Iat cnd sunt fericii oamenii cu care am discutat zilele trecute:

Iat cnd sunt fericii oamenii cu care am discutat zilele trecute: Cnd simt c sunt la locul potrivit, cu oamenii potrivii, fac ceea ce vreau i e singurul loc din univers n care a vrea s fiu. Cnd sunt absorbit de o activitate i m pierd n ea, cnd creez. Cnd sunt n contact cu mine: alergat, dans, Tai-chi, meditaie. Cnd sunt n contact cu ceilali: familie, iubit/-, prieteni, colegi. Cnd sunt n contact cu acel ceva mai nalt i mai vast dect pot oamenii cuprinde: cu Dumnezeu, cu natura, cu operele de art-muzic, pictur, literatur. Cnd totul prinde sens i piese disparate se completeaz asemenea unui puzzle. Cnd celebrez. Cnd m art i sunt vzut aa cum sunt, vulnerabil, fragil i puternic. Cnd iau forme noi corporal, vestimentar, profesional. Cnd le ofer celorlali din ce am nvat c e splendoarea vieii, cum ar fi s merg cu nepoeii de patru ani la pdure pentru a le oferi privelitea viorelelor i brnduelor nflorite. Cnd mprtesc din nelepciunea mea.Cteva caracteristici ale fericirii: E o stare constatat, nu una declanat urmnd pai precii.

Este ca petele: cu ct te strduieti mai mult s-l prinzi, cu att i va aluneca din mini.

Vine dup o etap de frustrare-ca bucuria gusturilor dup un post sau ca o diminea nsorit dup mai multe zile de cea i ploaie.

Dei poate fi explicat prin mecanisme neurofiziologice, are alt gust cnd e trit. Fericirea cuiva care merge dup o etap de imobilizare la pat nu poate fi descris explicnd mecanismul mersului.

Fericirea e o alegere personal- de fiecare zi, de fiecare clip, cu fiecare zi urt sau izbitur. Dar se triete n lume, cu ceilali.

E neateptat i surprinztoare- ca i cum, printr-un gest s-ar da la o parte o perdea putnd lectura ce se ntmpl cu ochi noi.

Dei neateptat i surprinztoare, ceea ce putem face e s-i crem premisele, s fim receptivi, deschii, s-i facem explicit invitaia de a veni i s o invocm.

i cred c cea mai important trstur a ei e c o poi da fr s o ai neaprat, aa cum ne-a lsat vorb Alexandru Vlahu: Fericirea adevrat n-o are, nu poate s-o aib, dect acela care-o d. i ca s-o dai, nu e nevoie s-o ai; iar ca s-o ai, trebuie s-ncepi a o da.Aadar, tu pe cine ai fcut fericit azi?