IIINNNSSSTTTIIITTTUUUŢŢŢIIIAAA PPPRRREEEFFFEEECCCTTTUUULLLUUUIII ––– JJJUUUDDDEEEŢŢŢUUULLL GGGOOORRRJJJ
1
MONOGRAFIA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GORJ
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
a. Limite geografice Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, fiind limitat la nord de paralela de 450 21' latitudine nordică ce trece prin vârful Parângul Mare şi la sud de paralela de 440 34' latitudine nordică în apropiere de localitatea Ţânţăreni.
Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece meridianul de 230 51' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobra din Munţii Godeanu, situat pe meridianul de 220 33' longitudine estică.
Nord Sud Est Vest 45021’12’’ 44034’06’’ 23051’83’’ 22033’37’’
Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Vâlcea, la sud cu judeţul Dolj, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, iar la vest cu judeţul Caraş-Severin.
b. Suprafaţa Suprafaţa judeţului Gorj este de 5602 km2, reprezentând 2,3 % din suprafaţa României, situându-
se, din acest punct de vedere, pe locul 21 între judeţele ţării.
c. Populaţia şi densitatea Populaţia totală stabilă a judeţului era de 334.231 persoane*) din care 165.342 persoane de sex
masculin respectiv 168.889 de sex feminin. În mediul urban trăiesc 148.725 persoane iar în mediul rural 185.506 persoane. Densitatea este de 59,7 locuitori / km2.
JUDEŢUL GORJ MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
334231 165342 168889 148725 72826 75899 185506 92516 92990
*) conform comunicatului INS Direcția Județeană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor - 2001
d. Structura administrativă Din punct de vedere administrativ, judeţul Gorj, este alcătuit din:
- municipiul reşedinţă de judeţ – Târgu-Jiu, cu 78547 locuitori*); - municipiul Motru, cu 18142 locuitori; - 7 oraşe: Novaci (5368 locuitori), Rovinari (11740 locuitori), Târgu-Cărbuneşti (7897 locuitori),
Ţicleni (4357 locuitori), Bumbeşti-Jiu (8795 locuitori), Tismana (6862 locuitori) şi Turceni (7017 locuitori);
- 61 comune, cu 411 sate având 185.506 locuitori, reprezentând 55,5% din totalul populaţiei judeţului.
*) conform comunicatului INS Direcția Județeană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor - 2001
Municipii Oraşe Comune Sate 2 7 61 411
2
e. Situația statistică a fondului funciar după modul de folosință Nr. Crt.
DENUMIREA SUPRAFAŢA
- ha- A. Suprafața agricolă, din care: 239696 Teren arabil 97827 Păşune 88382 Fâneţe 41669 Vii 4164 Livezi 7654 B. Păduri şi alte terenuri forestiere 274580 C. Terenuri cu ape şi bălți 4555 D. Alte suprafețe, din care: 41343 Căi de comunicaţii şi căi ferate 8836 Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi 14412 Terenuri degradate şi reproductive 18095 TOTAL 560.174
f. Hidrologia judeţului Se caracterizează prin cele 3 aspecte esenţiale: Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj, cuprinde râurile: Jiu care străbate judeţul de la nord la sud,
având ca afluenţi: Şuşiţa, Jaleşul, Sohodolul, Bistriţa, Amaradia, Gilortul; Olteţul şi Cerna. Apa freatică se află la adâncimi diferite în funcţie de zona de relief, situându-se la 0-3 m în
apropierea cursurilor de apă, la 3-5 m pe luncile joase, la 5-10 m pe terase şi luncile înalte şi la peste 10 m pe formele de relief înalte .
Apele pluviale pot să fie permanente sau temporare şi se caracterizează prin drenajul intern.
g. Clima Clima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene în partea de N-V şi N-E a judeţului. Temperatura medie multianuală variază de la 100 - 110 C în partea de sud a judeţului (localităţile
Cruşeţ, Ţînţăreni, Ioneşti) la 40 - 50 C în partea de nord a judeţului (Munţii Parâng, Godeanu, Vâlcan);
Precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 585 mm (Ţînţăreni) şi 700 mm (Ţârgu Jiu), numărul mediu de zile cu ploi fiind de cca. 100 iar cele cu ninsoare de cca. 20;
Vânturile dominante sunt cele de Nord –Est care bat in cca. 1 / 4 din an;
h. Solurile Prin poziţia sa geografică judeţul Gorj se găseşte la interferenţa a două mari domenii fizico-geografice
ale Europei (Europa Centrală şi Europa Sudică), fapt care determină existenţa unor soluri caracteristice: soluri brune de pădure, specifice Europei Centrale; soluri brun-roşcate de pădure, specifice regiunilor mediteraneene; Aceste soluri favorizează cultivarea cerealelor, pomilor fructiferi, viţei de vie, legumelor etc.
i. Flora Flora se caracterizează prin prezenţa a 2000 de specii de plante, ce aparţin tuturor familiilor de plante
ce cresc în ţara noastră.
j. Resursele naturale Resursele naturale ale judeţului Gorj aflate în subsolul acestuia sunt numeroase, cele mai importante
aflându-se în depozite sedimentare. Lignitul - principala resursă a judeţului se găseşte şi se exploatează din bazinele Rovinari, Jilţ,
Motru straturile de cărbune se află la adâncimi mici fiind posibilă exploatarea la suprafaţă, în cariere cu utilaje de mare randament.
3
Antracitul - un cărbune superior, se poate exploata la Schela; Petrolul şi gazele naturale - o altă resursă importantă a judeţului Gorj, rezervele petroliere şi de
gaze naturale concentrându-se în zonele Ţicleni, Bâlteni, Stoina, Cruşeţ, Bustuchin, Licurici, Hurezani, Turburea, Logreşti.
Grafitul - minereu format prin metamorfozarea şisturilor cărbunoase, se poate exploata în Munţii Parâng, la Baia de Fier;
Materiale de construcţii - calcarele de la Suseni, marnele din dealul Bârseştilor, argila refractară la Viezuroiu, din localitatea Schela, granit pentru construcţie la Tismana şi Novaci.
Izvoare de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice la Ţicleni, Săcelu, Novaci precum şi la Bălăneşti, neexploatate încă;
Resursele subsolului sunt completate cu însemnate bogăţii ale solului, între care pădurile de stejari, fag şi răşinoase, la care se adaugă păşunile din zonele de deal şi munte atât de necesare creşterii animalelor.
k. Turismul Cu un cadru natural foarte atractiv şi o bogăţie de valori religioase şi culturale, Gorjul este o zonă
turistică remarcabilă. Astfel se remarcă mănăstirile Polovragi, Tismana, Lainici şi Strâmba, păstrând încă arhitectura specifică şi având importanţă istorică şi culturală distinctă. De asemenea, se întâlnesc fenomene naturale care au creat obiective turistice de o deosebită frumuseţe: Peştera Cloşani-Padeş, Peştera Muierilor - Baia de Fier, Peşterile Sohodolului, Peştera Polovragi, Cheile Olteţului. Principala stațiune turistică este Rânca, situată în masivul Parâng, cu relief carstic-chei, coline, peşteri, lacuri glaciare. Transalpina (DN 67C) este cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Munților Carpați, atingând altitudinea maxima in Pasul Urdele - 2145 m. Șoseaua traversează Munții Parâng de la N la S, fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, legând localitățile Săliște din județul Sibiu de localitatea Novaci din județul Gorj. A doua ca importanță este staţiune balneoclimaterică Săcelu, situată pe malurile râului Blahniţa, renumită pentru apele sale minerale recomandate în tratarea unor afecţiuni reumatismale, ale aparatului locomotor şi sistemului nervos periferic. Judeţul Gorj constituie şi un cadru extrem de favorabil pentru practicarea agroturismului.
l. Monumente ale naturii şi rezervaţii naturale Cele mai importante monumente ale naturii şi rezervaţii naturale din judeţul Gorj sunt: Defileul Jiului, Peştera Polovragi, Peştera Muierii, Cheile Olteţului, Cheile Gilortului, Cheile Sohodolului, Ciocadia, Cascada Vaideei, Lacul Gâlcescu, Pădurea de castani de la Tismana, Pădurea de la Botorogi (lângă Tg-Jiu), cu Laleaua pestriţă, poienile de narcise de la Preajba (Ciocârlău) şi liliac de la Padeş.
m. Cultura Zonă culturală de mare profunzime, Gorjul a fost şi este un teritoriu spiritual distinct, dând culturii
naţionale personalităţi de prim rang în diferite domenii ale vieţii social-politice şi culturale: sculptorul Constantin Brâncuşi, Gheorghe Tătărăscu, Gheorghe Magheru, poetul Tudor Arghezi, savantul geolog Ion Popescu Voiteşti, cântăreaţa de muzică populară Maria Lătăreţu, pictorul Corneliu Bordei. Viaţa culturală este întregită de obiceiuri şi tradiţii, dintre care amintim: urcatul şi coborâtul oilor de la munte, bâlciul de la Polovragi de Sfântul Ilie, Hramul Sfintei Mănăstiri Tismana. Judeţul Gorj dispune şi de o importantă reţea de instituţii culturale, biblioteci, case de cultură, muzee, monumente de arhitectură şi artă. Dintre instituţiile de cultură de renume naţional şi internaţional ale judeţului Gorj, amintim: Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, înfiinţat din 1968 prin transformarea “Tarafului Gorjului”, acesta din urmă funcţionând începând cu anul 1948; Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu”, înfiinţat în 1993; Şcoala populară de artă Târgu-Jiu cu rol important în “susţinerea şi permanentizarea meşteşugurilor tradiţionale, fiind totodată aşezământ cultural şi instituţie de spectacol” 1. 1 Gorun A. (coord. ştiinţific), 2009. Diagnosticul privind starea de dezvoltare a judeţului Gorj, Târgu-Jiu: Editura Academica Brâncuşi, pp. 66-68;
4
CAP. I. FORŢA DE MUNCĂ DE CARE DISPUNE JUDEŢUL GORJ
INDICATORI SPECIFICI LA DATA DE 31.08.20122
I.1. Populația județului Gorj3
Nr. crt.
S p e c i f i c a ţ i e Persoane
1. Populația totală 3800612. Resurse de muncă 2533003. Populația activă civilă 1473004. Populația ocupată civilă 1370185. Număr salariați 734006. Șomeri 10282
7. Rata Șomajului (%) 6.98
II.2. Evoluția şomajului
II.2.1. Evoluția șomajului şi a ratei șomajului în județul Gorj, în perioada 1991- 2011:
Anul
31 Dec. 1991
31 Dec 1992
31 Dec 1993
31 Dec 1994
31 Dec 1995
31 Dec 1996
31 Dec 1997
31 Dec 1998
31 Dec 1999
31 Dec. 2000
31 Dec 2001
31 Dec. 2002
31 Dec 2003
31 Dec. 2004
31 Dec. 2005
Nr. şomeri
2253 5767 8673 6497 8031 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252
Femei 2099 4060 7080 4591 5816 2974 9142 11888 12434 11474 8707 8591 6415 5251 6139
Rata şoma-jului
1,2 2,7 4,1 3,1 3,8 2,3 9,8 13,2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3
Locuri vacante
197 130 152 134 102 151 147 87 108 364 137 222 392 119 137
Anul
31 Dec. 2006
31 Dec. 2007
31 Dec. 2008
31 Decembrie
2009
31 Decembrie
2010
31 Decembrie
2011
31 Iulie 2012
Nr. şomeri 13234 8205 10994 16464 14821 11306 10282
Femei 5543 4078 5410 7324 6629 5176 4796
Rata şomajului
8.7 5.5 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98
Locuri vacante
214 220 241 151 145 72 124
2 Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj;
3 Institutul Naţional de Statistică, Balanța Forței de Muncă, 1 ianuarie 2011;
5
II.2.2 Evoluția șomerilor şi a ratei șomajului în județul Gorj a fost, în ultimul an, următoarea:
2011/ 2012
AUG SEPT OCT. NOV. DEC. IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG.
Nr. şomeri
10545 10993 10976 11067 11306 11412 11457 10709 10231 9138 8814 9688 10282
Femei 4883 5152 5113 5139 5176 5033 4993 4694 4528 4065 3957 4449 4796 Rata şomajului
7.16 7.46 7.45 7.51 7.68 7.75 7.78 7.27 6.95 6.2 5.98 6.58 6.98
Locuri vacante
283 228 182 199 72 172 142 187 147 169 103 200 124
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
aug
sept oct
nov
dec.
ian.
feb
mar
tie
apr.
mai
iunie
iulie
aug
nr. someri
II.3. Structura şomerilor din judeţul Gorj
S p e c i f i c a t i e
31.12. 1996
31.12 1997
31.12 1998
31.12 1999
31.12 2000
31.12. 2001
31.12. 2002
31.12.2003
31.12.2004
31.12. 2005
31.12.2006
31.12.2007
Total șomeri 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252 13234 8205
Șomeri în plată ajutor de șomaj (75%)
548 14001 7970 5058 3398 4116 4294 4839 4203 5090 4428 3216
Șomeri în plată ajutor de int. pr. (50%)
957 1772 1688 1645 1770 1563 1413 1801 1401 1729 1201 698
Șomeri în plată alocație de sprijin
1633 1744 13646 10121 8189 5145 2261 0 0 0 0 0
Șomeri neindemnizaţi
1570 1197 1494 7782 8799 7141 9565 7910 6815 7433 7605 4291
Șomeri în evidenţă şi plată – total
3138 17517 23304 16824 14060 10826 7968 6640 5604 6819 5629 3914
Beneficiari de indemnizații cf. Ord.98/99
0 0 0 701 703 2 0 0 0 0 0 0
Rata şomajului (%)
2,3 9,8 13.2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3 8.7 5.5
6
S p e c i f i c a t i e
30.12 2008
31.12 2009
31.12.2010 31.12. 2011
31.08.2012
Total șomeri 10994 16464 14821 11306 10282
Șomeri în plată ajutor de șomaj (75%) 4269 8903 7245 4159 3319 Șomeri în plată ajutor de int.pr. (50%) 1063 1523 1766 1495 58 Șomeri în plată alocație de spr. 0 0 0 0 0 Șomeri în evidenţă şi plată – total 5332 10426 9011 5654 3377 Șomeri neindemnizaţi 5662 6038 5810 5652 6905 Beneficiari de indemnizații cf. Ord.98/99
0 0 0 0 0
Rata şomajului (%) 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98
II.4. Repartiţia şomerilor după vârste
TOTAL SUB 25 ANI
25-29 ANI 30-39 ANI 40-49 ANI 50-55 ANI PESTE 55
TOTAL ŞOMERI
10282 2297 862 2244 2644 1067 1168
% 100 22 8 22 26 10 12 D.C. FEMEI 4796 1094 456 1122 1238 475 411
D.C. PLATA
3377 142 352 891 1214 410 368
D.C. NEINDEMN
6905 2155 510 1353 1430 657 800
II.5. Repartiţia şomerilor după studii
Studii Superioare
Din care Femei
Studii medii Din care Femei
Muncitori
Din care Femei
Indemniz. 50%
35 23 18 9 5 0
Indemniz.75% 435 281 1337 784 1547 587
Neindemnizaţi 576 368 2291 1094 4038 1650
TOTAL 1046 672 3646 1887 5590 2237
7
CAP. II. SITUAŢIA REŢELEI DE INFRASTRUCTURĂ
II.1. Situaţia drumurilor naţionale, administrate de Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu
Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu are în întreţinere, pe raza judeţului Gorj, o reţea de drumuri naţionale clasificate după cum urmează :
a) drumuri principale:
- DN 66 Filiaşi – Tg-Jiu – Polatiştea (limita jud. Hunedoara), între km 0+260 - 72+250, 78+740...121+000, drum încadrat în categoria drumurilor europene;
- DN 67 Motru – Tg-Jiu – Milostea (limita jud. Vâlcea), între km 39+150 - 81+600, 85+795…135+500;
b) drumuri secundare:
- DN 6B Cruşeţ (limită judeţ Gorj) – Hurezani, km 33+210…60+260;
- DN 67B Scoarţa – Tg-Cărbuneşti – Măru (limită jud. Vâlcea), între km 0+000 - 47+400; - DN 67C Bengeşti – Rânca, între km 0+000 - 39+800, judeţ Vâlcea; - DN 67D Tg Jiu – Tismana – Apa Neagră , între km 0+000-39+050.
Pe raza secţiei sunt 108 poduri, cu o lungime totală de 4045 m.
Aceste drumuri sunt cuprinse în diverse programe de modernizare, după cum urmează:
1. DN 66 KM 0+000-48+900, Filiași – Rovinari: sector de drum reabilitat.
2. DN 66 km 48+900-93+500, Rovinari Tg Jiu – Bumbești-Jiu: se află în procedură de atribuire Contractul 5R2, Reabilitare DN 66, 48+900-71+614, 79+718…93+500 Rovinari – Bumbești-Jiu.
3. DN 66, km 93+500 – 121+000, Bumbești-Jiu – Polatistea (limita jud. Gorj): a fost emis Ordinul de începere pentru Contractul 5R3, Bumbești-Jiu – Petroșani.
4. DN 67B, km 0+000-47+400, Scoarța – Tg-Cărbunești – Măru: Urmează să înceapă lucrările de modernizare a acestui drum, lucrările fiind contractate.
5. DN 67C Bengeşti-Ciocadia – Novaci – Rânca, km 0+000-39+800: acest drum este în curs de modernizare, în prezent se lucrează la realizarea elementelor de siguranța circulației pe tot sectorul.
6. DN 67D, km 0+000-39+050, Tg-Jiu – Apa Neagră, drum aflat în faza de proiectare a lucrărilor de modernizare.
II.2. Situaţia drumurilor judeţene şi comunale
În județul Gorj sunt un număr de 34 drumuri județene cu o lungime totală de 836,618 km. Dintre acestea, cea mai mare pondere o reprezintă drumurile cu îmbrăcăminte asfaltică (45,6%) urmate de cele tip beton (21,35%) și cele împietruite (16,51%).
8
Total DJ (km)
din care:
Asfaltat tip beton
Beton, ciment
Pavaj Îmbrăcăminte
asfaltică Împietruit De pământ
836,618 178,652 km 124,392 km 0,630 km 381,477 km 138,124 km 13,343 km
În Anexa nr.1 sunt prezentate în detaliu caracteristicile și indicativele drumurilor județene.
Lungimea totală a drumurilor comunale este de 991,575 km din care, cea mai mare pondere o reprezintă drumurile împietruite (61,39%), urmate de drumurile de pământ (15,62%) și cele cu îmbrăcăminte asfaltică (13,53%).
Total DC
(km)
din care:
Asfaltat tip beton
Beton, ciment
Pavaj Îmbrăcăminte
asfaltică Împietruit De pământ
991,575 25,472 km 68,064 km 0,250 km 134,128 km 608,729 km 154,932 km
9
II.3. Serviciul comunitar de alimentare cu apă la nivelul judeţului Gorj
La nivelul județului Gorj există un număr de 48 unități administrativ teritoriale (68,5 % din numărul total de UAT-uri) în care există și funcționează servicii comunitare de alimentare cu apă. Lungimea totală a rețelelor de distribuție este de 1446,43 km iar a rețelele de transport (aducțiune) este de 344,26 km. Capacitate de înmagazinare a apei potabile este de 78.85 mc în 151 de rezervoare de diferite tipodimensiuni.
ÎNMAGAZINARE REŢELE
DISTRIBUŢIE (existente)
REŢELE DISTRIBUŢIE REŢELE
TRANSPORT (aducţiune) existente
Capacitate (mc) Nr. rezervoare KM
Reabilitate în
2012
Nou înfiinţate în 2012 KM
73.085,00 151 1.446,43 14 10 344,26
Notă: Mai sunt în execuție sisteme de alimentare cu apă, in cadrul unor proiecte integrate, finanțate prin fonduri nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situație întrucât se află în diferite stadii de execuție sau nu au fost recepționate.
În Anexa nr.2 sunt prezentate în detaliu, pe localități, principalele caracteristici ale alimentărilor cu apă.
II.4. Serviciul comunitar de canalizare și epurare ape uzate la nivelul judeţului Gorj
La nivelul județului Gorj există un număr de 19 unități administrativ teritoriale (27,1 % din numărul total de UAT-uri) în care există și funcționează rețele de canalizare și epurare ape uzate. totală a rețelelor de canalizare este de 304,85 km, din care canalizare menajeră 244,6 km (80,23%) iar canalizare pluvială 60,25 km (19,77%).
TOTAL REȚEA DE CANALIZARE, din
care:
TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE LUNGIME REŢELE CANALIZARE
Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar
KM KM KM
304,85 244,60 60,25 161 79,01
Notă: Mai sunt în execuție sisteme de canalizare, in cadrul unor proiecte integrate, finanțate prin fonduri nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situație întrucât se află în diferite stadii de execuție sau nu au fost recepționate.
În Anexa nr. 3 sunt prezentate în detaliu, pe localități, principalele caracteristici ale sistemelor de canalizare și epurare ape uzate.
CAP. III. PREZENTARE A PARCURILOR INDUSTRIALE ŞI/SAU ZONE LIBERE CU ACCES LA UTILITĂŢI
În anul 2003, s-a creat cadrul legislativ pentru formarea de parcuri industriale si astfel şi în judeţul Gorj o suprafaţă formată din 186.200 m.p. teren si 38.000 m.p., clădiri au fost trecute din patrimoniul C.N. Romarm si administrată de U.M. Sadu II, in patrimoniul Consiliului Judeţean Gorj care le-a trecut în domeniul privat al judeţului Gorj, creând o societate comercială de administrare a lui, numită S.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbeşti-Jiu.
10
Parcul Industrial Gorj Bumbeşti-Jiu este amplasat pe teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu, în zona de sud-est a oraşului.
Căi de acces :
- Din drumul naţional DN 66 ( E 79) care leagă municipiul Tg-Jiu de municipiul Petroşani , prin drumul comunal modernizat DC 3;
- În partea de nord Parcul Industrial dispune de o linie de cale ferată ce se conectează la calea ferată naţională în gara Bumbeşti-Jiu;
- La 120 km se află Aeroportul Craiova, - Accesul fluvial se poate face prin portul Turnu Severin situat la 100 km de Parcul Industrial pe
drumul naţional DN 67.
Caracteristici generale si utilităţi : - Suprafaţa totală a Parcului Industrial este de 186200 mp. pe care se află amplasate suprafeţe construite de 38000 mp. ,iar în prezent sunt ocupate aproximativ 20000 mp. - Spaţiile pe care le oferim spre închiriere sunt destinate activităţilor de producţie ,depozitare , birouri, vestiare, magazii, iar ele se află într-un stadiu de amenajare mediu, fiind în concordanţă cu chiria percepută de 0,6 euro/mp/lună.
Durata de închiriere este de 15 ani cu posibilitatea de prelungire, iar valoarea chiriei va fi reactualizată din 2 in 2 ani in funcţie de creşterea nivelului salariului minim pe economie din România raportat în euro. În cazul în care suprafaţa care se doreşte să fie închiriată nu se ridică la standardele solicitate de către cel care doreşte să închirieze, putem negocia ca acesta să investească în suprafaţa respectivă (lucrări de hidroizolaţie, etc) , iar noi îi vom reduce lunar chiria cu maxim 30% , până la amortizarea investiţiei.
11
- Parcul Industrial dispune de toate utilităţile necesare unei bune desfăşurări a activităţilor tehnologice în diferite domenii şi anume : energie electrică , 0,4 kv , putere 3.5 MW, cu reţele de joasă tensiune gaze naturale apă potabilă la un debit de 82,9 mc/h canalizare telefonie
- Spaţiile pe care le oferă spre închiriere prezintă următoarele utilităţi:
apa curentă – se găseşte la limita fiecărei suprafeţe de închiriere energie electrică – în incinta fiecărui spaţiu se găseşte un punct de transformare de unde
chiriaşul îşi poate cupla circuitele de forţă şi iluminat necesare telefonie
Utilităţile societăţii sunt acum asigurate prin S.C. U.M. SADU S.A. fiind încheiat un contract pe
perioadă nedeterminata în acest sens .
Activităţi acceptate în Parcul Industrial :
activităţi de prelucrări mecanice activităţi de producţie in diferite domenii activităţi pentru industria uşoară prelucrarea lemnului servicii industriale diverse activităţi de manipulare –depozitare activităţi de cercetare si producţie tehnologică avansată şi alte activităţi auxiliare.
Informații suplimentare se pot obține de la adresa: http://parculindustrial.wordpress.com/
12
CAP. IV. SITUAŢIA SECTORULUI INDUSTRIAL
IV.1. Principalii indicatori ai unităţilor locale active din industrie, la începutul anului 2011
Denumire
Număr de
unităţi active
Cifra de afaceri mii lei
Număr mediu
de persoane ocupate
Număr mediu de salariați
Investiții brute in bunuri
corporalemii lei
Investiții nete
mii lei
T O T A L - GORJ, din care: 6042 7551783 58864 57716 1571434 1291625 Industrie total 680 3799256 28783 28659 1321029 1177300 Industria extractivă 57 848910 12818 12814 311229 214165 51 - Extracția cărbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg) 1 0 2 2 0 0 52 - Extracția cărbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg) 17 776755 11298 11298 119436 93017 61 - Extracția petrolului brut 1 6869 1032 1032 185136 116523 72 - Extracția minereurilor metalifere neferoase 1 6 1 0 0 0 81 - Extracția pietrei, nisipului şi argilei 34 34791 234 231 5777 4220 91 - Activităţi de servicii anexe extracției petrolului brut şi gazelor naturale 2 30471 247 247 712 237 99 - Activităţi de servicii anexe pentru extracția mineralelor 1 18 4 4 168 168 Industria prelucrătoare 531 901529 9605 9514 85930 45749 101 - Producția, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne 13 66036 340 340 3390 3247 103 - Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 5 11215 32 31 246 238 105 - Fabricarea produselor lactate 2 14112 85 85 116 116 106 - Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produsele din amidon 6 19729 88 83 820 746 107 - Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase 88 66213 1143 1138 7488 6915 108 - Fabricarea altor produse alimentare 7 14587 162 161 1152 914 109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor 1 2705 33 33 0 0 110 - Fabricarea băuturilor 8 971 44 41 14 0 132 - Producția de țesături 2 441 29 29 25 25 139 - Fabricarea altor articole textile 8 1044 34 31 67 55 141 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blana 25 14234 725 722 445 197 143 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croșetare 2 10685 279 279 0 0 152 - Fabricarea încălțămintei 2 2449 31 31 5 5 161 - Tăierea şi rindeluirea lemnului 52 28228 246 233 1265 1129 162 - Fabricarea produselor din lemn, pluta, paie şi din alte materiale vegetale 24 9780 125 123 1119 1007 171 - Fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului 1 0 1 1 0 0 172 - Fabricarea articolelor din hârtie şi carton 3 3967 34 34 211 211 181 - Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi 19 5356 71 64 1005 285 192 - Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului 1 144 5 5 0 0 201 - Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme primare 1 0 11 11 0 0 203 - Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor 2 1509 10 9 15 2 204 - Fabricarea săpunurilor, detergenților şi a produselor de întreținere, cosmetice şi de parfumerie 2 382 2 2 64 6 205 - Fabricarea altor produse chimice 1 6 1 0 0 0 221 - Fabricarea articolelor din cauciuc 7 152893 1191 1190 9499 9463
13
222 - Fabricarea articolelor din material plastic 22 11113 122 120 785 197 231 - Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă 6 3124 44 42 387 379 232 - Fabricarea de produse refractare 1 20325 188 188 33718 0 233 - Fabricarea materialelor de construcții din argilă 6 27814 280 279 2962 2525 234 - Fabricarea altor articole din ceramică şi porțelan 1 86 1 1 0 0 235 - Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului 4 89083 126 126 1710 1688 236 - Fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos 26 8954 88 85 801 577 237 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei 9 323 11 6 4 4 244 - Producția metalelor prețioase şi a altor metale neferoase 1 138 11 11 0 0 245 - Turnarea metalelor 4 5954 52 52 555 536 251 - Fabricarea de construcții metalice 66 101590 1041 1037 3955 2646 252 - Producția de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producția de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală 1 252 13 13 0 0 256 - Tratarea şi acoperirea metalelor; operațiuni de mecanică generală pe bază de plată sau contract 11 7106 67 63 680 39 257 - Producția de unelte şi articole de fierărie 1 834 2 2 1 1 259 - Fabricarea altor produse prelucrate din metal 6 2275 14 11 79 79 261 - Fabricarea componentelor electronice 1 357 4 4 0 0 267 - Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice 2 139 4 4 31 31 271 - Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şi transformatoarelor electrice şi a aparatelor de control şi de distribuție a electricității 11 10508 57 54 255 241 279 - Fabricarea altor echipamente electrice 1 95 3 3 0 0 281 - Fabricarea de mașini şi utilaje de utilizare generală 1 19 1 1 0 0 282 - Fabricarea altor mașini şi utilaje de utilizare generală 7 3663 45 41 34 13 284 - Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metalului şi mașinilor-unelte 4 22032 183 183 1821 1807 289 - Fabricarea altor mașini şi utilaje cu destinație specifică 9 89374 1588 1583 7317 6657 293 - Producția de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule 1 230 1 1 0 0 302 - Fabricarea materialului rulant 1 48 1 0 2 2 310 - Fabricarea de mobilă 24 18271 564 561 2024 1964 321 - Fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii şi articolelor similare 4 422 23 23 34 34 325 - Producția de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi stomatologice 6 862 23 21 50 50 329 - Alte activităţi industriale 1 136 3 3 0 0 331 - Repararea articolelor fabricate din metal, repararea mașinilor şi echipamentelor 9 38916 226 224 1546 1487 332 - Instalarea mașinilor şi echipamentelor industriale 2 10800 97 96 231 231 Producţia şi furnizarea de energie electrică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 12 1868329 4758 4757 884553 880184 351 - Producția, transportul şi distribuția energiei electrice 9 1857025 4583 4583 884298 880109 352 - Producția gazelor; distribuția combustibililor gazoși prin conducte 2 3080 13 12 180 0 353 - Furnizarea de abur şi aer condiționat 1 8224 162 162 75 75 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare 80 180488 1602 1574 39317 37202 360 - Captarea, tratarea şi distribuția apei 8 22465 501 501 26066 26001 381 - Colectarea deșeurilor 15 17608 769 767 7046 6955 382 - Tratarea şi eliminarea deșeurilor 2 3489 25 25 1966 1780 383 - Recuperare a materialelor reciclabile 54 136926 306 280 4239 2466 390 - Activităţi şi servicii de decontaminare 1 0 1 1 0 0
14
IV. 2. Indicii producţiei industriale în anul 20114 serie brută
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011
faţă de 1.I-
31.XII.20101)
2010 2011
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1)
Total judeţ 100,9 102,5 106,5 117,0 121,4 116,0 116,9 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,4 1) Date provizorii
IV.3. Indicii producţiei industriale în perioada 1.I-31.VII.20125
serie brută %
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.VII.2012
faţă de 1.I-
31.VII.20112)
2011 2012
iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1) iul.2)
Total judeţ 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,8 111,4 103,2 93,9 98,1 95,4 97,8 101,3 1) Date rectificate 2) Date provizorii Notă:
“Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate”6.
4 Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială;
5 Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială;
6 Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului Gorj, p. 3;
15
IV.4. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) în anul 20117
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011faţă de
1.I-31.XII.20101)
2010 2011
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1)
Total judeţ 107,1 114,1 83,2 112,6 119,4 130,1 124,6 115,3 125,3 119,5 116,6 111,9 140,1 117,4 1) Date provizorii
IV.5. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) în perioada 1.I-31.VII.20128
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 11.I-31.VII.2012faţă de
1.I-31.VII.20111)2011 2012
iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.1)
Total judeţ 115,3 125,3 119,5 116,6 111,9 140,1 105,5 104,5 116,4 102,2 82,0 87,4 106,6 100,1 1) Date provizorii
Notă:
„Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali”9.
7 Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date; 8 Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date;
9 Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului Gorj, p. 3;
16
CAP. V. PROIECTE GUVERNAMENTALE EXECUTATE SAU CARE URMEAZĂ A SE REALIZA ÎN PERIOADA URMĂTOARE
La nivelul județului Gorj se află în derulare un număr de 92 proiecte de investiții, aflate în diferite faze de execuție, în valoare totală de 273.342.170,33 lei. Dintre acestea, cele mai numeroase, 39 de proiecte în valoare de 110.124.173,05 lei, se află în derulare în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural aprobat prin O.U.G. 7/2006 urmând, cu un număr de 31 proiecte în valoare de 83.007.000,19 lei, cele finanțate prin Programul de pietruire a drumurilor comunale, alimentare cu apa a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare si la rețelele telefonice.
Nr. Crt.
Denumire program finanțare Număr proiecte
Valoarea proiectelor
- lei -
1. Administrația fondului pentru mediu 5 18.662.353,21 2. Compania națională de investiții 2 15.562.557,19 3. Programul ELECTRIFICAREA 2007 – 2009 1 2.384.884,00 4. H.G. 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate
in sesiunea 21 septembrie 2009-12 octombrie 2009 si a finanțării acestora, in cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spatii verzi in localități
1 1.655.204,00
5. H.G. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare si la rețelele telefonice
31 83.007.000,19
6. Legea 114/1996 - legea locuinței 1 6.101.456,00 7. Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară 5 8.082.965,33 8. Proiecte cu finanțare de la MECTS 2 17.914.118,00 9. O.U.G 18/2009 - Creșterea performantei energetice a
blocurilor de locuințe 1 8.686.558,36
10. O.U.G 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural
39 110.124.173,05
11. Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană - AFM
4 1.140.901,00
12. OUG 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari
1 20.000,00
Total 92 273.342.170,33
17
În Anexa nr. 4 sunt prezentate în detaliu, pe localități, stadiul proiectelor aflate în derulare la nivelul județului Gorj.
18
CAP. VI. POTENŢIALUL DE EXPORT AL JUDEŢULUI GORJ
VI.1. Comerţul internaţional cu bunuri în anul 2011
mii euro
2010 1) 2011
dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-
31.XII3)
Total exporturi
FOB 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559
Total importuri
CIF 4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367
Sold FOB/CIF
-623 782 -600 2113 -957 -2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 3192
1) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date estimate Notă:
Comerţul internaţional cu bunuri10. Aceste statistici se stabilesc însumând datele din sistemele INTRASTAT (pentru comerţul intra-UE, între România şi alte state membre UE) şi EXTRASTAT (pentru comerţul extra-UE, între România şi statele din afara UE).
Pentru comerţul intra-UE se cuprind:
expedierile din România, care includ bunurile în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE, precum şi bunurile care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre;
introducerile în România, care includ bunurile în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României, precum şi bunurile care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României.
Pentru comerţul extra-UE se cuprind: schimburile de bunuri între România şi statele din afara UE, care au ca obiect: “importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern”11.
10 Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului Gorj, pp. 3 sq.;
11 Ibidem, p. 3;
19
Se cuprind şi următoarele: “importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor)”12.
Nu se cuprind: bunurile aflate în tranzit pe teritoriul României, cele temporar admise sau scoase în/din România (sunt exceptate bunurile pentru prelucrare), “bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente”13.
Valoarea bunurilor exportate şi importate se calculează pe baza preţurilor efective FOB (pentru exporturi), respectiv a preţurilor efective CIF (pentru importuri)14.
VI.2. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul combinat (NC) în anul 2011 mii euro
Cod NC
Secţiuni, capitole din NC 2010 1) 2011
dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)
TOTAL GORJ 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559
I Animale şi produse animale
211 896 268 464 382 725 701 515 805 503 616 770 244 6889
II Produse vegetale 337 27 81 186 113 58 141 399 1084 747 670 306 272 4084
IV Produse alimentare, băuturi, tutun
142 32 8 - 66 - - - 173 39 119 - 49 487
V Produse minerale 3 - - - - - 6 8 4 3 11 1 6 41
VI Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
5 - - 21 11 - - - 12 - - 19 5 69
VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
1272 1197 1444 2074 1513 1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 20886
VIII Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea
- - - - - - - - - - 2 - - 2
IX Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele
41 42 41 99 40 109 395 202 129 144 141 74 36 1451
XI Materii textile şi articole din acestea
204 469 386 292 146 101 419 432 292 621 287 57 238 3741
XIII
Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare
- - - 53 - - - - - - - 20 14 87
12 Ibidem, loc. cit.; 13 Ibidem, p. 4; 14 Ibidem, loc. cit.;
20
XV Metale comune şi articole din acestea
78 80 172 116 113 163 156 37 94 83 41 72 131 1259
XVI
Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini
993 544 517 425 473 473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 9702
XVII Mijloace de transport - 5 - 7 - 1 2 14 8 19 13 9 2 80
XVIII
Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie
- - - - - - - - 2 - - 1 - 3
XX Mărfuri şi produse diverse
184 122 134 196 249 183 125 129 192 166 215 193 147 2050
XXII Alte produse nenominalizate în altă parte
- - - 4088 15 201 205 2132 717 - - 249 119 7727
1) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date provizorii
Notă:
Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive. Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrie şi perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).
VI.3. Importurile CIF de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul combinat (NC) în anul 2011
mii euro
Cod NC
Secţiuni, capitole din NC 20101) 2011
dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)
TOTAL GORJ 4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367
I Animale şi produse animale
238 98 107 150 123 214 105 118 153 204 207 176 155 1809
II Produse vegetale 262 173 221 385 591 944 460 56 138 265 255 447 446 4380
III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale
- - - 10 - - - - - - - - - 11
IV Produse alimentare, băuturi, tutun
249 301 58 32 71 70 73 48 38 27 344 465 175 1702
21
V Produse minerale 6 5 58 - 19 11 13 4 21 13 31 19 20 212
VI Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
347 229 293 342 387 394 454 455 528 553 550 383 396 4964
VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
1152 686 1079 1412 1282 1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 11950
VIII Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea
18 - 3 2 28 57 72 134 6 3 6 6 13 331
IX Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele
49 19 67 96 55 90 51 46 36 23 49 20 26 579
X
Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea
25 14 5 7 7 40 6 32 18 17 14 13 7 181
XI Materii textile si articole din acestea
282 188 83 591 450 388 472 273 276 222 150 144 198 3436
XII Încălțăminte, pălării, umbrele şi articole similare
86 4 11 56 21 31 2 - 39 137 32 8 10 351
XIII
Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare
80 28 39 52 86 92 63 100 102 144 76 58 58 899
XV Metale comune şi articole din acestea
176 240 610 308 276 589 398 310 558 663 854 667 818 6292
XVI
Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini
615 472 522 2024 436 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 11021
XVII Mijloace de transport 227 35 327 281 100 844 303 345 396 520 549 476 841 5017
XVIII
Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsura, de control sau precizie
64 65 36 38 18 102 44 29 28 67 80 80 94 680
XX Mărfuri şi produse diverse
136 57 117 122 127 154 101 112 73 81 110 159 86 1298
XXII Alte produse nenominalizate în altă parte
80 19 17 1 - 1 - 61 13 - 119 3 19 253
1) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date provizorii
Notă: Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive. Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrie şi perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).
22
VI.4. Comerţul internaţional cu bunuri în perioada 1.I-31.V. 2012
mii euro
2011 1) 2012
mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai1) 1.I-31.V1)
Total exporturi
FOB 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237
Total importuri
CIF 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935
Sold FOB/CIF
-2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 -411 1226 300 786 -1598 302
1) Date provizorii 2) Date revizuite
23
VI.5. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada 1.I-31.V. 2012
mii euro
Cod NC
Secţiuni, capitole din NC
2011p) 2012
mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr.r) maip) 1.I -
31.Vp)
TOTAL GORJ 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237
I Animale şi produse animale
725 701 515 805 503 616 770 244 329 405 724 282 261 2001
II Produse vegetale 58 141 399 1084 747 670 306 272 53 118 41 145 123 480
IV Produse alimentare, băuturi, tutun
- - - 173 39 119 - 49 18 17 - 69 - 104
V Produse minerale - 6 8 4 3 11 1 6 1 1 - - 3 5
VI
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
- - - 12 - - 19 5 - - 1 1 - 2
VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 1086 1942 2300 702 1995 8025
VIII Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea
- - - - - 2 - - - - - - - -
IX Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele
109 395 202 129 144 141 74 36 63 119 112 155 115 564
XI Materii textile şi articole din acestea
101 419 432 292 621 287 57 238 267 94 150 58 1 569
XIII
Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare
- - - - - - 20 14 5 - - 1 - 6
XV Metale comune şi articole din acestea
163 156 37 94 83 41 72 131 59 106 121 152 103 541
XVI
Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini
473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 928 1317 1456 788 709 5197
XVII Mijloace de transport 1 2 14 8 19 13 9 2 3 - - - - 3
XVIII
Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie
- - - 2 - - 1 - 6 - - 1 - 8
XX Mărfuri şi produse diverse
183 125 129 192 166 215 193 147 141 231 265 217 219 1074
XXII Alte produse nenominalizate în altă parte
201 205 2132 717 - - 249 119 75 - - 1584 - 1659
p) Date provizorii r) Date revizuite
24
Notă: Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii. Datele pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna mai şi perioada 1.I-31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).
VI.6. Importurile CIF de mărfuri pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada 1.I-31.V 2012 mii euro
Cod NC
Secţiuni, capitole din NC
2011p) 2012
mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr.r) maip) 1.I - 31.Vp)
TOTAL GORJ 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935
I Animale şi produse animale
214 105 118 153 204 207 176 155 122 114 107 117 135 595
II Produse vegetale 944 460 56 138 265 255 447 446 622 266 177 287 395 1747
III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale
- - - - - - - - - - - - 20 21
IV Produse alimentare, băuturi, tutun
70 73 48 38 27 344 465 175 60 26 14 17 19 135
V Produse minerale 11 13 4 21 13 31 19 20 26 11 27 21 6 91
VI
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
394 454 455 528 553 550 383 396 468 382 304 404 517 2075
VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 409 390 767 484 572 2623
VIII
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea
57 72 134 6 3 6 6 13 2 28 13 33 51 127
IX Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele
90 51 46 36 23 49 20 26 23 12 24 23 30 112
X
Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea
40 6 32 18 17 14 13 7 2 3 8 58 17 89
XI Materii textile si articole din acestea
388 472 273 276 222 150 144 198 170 388 130 501 384 1573
XII Încălțăminte, pălării, umbrele şi articole similare
31 2 - 39 137 32 8 10 4 28 73 49 53 207
XIII
Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare
92 63 100 102 144 76 58 58 124 43 242 66 406 881
XV Metale comune şi articole din acestea
589 398 310 558 663 854 667 818 436 297 284 274 954 2245
XVI Maşini, aparate şi 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 508 610 892 620 899 3529
25
echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini
XVII
Mijloace de transport
844 303 345 396 520 549 476 841 357 403 293 156 481 1689
XVIII
Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsura, de control sau precizie
102 44 29 28 67 80 80 94 70 44 17 28 67 225
XX Mărfuri şi produse diverse
154 101 112 73 81 110 159 86 43 46 70 58 125 342
XXII
Alte produse nenominalizate în altă parte
1 - 61 13 - 119 3 19 - 30 1429 169 - 1629
p) Date provizorii r) Date revizuite
Notă:
Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii. Datele pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna mai şi perioada 1.I-31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).
Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj, principalele mărfuri exportate în ţări din afara Uniunii Europene (precum: Turcia, Irak, Serbia) sunt: pui congelaţi, lignit şi paleţi de fag, iar exportatorii către aceste ţări înregistraţi la nivelul Direcţiei15 sunt:
- SC ENOVA LOGISTIC&SERVICE SRL;
- SC ARTEGO SA;
- SC LORFA SRL;
- SC EXPOLIG SRL;
15 Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj, activitatea de import – export derulată în
prezent prin Vama Târgu‐Jiu reprezintă 5 – 7% din activitatea desfăşurată înainte de 01.01.2007, data aderării
României la Uniunea Europeană; potrivit aceleiaşi Direcţii, începând cu data de 01.07.2007, ca urmare a aderării
României la UE, comerţul cu statele membre UE nu mai reprezintă o operaţiune de export, ci o livrare
intracomunitară, ceea ce a condus la scăderea numărului operaţiunilor de export;
26
- SC ILIADA SRL;
- SC KAUFOF SRL;
- SC ROBFOREST SRL;
- SC BORIS FUNGHI SRL;
- SC IONEL MET SRL;
- SC DAGMITRANS SRL;
- SC RFV EXIM SRL;
- SC NYMETAL SRL;
- SC MAXI TRANS SRL;
- SC FOREST CARPATRANS SRL;
- SC AVI INSTANT SRL.
Prezentăm, în cele ce urmează, principalii agenţi economici din judeţul Gorj cu tradiţie în activităţi specifice de export, precizând, de asemenea, că numărul exportatorilor din Gorj este mult mai mare.
I. SC Complexul Energetic Oltenia SA, administrată în sistem dualist, prin Directorat şi Consiliu de Supraveghere, s-a înfiinţat prin fuziunea următoarelor societăţi comerciale: Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu SA, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari şi Complexul Energetic Craiova, având ca obiect de activitate producerea energiei electrice şi termice pe bază de lignit, extracţia şi prepararea lignitului.
SC CEO SA are ca şi capacităţi de producţie:
12 blocuri energetice cu o putere instalată de 3570 MW, din care:
o SE Rovinari – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;
o SE Turceni – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;
o SE Craiova – 2 blocuri energetice de 315 MW pe lignit în condensaţie la Uzina Işalniţa;
o 2 blocuri energetice de 150 MW/160 Gcal pe lignit în cogenerare la Uzina Craiova II.
27
un număr de 79 de utilaje miniere de mare capacitate, distribuite în 15 cariere, care pot asigura o capacitate de producţie de peste 30 milioane tone lignit pe an.
SC CEO SA are o cifră de afaceri estimată de 900 milioane euro şi un capital social estimat de 280 milioane euro, principalii acţionari fiind Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (77%) şi Fondul Proprietatea (21,5%).
28
Potrivit bilanţului aferent anului 2011, cele patru societăţi au înregistrat un profit net şi o cifră de afaceri după cum urmează:
SNLO CE Turceni CE Craiova CE Rovinari Profit net 32 mil. lei 55,5 mil. lei 795 mii lei 33,3 mil. lei
Cifră de afaceri 1083 mil. lei 1529 mil. lei 1228 mii lei 1018 mil. lei
II. S.C CONFECŢIA S.A. Târgu-Jiu are un potenţial de export de 1 milion euro, cantităţile de confecţii textile, ţările şi principalii parteneri fiind:
- Italia: 80000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firmele CINELLISTUDIO, RIGOMAR, TI&MI, BACKER&TELVE şi CERBUL;
- Anglia: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma PERRIE;
- Franţa: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma MONCLER.
III. SC MIRFO TRADING SA, producător, exportator, importator şi prestator de servicii, cu capital exclusiv privat şi o cifră de afaceri de 5 milioane euro, are ca obiect principal de activitate producerea şi comercializarea de maşini-unelte pentru debitare, presare şi forjare (producerea de mașini-unelte de fabricație MIRFO, execuția mașinilor-unelte după documentația clienților, producerea de confecții metalice sudate şi prelucrate, piese prelucrate mecanic ş.a.).
Alte activităţi ale MIRFO TRADING:
Reparații de mașini-unelte de altă fabricație de tipul: o prese mecanice; o prese hidraulice; o foarfeci ghilotină; o mașini-unelte de prelucrare prin așchiere.
Structuri mecanice variate pentru domeniile: o metalurgie; o aeronautică; o naval; o auto; o petrol şi gaze; o industria chimică; o agricultură; o construcții; o extracția cărbunelui; o producerea energiei electrice;
29
o bunuri de larg consum. Cu tradiție în fabricarea acestora, societatea oferă:
activităţi de proiectare, tehnologii moderne, soluții tehnice;
procese moderne de sudare, şablare, protecție anticorozivă;
tehnologii optime de prelucrare mecanică prin așchiere şi deformare plastică;
vopsire clasică, ambalare, expediție;
control tehnic de calitate;
activităţi de montaj şi service;
certificare CE de tip. SC MIRFO TRADING SA are experienţă în domeniul exportului în: Europa (Austria,
Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Anglia, Italia, Spania, San Marino, Turcia), Orientul Mijlociu (Egipt, Tunisia, Qatar), America de Nord (SUA). MIRFO TRADING şi-a propus, ca pieţe ţintă pentru export, extinderea în Europa de Est, Africa, Asia, precum şi pătrunderea în America de Nord pe alte pieţe în afara Statelor Unite. Deţine certificatele SR EN ISO 9001: 2008; SR EN ISO 14001: 2005; SR OHSAS 18001.
IV. SC ARTEGO SA Târgu-Jiu, înfiinţată în anul 1973 şi specializată în domeniul fabricării articolelor tehnice din cauciuc, este cel mai mare producător de benzi transport din România şi unul dintre cei mai mari producători de benzi transport din lume. Activitatea de bază a SC ARTEGO SA este producţia de benzi transport în următoarea gamă de fabricaţie:
- benzi transport cu inserţie textilă de uz general, toate dimensiunile;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, mediu exploziv;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, rezistente la foc;
- benzi transport cu inserţie textilă rezistente la temperatură pentru industria cimentului şi siderurgie;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru industria alimentară;
- benzi transport cu inserţie textilă rezistente la uleiuri minerale;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru agricultură;
- benzi transport cu inserţie textilă model aramida (fagure de albină);
- benzi transport cu inserţie metalică de uz general, toate dimensiunile;
- benzi transport cu inserţie metalică rezistente la foc, pentru industria de extracţie a cărbunelui, industria de extracţie a minereurilor feroase şi neferoase.
30
Producţia de plăci din cauciuc, covoare din cauciuc şi plasticuri pentru îmbinarea benzilor este o altă activitate de bază a firmei, produse care se realizează într-o sortimentaţie diversificată : de uz general, rezistente la abraziune, rezistente la produse petroliere şi uleiuri minerale, antistatice şi rezistente la flacără, electroizolante, plasticuri şi soluţii pentru îmbinarea benzilor de transport de toate tipurile. De asemenea, la ARTEGO se produc garnituri presate, coturi, manşoane, chedere.
Produsele ARTEGO sunt destinate atât pieţei interne, cât şi exportului, a cărui valoare în anul 2011 a depăşit 20 milioane euro. Exportul reprezintă 60% din producţia de articole tehnice din cauciuc, produse care se exportă în: Italia, Anglia, Spania, Germania, Olanda, Franţa, Finlanda, Irlanda, Emiratele Arabe Unite, America de Sud, Serbia.
Firma ARTEGO îşi propune să promoveze pe piaţa naţională şi internaţională produse adaptate tuturor cerinţelor, prin introducerea constantă a inovării şi noi aplicaţii ale produselor.
SC ARTEGO SA a fost răsplătită cu trei premii internaţionale pentru tehnologie şi calitate, la Geneva, Paris şi Madrid, propulsând produsele ARTEGO pe pieţele internaţionale.
V. Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Filiala Gorj, potenţialul de export pentru produsele care fac obiectul activităţii membrilor filialei Gorj ACA (cantităţile estimate pentru un an apicol normal) este:
- miere de albine: 100 tone;
- ceară naturală: 100 – 200 kg;
- propolis: 100 – 150 kg;
- roiuri pe faguri: 1000 bucăţi.
VI. Potrivit Asociaţiei Apicultorilor Ecologişti din România, judeţul Gorj poate exporta următoarele produse:
- miere convenţională: 300-400 tone;
- miere ecologică: 100-200 tone;
- fructe de pădure ecologice (afine, zmeură, mure, fructe de soc, măceşe, păducel etc.): 500-700 tone;
- prune ecologice: 300 tone;
- prune convenţionale: 500 tone;
- mere ecologice: 500 tone;
31
- gutui ecologice: 100 tone;
- căpşuni ecologice: 40 tone;
- căpşuni convenţionale: 300 tone;
- castane ecologice: 100 tone;
- nuci ecologice: 200 tone.
VII. Potrivit Direcţiei Silvice Gorj:
- fructele de pădure constituie o resursă naturală importantă, iar, din pădurile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Direcţia Silvică Gorj, se pot valorifica următoarele produse ce pot fi oferite în stare refrigerată sau congelată:
o 30-40 tone afine negre;
o 25-40 tone mure;
o 60-80 tone măceşe.
- o altă resursă ce poate fi oferită o reprezintă lemnul de foc paletizat, posibilităţile de livrare fiind de aproximativ 150-200 m3/lună, cantităţi ce pot fi dublate în condiţiile unui parteneriat stabil;
- o atracţie importantă o poate constitui vânatul mare, putându-se recolta anual din cele 5 fonduri cinegetice gestionate de Direcţia Silvică Gorj, în perioadele admise la vânătoare: 1-2 urşi, 2-3 lupi, 2-3 căpriori, 4-5 cerbi carpatini, 4-5 capre negre, peste 25-30 mistreţi. De asemenea, alţi gestionari de fonduri cinegetice din judeţ pot oferi cantităţi suplimentare din astfel de specii de vânat, dar şi vânat mic (iepuri, fazani, raţe sălbatice, sturzi etc.);
- pădurile şi arealul acestora din judeţul Gorj oferă un potenţial turistic important, iar cazarea celor pasionaţi de natură poate fi asigurată în cabanele turistice deţinute de Direcţia Silvică Gorj sau de alţi proprietari.
VIII. Potrivit S.C. SUCCES NIC COM SRL, profilul de export al judeţului Gorj este conturat pe următorii piloni:
- potenţialul ridicat pentru segmentul de cherestea (în special pentru ţările arabe);
- interesul crescut pentru exportul de cărbune, de ciuperci şi de miere.
32
CAP. VII. CALIFICAREA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL GORJ. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/POSTLICEAL PE PROFILE DE ACTIVITATE (CALIFICĂRI)
Rețeaua de învățământ tehnic de la nivelul județului Gorj, principalul furnizor de forță de muncă calificată, este formată din 24 de unități de învățământ cu un număr total de 13.324 elevi. Dintre aceste, 15 unități de învățământ tehnic se află în mediul urban (62,5%) cu un număr de 10.857 elevi (81,49%) iar în restul de 9 unități ce se găsesc în mediul rural (37,5%) unde studiază 2.467 elevi (18,51%).
Nr. Crt
Tip unități de învățământ Număr unități Nr. elevi
a) Urban 15 10.857
b) Rural 9 2.467
Total 24 13.324
Principalele domenii de calificare sunt:
economic;
turism,
alimentație;
comerț;
electric;
electronica si automatizări;
protecția mediului;
chimie industriala;
industrie alimentara;
industrie textila si pielărie;
transporturi;
În anexa nr. 5 sunt prezentate în detaliu unitățile de învățământ cu profil tehnic pe domenii de formare profesională .
33
mecanică. CAP. VIII. ALTE ELEMENTE DE INTERES PENTRU PROMOVAREA LA EXPORT A PRODUSELOR REALIZATE ÎN JUDEŢUL GORJ
VIII.1. Direcţii de acţiune pentru atragerea investiţiilor străine și promovarea la export a produselor
Autoritățile publice locale și județene îşi propun să întreprindă o serie de acţiuni pentru a îmbunătăţii volumul investiţiilor străine în judeţ prin crearea unui climat atractiv pentru investitorii străini respectiv promovarea la export a produselor realizate în județ.
Având în vedere atât forţa de muncă ieftină şi calificată, cât şi infrastructura existentă, o atenţie deosebită se va acorda atragerii de investiţii străine prin următoarele măsuri :
a) Stabilirea priorităţilor în domeniul investiţiilor străine și creșterea exporturilor. S-au identificat ca priorităţi următoarele :
investiţii în domeniile productive : producţia de piese, subansamble şi produse finite, piese auto, maşini unelte, etc. ;
investiţii în domeniul protecţiei mediului, în principal privind managementul integrat al deşeurilor, respectiv colectarea, sortarea, prelucrarea, depozitarea deşeurilor;
Realizarea de investiţiei în domeniul producţiei, distribuţiei şi comercializării energiei electrice.
investiţii în extragerea şi prelucrarea marmurei ;
investiţii în turism: hoteluri, parcuri de distracţii, instalaţii de transport pe cablu în zonele montane (teleschi, telecabină, telescaun), amenajarea de zone de agrement.
b) Sprijinirea partenerilor locali în elaborarea şi prezentarea de materiale de informare în domeniul afacerilor pentru potenţialii investitori străini. Această măsura urmăreşte sprijinirea partenerilor locali (administraţii publice, sindicate, asociaţii patronale, Camere de Comerţ şi Industrie) în elaborarea şi prezentarea de materiale promoţionale în scopul unei publicităţi concertate şi eficiente.
c) Facilitarea de contacte, întâlniri între producătorii străini şi autohtoni pentru promovarea produselor locale.
d) Promovarea avantajelor oferite investiţiilor străine în zonele şi parcurile industriale;
Realizarea de broşuri şi alte materiale informaţionale care să aducă în atenţia celor interesaţi toate facilităţile oferite de legislaţia românească. Articole în presa străină de specialitate, lobby făcut in cercurile române internaţionale.
34
e) Constituirea Consiliului Consultativ al Oamenilor de Afaceri, pe lângă Instituția Prefectului – Județul Gorj, care să furnizeze autorităților locale și naționale propuneri legislative pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și promovarea exportului cât și solicitarea de sprijin în probleme concrete precum acoperirea prin credite pentru export a cheltuielilor cu fabricarea si livrarea produselor, cu sprijinul EXIMBANK.
VIII.2. Obiective majore ce trebuie îndeplinite pentru atragerea de investiţii străine și promovarea produselor la export:
Dezvoltarea capacităţilor de accesare, gestionare şi control al fondurilor, în special al celor provenite de la instituţiile financiare internaţionale.
Sprijinirea autorităţilor locale pentru crearea unui sistem de taxe locale stimulativ şi îmbunătăţirea procedurilor legale pentru încurajarea investiţiilor.
Susţinerea unor activităţi de lobby pentru modificarea legislaţiei naţionale care să reglementeze o fiscalitate favorabilă şi flexibilă a afacerilor.
Programe de popularizare a politicilor judeţene, în domeniul dezvoltării durabile a judeţului Gorj.
Crearea unui cadru normativ judeţean, transparent, coerent şi stabil, de încurajare a investiţiilor.
Stimularea contribuţiilor locale prin deductibilitatea fiscală cu destinaţie specială, în dezvoltarea durabilă.
Sprijinirea prioritară a agenţilor economici care au ca obiect de activitate producţia de bunuri şi servicii și exportă produse în străinătate.
Stimularea parteneriatelor între unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Gorj în vederea utilizării în comun a unor resurse locale.
Crearea unei baze de date care să furnizeze informaţiile necesare pentru dinamizare procesului de cerere şi ofertă în domeniul utilizării spaţiilor de producţie excedentare, şi valorificarea acestora.
Promovarea avantajelor oferite investitorilor străini în zonele defavorizate din judeţ, prin editarea de broşuri şi alte materiale informaţionale care să popularizeze facilităţile în aceste zone.
Sprijinirea dezvoltării industriei mici tradiţionale care valorifică resursele locale de materii prime și au potențial ridicat la export
DN
66
A
DN
67D
DN 67D
DN
67
DN 6
7
D N 6 7
DN
67
DN 67
DN
67
C
DN
66
DN
66
DN
66
DN
66
DN
66
DN
67
B
D N 6 7B
DN 66A
DN
66
DN
66
DN
67
B
DJ
67
1
DJ 6
71B
DJ 6
7 2
DJ
67
2A
DJ
67
2
DJ 6
72
D J 6 7 4 C
DJ 6
6 3
D J 663
DJ 6
74A
DJ
67
4A
DJ 6
63
A
DJ
67
2B
DJ
67
2C
DJ
67
2C
DJ
67
2E
DJ 6
72
DD
J 6
64
DJ
664
A
DJ 665
DJ 6
65 A
DJ 665
DJ
66
1
DJ
66
5C
DJ 6
65
C
DJ
675B
DJ 6
75C
DJ
67
5C
DJ
67
5C
DJ
60
5C
DJ 6 75A
DJ
66
1
DJ
66
1
DJ
66
1
DJ
60
5
DJ
60
5
DJ
66
2
DJ
662
DJ 6
05B
DJ
60
5A
DJ 651A
DJ 607
DJ
67
4
DJ
67
4
D J 675
DJ
67
5
D J 6 7 3
DJ 673
DJ 67
3
DJ 674B
DJ 674 B
DJ 671C
DJ 67 1B
DJ 6
7 3A
DJ 665 D
DJ 6
75C
D J 6 7 3
DJ 6
63
A
D J 662
DJ 6
62
DJ
60
5B
DJ
60
5A
DJ
66
2
DJ 6
61
DJ 6
61
D J 67 5 B
DJ 672
DJ 6
73 A
DJ 671B
DJ
67
1B
DJ 67 1B
DJ 671 B
D J 6 7 1 C
DJ
67
4B
DJ 674 B
DJ 674
DJ
67
4
DJ 6
74
DJ 67
1
DJ 672
DJ
67
1B
DJ
67
4B
DJ
674
DJ 665
DJ 665DJ 665
DJ
67
2E
DJ 6 75A
DJ
664
Judetul Hunedoara
Judetul Vâlcea
Judetul Dolj
Judetul Mehedinti
Judetul Caras Severin
PADES
PESTISANI
RUNCU
ARCANI
GODINESTI
TELESTI
BALESTI
CALNIC
STANESTI
TURCINESTI
SCHELAMUSETESTI
CRASNA
BALANESTI SACELU
BENGESTI-CIOCADIA
PRIGORIA
ALIMPESTI
ROSIA DE AMARADIA
BUMBESTI-PITIC
BAIA DE FIERPOLOVRAGI
SCOARTA
ALBENI
BERLESTI
BUSTUCHINDANESTI
LOGRESTI
LICURICI
JUPINESTI
BARBATESTI
GLOGOVA
CIUPERCENI
DRAGUTESTI
BILTENI
FARCASESTIMATASARI
CATUNELE
SLIVILESTISAULESTI
SAMARINESTI
VAGIULESTI BOLBOSI
BORASCU
URDARI
PLOPSORU
IONESTI
BRANESTI
ANINOASA
TANTARENI CRUSET
STOINA
CAPRENI
TURBUREA
STEJARI
LELESTI
NEGOMIR
DRAGOTESTI
VLADIMIR
HUREZANI
DANCIULESTI
MOTRU
TÂRGU-JIU
TICLENI
TIRGU- CARBUNESTI
ROVINARI
BUMBESTI-JIUNOVACI
TISMANA
TURCENI
2417 to 4070 (45%)
1853 to 2417 (15%)
1483 to 1853 (10%)
1246 to 1483 (6%)
1124 to 1246 (3%)
933 to 1124 (5%)
702 to 933 (6%)
411 to 702 (8%)
Terenuri arabile
Legenda
TICLENI
TIRGU- CARBUNESTI
ROVINARI
BUMBESTI-JIUNOVACI
MOTRU
TÂRGU-JIU
PADES
TISMANA
PESTISANI
RUNCU
ARCANI
GODINESTI
TELESTI BALESTI
CALNIC
STANESTI
TURCINESTI
SCHELA
MUSETESTI
CRASNA
BALANESTI
SACELU
BENGESTI-CIOCADIA
PRIGORIA
ALIMPESTI
ROSIA DE AMARADIA
BUMBESTI-PITIC
BAIA DE FIER
POLOVRAGI
SCOARTA
ALBENI
BERLESTI
BUSTUCHINDANESTI
LOGRESTI
LICURICI
JUPINESTI
BARBATESTI
GLOGOVA
CIUPERCENI
DRAGUTESTI
BILTENI
FARCASESTIMATASARI
CATUNELE
SLIVILESTISAULESTI
SAMARINESTI
VAGIULESTIBOLBOSI
BORASCU
TURCENI
URDARI
PLOPSORU
IONESTI
BRANESTI
ANINOASA
TANTARENI CRUSET
STOINA
CAPRENI
TURBUREA
STEJARI
LELESTI
NEGOMIR
DRAGOTESTI
VLADIMIR
HUREZANI
DANCIULESTI
Judetul Hunedoara
Judetul Valcea
Judetul Dolj
Judetul Mehedinti
Judetul Caras Severin
DN
66
A
DN
67D
DN
6 7D
DN
67
DN 67
DN 67
DN
67
DN 67
DN
67C
DN
66
DN
66
DN
66
DN
66
DN
66
DN
67
B
DN 67B
DJ 6
71
DJ 6
71
B
DJ
672
DJ 6
72A
DJ 6
72
DJ 6
72
DJ 674C
DJ 663
DJ 663
DJ 674A
DJ 6
74
A
DJ 6
63
A
DJ 6
72
B
DJ 6
72C
DJ 6
72C
DJ 6
72
E
DJ 6
72
D
DJ 6
64
DJ
664
A
DJ 665
DJ 6
65A
DJ 665
DJ 6
61
DJ 6
65
CD
J 6
65
C
DJ
675B
DJ
675C
DJ
675C
DJ 6
75
C
DJ 6
05
C
DJ 675A
DJ
661
DJ 6
61
DJ 6
61
DJ 6
05
DJ 6
05
DJ 6
62
DJ 6
62
DJ 6
0 5B
DJ 6
05
A
DJ 651A
DJ 607
DJ 6
74
DJ 6
74
DJ 675
DJ
675
D J 6 7 3
DJ 67 3
DJ 673
DJ 674B
DJ 674B
DJ 671C
DJ 671B
DJ 6
73A
DJ 665D
DJ 6
75
C
DJ 673
DJ 6
63
A
DJ 662
DJ
662
DJ
605
B
DJ 6
05
A
DJ
662
DJ 6
61
DJ 6
61
D J 6 7 5 B
DJ 672
DJ 6 7
3A
DJ 67 1B
DJ 6
71B
DJ 671B
DJ 671B
DJ 671C
DJ 6
74B
DJ 674B
DJ 674
DJ 6
74
DJ 6
74
Orase
Municipii
Comune
Localităţi
DN
DJ
DC
Drumuri după încadrare
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 km
Harta Generală a Judeţului Gorj
0 1 2 3 4
36+757-43+350 Petrăchei-Dănciuleşti-Hălăngesti
43+350-43+730 Hălăngeşti
43+730-52+157 Hălăngeşti-Bibuleşti-Obîrşia
52+157-55+000 Obârşia
0+000-11+000 Brăteşti-Balosani-Băceşti-Stejari
11+000-15+500 Stejari
15+500-18+520 Stejari-Popeşti Stejari
18+520-19+650 Popesti Stejari
19+650-19+880 Popesti Stejari
19+880-20+380 Piscoiu-Obârşia
20+380-20+580 Piscoiu-Obârşia
20+580-24+100 Piscoiu-Obârşia
24+100-24+500 Piscoiu-Obârşia
13+300-14+250 Alunu-Nistoreşti
14+250-14+350 Nistoreşti
14+350-15+150 Nistoreşti-Alimpeşti
4 DJ 607 Lim. Jud. Mehedinţi – Gura Şuşiţei 2,000 km25+352-27+352 Gura Şuşiţei
2,000
19+650-21+800 Dănciuleşti
21+800-22+300 Dănciuleşti
6
DJ 661 (DN66)Ţânţăreni – Cocorova-Spahii-Şipotu-Turburea bibeşti-Săuleşti-Musculeşti-Petreşti-Bărbăteşti-Vierşani-Jupâneşti-Vidin-Tg-Cărbuneşti –Cojani-Săcelu –Blahniţa de Sus- Crasna(DJ665) 69,040 km
0+000-69+040 Ţânţăreni-Crasna
69,040
0+000-20+150 Capu Dealului-Andreeşti
20+150-28+150 Andreeşti-Vladimir
28+150-31+150 Vladimir
31+150-32+248 Vladimir-Totea
32+248-39+548 Totea-Totea de Hurezani
0+000-11+350 Dâmbova-Văcarea
11+350-13+550 Vacarea-Danesti
13+550-15+400 Danesti
15+400-17+800 Danesti-Ungureni
17+800-20+020 Ungureni-Budieni
20+020-21+520 Budieni-Copăcioasa
21+520-21+800 Copăcioasa-DN67
0+000-2+730 Tg-Jiu – Botorogi
2+730-12+600 Botorogi – Ţîrculeşti
0+000-0+300 Tg-Jiu-Turcineşti
0+300-4+300 Turcineşti
4+300-8+170 Turcinesti-Sambotin
8+170-14+300 Sambotin-Schela
14+300-15+500 Schela-Pas Vulcan
15+500-25+400 Schela-Pas Vulcan
25+400-35+000 Schela-Pas Vulcan
0+000-0+800 Tucineşti-Rugi
0+800-18+920 Rugi-Ursaţi18,92011
DJ 664 A (DJ664)Turcineşti – Rugi – Curpen –Alexeni - Stăneşti – Ursaţi(DJ672B) 18,920 km
12,600
10DJ 664 (DN66)Tg-Jiu – Turcineşti –Cartiu-Sâmbotin-Arsuri-Schela – Lim.Jud.Hunedoara 35,000 km
35,000
9DJ 663 A (DN66)Tg-Jiu – Botorogi – Văcarea-Dăneşti – Ţîrculeşti (DJ 674A) 12,600 km
39,548
8DJ 663 (DN 66) Dâmbova – Cârbeşti-Tâlveşti-Urecheşti – Văcarea-Dăneşti – Barza-Şasa-Ungureni-Budieni – DN 67(Copăcioasa) 21,800 km
21,800
7DJ 662 Capu Dealului(DN66) –Pârâu-Gilort-Groşerea-Aninoasa- Bibeşti –Andreeşti-Vladimir-Negreni-Totea de Hurezani- Hurezani(DN6B) 39,548 km
1,850
5DJ 651 A Lim.Jud.Vâlcea – Dănciuleşti(DJ 605A) 2,650 km
2,650
3 DJ 605C Lim.Jud.Vâlcea -Nistoreşti– Alimpeşti 1,850 km
18,243
24,5002DJ 605 B (DN 6B)Brăteşti – Balosani - Bacesti - Stejari – Popesti Stejari - Piscoiu - Obârşia (DJ 605A)24,500 km
1DJ 605 A Lim.Jud.Dolj – Petrachei- Dănciuleşti-Halangesti – Radinesti - Bibulesti - Obârşia – Lim.Jud.Vâlcea 18,243 km
dist
ante
in k
m. p
e lo
cali
tati
Localităţi sau repere între care este cuprins sectorul
Nr. crt.
Indicativ drum Enumerare localitati beneficiare
Lungime totala in km
Poziţia kilometrică ale sectoarelor de
drum de la km____la km____
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII DE DRUMURI JUDEŢENE - 2012Anexa nr. 1
Județul Gorj
0 1 2 3 4
dist
ante
in k
m. p
e lo
cali
tati
Localităţi sau repere între care este cuprins sectorul
Nr. crt.
Indicativ drum Enumerare localitati beneficiare
Lungime totala in km
Poziţia kilometrică ale sectoarelor de
drum de la km____la km____
12
DJ 665 DN66(Iezureni) -Curtişoara –Tetila-Lăzăreşti-Grui-Bârcaciu-Muşeteşti-Larga-Drăgoieşti- Crasna – Cărpiniş-Radoşi-Aninişul din Vale -Hirişeşti-Novaci – Berceşti-Cernădia-Baia de Fier-Polovragi – Racoviţa-Lim.Jud.Vâlcea 53,650 km
0+000-53+650 Curtişoara-Racoviţa
53,650
0+000-6+840 Drăgoieni-Bălăneşti
6+840-6+950 Voiteştii din Vale
6+950-11+787 Voiteştii din Vale-Grui
0+000-5+000 Drăgoieşti-Dumbrăveni
5+000-7+380 Dumbrăveni-Buzeşti
7+380-11+000 Buzeşti-Maghereşti
11+000-13+350 Magheresti-Haiesti
13+350-19+700 Haiesti-Bobu
19+700-22+330 Bobu-Colibasi
22+330-23+956 Blahnita de Jos-Pojogeni
23+956-24+706 Blahnita de Jos-Pojogeni
15DJ 665 D (DN67C)Pociovalişte – Siteşti-Bumbeşti-Piţic(DN67) 4,810 km
0+000-4+810 Pociovalişte – Bumbeşti Piţic4,810
0+000-6+300 Apa Neagră-Padeş
6+300-14+500 Padeş-Călugăreni
14+500-18+700 Călugăreni-Valea Mare
4+500-5+500 Jirov-Valea Motrului
5+500-6+810 Valea Motrului-Văgiuleşti
6+810-23+300 Văgiuleşti-Motru
23+300-25+300 Motru-Lupoaia
25+300-30+100 Lupoaia-Catunele
30+100-31+750 Catunele-Olteanu
31+750-41+000 Olteanu-Camuiesti
0+000-10+700 Ohaba Jiu-Covrigi
10+700-13+050 Ohaba Jiu-Covrigi
13+050-15+500 Covrigi-Văgiuleşti
0+000-15+800 Ciuperceni-Godineşti
15+800-18+250 Godineşti-Pocruia
18+250-19+850 Pocruia-Tismana
19+850-20+500 Tismana-Ungureni
20+500-21+500 Tismana-Ungureni
21+500-23+580 Tismana
23+580-31+180 Tismana-Topeşti
31+180-32+280 Topeşti-Vâlcele
32+280-33+280 Vilcele-Pestisani
33+280-35+080 Pestisani-Brădiceni
35+080-47+140 Bradiceni-Buduhala
20DJ 672 A (DJ 672) Tismana - Mânăstirea Tismana 3,550 km
0+000-3+550 Tismana-Mânăstire3,550
0+000-12+000 Bârseşti-Suseni
12+000-16+000 Suseni-Sanatoriu Dobriţa
0+000-10+200 Tălpăşeşti-Răchiţi
10+200-21+650 Răchiţi-Valea Sohodolului
21+650-40+776 V.Sohodolului-Câmpul lui Neag
0+000-4+100 Leleşti
4+100-7+550 Leleşti-Dobriţa
7+550-8+400 Dobriţa
8+400-8+700 Dobriţa
8+700-10+000 Dobriţa-Runcu11,370
40,776
23DJ 672 D DN 67DLeleşti – Dobriţa – Runcu(DJ672C) 11,370 km
22DJ 672 C DN 67 – Tălpăşeşti –Stolojani- Stroieşti – Răchiţi – Runcu – Lim. Jud. Hunedoara 40,776 km
47,140
21DJ 672 B (DN67)Bârseşti – Ursaţi-Frăteşti – Suseni – Sanatoriul Dobriţa 16,000 km
16,000
19
DJ 672 DN 67- Ciuperceni –Pârâul de Pripor-Câlceşti-Arjoci- Godineşti – Pocruia-Tismana –Topesti- Vâlcele-Boroşteni-Peştişani – Bradiceni- Buduhala(DN67) 47,140 km
15,500
36,500
18DJ 671C (DJ673)Ohaba Jiu – Valea-Covrigi – Văgiuleşti(DJ671B) 15,500 km
17
DJ 671 B Lim.Jud.Mehedinţi – Valea Motrului-Văgiuleşti –Cârciu-Samarineşti-Valea Bisericii-Boca-Broşteni-Însurăţei-Motru-Lupoaia-Valea Mânăstirii- Steic –Valea Perilor-Cătunele-Olteanu-Iormăneşti- Glogova – Cămuieşti 36,500 km
18,70016DJ 671 (DN 67D)Apa Neagră – Padeş – Văieni-Călugăreni-Cloşani – Valea Mare 18,700 km
11,787
24,70614DJ 665 C (DJ665)Drăgoieşti – Dumbrăveni – Buzeşti – Maghereşti-Hăieşti-Mogoşani – Bobu –Colibaşi-Blahniţa de Jos- Pojogeni(DC20) 24,706 km
13DJ 665 A DN 67(Drăgoieni) - Bălăneşti – Voiteştii din Vale – Grui(DJ 665) 11,787 km
0 1 2 3 4
dist
ante
in k
m. p
e lo
cali
tati
Localităţi sau repere între care este cuprins sectorul
Nr. crt.
Indicativ drum Enumerare localitati beneficiare
Lungime totala in km
Poziţia kilometrică ale sectoarelor de
drum de la km____la km____
10+000-10+350 Dobriţa-Runcu
10+350-11+000 Dobriţa-Runcu
11+000-11+370 Dobriţa-Runcu
24DJ 672 E (DN67)Corneşti – Stolojani –Câmpofeni- Arcani – Runcu(DJ672C) 15,670 km
0+000-15+670 Corneşti-Stolojani
15,670
0+000-5+000 Ploştina-Miculeşti
5+000-6+100 Miculeşti-Tehomir
6+100-39+950 Tehomir-Turceni
39+950-40+900 Turceni-Broşteni
40+900-41+650 Broşteni-DN 66
26DJ 673 A DJ 673-Trestioara-Corobăi- Drăgoteşti – Mătăsari –Brădet- Strâmba Vulcan -DN 67 27,790 km
0+000-27+790 Trestioara-Stâmba Vulcan
27,790
0+000-12+750 Vladuleni-Urdari
12+750-13+160 Urdari
13+160-23+900 Urdari-Turceni
23+900-38+400 Turceni-Ioneşti-Picu
0+000-9+250 Tg-Jiu-Bucureasa-Trocani
9+250-12+640 Trocani-Brătuia
12+640-14+163 Trocani-Brătuia
14+163-15+985 Trocani-Brătuia
15+985-17+985 Brătuia-Ţîrculeşti
17+985-29+585 Ţîrculeşti-Ţicleni
0+000-10+00 Rovinari-Negomir
10+000-22+900 Negomir-Artanu
22+900-25+900 Artanu-Baniu
25+900-28+400 Borăscu
28+400-29+870 Borăscu-Gura Menţi
29+870-37+000 Gura Menţi-Menţii din Dos
37+000-37+250 Menţii din Dos-Lim.Jud. MH
0+000-3+000 Câlnic-Şomăneşti
3+000-6+450 Şomăneşti-Vârţ
6+450-6+700 Şomăneşti-Vârţ
6+700-7+058 Şomăneşti-Vârţ
0+000-14+300 Tg Cărbuneşti-Ţicleni
14+300-18+600 TG Cărbuneşti-Ţicleni
18+600-25+000 Ţicleni-Peşteana Jiu
0+000-7+000 Licurici-Berleşti
7+000-9+730 Berleşti
9+730-14+500 Licurici-Pârâu Viu
14+400-14+500
14+500-16+500 Pârâu Viu-Pojaru
0+000-0+970 Câmpu Mare
0+970-4+750 Câmpu Mare-Albeni
4+750-21+466 Albeni-Prigoria
21+466-24+450 Prigoria-Alimpeşti
24+450-25+450 Alimpeşti
0+000-8+300 Tg.Logreşti-Bustuchin
8+300-12+750 Bustuchin-Poiana Seciuri
12+750-12+970 Bustuchin-Poiana Seciuri
12+970-13+100 Bustuchin-Poiana Seciuri
13+100-13+200 Poiana Seciuri-Seciurile
32DJ 675 A (DN67B)Licurici – Berleşti – Pârâu Viu - Cionţi - Pojaru - (DJ675C) 16,500 km
30
33DJ 675 B (DN67)Câmpu Mare – Albeni - Călugăreasa - Dobrana - Prigoria - Zorleşti – Alimpeşti(Dj675C) 25,450 km
31DJ 675 (DN67B) Tg-Cărbuneşti – Ţicleni - Peşteana Jiu(DN66) 25,000 km
7,058DJ 674 C (DN67)Câlnic – Setejerei - Şomăneşti – Vîrţ (DN 66) 7,058 km
28DJ 674 A Tg-Jiu – Bucureasa-Barza-Trocani- Brătuia – Târculeşti-Ţicleni(DJ675) 29,585 km
29DJ 674 B (DN66)Rovinari – Negomir -Ursoaia - Artanu - Valea Racilor - Raci - Nucetu - Baniu – Borăscu – Gura Menţii – Menţii din Dos – Lim.Jud. Mehedinţi 37,250 km
41,650
27
DJ 674 (DN66)Vlăduleni–Fărcăşeşti Moşneni-Fărcăşeşti– Valea cu Apă-Peşteana de Jos – Hotăroasa-Urdari – Fântânele-Strâmba Jiu-Valea Viei-Murgeşti-Jilţu-Turceni – Ioneşti –Gura Şuşiţei -Picu-Lim. Jud. Mehedinţi 38,400 km
38,400
25DJ 673 (DN67)Ploştina – Miculeşti – Tehomir-Cojmăneşti-Slivileşti- Şura-Şiacu-Bolboşi-Igirosu-Ohaba Jiu-Borăscu – Calăparu-Turceni – Broşteni(DN66) 41,650 km
29,585
25,000
37,250
25,450
16,500
0 1 2 3 4
dist
ante
in k
m. p
e lo
cali
tati
Localităţi sau repere între care este cuprins sectorul
Nr. crt.
Indicativ drum Enumerare localitati beneficiare
Lungime totala in km
Poziţia kilometrică ale sectoarelor de
drum de la km____la km____
13+200-15+300 Poiana Seciuri-Seciurile
15+300-18+100 Poiana Seciuri-Seciurile
18+100-18+700 Seciurile-Rosia de Amaradia
18+700-18+830 Roşia de Amaradia
18+830-23+900 Rosia de Amaradia-Becheni
23+900-29+000 Becheni-Corsoru-Alimpeşti
29+000-36+000 Alimpesti-Sarbesti
36+000-40+000 Alimpesti-Baia de Fier
40+000-42+000 Alimpeşti-Baia de Fier-Peştera Muierilor
TOTALA 836,618 836,618
34
DJ 675 C (DN67B)Tg-Logreşti – Popeşti - Pojaru - Bustuchin - Poiana Seciuri - Seciurile - Roşia de Amaradia - Becheni - Corşoru - Nistoreşti - Alimpeşti -Sîrbeşti - Ciupercenii de Olteţ – Poienari – Baia de Fier - Peştera Muierii 42,000 km
42,000
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 201 PLOŞTINA
ROŞIUŢAÎNSURĂŢEIHORĂŞTIRÂPALUPOIŢALEURDADEALU POMILOR
127,00 clorinare 12500,00 88,20 otel 1967 88.2 14,00 1967 13,7
BÂRSEŞTIDRĂGOENIIEZURENIPOLATAPREAJBA MAREROMANEŞTISLOBOZIAURSAŢI
1300,00 decantare 20700,00 220,00 otel 2008 220 88,00 2008 88
700,00
3 BUMBEŞTI-JIUCURTIŞOARALĂZĂREŞTIPLEŞATETILA
154,00 decantare 4160,00 35,50 otel 35,5 16,50 16,5
NOVACIPOCIOVALIŞTEASITEŞTIHIRIŞEŞTIBERCEŞTI
6,00 clorinare 14,00 otel 2004 da 17,00 2004 da
8,00
VÂRT 2,22 filtrarea 2500,00 23,70 polietilena 1999 23.70 5,43 2001 5.43
16,00 0,28 1999 0.28
0,14 1997 0.14
TÂRGU CĂRBUNEŞTICĂRBUNEŞTI-SATCURTEANAFLOREŞTENIMĂCEŞUCREŢEŞTI
37,50 clorinare 1115,00 15,40 otel 1975 da 6 3,10 1975 da
2 MUNICIPIUL TÂRGU JIU
6 TÂRGU CĂRBUNEŞTI
5 ROVINARI
NOVACI4
Anexa nr. 2SERVICIUL COMUNITAR DE ALIMENTARE CU APĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
MUNICIPIUL MOTRU
subterană 138,00 3 otel
de suprafaţă 1000,00 9 otel
BUMBEŞTI-JIU subterană 30,00 8 otel
subterană
de suprafaţă 14,00 2 otel
de suprafaţă
63,89 1 polietilenasubterană
otel
de suprafaţă
subterană 135,00 9 2
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
5,00 clorinare 24,00 polietilena 2006 DA
1,40
COSTENITOPEŞTIVÂNATAPOCRUIASOHODOLCELEIGORNOVIŢAISVARNARACOŢIVÂLCELE
7,00 clorinare 1530,00 42,00 polietilena 2008 42 6,00 2008 6
50,00 otel 2008 50
8 ŢICLENI 36,00 clorinare 10000,00 15,00 polietilena 2009 da 1,30 2010 da
9 ALBENIBÂRZEIU DE GILORTBOLBOCEŞTIDOSENIMIROSLOVENIPRUNEŞTI
8,33 clorinare 300,00 16,10 polietilena 2008 16.1 1,20 2008 1.2
10 CIUPERCENII DE OLTEŢCORŞORUNISTOREŞTISÂRBEŞTIALIMPEŞTI
18,00 clorinare 300,00 21,70 polietilena 2006 da 7,50 2006 da
11 ARCANICÂMPOFENISTROIEŞTISĂNĂTEŞTI
5,00 clorinare 280,00 13,00 polietilena 2006 da 0,06 2004 2006
12 11,00 500,00 50,00 polietilena 50 9,50 9,5
13 BĂLĂNEŞTIVOITEŞTII DE VALECÂNEPEŞTIVOITEŞTII DIN DEALGLODENIOHABABLIDARI
6,00 clorinare 400,00 9,97 polietilena 2009 da 0,40 2009 da
14 BĂLEŞTICEAURUTĂMĂŞEŞTI
16,66 clorinare 700,00 21,60 polietilena 2006 21.6 0,59 2006 0.59
7 TISMANA
10,00 polietilenasubterană
otel
subterană 7,00 6 polietilena
subterană
15,00 1 polietilena
ALBENI subterană 8,33 1 polietilena
ŢICLENI subterană
polietilena
ALIMPEŞTI de suprafaţă 1 polietilena
3 polietilena
ARCANI subterană 5,00 4
BĂLĂNEŞTI subterană 6,00 1 polietilena
BAIA DE FIER de suprafaţă
BĂLEŞTI subterană 15,57 1 polietilena
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
MOIVLĂDULENICOCORENIPEŞTEANA JIUBÂLTENI
7,50 2800,00 26,00 polietilena 2008 26
18,00 polietilena 1960 18
10,00 polietilena 2010 10
BUSTUCHINPOIANA SECIURIPOIENIŢAVALEA POJARULUINĂMETEMOTORGICIONŢIPOJARU
3,69 clorinare 450,00 8,20 polietilena 2009 2009 1,20 2009 2009
2,00 clorinare 7,80 polietilena 2009 2009 2,49 2009 2009
2,00 clorinare 9,50 polietilena 2009 2009
CĂPRENICORNETUSATU NOUBRĂTEŞTIDEALU SPIREICETATEAALUNIŞBULBUCENI
4,52 clorinare 350,00 11,20 polietilena 2008 18,59 0,30 2008 0,3
3,20 polietilena 2010 3,2
3,40 polietilena 2009 3,4
18 DEALU VIILORCĂTUNELEVALEA PERILORSTEICVALEA MÂNĂSTIRIILUPOAIA
36,00 clorinare 280,00 25,00 polietilena 2005 25 0,30 2005 0,3
CÂLNICCÂLNICU DE SUSDIDILEŞTIVÂLCEAUAHODOREASCAPIEPTANISTEJEREIPINOASA
6,00 clorinare 200,00 16,00 otel 1996 16 16,00 1996 16
4,00 9,00 polietilena 2005 9 9,00 2005 9
BUSTUCHIN16
CÂLNIC
CĂPRENI
CĂTUNELE
15 BÂLTENI
19
17
polietilena
polietilena
polietilena
3,69
subterană 3
subterană
polietilena
2,00 polietilena
subterană
subterană 2,00 polietilena
1 polietilena
4
polietilena
subterană 6,33
4 polietilena
polietilena
polietilena
subterană 1,42 1 otel
subterană 36,00
subterană
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
CIUPERCENIPRIPORUSTRÂMBA VULCANVÂRTOPUPEŞTEANA VULCANBOBOIEŞTIZORZILA
6,00 clorinare 210,00 11,40 otel 1996 11,4 0,20 2009
14,00 20,96 polietilena 2009 20,969
21 ANINIŞU DIN DEALANINIŞU DIN VALECRASNADUMBRĂVENIBUZEŞTIDRĂGOIEŞTI
1,36 clorinare 1620,00 19,10 polietilena 1999 da 19,10 2005 da
22 CRUŞETSLĂMNEŞTIMIERICEAUAMIEREAURDA DE JOSVĂLUŢASLĂVUŢAMĂIAGMARINEŞTI
811,00 clorinare 200,00 40,43 polietilena 2005 18,98 0,41 2005 da
23 DĂNEŞTIBARZABOTOROGIBRĂTUIABUCUREASAVĂCAREAMERFULEŞTIŢÂRCULEŞTIUNGURENIŞASATROCANI
6,00 clorinare 300,00 12,00 polietilena 2004 12 4,00 2004 4
24 DRĂGOTEŞTI 7,00 polietilena 1999 7
IAŞI-GORJTÂLVEŞTICÂRBEŞTIDÂMBOVA
8,00 clorinare 550,00 8,00 polietilena 2009 8 0,20 1980 0.2
5,00 polietilena 2009 5 0,20 2009 0.2
4,00 polietilena 1999 4 0,10 1999 0.1
2,00 polietilena 1999 2 0,10 1999 0.1
DRĂGUŢEŞTI25
CIUPERCENI20 3,50 3 otel
subterană polietilena
de suprafaţă
polietilena
CRASNA de suprafaţă 1,36 10 polietilena
CRUŞET subterană 0,83 2
DĂNEŞTI subterană 6,00 2 polietilena
polietilena
DRĂGOTEŞTI de suprafaţă polietilena
subterană 8,00 6
polietilena
polietilena
polietilena
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
FĂRCĂŞEŞTIFĂRCĂŞEŞTI MOŞNENIPEŞTEANA DE JOSVALEA CU APĂROŞIA JIUROGOJELTIMIŞENI
60,00 1100,00 2,30 otel 1998 2.30 0,10 1998 0.10
1,80 polietilena 1976 1.80 0,50 1976 0.50
5,80 otel 1980 5.80 0,35 1980 0.35
2,60 otel 1994 2.60 0,30 2008 0.30
3,20 polietilena 1980 3.20 0,50 1980 0.50
2,40 polietilena 1980 2.40
3,80 polietilena 2008 3.80
GODINEŞTIARJOCICÂLCEŞTICHILIUPÂRÂU DE PRIPORRĂTEZPÂRÂU DE VALE
88,00 clorinare 700,00 29,60 otel 1997 29,6 7,80 1997 7,8
7,80 polietilena 2002 7,8 0,80 2002 0,8
28 HUREZANIPEGENITOTEA DE HUREZANIBUSUIOCIPLOPU
3,50 clorinare 210,00 12,00 polietilena 2008 13 1,00 2008 da
29 JUPÂNEŞTIVIERŞANIPÂRÂU BOIAVIDINBOIA
clorinare
30 LELEŞTIFRĂTEŞTIRASOVIŢA
1,80 clorinare 300,00 16,06 polietilena da 4,78 da
31 LICURICIFRUMUŞEINEGRENITOTEA
GODINEŞTI27
26 FĂRCĂŞEŞTI otelsubterană 6
otel
polietilena
polietilena
otel
polietilena
polietilena
polietilena
de suprafaţă 88,00 3 otel
3,50 3 polietilenaHUREZANI subterană
polietilena
JUPÂNEŞTI de suprafaţă
LELEŞTI de suprafaţă 1
LICURICI
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
32 TÂRGU LOGREŞTICOLŢEŞTIFRUNZALOGREŞTI MOŞTENIMĂRUPOPEŞTISEACA
MĂTĂSARIBRĂDET
137,00 350,00 7,00 otel 1974 7
3,00 otel zincat 1974 3
34 MUŞETEŞTIARŞENIBÂRCACIUGĂMANIGRUISTĂNCEŞTI LARGASTĂNCEŞTI
10,00 clorinare 600,00 30,40 polietilena 2004 da 15,80 2006 da
35 PEŞTIŞANIBRĂDICENIFRÂNCEŞTIGURENIBOROŞTENIHOBIŢASEUCA
6,48 clorinare 2000,00 55,74 otel 2009 da 9,68 2009 da
44 PLOPŞORUVĂLENISĂRDĂNEŞTIOLARI
2,40 clorinare 450,00 18,00 polietilena 2007 DA 0,90 2007 DA
36 POLOVRAGIRACOVIŢA
10,00 clorinare 300,00 21,00 polietilena 2004 21 8,50 2004 8,5
37 DOBRANAZORLEŞTIBUCŞANANEGOIEŞTICĂLUGĂREASABURLANIPRIGORIA
1,50 clorinare 700,00 24,00 polietilena 2004 da 13,00 2004 da
33
LOGREŞTI
otel zincat
de suprafaţă 1 otelMĂTĂSARI
3,30 2 polietilenaMUŞETEŞTI de suprafaţă
polietilena
PEŞTIŞANI de suprafaţă 2 otel
1,50 1 polietilena
PLOPŞORU subterană 2,40 1
PRIGORIA subterană 40,00 4 polietilena
POLOVRAGI subterană
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
38 ROŞIA DE AMARADIASECIURILERUGETSTEJARUDEALU VIEIBECHENIŞITOAIA
1,10 clorinare 200,00 8,40 polietilena 2001 da 0,69 2001 da
39 SUSENIDOBRIŢARUNCURĂCHIŢIBÂLTIŞOARABÂLTAVALEA MARE
clorinare 600,00 64,00 polietilena 2004 da 8,50 da
40 VALEA POIENII 3,00 clorinare 10,00 4,25 polietilena 2009 4.25
41 SĂCELUBLAHNIŢA DE SUSJERIŞTEAMAGHEREŞTIHĂIEŞTI
10,00 clorinare 70,00 23,90 polietilena 2004 23,9 23,90 2004 1
41 SĂULEŞTIDOLCEŞTIBIBEŞTIPURCARU
6,40 clorinare 375,00 12,70 polietilena 2009 da 0,02 2009 da
52 SCHELASÂMBOTINGORNĂCELARSURIPĂJIŞTELE
1,75 clorinare 760,00 35,57 polietilena 2009 da 5,60 2009 da
53 SCOARŢAPIŞTEŞTII DIN DEALBUDIENICOPĂCIOASALINTEA
5,40 clorinare 280,00 38,00 polietilena 2003 da 3,50 2003 da
43 STEJARIBALOŞANIBĂCEŞTIPOPEŞTI STEJARIPISCOIU
5,40 clorinare 500,00
polietilena
ROŞIA DE AMARADIA
subterană 1,00 1 polietilena
40,00 1 polietilena
RUNCU de suprafaţă 2
SĂCELU de suprafaţă 22,00 4 polietilena
SAMARINEŞTI subterană
polietilena
SĂULEŞTI subterană 6,40 5 polietilena
SCHELA de suprafaţă 30,00 8
SCOARŢA subterană 2,70 4 polietilena
5,40 1STEJARI subterană
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
TELEŞTIŞOMĂNEŞTIBUDUHALA
56,00 clorinare 400,00 12,40 polietilena 2009 da 0,50 2009 da
5,00 polietilena 2010 da
3,65 polietilena 2009 da
45 TURBUREAŞIPOTUPOIANASPAHIICOCOROVA
clorinare 560,00 4,20 polietilena 2005 DA 4,20 2005 4,2
46 TURCINEŞTICARTIURUGIHOREZU
5,00 clorinare 375,00 25,50 polietilena 2011 25.5 8,24 2011 8.24
47 ŢÂNŢĂRENIFLOREŞTICHICIORAARPADIA
4,00 clorinare 7,00 otel 2007 7
48 URDARIHOTĂROASAFÂNTÂNELE
3,62 clorinare 300,00 18,00 polietilena 2004 18 0,50 2004 0.5
73.085,00 1.446,43 14 344,26
TELEŞTI44
polietilena
de suprafaţă 56,00 1 polietilena
polietilena
TURBUREA subterană 8 polietilena
otel
TURCINEŞTI subterană 5,00 5 polietilena
2,70 1 polietilena
ŢÂNŢĂRENI de suprafaţă 4,00
URDARI subterană
Total: 151 10
* Anul punerii în funcţiune**Pe parcursul înregistrări cheltuielilor cu execuţia
NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate
în KM Anul În Nou înfiinţate
înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012
0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20
SURSA TRATARE
(l/s) Rezervoare 2012 material
REŢELE DISTRIBUŢIE
REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente
Tip
REŢELE TRANSPORT
MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.
Nou înfiinţate în
ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)
Reabilitate în
2012
1 4 5 8 14 16 19
COMUNA
SATEReabilitate
în Nou înfiinţate
în
KM KM KMIn
functiuneKM
trimestrul …. 20….
trimestrul …. 20….**
2 3 5 7 8 9 11 12MOTRU 34,00 13 7 7 0
BÂRSEŞTIDRĂGOENIIEZURENIPOLATAPREAJBA MAREROMANEŞTISLOBOZIAURSAŢI
82,00 27 82 0 54
BUMBEŞTI-JIUTETILACURTIŞOARALĂZĂREŞTIPLEŞA
9,00 0 2 0 7,5
NOVACIPOCIOVALIŞTEASITEŞTIHIRIŞEŞTIBERCEŞTI
14,00 0,6 4 da 0,6
VÂRT 14,26 0 3 de 11,31
TÂRGU CĂRBUNEŞTI
11,40 3 4 3,5 0 2
COSTENIPOCRUIASOHODOLCELEIGORNOVIŢAISVARNARACOŢITOPEŞTIVÂLCELEVÂNATA
7,00 2 7 7 0
ŢICLENI 4,50 0 2 da 2,5
CIUPERCENII DE OLTEŢCORŞORUNISTOREŞTISÂRBEŞTIALIMPEŞTI
6,10 0 0
BÂLTENI 1,50 0 0 0.2 1,3
BUSTUCHINPOIANA SECIURIPOIENIŢAVALEA POJARULUINĂMETEMOTORGICIONŢIPOJARU
12,65 0
DĂNEŞTIBARZABUCUREASABOTOROGI
3,40 0 3 0 0
0,50 0 1 0 0
2,60 0 3 0 0
IAŞI-GORJ 2,00 0 2 da 0
LELEŞTIFRĂTEŞTIRASOVIŢA
20,94 0 21 da 0
MĂTĂSARI 7,00 2 8 8 1
Anexa nr. 3
12 DĂNEŞTI
TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARELUNGIME REŢELE
CANALIZARERETELE
CANALIZARE
6 10
NR.MUNICIPIUL /
ORAŞ / Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar
2008 0
CRT COMUNAIn functiune In functiune
In functiune
0 1 4
da da
1 MUNICIPIUL MOTRU
34 13
2 MUNICIPIUL TÂRGU JIU
2008
3 0
3 BUMBEŞTI-JIU 0 0 0
4 NOVACI da
da da
5 ROVINARI da da
6 TÂRGU CĂRBUNEŞTI
11,4
7 TISMANA 7 2
8 ŢICLENI da
9 ALIMPEŞTI 2011
10 BÂLTENI 1.50 1.3
11 BUSTUCHIN 12,65
nu
nu
nu
13 DRĂGUŢEŞTI da
2 1
14 LELEŞTI nu nu nu
15 MĂTĂSARI 7
SERVICIUL COMUNITAR DE CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012
1
SATEReabilitate
în Nou înfiinţate
în
KM KM KMIn
functiuneKM
trimestrul …. 20….
trimestrul …. 20….**
2 3 5 7 8 9 11 12
TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARELUNGIME REŢELE
CANALIZARERETELE
CANALIZARE
6 10
NR.MUNICIPIUL /
ORAŞ / Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar
CRT COMUNAIn functiune In functiune
In functiune
0 1 4POLOVRAGIRACOVIŢA
7,80 0 7 da 0,8
0,60 0 1 da 0
SĂULEŞTIDOLCEŞTIPURCARUBIBEŞTI
10,50 0 0 5,00
STEJARIBALOŞANIBĂCEŞTIPOPEŞTI STEJARIPISCOIU
5,50 0 6 nu 0
VĂGIULEŞTICÂRCIUVALEA MOTRULUICOVRIGIMURGILEŞTI
0 0
244,60 60,25 161 79,01 2 5,00
16 POLOVRAGI 7,8 da
0,6
* Anul punerii în funcţiune
19 VĂGIULEŞTI
nu17 SĂULEŞTI nu
18
Total:
STEJARI nu
2
3
4
Anexa nr. 4
Nr. Crt.
Denumirea proiectului - obiectivului de investiţie
Denumirea programului de finanţare
Valoarea totala a proiectului
Stadiu fizic realizat %
1
Completarea sist. clasic de prod. apa caldă menaj panouri solare Gr. Sc.
Forestier
Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire
sau de completare a sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,
energie geotermală şi energie eoli
566.330,00 100
2Amenajare spaţiu verde insuliţa
Râului Jiu Mun. Tg JiuHG 110/2011
AFM1.655.204,00 45
3
Completarea sist. clasic de prod. apa caldă menajeră panouri solare Colegiul Tehnic Henri Coandă
Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire
sau de completare a sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,
energie geotermală şi energie eoli
163.474,00 100
4
Completarea sist. clasic de prod. apa caldă menajeră panouri solare
Grădiniţa PP Constantin Brâncuşi
Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire
sau de completare a sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,
energie geotermală şi energie eoli
103.048,00 100
5
Construire locuinţe sociale pt. chiriaşi evacuaţi din casele naţionalizate
Narciselor
OUG 74/2007 20.000,00 100
6
Alimentare cu energie electrică consumatori casnici Aleea Mehedinţi
Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară
92.780,00 100
7
Extindere front captare şi distrib. apă în zonele periurbane Preajba şi Polata
OG 7/2006 4.685.000,00 98
8
Reabilitare sistem încălzire cu panouri solare Sala Sporturilor
Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire
sau de completare a sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,
energie geotermală şi energie eoli
308.049,00 100
9
Construire locuinţe sociale zona Ciocârlău etapa I-a
Legea 114/1996 - legea locuintei
6.101.456,00 90
10
Modernizarea (reabilitarea) baza sportivă Bumbeşti - Jiu
OG 7/2006 577.388,00 90
11
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe
OG 18/2009 - Cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte
8.686.558,36 60
12
Statie de epurare ape uzate oras Rovinari
CNI 12.608.147,19 10
13
Modernizare bază sportivă stadion local Tg - Cărbuneşti
OG 7/2006 593.789,00 47
14Modernizare DC 27 Ştefăneşti , km
3+300 - km 6+600HG 577/1996 1.754.590,00 85
15Reabilitare şcoală cu claseleI-VIII "
George Uscătescu"MECTS 2.241.118,00
16Alimentare cu apă sat Pojogeni, oraş
Tg-CărbuneştiCNI 2.954.410,00
Denumirea beneficiarului
Primăria Mun. Tg Jiu
PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN DERULARE LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ FINANŢATE DIN PROGRAME GUVERNAMENTALE
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Primăria Mun. Tg Jiu
Consiliul local Bumbeşti Jiu
Consiliul local Bumbeşti Jiu
Consiliul Local al Orașului Rovinari
Consiliul Local Tg. Carbunesti
Consiliul Local Tg. Carbunesti
Consiliul Local Tg. Carbunesti
Consiliul Local Tg. Carbunesti
Nr. Crt.
Denumirea proiectului - obiectivului de investiţie
Denumirea programului de finanţare
Valoarea totala a proiectului
Stadiu fizic realizat %
Denumirea beneficiarului
17Asfaltare DC21 Mirosloveni HG 577/1996 470.000,00 100
18Baza sportiva OG 7/2006 591.440,00 5
19Alimentarea cu apă a satului Sănăteşti HG 577/1996 392.494,00
20
Alimentare cu apă Cătun Şopta, sat Baia de Fier, comuna Baia de Fier,
judeţul Gorj
HG 577/1996 346.943,00 49
21
Alimentare cu apă comuna Baia de Fier, zona turistică Corneşul Mare -
Rânca şi satul Cernădia, judeţul Gorj
OG 7/2006 3.659.330,00 68
22Modernizare drum comunal DC5
Voiteştii din DealHG 577/1996 2.144.704,00 45
23Reabilitare sistem rutier DC 91 Com
Băleşti Jud GorjHG 577/1996 7.456.993,00 10
24
Canalizare menajeră în Satele Ceauru şi Băleşti, Com. Băleşti, Jud. Gorj
OG 7/2006 3.418.002,00 20
25
Înfiinţare parc în zona centrală a Comunei Băleşti Jud. Gorj
AFM 1.040.420,00 100
26
Alimentare cu apă Satele Corneşti, Găvăneşti, Stolojani, Tălpăşeşti şi
Rasova
HG 577/1996 3.533.113,00 60
27Modernizare Dc 43 HG 577/1996 1.731.291,00 100
28
Asfaltare str. Valea Diaconeşti comuna Barbatesti judetul Gorj
Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară
360.586,20 100
29
Reabilitare sistem alimentare cu apă satele Bîlteni, Cocoreni, Peşteana-Jiu
şi Vlăduleni - comuna Bîlteni
HG 577/1996 5.856.747,00 40
30Alimentare cu apă, satul Bengesti,
Comuna BengestiOG 7/2006 2.121.930,00 97
31Modernizare Dc 21 Ciocadia, Bircii,
BengestiHG 577/1996 3.144.871,00 40
32Construire poduri OG 7/2006 1.632.919,90 100
33
Alimentare cu apă comuna Berleşti, satele: Gâlceşti, Berleşti, Pârâu-Viu,
Lihuleşti
HG 577/1996 3.688.998,81 50
34Modernizare DC 27A Colţeşti -
AlbeniHG 577/1996 2.929.133,00 100
35
Alimentare cu apa satele Bolbosi,Bolboasa,Balacesti,Miclosu
si Igirosu
OG 7/2006 3.971.071,32 87
36Modernizare DC 72A HG 577/1996 2.850.621,65 50
37Acces auto peste riul galben pe Dc 12
- podOG 7/2006 798.706,62 40
38Modernizare drum Dc 12 Bercesti
ZorlestiHG 577/1996 3.565.885,00
39Construire bază sportivă în comuna
BustuchinOG 7/2006 541.293,00 64
40Modernizare DC30 Poiana Seciuri -
PoieniţaHG 577/1996 2.097.865,00 37
41
Alimentare cu apă satele Nămete,Poieniţa şi Valea Pojarului
OG 7/2006 3.919.799,00 40
42Asfaltare pe DC 49 Poiana Brateşti-
Km 5+000-km 9+000HG 577/1996 2.700.355,00 100
43
Canalizare menajera comuna Catunele
OG 7/2006 3.538.145,00 75
44
Bază sportivă multifuncţională, comuna Câlnic
OG 7/2006 851.325,00 100
45
Bază sportivă multifuncţională, comuna Câlnic
OG 7/2006 865.740,00 100
46
Modernizare DC 105 Pesteana Vulcan L=3,3 km, com. Ciuperceni,
jud Gorj
HG 577/1996 3.757.711,75 72
Consiliul Local Albeni
Consiliul Local al Comunei Alimpesti
Consiliul Local al comunei Arcani
Consiliul local Baia de Fier
Consiliul local Baia de Fier
Consiliul Local al Comunei Bălăneşti
Consiliul Local al Comunei Băleşti
Consiliul Local al Comunei Băleşti
Consiliul Local al Comunei Băleşti
Consiliul Local al Comunei Băleşti
Consiliul Local Barbatesti
Consiliul Local Barbatesti
Consiliul Local al comunei Bâlteni
Consiliul Local Bengesti-Ciocadia
Consiliul Local Bengesti-Ciocadia
Consiliul Local Berlesti
Consiliul Local Berlesti
Consiliul Local Berlesti
Consiliul Local Bolbosi
Consiliul Local Borascu
Consiliul Local al comunei Bumbesti-Pitic
Consiliul Local al comunei Bumbesti-Pitic
Consiliul local Bustuchin
Consiliul local Bustuchin
Consiliul local Bustuchin
Consiliul Local Capreni
Consiliul Local al Comunei Cătunele
Consiliul Local al Comunei Câlnic
Consiliul Local al Comunei Câlnic
Consiliul Local al Comunei Ciuperceni
Nr. Crt.
Denumirea proiectului - obiectivului de investiţie
Denumirea programului de finanţare
Valoarea totala a proiectului
Stadiu fizic realizat %
Denumirea beneficiarului
47Alimentare cu apă satele Radosi şi
CarpinisOG 7/2006 1.979.000,00 30
48Infiinţare parc comuna Cruşeţ judeţul
GorjAFM 1.281.104,00 43
49Sistem de canalizare OG 7/2006 4.244.275,00 76
50
Modernizare DS Saşa Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară
3.426.180,00 60
51Modernizare DC 56 Merfuleşti HG 577/1996 1.836.170,00 93
52
Alimentare cu apă Sat Urecheşti HG 577/1996 2.400.000,00 38
53
Consolidare pod şi construire două punţi pietonale
OG 7/2006 1.686.000,00 90
54
Extindere alimentare cu apa in satele Totea de Hurezani, Pegeni, Hurezani
Nord şi suplimentare sursa
HG 577/1996 1.303.882,00 90
55
Imbracaminte bituminoasă uşoară DC38 in satul Plopu comuna
Hurezani judetul Gorj
HG 577/1996 1.602.234,00 40
56
Construire baza sportivă multifuncţională tip II sat Hurezani
Judeţul Gorj.
OG 7/2006 518.951,00 65
57
Construire poduri traversare raul Gilort in satele Vidin si Viersani
OG 7/2006 4.126.081,00 86
58
Sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi
staţii de epurare în satele: Colţeşti, Frunza, Tg - Logreşti, Măru ŞI
Logreşti-Moşteni
AFM 9.267.186,00
59
Modernizare şi extindere alimentare cu apă Stănceşti , comuna Muşeteşti,
Jud Gorj
HG 577/1996 1.001.587,00 12
60
Construire Bază Sportivă model Tip II Bază multifuncţională
OG 7/2006 712.047,00 71
61
Sisteme de colectare, epurare şi evacuarea apelor uzate comuna
Muşeteşti, Judeţul Gorj
OG 7/2006 3.893.217,16 68
62
Modernizare drum comunal DC 5 A Stănceşti
Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară
2.866.129,59 88
63
Reabilitare Campus Şcoala de Arte şi Meserii - Gr. Şc. Constatin Brâncuşi
MECTS 15.673.000,00 55
64Bază Sportivă, comuna Peştişani OG 7/2006 643.970,00 40
65
Sistem alim apa potabila satele Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Br
ostenii de Sus
HG 577/1996 3.900.000,00 19
66
Alimentare cu energie electrica sat vacanta Cheile Oltetului
ELECTRIFICAREA 2007 - 2009
2.384.884,00 60
67
constructie baza sportiva multifunctionala - tip I
OG 7/2006 558.523,06 40
68
Reabilitare şi modernizare poduri peste apa Cilnic
OG 7/2006 4.438.000,00 91
69
Consolidare zid de sprijin şcoala cu clasele I-IV Roşia de Amaradia şi
construire vestiare
Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară
1.337.289,54 63
70
Realizare bază sportivă cu teren de fotbal omologabil tip I
OG 7/2006 835.640,01 43
71
Modernizare şi extindere reţea alim. cu apă potabilă comuna Runcu
OG 7/2006 2.075.495,42
Consiliul Local Crasna
Consiliul Local Cruşeţ
Consiliul Local al Comunei Dăneşti
Consiliul Local al Comunei Dăneşti
Consiliul Local al Comunei Dăneşti
Consiliul Local al Comunei Drăguţeşti
Consiliul Local al Comunei Drăguţeşti
Consiliul Local Hurezani
Consiliul Local Hurezani
Consiliul Local Hurezani
Consiliul Local Jupâneşti
Consiliul Local Logresti
Consiliul Local Musetesti
Consiliul Local Musetesti
Consiliul Local Musetesti
Consiliul Local Musetesti
Consiliul Local al Comunei Peştişani
Consiliul Local al Comunei Peştişani
C.L.Plopsoru
Consiliul Local al Comunei Polovragi
Consiliul Local al Comunei Polovragi
Comuna Prigoria Judetul Gorj
Consiliul Local Roşia de Amaradia
Consiliul Local Roşia de Amaradia
Consiliul Local al Comunei Runcu
Nr. Crt.
Denumirea proiectului - obiectivului de investiţie
Denumirea programului de finanţare
Valoarea totala a proiectului
Stadiu fizic realizat %
Denumirea beneficiarului
72
Bază sportivă multifuncţională, sat Dobriţa, comuna Runcu
OG 7/2006 573.886,00 60
73
Alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat în satele Valea
Bisericii, Boca şi Samarineşti
AFM 6.553.415,73 100
74
Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin crearea de spaţii verzi şi de joacă
AFM 520.227,48 100
75Punti si podete OG 7/2006 2.985.301,88 80
76Modernizare DC 149 L - 2 km HG 577/1996 1.662.785,75 70
77
Alimentare cu apă în satele: Bobu, Câmpu Mare, Mogoşani, Lazuri şi
Colibaşi
OG 7/2006 3.000.000,00 95
78
Execuţie lucrări "I.B.U. pe DC 83 Scoarţa-Lazuri, L=1620 km"
HG 577/1996 1.450.000,00 85
79
Baza sportivă multifuncţională în Comuna Scoarţa, Judeţul Gorj
OG 7/2006 703.394,48 100
80Construire poduri Şura - Strâmtu OG 7/2006 1.841.999,20 100
81
Alimentare cu apă satele Văidei, Curpen, Alexeni, Stăneşti
HG 577/1996 3.361.476,00 42
82
Modernizare drumuri locale extindere alimentare cu apa canalizare menajera infiintare şi dotare servicii publice,realizare şi dotare asezamânt
cultural
OG 7/2006 30.771.444,00 3
83Alimentare cu apă OG 7/2006 3.671.680,00 100
84Construire bază sportivă
multifuncţionalăOG 7/2006 837.948,00 90
85
Construire pod pe DC 95 peste râul Tismana, sat Somănesti, comuna
Telesti
OG 7/2006 3.608.720,00 85
86Baza sportiva OG 7/2006 519.715,00 70
87
Alimentare cu apa in sistem centralizat in localitatiile Floresti
,Chiciora ,Arpadia"
HG 577/1996 4.591.847,00 60
88BAZA SPORTIVA OG 7/2006 437.296,00 30
89Modern.DC 51 km 20 HG 577/1996 696.033,00 80
90
Alimentare cu apă potabilă în satele Murgileşti şi Covrigi
OG 7/2006 3.695.710,00 52
91Asfaltare DC 44A, Vladimir, Valea
Deşului judeţul GorjHG 577/1996 1.715.877,00 75
92Asfaltare DC 44 Frasin Andreesti HG 577/1996 3.232.392,23 62
93Alimentare cu apă HG 577/1996 5.830.400,00 8
273.342.170,33
Consiliul Local al Comunei Runcu
Consiliul Local al comunei Samarinești
Consiliul Local al comunei Samarinești
Consiliul Local Sacelu
Consiliul Local al Comunei Schela
Consiliul Local al Comunei Scoarţa
Consiliul Local al Comunei Scoarţa
Consiliul Local al Comunei Scoarţa
Consiliul Local al comunei Slivilești
Consiliul Local al Comunei Stăneşti
Consiliul Local Stejari
Consiliul Local Stejari
Consiliul Local Stejari
Consiliul Local al Comunei Telești
Consiliul Local Turburea
C.L.Tînţăreni
C.L.Tînţăreni
C.L.Tînţăreni
Consiliul Local al comunei Văgiulești
Vladimir
Vladimir
Vladimir
Nr. Crt.
Denumirea proiectului - obiectivului de investiţie
Denumirea programului de finanţare
Valoarea totala a proiectului
Stadiu fizic realizat %
Denumirea beneficiarului
Nr.crt. Denumirea unitatii de invatamant mediul (urban/rural) Adresa Domenii de formare profesionala in care
unitatea de invatamant scolarizeaza elevi Nr. elevi
ECONOMIC 632TURISM 319
ALIMENTAȚIE 179COMERȚ 203
TOTAL 1395ELECTRIC 64
ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 47PROTECTIA MEDIULUI 215CHIMIE INDUSTRIALA 92
INDUSTRIE ALIMENTARA 78INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 77
TOTAL 573PROTECŢIA MEDIULUI 98
ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 118ELECTRIC 17
INFORMATICA 226MATEMATICA-INFORMATICA 42
TRANSPORTURI 107MECANICĂ 459
TOTAL 1067ELECTRIC 144MECANIC 161
TOTAL 305
Anexa Nr. 5- Lista unitatilor de invatamant tehnic
1 COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGERU TG-JIU URBAN
jud. Gorj, loc. Tg-Jiu, str. TUDOR VLADIMIRESCU,
nr. 124
3 COLEGIUL TEHNIC "HENRI COANDĂ" URBAN TG-JIU, STRADA IZLAZ NR.2
str. lt. Col Dumitru Petrescu nr.3
COLEGIUL TEHNIC "GENERAL GHEORGHE MAGHERU" URBAN2
STR. STADIONULUI, NR. 1 , TICLENIURBANGRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE PETROL
TICLENI4
ELECTRIC 101ELECTROMECANIC 180
MECANIC 181ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 156
TOTAL 618
MECANIC 437
ELECTRIC 104ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 106
CONSTRUCȚII 123INSTALAȚII ȘI LUCRĂRI PUBLICE 111INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 74
PROTECŢIA MEDIULUI 156INDUSTRIE ALIMENTARA 144
ECONOMIC 180TOTAL 1435
7 G. Ş. I. Baia de Fier RURAL Com. Baia de Fier, Jud. Gorj MECANICĂ 297
TOTAL 297
8 Grup Şcolar Industrial "General Constantin Şandru" Bîlta RURAL
Sat Bîlta, comuna Runcu, jud. Gorj, tel/fax:
0253278917 e-mail:[email protected]
MECANIC 95
TOTAL 95ELECTRIC 28MECANIC 284
LACATUSERIE MECANICA STRUCTURI 17TOTAL 329
AGRICULTURA 13410
Rovinari,str.Jiului nr.1Colegiul Gheorghe Tătărescu Rovinari URBAN5
GSIM BILTENI RURAL COMUNA BILTENI - JUDETUL GORJ9
str. Molidului nr. 1, municipiul Motru, județul GorjURBANCOLEGIUL TEHNIC MOTRU6
LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEŞT urban cartier Bîrseşti nr 8 Tg-Jiu
PROTECŢIA MEDIULUI 831TOTAL 965
ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 102MECANICĂ 195
TOTAL 297CONSTRUCTII ȘI LUCRĂRI PUBLICE 106
ELECTROMECANIC 80MECANIC 82
TOTAL 268
13 Colegiul "Mihai Viteazul" Bumbesti-Jiu urbanStr.Gh.Dumitrescu
Bumbesti, Nr.14, oras Bumbesti-Jiu jud Gorj tel:
MECANICA 280
TOTAL 280
RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI 168
ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 177MECANICA 177TEXTILE 42
MATERIALE DE CONSTRUCTII 40STIINTELE NATURII 45
MECATRONICA INFORMATICA 152ELECTRIC 134
ELECTROMECANIC 26TOTAL 961
ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 348ELECTRIC 250
ELECTROMECANIC 285ENERGETIC 60
MECANIC 111TOTAL 1054
10
COM.BUSTUCHINRuralLICEUL TEHNOLOGIC BUSTUCHIN12
Sat. Peştişani, Com. Peştişani, jud. GorjruralGrupul Şcolar Industrial Minier "Constantin
Brâncuşi" Peştişani11
Colegiul Tehnic Nr. 2 Tg-Jiu Urban STrada Victoriei Nr. 132-13814
Aleea 23 August Nr11UrbanLiceul Tehnologic Nr115
LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEŞT urban cartier Bîrseşti, nr. 8,Tg-Jiu
ELECTRONICĂ AUTOMATIZARI 67
MECANICĂ 107SERVICII 162
PROTECȚIA MEDIULUI 53INDUSTRIE ALIMENTARA 52
TOTAL 441
17 LICEUL TEORETIC NOVACI URBAN STR. PARÎNGULUI, NR. 57, ORAŞ NOVACI, JUD. GORJ TURISM 123
TOTAL 123CONSTRUCTII 50
MECANIC 271TOTAL 321
PROTECȚIA MEDIULUI 134SERVICII 92TOTAL 226
20 Grup Şcolar Industrial Stoina Rural Comuna Stoina Judeţul Gorj ELECTRIC 103
TOTAL 103SERVICII 111TEHNIC 153TOTAL 264
MECANICĂ 59 ELECTRONICĂ AUTOMATIZARI 47
CONSTRUCŢII INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE 42PROTECŢIA MEDIULUI 87
TURISM SI ALIMENTAŢIE 107INFORMATICĂ 37
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ 40
21
RuralLICEUL ROȘIA-JIU19
Strada Principală, Nr. 45, localitatea Mătăsari, Județul
GorjruralCOLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI16
18
22 COLEGIUL TEHNIC "ION MINCU" URBANTG-JIU,
Str. LT.COL.DUMITRU PETRESCU NR.4
LICEUL TEHNOLOGIC TISMANA Urban Oras Tismana,Judetul Gorj
Grupul Şcolar IndustrialRoşia de Amaradia rural Comuna Roşia de
Amaradia, judeţul Gorj
Comuna Fărcășești
TOTAL 419MECANICA 686
TEXTILE-PIELARIE 372PROTECTIA MEDIULUI 137
ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 16TOTAL 1211
24 Liceul Tehnologic Turceni urban str. Culturii nr. 1 Turceni MECANICA 187TOTAL 187
Total general 13234
23 Colegiul Auto "Traian Vuia" Tg-Jiu Urban Str. Ec. Teodoroiu, nr.342
Top Related