiului θ , adica :
V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1
ctg θmin+tg θmin
=1 x300 x 0. 9 x 460 x0 .55x 10 .67 x1
2 . 5+1
2 .5
=25133 ,7 daN
se propune ctg θmin =2,5
-Brațul de pârghie al forțelor interne
z = 0,9·d = 0,9· 460 = 414 mm
-Factorul de reducere a rezistenței
ν1 = 0,6 ·(1−f ck
200 ) = 0,55
α cw = 1.0 ( coeficient de ține cont de material)
V Rd, c<V Ed <V Rd ,max
2608 ,38< 11854 ,2 <25133 ,7
-adoptăm ctg 𝜃 = 1,75 cu ajutorul căreia se determină distanța între etrieri cu diametrul barei Φ 8 și cu 2 ramuri de forfecare .
⇒ ctgθ=1 .75
V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1
ctg θmin+tg θmin
=1 x300 x 0. 9 x 460 x0 .55 x 10 .67 x1
1 , 75+1
1, 75
=313973,77 daN
V Rd, c<V Ed <V Rd ,max
2891 ,9< 11854 , 2 <313973,77 daN
100
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu
relatiile :
sl ,max=¿ {0 .75 xd (1+ctg α )=0 . 75x 460 x (1+0 )=345 mm ¿}¿{}⇒ sl ,max=300 mm
st ,max=0 . 75 d=345 mm
Se propune un diametru pentru verificări.
A sw =2Ø8= 2x0,503 =1,01 cm2
s= A sw∗z∗f ywd∗ctg∅
v ED
=101∗0,9∗460∗204∗1,75118542
=125,92 mm
s < slmax =0,75*d
125,92<345 mm (adevarat)
ρw eff =A sw
s∗b= 101
170∗300=0.0019> ρw min=¿
În zona reazemelor etrierii se vor dispune din φ 8 /100 mm din OB37.
În câmp etrierii se dispun din φ 8 /250 mm din OB37.
101
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
102
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
103
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
X.Calculul stâlpilor
1)Stâlp central.
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis
9:
Gruparea fundamental ă
Nmax = 107255,1 daN
M y = max(M yaf , M z
af) = max(1592,9;3578,4)= 3578,4 daNm
T af = 746,8 daN
Gruparea special
104
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
M max = max (M ys 1 ,M z
s 1, M ys 2 , M z
s 2)= max(7047,2;9359,4;6620;9539,2)= 9539,4 daNm
Naf = 46874,7 daN
T af = 4337,5 daN
As= aria armăturii întinse;
As’=aria armăturii comprimate;
x= sexțiunea de beton
comprimată;
f yd =rezistența de calcul a
armăturii;
f cd=rezistența de compresiune a
betonului;
Calculul stâlpilor centrali armare longitudinal.
a = a’= cnom+∅2
cnom = cmin+ ∆ ctol
=20+10
=30 mm
∅= 20 mm
a = a’=30+20/2=40 mm
d=hst – a =450-40 = 410 mm
Determinarea lui ”x”
x= Nbc⋅f cd =
107255,1∗10450∗10,67 =223,37 mm
Se verifică dacă.
105
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
2a’<x<0,6 d sau x< 2d’
2*40<223,37<0,6*410
80<223,37<246 (adevărat)
As=As’ = M As−N∗d (1− N
2∗b∗d∗f cd
)
f yd (d−a' )
f yd=f yk
γd= 345
1,15=300
Nmm2
M As = M+N*d−a '
2 =35784*10³+1072771*
410−402
M As = 234205935 Nmm
As=As’=234205935−1072551∗450(1− 1072551
2∗450∗410∗10,67)
300 (410−40) = -10,64 cm2
As min ≥0,008 Ac –pentru zone seismic cu clasă de ductilitate medie(M)
As min≥ 0,008* 450²=20,25 cm2
⇒ A s ef = 20,32cm2 ⇒ 8Ø 18
Armarea transversala(etrieri):
-forţa tăietoare capabilă a elementului fără armătură transversală specifică se determină cu relaţia:
V Rd ,c¿
=¿¿
Valoarea minimă:V Rd ,c min=( νmin+k 1σ cp ) bw d
În care: rezistenţa carcateristică a betonului la compresiune fck = 16 N/mm2
k=1+√ 200d
=1+√ 200410
=1,69<2,0
coeficientul de armare longitudinală:
ρl=A sl
bw d≤ 0,02
bw-lăţimea minimă a secţiunii în zona întinsă bw=bc-x=450-223,37=226,63mmAsl = 762 mm2 – aria armăturii longitudinale întinse
❑⇒
ρl=762
450. 410¿
=0,0047 ≤ 0,02¿
efortul unitar mediu sub efectul forţei axiale:σ cp=¿¿<0,2fcd
:σ cp=¿¿=5,29 N/mm2<0,2·10,67=2,13 N/mm² (Fals)
106
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
coeficienţii CRd,c, νmin, şi k1 pentru beton greu:CRd,c = 0,18/γc = 0,18/1,5 = 0,12
νmin = 0,035√k3 √ f ck=0,035√1,693√16=0,31
k1 = 0,15η1 = 1,0- pentru beton greu
V Rd ,c¿
=¿¿
¿ = (0,31+ 0,15·2,13) 226,63 . 410 = 51359N V Rd ,c
¿>V Rd, cmin ¿
58483 N>51359 N
V Ed=M sus+M jos
lcl =
6563,1+5918,72,65
=4710,11 daN
VEd = 47101,1N < V Rd ,c=¿58483 N→armăturile transversale se dispun constructiv
Diametrul armăturii transversale trebuie să respecte condiţia următoare pentru clasa de ductilitate medie (M):
dbw≥0,4⋅dbl⋅√ f ydl
f ydw
unde: dbl = 18 mm; diametrul maxim al barelor longitudinale; fydl = 300 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura
longitudinală (PC52) fydw = 308,7 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura
transversală (PC52)
107
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
⇒ dbw≥0,4⋅18⋅√300
308 ,7=7 , 09 mm
Se alege: dbw =8 mmConform P100-1/2006, la stâlpii participanţi la structuri antiseismice, care prezintă
deformaţii post-elastice semnificative, zonele de la extremităţi pe o distanţă lcr se vor considera zone critice. Lungimea zonei critice se obţine în funcţie de clasa de ductilitate (H) în felul următor:
-pentru parter (hniv=3.15m)
lcr≥max { hc=450=450 mm
lcl
6=2650
6=441 mm
450 mm ⇒ lcr = 450 mm
lcr / hc = 450 / 450 = 1< 3 ⇒ se consideră zonă critică doar pe lungimea lcr
În zonele critice se vor prevedea etrieri şi agrafe, care să asigure ductilitatea necesară şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armăturii transversale va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială eficientă. Condiţiile minime pentru realizarea acestor cerinţe, pentru clasa medie (M) de ductilitate, sunt următoarele:
Procentul minim de armare transversală va fi:o 0,035% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
o 0,025% în restul zonelor critice;
Distanţa dintre etrieri nu va depăsi:o în zona critică a stâlpilor, la baza lor:
scl ,max≤min { 8dbl=8⋅18=144 mm
b0
2=
(450−40−8 )2
=201 mm
175 mm⇒ scl,max ≤144 mm
o în afara zonelor critice:
scl ,max≤min {20 dbl=20⋅18=360 mm
min (b , h)=450 mm400 mm⇒ scl,max ≤ 360 mm
108
Se adoptă:etr 8/100 mm
Se adoptă: etr 8/200
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
2) Stâlp marginal .
Gruparea fundamental ă
Nmax = 76404,1 daN
M y = max(M yaf , M z
af) = max(748,4;429,2)= 784,4 daNm
T af = 1493,2 daN
Gruparea special
M max = max (M ys 1 ,M z
s 1, M ys 2 , M z
s 2)= max(8921,1;8775,6;7859,6;8813,3)= 8813,3 daNm
Naf = 39089,3 daN
T af = 4528,6 daN
109
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
As= aria armăturii întinse;
As’=aria armăturii comprimate;
x= sexțiunea de beton
comprimată;
f yd =rezistența de calcul a
armăturii;
f cd=rezistența de compresiune a
betonului;
Calculul stâlpilor centrali armare longitudinal.
a = a’= cnom+∅2
cnom = cmin+ ∆ ctol
=20+10
=30 mm
∅= 20 mm
a = a’=30+20/2=40 mm
d=hst – a =400-40 = 360 mm
Determinarea lui ”x”
x= Nbc⋅f cd =
76404,1∗10400∗10,67 =179,02 mm
Se verifică dacă.
2a’<x<0,6 d sau x< 2d’
2*40<179,02<0,6*360
80<179,02<216 (adevărat)
110
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
As=As’ = M As−N∗d (1− N
2∗b∗d∗f cd
)
f yd (d−a' )
f yd=f yk
γd= 345
1,15=300
Nmm2
M As = M+N*d−a '
2 =7844*10³+764041*
360−402
M As = 130090560 Nmm
As=As’=130090560−764041∗360(1− 764041
2∗400∗360∗10,67)
300(360−40) = -7,97 cm2
As min ≥0,008 Ac –pentru zone seismic cu clasă de ductilitate medie
As min≥ 0,008* 400²=16 cm2
⇒ A s ef = 16,08cm2 ⇒ 8Ø 16
Armarea transversala(etrieri):
-forţa tăietoare capabilă a elementului fără armătură transversală specifică se determină cu relaţia:
V Rd ,c¿
=¿¿
Valoarea minimă:V Rd ,c min=( νmin+k 1σ cp ) bw d
În care: rezistenţa carcateristică a betonului la compresiune fck = 16 N/mm2
k=1+√ 200d
=1+√ 200360
=1,74<2,0
coeficientul de armare longitudinală:
ρl=A sl
bw d≤ 0,02
bw-lăţimea minimă a secţiunii în zona întinsă bw=bc-x=400-179=221mmAsl = 603 mm2 – aria armăturii longitudinale întinse
❑⇒
ρl=603
400. 360¿
=0,0041 ≤0,02¿
efortul unitar mediu sub efectul forţei axiale:σ cp=¿¿<0,2fcd
: σ cp=¿¿=4,77 N/mm2<0,2·10,67=2,13 N/mm² (Fals)
coeficienţii CRd,c, νmin, şi k1 pentru beton greu:CRd,c = 0,18/γc = 0,18/1,5 = 0,12
νmin = 0,035√k3 √ f ck=0,035√1,743 √16=0,32
111
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
k1 = 0,15η1 = 1,0- pentru beton greu
V Rd ,c¿
=¿¿
¿ = (0,32+ 0,15·2,13) 221 . 360 = 50878N V Rd ,c
¿>V Rd, cmin ¿
56516 N>50878 N
V Ed=M sus+M jos
lcl =
6740,1+7458,12,65
=5357,81 daN
VEd = 53578N < V Rd ,c=¿56516 N→armăturile transversale se dispun constructiv
Diametrul armăturii transversale trebuie să respecte condiţia următoare pentru clasa de ductilitate medie (M):
dbw≥0,4⋅dbl⋅√ f ydl
f ydw
unde: dbl = 16 mm; diametrul maxim al barelor longitudinale; fydl = 300 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura
longitudinală (PC52) fydw = 308,7 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura
transversală (PC52)
112
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
⇒ dbw≥0,4⋅16⋅√300
308 ,7=6 ,30 mm
Se alege: dbw =8 mmConform P100-1/2006, la stâlpii participanţi la structuri antiseismice, care prezintă
deformaţii post-elastice semnificative, zonele de la extremităţi pe o distanţă lcr se vor considera zone critice. Lungimea zonei critice se obţine în funcţie de clasa de ductilitate medie (M) în felul următor:
-pentru parter (hniv=3.15m)
lcr≥max { hc=400=400 mm
lcl
6=2650
6=441 mm
450 mm ⇒ lcr = 450 mm
lcr / hc = 450 / 400 = 1,125 < 3 ⇒ se consideră zonă critică doar pe lungimea lcr
În zonele critice se vor prevedea etrieri şi agrafe, care să asigure ductilitatea necesară şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armăturii transversale va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială eficientă. Condiţiile minime pentru realizarea acestor cerinţe, pentru clasa medie (M) de ductilitate, sunt următoarele:
Procentul minim de armare transversală va fi:o 0,035% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
o 0,025% în restul zonelor critice;
Distanţa dintre etrieri nu va depăsi:o în zona critică a stâlpilor, la baza lor:
scl ,max≤min { 8dbl=8⋅16=128 mm
b0
2=
(400−40−8 )2
=176 mm
175 mm⇒ scl,max ≤128 mm
o în afara zonelor critice:
scl ,max≤min {20 dbl=20⋅16=320 mm
min (b , h)=400 mm400 mm⇒ scl,max ≤ 320 mm
113
Se adoptă:etr 8/100 mm
Se adoptă: etr 8/200
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
XI.CALCULUL FUNDAȚIILOR.
Calculul fundație (zonă centrală)
Beton C 16/20
Armătură PC52 Ø6 −¿> Ø14( S 355)
Gruparea fundamentală .
Nmax =107272,3 daN
T x= 746,8 daN
T y=1768,6 daN
M X = 1992,6 daNm
M y = 759,4 daNm
Gruparea specială 1 și 2 .
M max = max(R xx1 ,R yy
1 , Rxx2 ,R yy
2 ) = max ( 5918,7;6234,1;7839,3;6388,1)
M max = 7830,3 daNm
N =64970,1 daN
T x =3197,9 daN
T y =2870,9 daN
M x=7830,3 daNm
M y=6338,1 daNm
114
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Terenul de fundare caracteristici geotehnice.
-indicele porilor e = 0,6
-consistența I c = 0,5
γ med = 2000daN
m3
pconv = 450[kPa]
N ef
A≤ pconv
N ef = N + γ G* Gf ;
A = L*B;
Gf =γ med *Hf*A ;
LB
=lst
bst ⇒ B=L*
bstlst =L*
4545 ⇒ B=L
NA
+γ G∗γ med∗Hf∗A
A≤ pconv
NA
≤ pconv−γ G∗γmed∗Hf
γ G=1,35 (pentru gruparea fundamentală)
γ G=1 (pentru gruparea specială)
A=L*B
L*B≥N
pconv−γG∗γmed∗Hf dar L=B
L≥ √ Npconv−γG∗γmed∗Hf
L≥ √ 107272,3450∗100−1,35∗2000∗1,1
L≥ 1,59 m
=>L=1.80 m
B=L=1,80m
lc ={ 0,5 …0,6 L – o treapta0,4 …0,5 L – doua trepte}
lc =L2=1,8
2=0,90 m
115
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
bc =B2=0,90 m
lc =bc = 0,90 m
tg β =2∗hclc−lst
≥ 23
hc = max{ ≥lc−lst
3=15 cm
≥ 0,25∗lc=22,5 cm≥ 30 cm
}=>hc = 30 cm
tg β =2∗0,3
0,9−0,45 ≥
23
(adevarat)
tg α =2H
L−lc ≥ 1
H2
≥{L−lc4
=22,5cm
35 cm } => bloc cu două trepte
H2
=35 cm => H=70 cm
Hf = min( hc+H) >1,10 m
Hf = 0,30+0,70 > 1,10 (fals)
-se adoptă Hf= 1,10 m
Df =0,50+ hc+H=0,50+0,30+0,80 = 1,60 m
Verificări.
-din gruparea fundamentală;
1) N ef
A ≤ pconv
N ef =N+γG∗γ med∗L∗B∗Df
A=L*B =3,24 m²
N ef = 107272,3 +1,35*2000*1,8*1,8*1,6 =121269,1 daN
Verificarea capacității portante a terenului.
pconv=pconv+CD+CB
CB - corecția de lățime în kilopascali;
CD – corecția de adâncime in kilopascali;
116
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
CB = pconv *K1(B-1)
= 450*0,05*(1,8-1)
=18 [kPa]
-unde: K1 -coeficient-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase), =1
-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive, =0,05
CD = pconv * Df −2
4
= 450* 1,6−2
4
= -45[kPa]
=> pconv = 450 - 45 + 18
pconv =423 [kPa]
121269,13,24
≤ 423[kPa]
37428,73≤ 42300 (adevarat)
2)N ef
A+
M xef
W x
+M yef
W y
≤ 1,4∗pconv
M xef=M x+T x∗Df = 1992,6+746,8*1,6 = 3187,48 daNm
M yef=M y+T y∗D f = 759,4+ 1768,6 *1,6= 3617,96 daNm
W x=L²∗B
6=¿0,972 m³
W y=B ²∗L
6=¿ 0,972 m³
121269,13,24
+ 3187,480,972
+ 3617,960,972
≤1,4∗423∗100[kPa]
44430,21 ≤ 59220 [kPa] (adevarat)
-verificări din gruparea specială
1)N ef
A+
M xef
W x
+M yef
W y
≤ 1,6∗pconv
N ef =N+γG∗γ med∗A∗Df
= 64970,1 +1*2000*3,24*1,6
=75338,1 daN
M xef=M x+T x∗Df = 7830,2+3197,9*1,6= 12946,84 daNm
117
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
M yef=M y+T y∗D f = 6338,1+2870,9*1,6= 10931,54 daNm
W x=L²∗B
6=¿0,972 m³
W y=B ²∗L
6=¿ 0,972 m³
75338,13,24
+ 12946,840,972
+10931,540,972
≤ 1,6∗423∗100[kPa]
47818,73 ≤ 67680 [kPa] (adevarat)
Armarea cuzinetului.
p1,2,3,4=N ef 1
Ac
±M xef 1
W xc
±M yef 1
W yc
N ef 1=Nmax+γG∗γmed∗lc∗bc (Df −H )
= 107272,3+ 1,35*2000*0,9*0,9*(1,6-0,8)
=109021.9 daN
118
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
M xef=M x+T x∗( Df −H)=1992,6+746,8*(1,6-0,8)
M xef=¿ 2590,04 daNm
M yef=M y+T y∗(D¿¿ f −H )¿ =759,4+1768,6*(1,6-0,8)
M yef=¿ 2174,28 daNm
W xc=lc ²∗bc
6=¿0,1215 m³
W yc=bc ²∗lc
6=¿ 0,1215 m³
p1=N ef 1
Ac
+M xef 1
W xc
+M yef 1
W yc
p1=109021,9
0,81+ 2590.04
0,1215+ 2174,28
0,1215
p1=¿ 173807,44 daNm ²
p4=N ef 1
Ac
−M xef 1
W xc
−M yef 1
W yc
p4=109021,9
0,81−2590.04
0,1215−2174,28
0,1215
p4=¿ 95382,42 daNm ²
M aa=bc [p0∗l x
2
2+
( p1−p0 )∗lx2
3]
p0−p4
p1−p4
=lc−l x
lc
p0=(l¿¿c−lx )(p1−p4)
lc
+ p4 ¿
lx=lc−lst
2=0,9−0,45
2=0,225 m
119
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
p0=(0,9−0,45)(173807,44−95382,42)
0,9+95382,42
p0=¿ 134594,93 daNm ²
M aa=bc [p0∗l x
2
2+
( p1−p0 )∗lx2
3]
M aa=0,9∗[ 134594,93∗0,2252
2+
(173807,44−134594,93 )∗0,2253
3 ]=3661,78 daNm
M bb=lc∗
p1+¿ p2
2∗l y
2
2¿
l y=bc−bst
2=0,9−0,45
2=0,225 m
p2=N ef 1
Ac
+M xef 1
W xc
−M yef 1
W yc
p2=109021,9
0,81+ 2590.04
0,1215−2174,28
0,1215
p2=¿ 138016,83 daNm ²
M bb=
0,9∗173807,44+138016,832
∗0 , 225²
2
M bb=¿ 3551,87 daNm
cnom=cmin+∆ctol=4+1=5 cm
d x=hc−cnom−∅2
=30−5−0,5=24,5 cm
∅=10 mm
d y=dx−∅=24,5−1=23,5 cm
μx=M aa
lc∗dx2∗f cd
= 3661,780,9∗0 , 245²∗10,66∗1000∗10²
=0,063
=>ωx=0,0673
f cd=α∗f ck
γ c
=1∗161,5
=10,66N
mm ²
A sx=ωx∗lc∗d y∗f cd
f yd
=0,0673∗900∗235∗10,67308,69
=4,92cm ²
f yd=f yk
γ s
= 3551,15
=308,69N
mm ²
120
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
A sxef=5,24 cm² => Ø10/15 cm
μy=M bb
bc∗d y2∗f cd
= 3551,870,9∗0 , 235²∗10,66∗1000∗10²
=0,067
=>ω y=0,0673
A sy=ω y∗bc∗d y∗f cd
f yd
=0,0673∗900∗245∗10,67308,69
=5,12cm ²
A syef=5,24 cm² => Ø10/15 cm
Calculul fundație(zonă marginlă)
121
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Beton C 16/20
Armătură PC52 Ø6 −¿> Ø14( S 355)
Gruparea fundamentală .
Nmax =76404,1 daN
T x= 1493,2 daN
T y=1032,3 daN
M X = 1196,6 daNm
M y = 1603,4 daNm
Gruparea specială 1 și 2 .
M max = max(R xx1 ,R yy
1 , Rxx2 ,R yy
2 ) = max ( 7630,4;7370,7;8637,7;8021,1)
M max = 8637,7 daNm
N =56434,6 daN
T x =2231,6 daN
T y =3860,5 daN
M x=8637,7 daNm
M y=5626,7 daNm
122
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
Terenul de fundare caracteristici geotehnice.
-indicele porilor e = 0,6
-consistența I c = 0,5
γ med = 2000daN
m3
pconv = 450[kPa]
N ef
A≤ pconv
N ef = N + γ G* Gf ;
A = L*B;
Gf =γ med *Hf*A ;
LB
=lst
bst ⇒ B=L*
bstlst =L*
4545 ⇒ B=L
NA
+γ G∗γ med∗Hf∗A
A≤ pconv
NA
≤ pconv−γ G∗γmed∗Hf
γ G=1,35 (pentru gruparea fundamentală)
γ G=1 (pentru gruparea specială)
A=L*B
L*B≥N
pconv−γG∗γmed∗Hf dar L=B
L≥ √ Npconv−γG∗γmed∗Hf
L≥ √ 76404,1450∗100−1,35∗2000∗1,1
L≥ 1,34 m
=>L=1.60 m
B=L=1,60m
lc ={ 0,5 …0,6 L – o treapta0,4 …0,5 L – doua trepte}
lc =L2=1,6
2=0,80 m
bc =B2=0,80 m
123
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
lc =bc = 0,80 m
tg β =2∗hclc−lst
≥ 23
hc = max{≥ lc−lst3
=13,33 cm
≥ 0,25∗lc=20 cm≥ 30 cm
}=>hc = 30 cm
tg β =2∗0,3
0,8−0,4 ≥
23
(adevarat)
tg α =2 H
L−lc ≥ 1
H2
≥{L−lc4
=20 cm
35 cm } => bloc cu două trepte
H2
=35 cm => H=70 cm
Hf = min( hc+H) >1,10 m
Hf = 0,30+0,70 > 1,10 (fals)
-se adoptă Hf= 1,10 m
Df =0,50+ hc+H=0,50+0,30+0,80 = 1,60 m
Verificări.
-din gruparea fundamentală;
1) N ef
A ≤ pconv
N ef =N+γG∗γ med∗L∗B∗Df
A=L*B =2,56 m²
N ef = 76404,1 +1,35*2000*1,6*1,6*1,6 =87463,3daN
Verificarea capacității portante a terenului.
pconv=pconv+CD+CB
CB - corecția de lățime în kilopascali;
CD – corecția de adâncime in kilopascali;
CB = pconv *K1(B-1)
124
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
= 450*0,05*(1,6-1)
=13,5 [kPa]
-unde: K1 -coeficient-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase), =1
-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive, =0,05
CD = pconv * Df −2
4
= 450* 1,6−2
4
= -45[kPa]
=> pconv = 450 - 45 + 13,5
pconv =418,5 [kPa]
76404,12,56
≤ 418,5[kPa]
29845,35≤ 41850 (adevarat)
3)N ef
A+
M xef
W x
+M yef
W y
≤ 1,4∗pconv
M xef=M x+T x∗Df = 1196,6+1493,2*1,6 = 3585,72 daNm
M yef=M y+T y∗D f = 1603,4+ 1032,3 *1,6= 3255,08 daNm
W x=L²∗B
6=¿0,682 m³
W y=B ²∗L
6=¿ 0,682 m³
76404,12,56
+ 3585,720,682
+ 3255,080,682
≤ 1,4∗418,5∗100 [kPa]
39875,85 ≤ 58590 [kPa] (adevarat)
-verificări din gruparea specială
2)N ef
A+
M xef
W x
+M yef
W y
≤ 1,6∗pconv
N ef =N+γG∗γ med∗A∗Df
= 56434,6+1*2000*2,56*1,6
=64626,6 daN
M xef=M x+T x∗Df = 8637,7+2231,6*1,6= 12208,26 daNm
125
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
M yef=M y+T y∗D f = 5626,3+3860,5*1,6=11803,1 daNm
W x=L²∗B
6=¿0,682 m³
W y=B ²∗L
6=¿ 0,682 m³
64626,62,56
+ 12208,260,682
+ 11803,10,682
≤ 1,6∗418,5∗100[kPa]
60452,03 ≤ 66960 [kPa] (adevarat)
Armarea cuzinetului.
p1,2,3,4=N ef 1
Ac
±M xef 1
W xc
±M yef 1
W yc
N ef 1=Nmax+γG∗γmed∗lc∗bc (Df −H )
= 76404,1+ 1,35*2000*0,8*0,8*(1,6-0,8)
126
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
=77786,5 daN
M xef=M x+T x∗( Df −H)=1196,6+1032,3*(1,6-0,8)
M xef=¿ 2022,44 daNm
M yef=M y+T y∗(D¿¿ f −H )¿ =1603,4+1032,3*(1,6-0,8)
M yef=¿ 2429,24 daNm
W xc=lc ²∗bc
6=¿0,0853 m³
W yc=bc ²∗lc
6=¿ 0,0853 m³
p1=N ef 1
Ac
+M xef 1
W xc
+M yef 1
W yc
p1=77786,5
0,64+ 2022,44
0,0853+ 2429,24
0,0853
p1=¿ 173729,91 daNm ²
p4=N ef 1
Ac
−M xef 1
W xc
−M yef 1
W yc
p4=77786,5
0,64−2022,44
0,0853−2429,24
0,0853
p4=¿ 69352,89 daNm ²
M aa=bc [p0∗l x
2
2+
( p1−p0 )∗lx2
3]
p0−p4
p1−p4
=lc−l x
lc
p0=(l¿¿c−lx )(p1−p4)
lc
+ p4 ¿
127
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
lx=lc−lst
2=0,8−0,4
2=0,20 m
p0=(0,80−0,40)(173729,91−69352,89)
0,8+69352,89
p0=¿ 121541,4 daNm ²
M aa=bc [p0∗l x
2
2+
( p1−p0 )∗lx2
3]
M aa=0,8∗[ 121541,4∗0,202
2+
(173729,91−121541,4 )∗0,202
3 ]=2501,34 daNm
M bb=lc∗
p1+¿ p2
2∗l y
2
2¿
l y=bc−bst
2=0,80−0,40
2=0,20 m
p2=N ef 1
Ac
+M xef 1
W xc
−M yef 1
W yc
p2=77786,5
0,64+ 2022,44
0,0853−2429,24
0,0853
p2=¿ 116772,35 daNm ²
M bb=
0,8∗173729,91+116772,352
∗0 , 20²
2
M bb=¿ 3713,86 daNm
cnom=cmin+∆ctol=4+1=5 cm
d x=hc−cnom−∅2
=30−5−0,5=24,5 cm
∅=10 mm
d y=dx−∅=24,5−1=23,5 cm
μx=M aa
lc∗dx2∗f cd
= 2501,340,8∗0 , 245²∗10,66∗1000∗10²
=0,048
=>ωx=0,0513
f cd=α∗f ck
γ c
=1∗161,5
=10,66N
mm ²
A sx=ωx∗lc∗dx∗f cd
f yd
=0,0513∗800∗245∗10,67308,69
=3,47 cm²
128
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
f yd=f yk
γ s
= 3551,15
=308,69N
mm ²
A sxef=3,93cm² => Ø10/20 cm
μy=M bb
bc∗d y2∗f cd
= 3713,860,8∗0 , 235²∗10,66∗1000∗10²
=0,078
=>ω y=0,0835
A sy=ω y∗bc∗d y∗f cd
f yd
=0,0835∗800∗235∗10,67308,69
=5,42 cm ²
A syef=5,65 cm² => Ø12/20 cm
BIBLIOGRAFIE
-Curs Fundatii ; Curs Constructii Civile, Curs Beton armat , Curs Statica si stabilitatea
constructiilor, Curs Siguranta constructiilor, Curs Legislatie in constructii ;
- Calculul si alcatuirea fundatiilor- Ioan Tuns editura Universitatii Transilvania
-Structuri de beton armat pentru clădirile etajate .Exemple de proiectare. T.Postelnicu,
F.Țilimpea , D. Zamfirescu
Proiectarea structurilor de beton SR EN 1992-1 –Zoltan Kiss , Traian Oneț
-SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor ;
-SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni
generale, greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri
129
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
-SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.Partea 1 :3:Acţiuni
generale.Încărcări date de zapadă
- Indicativ NP 082-04 - Actiunea vantului asupra constructiilor
-SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri
-Cod de proiectare sesismica P100-1/2006
-Indicativ CR 6-2006-Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
- NP 112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP 112-04
- SR EN 1998-5-2004 Eurocod 8 : Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
Partea 5 : Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice
- NE-012-99-Cod-Practica-Beton armat
- CR2-1-1-1- Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat
130