INDICATORI MATEMATICI
Metodele de tranzacţionare matematice oferă o viziune obiectivă asupra evoluţiei preţurilor.
Acestea vă ajută să vă construiţi o imagine cu privire la direcţia evoluţiei preţurilor şi la
sincronizarea acestor fluctuaţii (timing), contribuie la reducerea fricii şi la evitarea supra-
tranzacţionărilor. Mai mult, aceste metode tind să ofere semnale în privinţa mişcărilor de preţ
înainte ca acestea să se producă pe piaţă.
Instrumentele folosite de metodele de tranzacţionare matematice sunt mediile mobile şi
oscilatorii. (Oscilatorii sunt instrumente de tranzacţionare care oferă indicaţii în privinţa
momentului când o monedă este supracumpărată sau supravândută). Deşi există nenumăraţi
indicatori matematici, în cele ce urmează, îi vom prezenta doar pe cei mai importanţi.
1. Media mobilă simplă şi exponenţială (SMA - EMA)
2. Convergenţa-divergenţa mediei mobile (MACD)
3. Benzile Bollinger
4. Sistemul de parabolice, Stop-şi-Revers (SAR)
5. Indexul Forţei Relative - Relative Strenght Index (RSI)
Media mobilă
Media mobilă este o medie a unui corp de preţuri care fluctueaza independent calculată pe un
anumit număr de zile. O medie mobilă facilitează vizualizarea tendinţelor pieţei, deoarece
înlătură - sau cel puţin minimizeză - zgomotul statistic de zi cu zi. Este un instrument comun în
analiza tehnică şi este utilizat fie singur, fie ca oscilator.
Există mai multe tipuri de medii mobile, dar ne vom ocupa de numai două dintre ele: medie
mobilă simplă (SMA) şi media mobilă exponenţială (EMA).
1. Media mobilă simplă (SMA)
1. Definiţie
Media mobilă simplă este o medie aritmetică a datelor privind preţurile. Aceasta este calculată
prin însumarea fiecărui interval de preţ şi apoi împărţind suma la numărul de intervale acoperite
de media mobilă. De exemplu, adunând preţurile de închidere ale unui instrument pentru cele
mai recente 25 de zile şi apoi împărţind suma la 25, veţi obţine media mobilă a acestor 25 de
zile.
Deşi preţul zilnic de la închidere este preţul cel mai frecvent utilizat pentru a calcula mediile
mobile simple, media poate fi bazată, de asemenea, pe nivelul mediu al preţurilor sau pe o medie
zilnică a preţurilor maxime sau minime.
2. Avantaje
Media mobilă este un instrument de uniformizare care arată tendinţa de bază a pieţei.
Aceasta este una dintre cele mai bune moduri de a măsura puterea unei tendinţe pe termen lung
precum şi probabilitatea ca aceasta să se inverseze. Când o medie mobilă se îndreaptă în sus şi
preţul este mai mare decât aceasta, siguranţa este într-un trend ascendent (uptrend). Invers, o
medie mobilă care alunecă descendent şi care are preţul mai mic decât media, poate fi folosită
pentru a semnala un trend descendent (downtrend).
3. Dezavantaje
Indică un trend de îndată ce acesta începe, mai degrabă decât să îl prevadă. Semnalele sale apar
după ce noua mişcare, noul eveniment sau noua tendinţă au început deja, nu înainte. Prin urmare,
aceasta v-ar putea indica să începeţi tranzacţionările cu o mică întârziere.
Acesta este deasemenea criticată pentru faptul că dă greutate egală fiecărui interval. Unii analişti
cred că o greutate mai mare ar trebui să fie dată fluctuaţiilor de preţ mai recente.
4. Exemplu
Puteţi vedea în graficul de mai jos exemplele a două medii mobile simple - 5 zile (rosu), 20 zile
(albastru).
Media mobilă exponenţială (EMA)
Media mobilă exponenţială (exponential moving average - EMA) este o medie ponderată a
datelor despre preţ care dă o mai mare greutate datelor de preţ recente.
Caracteristici
Ponderarea aplicată preţului celui mai recent depinde de perioada specificată a mediei mobile.
Cu cât perioada EMA este mai scurtă, cu atât va fi acordată mai multă greutate preţului celui mai
recent.
O EMA poate fi exprimată în două moduri: ca EMA procentuală , caz în care analistul determină
greutatea, în procente, a preţului ultimei perioade, sau o EMA periodică, caz în care analistul
precizează durata EMA, iar ponderea fiecărei perioade este calculată printr-o formulă. Aceasta
din urmă este mai frecvent utilizată.
1. Avantaje principale în comparaţie cu SMA
Datorită faptului că dă ponderea cea mai mare observaţiilor celor mai recente, EMA permite
traderilor tehnici să reacţioneze mai rapid la schimbările de preţ recente.
Spre deosebire de media mobilă simplă, fiecare preţ anterior din setul de date este folosit la
calculularea EMA. Deşi ponderea referinţelor de date mai vechi se diminuează în timp, aceasta
nu dispare complet niciodată. Acest lucru rămâne valabil indiferent de perioada specificată a
EMA. Efectele datelor mai vechi scad mai rapid pentru mediile mobile exponenţiale mai scurte
faţă de cele mai lungi, dar, din nou, nu dispar complet niciodată.
2. Exemplu
Puteţi vedea din graficul de mai jos diferenţa dintre SMA (cu albastru) şi EMA (cu verde),
calculate pe o perioadă de 20 de zile.
Convergenţa-divergenţa mediei mobile (Moving Average Convergence-Divergence - MACD)
Indicatorul de convergenţă-divergenţă al mediei mobile (MACD) este folosit pentru a determina
tendinţele momentului (in momentum).
Calcularea
Aceasta se calculează scăzând o medie mobilă exponenţială mai lungă (EMA) dintr-o medie
mobilă exponenţială mai scurtă. Valorile cele mai comune utilizate pentru a calcula MACD sunt
mediile mobile exponenţiale de 12 şi, respectiv, de 26 de zile.
Pe baza aceastei diferenţe, se calculează o medie mobilă de 9 perioade, care este numită "linie de
semnal".
MACD = [media mobilă a 12 zile - media mobilă a 26 de zile] > Indicatorul ponderii
exponenţiale
Linia de semnal = Media mobilă(MACD) > Indicatorul ponderii medii
Interpretare
Datorită netezirii exponenţiale, Indicatorul MACD va funcţiona mai rapid pentru a urmări
schimbările recente de preţ decât linia de semnal. Prin urmare,
În cazul în care MACD trece LINIA DE SEMNAL: media mobilă mai repidă (12 zile) este mai
mare decât rata de schimbare pentru media mobilă mai lentă (26 de zile). Acesta este de obicei
un semnal de creştere, sugerând probabilitatea ca preţul să intre într-un momentum de
ascensiune.
CÎn schimb, în cazul în care MACD este sub LINIA DE SEMNAL: acesta este un semnal de
scădere, ce prognozează, probabil, o inversare în aşteptare.
Exemplu de MACD
Puteţi vedea, din graficul de mai jos, un exemplu de MACD. Indicatorul MACD este reprezentat
cu verde şi Linia de Semnal cu albastru.
Benzile Bollinger
Benzile Bollinger au fost elaborate de către John Bollinger la începutul anilor 1980. Acestea sunt
utilizate pentru a identifica maxime sau minime extreme în preţ. Bollinger a recunoscut nevoia
de a creea benzi dinamice adaptabile de tranzacţionare, a căror spaţiere variază în funcţie de
volatilitatea preţurilor. În perioada de volatilitate ridicată, benzile Bollinger se lărgesc pentru a
deveni mai cuprinzătoare. În perioadele de volatilitate scăzută, ele îngustează ca să conţină
preţuri.
Calculare
Benzile Bollinger sunt alcătuite dintr-un set de 3 linii curbe trasate în funcţie de preţuri:
Banda mediană reflectă un trend pe termen mediu. Media mobilă simpla – SMA (pe 20 de zile) -
serveşte, de obicei, acestui scop.
Banda superioară este aceeaşi ca banda mediană, dar este deplasată în sus de două deviaţii
standard, o formulă care măsoară volatilitatea, aratând modul în care preţul poate varia faţă de
valoarea sa reală.
Banda inferioară este aceeaşi ca banda mediană, dar este deplasată în jos de două deviaţii
standard pentru a se ajusta la volatilitatea pieţei.
Benzile Bollinger stabilesc o lăţime de bandă, o măsurare relativă a lăţimii benzilor, şi b%, o
măsură a locului în care se află ultimul preţ în raport cu benzile.
Banda Bollinger inferioară= SMA - 2 devieri standard
Banda Bollinger superioară = SMA + 2 deviaţii standard
Banda Bollinger mediană = 20 zile - media mobilă simplă (SMA)
Interpretare
Probabilitatea unei creşteri bruşte a preţurilor creşte atunci când lăţimea de banda se îngustează.
Atunci când preţurile ating în mod continuu banda Bollinger superioară, preţurile sunt
considerate a fi supraevaluate (overbought); aceasta atrage declanşarea unui semnal de vânzare.
Dimpotrivă, atunci când aceastea ating în mod continuu banda inferioară, preţurile sunt
considerate a fi subevaluate (oversold), declanşând un semnal de cumparare.
Exemple de benzi Bollinger
În graficul de mai jos puteţi vedea benzile Bollinger ale indexului S&P 500, reprezentate cu
verde.
Sistemul parabolic, stop-şi-revers (SAR)
Sistemul parabolic SAR este un instrument eficient pentru orice trader şi a fost proiectat originar
de către J. Welles Wilder pentru a compensa erorile altor sisteme de urmărire a trendurilor.
Descriere
Sistemul parabolic SAR este un sistem de tranzacţionare care calculează plasarea cît mai precisă
a ordinelor de "stop-loss" pe fondul unei pieţe dominate de trenduri. Graficul acestor puncte
urmează evoluţia preţurilor sub forma unei linii punctate, care tinde să urmeze o cale parabolică
Interpretare
În cazul în care parabola este schiţată sub linia preţului, aceasta transmite semnale de cumparare.
Când parabola apare deasupra preţului, acesta recomandă vânzarea sau adoptarea unei poziţii
short.
Punctele de "stop-loss" stabilesc nivelele pentru conturarea limitelor de stop-loss care sunt
recomandate pentru acea poziţie. Într-o tendinţă ascensivă, o poziţie long ar trebui să fie stabilită
cu un ordin stop adaptabil care va urca în fiecare zi, până la activarea de către o cădere de preţ la
nivelul de stop. Într-o tendinţă descendentă, o poziţie short poate fi stabilită cu un ordin stop
adaptabil care se va deplasa tot mai jos în fiecare zi, până când va fi activat de către creşterea
preţului la nivelul de stop.
Sistemul parabolic este considerat ca funcţionând cel mai bine în perioadele de trending. Acesta
îi ajută pe traderi să prindă noile trenduri în stadiu relativ incipient. În cazul în care noul trend
cade, parabola trece repede de la o extremă a preţului la cealaltă, generând astfel semnalul de
stop şi de revers, şi indicând în acest mod momentul în care traderul ar trebui să îşi închidă
poziţia sau să deschidă o poziţie opusă atunci când apare acest parametru switch.
Exemplu de studiu parabolic SAR.
Puteţi vedea din graficul de mai jos, cu verde, sistemul parabolic aplicat perechii USD/JPY.
Indexul Forţei Relative - Relative Strenght Index (RSI)
RSI a fost creat de catre J. Welles Wilder drept sistem care transmite semnale reale de cumpărare
(buy) şi de vânzare (sell) pe o piaţă în continuă schimbare.
Definiţie
RSI se bazează pe diferenţa dintre valoarea medie a preţurilor de închidere în zilele ascendente şi
valoarea medie a preţurilor de închidere în zilele descendente, în cursul unei perioade de
minimum 14 zile. Această informaţie este apoi convertită într-o valoare cuprinsă între 0 şi 100.
În cazul în care creşterea medie este mai mare decât scăderea medie, RSI creşte iar atunci când
scăderea medie este mai mare decât creşterea medie, RSI scade.
Interpretare
RSI este utilizat de obicei pentru a confirma o tendinţă existentă. Un trend ascendent este
confirmat atunci când RSI este mai mare de 50 şi un trend descendent, atunci când RSI este sub
50.
Acesta indică, de asemenea, situaţiile în care piaţa este supraevaluată sau subevaluată prin
monitorizarea unor niveluri specifice (de obicei, "30" şi "70"), care avertizează cu privire la
viitoarele răsturnări.
O condiţie supraevaluată (overbought) (RSI mai mare de 70) înseamnă că aproape nu mai exista
cumparatori pe piaţă şi, prin urmare, e foarte probabil ca preţurile să scadă întrucât cei care au
cumparat anterior vor încerca acum să vândă pentru a-şi marca profitul. O condiţie subevaluată
(oversold) (RSI sub 30), este exact opusul acesteia.
Exemplu de RSI
În graficul de mai jos puteţi vedea, cu roşu, indexul forţei relative pentru perechea GBP/USD.
http://www.markets.com/ro/education/fundamental-analysis/
Top Related