GANDIREA
Iasmina Felicia Cirpean
• Definitie si caracterizare generala• Gandirea creatoare• Tulburari de gandire
Definirea si caracterizarea generala a gandirii
Senzatiile, perceptiile, reprezentarile reflecta obiecte si fenomene concrete,
cu insusirile lor existentiale si neexistentiale.
Aceste forme de reflectare cu toata importanta lor pentru cunoastere, singure nu sunt suficiente pentru a-i permite omului cunoasterea legilor naturii, prevederea fenomenelor, modificarea si transformarea naturii in conformitate cu tendintele si trebuintele sale.
Pentru aceasta este nevoie de o forma superioara de reflectare a realitatii, reflectarea insusirilor generale si esentiale ale obiectelor si fenomenelor si a relatiei dintre ele, reflectare care nu este posibila decat prin mijlocirea limbii.
Aceasta forma de reflectare este GANDIREA.
Gandirea este reflectarea generalizata si mijlocita a obiectelor si fenomenelor si a relatiei dintre ele.
II. Gandirea creatoare
Gandirea creatoare este componenta principala a activitatii, principalul instrument psihologic al creatiei.
Persoanele caracterizate prin gandire creatoare ajung mai repede la principii si idei noi pentru ele, pentru sectorul lor de activitate.
Principala componenta a gandirii creatoare este flexibilitatea, prin care intelegem restructurarea usoara a vechilor legaturi temporare in comformitate cu cerintele noii situatii.
Unii autori (de exemplu E.R.Hilgard) considera gandirea creatoare ca o forma a gandirii
directionate, prin care se intelege gandirea care cauta un raspuns, incearca sa rezolve o problema.
III. Tulburarile de gandire
Tulburarile de gandire se clasifica in mod traditional in doua categorii:
a) tulburarile de proces:
-fuga de idei
-slabirea ascociatiilor
-blocajul gandirii
-circumstantialitate
-tangentialitatea
b) tulburarile de continut:
-obsesiiles
-ideile delirante
Prezenta acestor tipuri de tulburari este uneori insotita si de alte semne care denota salbirea contactului cu realitatea!
Alteori, unele distorsiuni cognitive nu indica decat o gandire mai imatura si o conceptualizare primitiva ,care apar frecvent la indivizii cu o functie psihologica mai simpla sau defavorizati cultural.
BIBLIOGRAFIE:
Nicolae Dumitrascu “Tehnicile proiective in evaluarea personalitatii” editura Trei ,2005 Bucuresti