8/16/2019 fructele citrice
1/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Capitolul I
Generalităţi
• Importanta tehnologie pastrarii:
Alimentația este unu din cei mai importan i factori de mediu careț
influenteaza ,starea de sanatate a omului.Insuficien a de elemente necesareț
organismului – protein,glucide ,lipide,vitamine,saruri minerale etc.-poate
provoca tulburari de sanatate.
Tehnologia pastrarii produselor horticole este o diciplina stiintifica in
cadrul careia se studiaza modul de pastrare si valorificare a fructelor si
legumelor.Aprovizionarea cit mai buna a consumatorului sub aspect cantitativ si
calitativ pe tot parcursul anului si intr-un asortiment cit mai variat cu legume si
fructe proaspete este un obiectiv important atit pentru productia de fructe si
legume ,cit si pentru pastrarea si valorificarea ei.
Termenul ,,Tehnologie”este un cuvint de origine greaca ,compus din
,,techne”ceia ce inseamna iscusinta ,mestesug si ,,logus”,ceia ce inseamna
vorbire ,stiinta.La rindul sau,primul termen isi are radacina in cuvintul sancrit,,tvackis”ceea ce inseamna a taia,a marunti,respective a prelucra unele produse.
Termenul de pastrare este de origine neogreaca si are semnificatia de a
mentine un produs sau material o anumita perioada de timp in starea initiala
nemodificata ,sau modificari minime,prin depozitarea acestuia si aplicarea unor
procedee sau ingriiri corespunzatoare specific.In general ,se face o asimilare a
termenului de pastare cu cel de conservare ,care provine de la latinescu servare-a pastra.
!rin urmare ,a pastra un produs horticol inseamna mai intii a-l supune
anumitor operatii ca"recoltarea la momentul potrivit ,sortarea ,calibrarea
,aplicarea unor tratamente chimice, ambalarea, p#strarea la temperaturi sc#zute
etc., pentru a fr$na alterarea lui, a mic ora pierderile i a-l men ine $n stareș ș ț
consumabil# o anumit# durat# de timp.
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
2/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Prin valorificare- $n concep ia modern# a na iunii, se $n elege unț ț ț
comple' de m#suri organizatorice, tehnologice i economice prin care fructele iș ș
legumele aung la consumator $n stare proasp#t# sau prelucrat#, $n perioada
solicitat#.
Fig.1 arile producatoare de fructe si legume(tone)Ț
(erin ele consumatorilor condi ioneaz# perfec ionarea continu# aț ț ț
tehnologiilor, cre terea e'igen ei fa # de sortimentu de soiuri, dar impun iș ț ț șorganizarea adecvat# transport#rii, p#str#rii, condi ionarii, amplas#rii iț ș
prezent#rii produselor la un nivel estetic i igienic respectiv. )n condi iileș ț
climatice specifice #rii noastre, care impun recoltarea produc iei din c$mp $nț ț
anumite perioade de timp, activitatea de p#strare trebuie s# fie orientat# spre
solu ionareaproblemei aprovion#rii $n afara perioadei de recoltare. Aceastaț
impune crearea condi iilor i aplicarea tehnologiilor corespunz#toare p#str#riiț ș
fructelor i legumelor pe o perioad# de scurt# sau lung# durat# i distribuirea lor ș ș
pe m#sura solicit#rilor.
Totodat# disciplina reflect legi obiective economice,
normative, tehnologii specific, dar i elemente subiective legate de evolu iaș ț
alimenta iei $n general i aimenta iei cu fructe i legume $n special.ț ș ț ș
!#strarea produselor horticole se practic# de asemenea i $nș
scopul retragerii unei cantit# i de frucete i legume de pe pie e, c$nd produc iaț ș ț ț
este #n abunden # pentru reglarea ritmului de aprovizionare a pie ei i pentru a fiț ț ș%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
3/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
comercializate la momentul potrivit pentru produc#tor. *urata p#str#rii
produselor horticole i consumarea $n afara perioadei abundente de produc ie,ș ț
prezint# interes economic c$nd se pot realiza beneficii care s#- i dep# easc#ș ș
chelutelile.
!#strarea produselor horitcole are i aspect socio-economic. *inș
punct de vedere socal, se cere ca p#strarea s# asigure zilnic, pe tot parcursul
anului cu fruccte i legume iar din punct de vedere economic se impune nuș
numai g#sirea i folosirea celor mai bune i mai eficiente metode, ci iș ș ș
valorificarea c$t mai eficace a acestei produc ie prin men inerea calit# ii iț ț ț ș
reducerea pierderilor cantitative $n timpul p#str#rii.
+ezultatele ob inute $n ultimii ani $n ara noastr# $n domeniulț ț
p#str#rii produselor horticole au permis e'tindere metodelor de p#strare
frigorifere cu atmosfer# normal i atmosfer# controlat#.ș
Academiceanul A. %herghi constat# ca acest domeniu constitue
p$rghie principal# $n asigurarea unui nivel de via # ridicat consumatorilor.ț
n rol important $n alimentare pe plan mondial $l oac# rganiza iaț
ondial# a /#n#t# ii i rganiza ia ondial# !entru Alimenta ie i Agriculur#.ț ș ț ț ș
!ierderele mari de produc ie alimentar#, roadele mici i cre tereaț ș ș
popula ie globului p#m$ntesc duc la malnutri ie i foamete.ț ț ș
)n scopul consolid#rii baze tehnic materiale activit# ii deț
valorifficare a produselor horticole, $n oldova s-au construit depozite modern
de p#strare cu cuapacitatea de &01 111 de tone, funcc ioneaz# 2 frigorifere cuț
atmosfera controlat#, pe l$ng# c#ileferate s-au creat 31 de centre de e'port etc. )n
aceste depozite pot fi regla i factorii de p#strare 4umeditatea, temperature iț șcompozi ia gazoas#5 la valori optime asigur$nduse men inerea calit# ilor ț ț ț
comercialelor fructelor i legumelor pe o durat# mai mare de timp cu reducereaș
la minimum a pierderilor.
aten ie deosebit# acord# savan ii Institutul de (ercet#ri iț ț ș
Academiei de tiin # a oldovei. 6lbor#rii tehnologiei de transportarea aȘ ț
fructelor, legumelor la temperature oase positive i $n mediu de azot care potșreduce considerabil pierderile, calitatea $nalt# a fructelor i legumelor recoltateș
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
4/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
$n +epublica oldova contribute la sporirea e'portului pe pie ile de desfacereț
din #rile din (/I i din ccident.ț ș
.Legumele şi fructele sunt produse alimentare de origine vegetal#. *atorit#
valorii nutritive, calit#7ilor gustative 8i a gradului ridicat de asimilare de c#tre
organismul uman, ele sunt recomandate 8i utilizate pe scar# larg# $n
alimenta7ie, $n stare proasp#t# sau conservat#..
Legumele şi fructele proaspete au un con7inut ridicat de ap# 402-92:5
care le confer# starea de fr#gezime 8i prospe7ime pe tot circuitul tehnico-
economic. (on7inutul de vitamine din legume 8i fructe este influen7at $n timpul
p#str#rii de ac7iunea o'igenului 8i de temperatur#, $nregistr$ndu-se pierderi $n
cantit#7i variabile. 6nergia necesara digerarii fructelor este mult mai mica decat
cea folosita pentru digerarea oricarui aliment. !entru digerarea fructelor este
necesara o cantitate mult mai mica decat aceea pe care acestea o furnizeaza
organismului uman.
+ecolta global# medie anual# a volumului de produc7ie a livezilor iș
arbu tilor fructiferi $n anul 31&& a constituit ;0
8/16/2019 fructele citrice
5/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Fig .2Productia de citrice pentru anul 2012
Fig.3 Producerea globala de citrice pe ariț
Capitolul II
DEPOZIT FIGOIFIC C! "T#O$FE" %O#"L&
*epozitele sunt de diferite tipuri 8i se pot clasifica dup# mai multe criterii
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
6/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
dintre care ii importante sunt" capacitatea, natura produselor depozitate, locul de
amplasare, dur de realizare a factorilor de p#strare.
*epozitele frigorifice sunt construc7ii moderne, $n care temperatura,
umiditatea relativ# a aerului ca 8i con7inutul de o'igen 8i bio'id de carbon sunt
reglate prin agregate de produse frig 8i instala7ii speciale pentru umectarea
aerului 8i aerisire automatizate. /unt categoria depozitelor specializate folosite
pentru p#strarea legumelor $n vrac 8i ambalae, a fructelor $n ambalae. )n
func7ie de produsele care se depoziteaz# 8i se pastreaz#, aceste depozite pot fi
universale sau specializate, iar amplasarea lor se face $n zona de produc7ie sau a
centrelor de consum.
/unt construc7ii la suprafa7a solului, bine izolate fa7# de factorii de mediu
$n care depozitarea fructelor 8i legumelor permite realizarea 8i men7inerea
condi7iilor optime de rare 4temperatur#, umiditatea relativ# a aerului 8i viteza de
circula7ie a aerului5. )n acest tip de depozite lucr#rile de manipulare - stivuire,
condi7ionare, ambalare sau preabalatea se realizeaz# mecanizat.
(apacitatea de depozitare este $ntre
8/16/2019 fructele citrice
7/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
(apacitatea de p#strare a unei celule este de la &11 la 211 t, $n#l7imea este de >
m la toate celulele indiferent dimensiunile 8i capacitatea depozitului. )n celulele
de p#strare cu capacitatea mare e mai greu de 7inut regimul optimal de p#strare a
produselor horticole, $ntr-o cel frigorific# se recomand# de p#strat numai un soi
8i la o etate de maturitate bine potrivit#.
!rodusele horticole 4e'emplu unele specii de fructe s#m@n7oase, s@mburoase
struguri de mas#, citrice5 trebuie p#strate separat $n celule frigorifice diferite. )n
aceea celul# frigorific# nu se recomand# de p#strat $mpreun# fructe 8i legume,
ele av@nd diferi7i parametri de p#strare. Legumele bulboase emit un miros
$n7ep#tor de aliciin#, care poate altera gustul 8i aroma altor fructe. Tuberculii de
cartofi 8i r#d#cinoasele p#stra7i $mpreune cu fructele le comunic# ultimelor un
gust 8i o arom# str#in#.
)n frigoriferele e'istente sunt utilizate urm#toarele sisteme de r#cire"
- sistemul de baterii, ce recep7ioneaz# curen7ii calzi cu autorul bateriilor
amplaste pe pere7i 8i pe tavan?
- sistemul aerian, ce recep7ioneaz# curen7ii calzi prin intermediul r#citoarelor de
instalate $n interiorul sau e'teriorul camerei refrigerente? sistemul mi't aerian 8i
cu baterii.+#cirea cu autorul bateriilor. $n celulele frigorifice se aplic# sistemul de
r#cire compus din baterii cu nervuri 8i din 7evi netede montate la pere7i 8i pe
tavane. )n acest caz evaporatorul instala7iei frigorifice este amplasat $ntr-un
rezervor cu saramur# 4solu7ie de clorur# de calciu – (a(I35, ce se afl# $n afara
celulei. (u autorul pompelor saramura r#cit# este debitat# din rezervor $n
bateriile de r#cire, situate $n celule de p#strare.Instala7iile de men7inere a umidit#7ii relative optime a aerului din celule
umedificatoare se fi'eaz# pe plafoanele celulelor, $n num#r diferit, $n func7ie de
m#rimea celui 8i cerin7ele produsului p#strat.
Iluminatul se face artificial, folosindu-se becurile cu neon, care au consum
redus de energie electric# 8i dega# o cantitate mai mic# de c#ldur# dec@t cele
incandescente. /pre culoarul tehnologic, celulele se $nchid etan8 cu o u8#glisant# pentru a interior. pierderile de c#ldur# din interior.
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
8/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Cociu 'aleriu II(DEPOZIT C! "T#O$FE" %O#"L&
*epozitul ales pentru depozitarea a 21 tone de fructe citrice4lam$i iș
portocolale5 este din +aionul C$nce ti,oldova,de inator al acestui depozit cuș ț
atmosfera normala (ociu Baleriu.Bolumul ma'imal acestui depozit este 311
tone, de ine = camere.In func iune din &992.ț ț
Am ales acest tip de depozit deoarece este un model simplu,eficient.
!astrarea fructelor pe perioada $ndelungata $mplica o tehnologie speciala prin
care se asigura calitatea produsului.!ermite pastrarea fructelor la diferite
temperaturi ,depozitarea lor in diferite moduri.6ste un depozit foarte compact.
Fig.4 Schema depozitului frigorific cu atmosfera normala
1 – oridor 3 – !ampa
2 – amere " – #istem de r$cire
Capitolul III
Caracteristica speciei si soiului )estinat pastrarii
Citricile - riginea citricelor este in rient,intr-un areal cuprins intre (hina
de /ud,Indochina si !enisula alacca si probabil in partea orientala a peninsuleiindiene.(ele mai vechi specii de citrice,atestate documentar sunt grepfrutul si
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
9/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
kumDuatul,scrierile datand din anii 3312-3&90 i.Cr.in (hina.(itrus medica sau
(hitru a auns prima in zona mediteraneana,unde israelienii o foloseau in scop
religios. +omanii si grecii cultivau chitrul, lamaiul si limetta. !ortocalul amar a
fost introdus in zona mediteraneana de catre arabi,iar cel dulce de genovezi sau
de portughezi.ltima specie care a auns in bazinul mediteranean a fost
mandarinul,la inceputul secolului al EIE-lea.
umeroase soiuri de citrice- mari si mici ,dulci si acre,colorate in
galben,portocaliu,rosu si verde se numara printre cele mai savuroase fructe,
adevarate izvoare de sanatate-pe care n-e le-a daruit natura .!ortocalele
,lamiile,mandarinele si grepfruiturile le plac aproape oricarui.6le devn din ce in
ce mai indragite.ul i i-ar dori sa le cultive,sa se bucure de ele i s# le culeag#ț ș ș
fructele.
*ea $n secolul al EBII-lea ,numeroase specii si soiuri de citrice erau
cultivate nu numai in regiunea lacului de %arda dar i la ord in Alpi.ș
(itricile apartin familiei soiurilor cunoscute sub numele de
rute,+utaceae.!rintre acestea se numara de e'emplu ,si van ul ,+utaș
gravelens,folosita ,la noi drept condiment,ca si/kimmia aponica,o planta
ornamentala.aoritatea citricilor de cultura apartin soiului (itrus,Fortunella sial ramurilor inrudite sunt comple'e si greoaie.(lasificarea este diferita in functie
de autor.
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
10/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
%ab.2 ompo&itia chimica a fructelor citrice:
(omponenti chimici
Fructele citrice
%rapefruit Lamii andarine !ortocaleApa,:
8/16/2019 fructele citrice
11/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
!ortocalul dulce 4(itrus sinensis5 este un arbore fructifer din genul (itrus,
care face parte din familia +utaceae. 6ste vorba despre un arbore de m#rime
milocie, dar $n condi ii optime poate aunge la &; m $n#l ime, are coroana mare,ț ț
rotund# sau piramidal#, cu frunze ovale de 0–&1 cm cu margine dreapt# iș
ramuri care uneori au spini mari de &1 cm. Florile sunt albe parfumate, care apar
izolat sau $n buchet. Fructul este !ortocala dulce.
!ortocalele provine din Asia de +asarit.!atria lui de origine este totusi
necunoscuta ca si forma salbatica.6ste posibila sa fie vorba de o mutaie genetica
a portocalului amar.!ortocala a patruns in 6uropa in urul anului &211
.aoritatea plantelor citrice s-au adaptat atit de bine in bazinul mediteranian
incit aceasta regiune poate fi socotita ca a doua a lor patrie.
Caracteristici
!ortocalul a fost considerat $n mod tradi ional ca specia (. sinensis din genulț
(itrus. L#m@iul, Lima i !ortocalul amar 4(itrus aurantium5 apar in aceluia iș ț ș
gen. Investiga ii recente au demonstrat c# maoritatea acestor pomi fructiferiț
sunt $n realitate hibrizi produ i din !omelo 4(itrus ma'ima5, mandarina 4(itrusș
reticulata5 i (hitra 4(itrus medica5, iar numele tiin ific corect este 4(itrusș ș ț
sinensis5. Bechiul nume , f#r# specifica ia de hibrid, se folose te $nc# mult.ț ș
Origine
!ortocalul are origine $n India, !akistan, Bietnam, sud estul (hinei i a fostș
adus de arabi $n occident. )n sanscrit# se numea n@ranga 4probabil de origine
darvidic#, nu arian#? $n tamil# naru $nseamn# parfum. *in India a trecut $n
Arabia unde se numea naran i apoi $n sudul Fran ei, numit naurange 4pronun atș ț ț
norHnsh5
Pro)uc ieț
!otrivit FA/TAT principalele produc#toare de portocale 4tone5 $n 3112 aufost"
&. razilia &0.11 3. /tatele nite >.301%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
12/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
;. e'ic ;.9>9.. (hina 3.=&3.111
0. /pania 3.&=9.911
8/16/2019 fructele citrice
13/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
ghivecile orangeriilor foarte indragite atunci.A trimis plante si in /A unde ele au
devenit cunoscute sub numele ,,+ivers Late”.In anul &
8/16/2019 fructele citrice
14/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
L#m@iul 4(itrus limon5 este un arbust din familia +utaceae, nativ din Asia, de la 2
la &1 m $n#l ime, considerat ve nic verde.ț ș
Fructul copt are forma sferic# alungit# i coaa $n culori care variaz# de la verdeș
deschis la galben str#lucitor. Fructul aunge la maturitate toamna t@rziu $n emisfera
de nord. !ulpa este suculent#, bogat# $n acizi i $n vitamina (, ceea ce a f#cutș
frunctul - datorit# conserv#rii u oare - s# fie distribuit $n $ntreaga lume de marinariiș
care-l utilizau pentru a preveni scorbutul.
Fructul este utilizat $n scopuri culinare i non-culinare $n $ntreaga lume - $n primulș
r@nd pentru suc, de i pulpa si coaa 4coaa5 sunt deasemeni folosite la g#tit. /ucul deș
l#m@ie con ine apro'imativ 2:->: 4apro'imativ 1,; 5 de acid citric, care $i d# unț
gust acru i un pC de 3-;. %ustul acru distinctiv al sucului de l#m@ie $l face unș
ingredient cheie $n multe feluri de m@ncare din $ntreaga lume.
Lam$ul este cultivat in zonele calde ale intregii lumi.u este cunoscuta forma lui
salbatic# *e obicei este foarte spinoas# .(a planta de ghiveci ,l#m$iul este foarte
atractiv.u suport# foarte bine temperaturile prea $nalte sau prea scazute.
$oiuri
/e presupune c# primul l#m@i a crescut $n sudul Indiei, nordul urmei, i (hinaș
&2M&>M. )n Asia de /ud i de /ud-6st, acesta a fost cunoscut pentru propriet# ile saleș ț
antiseptice i a fost folosit ca un antidot pentru diferite otr#vuri. )n India, fructul,ș
l#m@ia, este utilizat# $n via a de zi de zi pentru diverse scopuri. 6ste utilizat# $n toat#ț
medicin# tradi ional# indian#, $n principal, $n medicina /iddha i ANurveda. Acestaț ș
este unul dintre ingredientele principale $n multe din buc#t#ria indian#. L#m@ia
marinat# sau mango marinat fac parte din masa zilnic# de pr@nz $n sudul Indiei $n
special $n !ooa hindus#.
L#m@iul a intrat $n 6uropa 4aproape de sudul Italiei5, nu mai t@rziu de primul
secol d.Cr., $n timpul +omei Antice. (u toate acestea, nu a fost cultivat pe scar# larg#
&0M. A fost introdus mai t@rziu $n !ersia i apoi $n Irak i 6gipt $n urul anului 011ș ș
d.Cr.. L#m@iul a fost $nregistrat $n literatura de specialitate $ntr-un tratat $n limbaarab# despre agricultur# din secolul EE i a fost, de asemenea, folosit ca plant#ș
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
15/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
ornamental# $n gr#dinile islamice &
8/16/2019 fructele citrice
16/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
%ab ." Producatori
$oiuri
-onnie rae
-*e form# alungit#, neted, cu pielea sub ire i f#r# s@mburi? crescut $n special inț ș
zona /an *iego, /A.
-ush lemon tree 4L#m@iul arbust5
-Acest l#m@i naturalizat cre te in s#lb#ticie $n Australia subtropical#. Are un fructș
foarte rezistent cu o coa# groas#, o aroma de l#m@ie puternic#, fiind bun pentru g#tit.
(re te p@n# la apro'imativ = metri, av@nd nevoie de o zon# $nsorit#.ș
-6ureka%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
17/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
-Barietate californian# 4secolul al EIE-lea5 ce rezist# tot timpul anului si cre teș
din abunden #? este g#sit cel mai des in supermarket-uriț
-Femminello /t. Teresa, sau /orrento
-ativ din Italia, coaa fructului acestuia are un con inut bogat $n uleiuri i esteț ș
folosit la producerea limonadei
-Fino
-!obabil de origine spaniol#, aceast# varietate produce fructe de dimensiuni mai
mici? este deasemeni cunoscut sub denumirile esero, lanco et !rimofiori 4ou
!rimofiore5.
-Ohambiri (. hambiri
Fruct cu aspect rugos, are o culoare galben# si pulpa foarte acr#. 6ste folosit ca
portaltoi in Asia de sud
-Lisbon
!roduce fructe amare de bun# calitate cu niveluri ridicate de acid i de suc?ș
fructele Lisbon sunt foarte asem#n#toare cu cele 6ureka. (opacii viguroa i iș ș
productivi sunt foarte spino i, $n special atunci c@nd sunt tineri.ș
-eNer
Aceasta este o $ncruci are $ntre un l#m@i si un portocal sau mandarin, si a fostș
numit dup# Frank . eNer, primul care l-a descoperit $n &91
8/16/2019 fructele citrice
18/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Barietate spaniol# cea mai cultivat# $n 6uropa. Fructele de dimensiuni medii sunt
aproape f#r# s@mburi.
-Billafranca
-Pen en
Barietate australian# creat# in anul &9;1.
-Puzu
riginar din (hina, i ulterior introdus $n Oaponia i (oreea, Nuzu are o arom#ș ș
asem#n#toare unui amestec de l#m@ie meNer si grapefruit alb. Puzu este probabil un
hibrid intre ichang papeda i un mandarin. Puzu este probabil cel mai rezistent la frigș
dintre citrice.
• $oiuri )e lăm*i
6'ist# dou# genuri principale de l#m@i – acide i dulci. Tipurile acide sunt celeș
intalnite pe pia #? cele dulci, cum sunt lam@ile eNer, sunt cultivate de gr#dinari caț
fructe ornamentale. Lam@ile acidice se $mpart $n dou# variet# i importante" 6ureka siț
Lisabona – cele dou# difer# oarecum $n dimensiune, forma i grosimea coaei, darș
sunt $n general la fel.
Citrus limon “Eurea”
Acest soi californian este cultivat acum $n multe regiuni ale lumii pentru c# rode teș
din abunden # tot anul, recolta cea mai mare fiind iarna. Fructele lui sunt cele maiț
$nt@lnite $n supermarket. Are fructele ovale, lunguie e, are pu ine semin e, coaa esteț ț ț
mai groas#, con in mult suc i v@rful caracteristic l#m@ilor este mai mic. 6ste potrivitț ș
culturii $n ghiveci.
%uzun !.%riza I. &
&
http://i2.wp.com/plantemania.files.wordpress.com/2009/02/eureka-lemon.jpg
8/16/2019 fructele citrice
19/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Citrus limon “!isa"ona”
riginile lui sunt $n !ortugalia. Fructele lui sunt mult mai tuguiate, nu au semin eț
aproape deloc, iar coaa este mai subs ire. (on in pu in mai mult suc ca i 6ureka.ț ț ț ș
Tolereaz# foarte bine varia iile de temperatur# i este potrivit culturii $n ghiveci.ț ș
Tipicele v@rfuri ie ite $n afar# ale l#m#ilor sunt, la soiul QLisabona” de dimensiuniș
mari i foarte decorative. L#m@ile au nevoie, deseori, de un an $ntreg de la $nflorireș
p@n# la coacere. dat# pe an l#m@iul QLisabona” produce o recolt# mare de la
milocul iernii p@n# la $nceputul prim#verii.
"lte soiuri )e lăm,i
Citrus limon -#e.er/
/unt i ele foarte r#sp@ndite, dar nu sunt $n realitate &11: l#m@i, ci o $ncruci areș ș
dintre portocal# i l#m@i.ș L#m@iul eNer este un copac de dimensiuni mai mici,
aung@nd la ma'im 3,2 metrii. /ucul fructelor con ine mai pu in acid dec@t celelalteț ț
soiuri de l#m@i.
Citrus limon 0Lunario/
Acest soi este cultivat ca plant# decorativ# solitar# sau $n ghivece, $n Toscana i $nș
sudul Fran ei 4QLimon de Ruatre /aisons”5. *up# perioada principal# de $nflorire,ț
prim#vara, acest soi face flori i fruncte pe tot parcusul anului. !entru fructele lui,ș
soiul este important $n regiuni ale sudului Italiei i ale statelor mediteraneene nord-ș
africane.
%uzun !.%riza I. &
&
http://i0.wp.com/plantemania.files.wordpress.com/2009/02/lisabona-lemon.jpg
8/16/2019 fructele citrice
20/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Citrus Limon 0Peretto/
Ferrari i Bolkamer au descris acest soi neobi nuit de l#m@i. Q!ereto” $nseamn#ș ș
Qpar#”. Fiindc# Qcopacul nu aunge la m#rimi impresionante”, scrie Bolkamer, Q$i
prie te c#ldura i trebuie ferit de curen ii de aer”, plante rezist# cel mai bine $nș ș ț
ghivece. !e scurt" o plant# care nu suport# bine frigul i are fructe deosebite.ș
Citrus Limon -Canaliculata/
Acest soi foarte decorativ de l#m@i prezint# dungi clare pe coa#. *atorit# fructelor
frumoase, galbene i frunzelor de un verde puternic, acest soi este foarte atractiv.ș
Citrus Limon 0'illa Franca/ – acest soi este aproape lipsit de spini, cu fructe dedimensiune medie spre mare
Citrus Limon 0Imperial/ – are fructe foarte mari
Citrus Limon 0Pon)erosa/ – este un soi pitic cu flori si fructe mari
Lăm*ia Citrus "urantifoli
Istoric1
(omerciantii din rientul ilociu au adus lamai verzi din Asia in 6gipt si Afica
de ord in secolul al E-lea. aurii le-au adus in /pania in secolul al EIII-lea, de
unde s-au raspandit in sudul 6uropei.
%uzun !.%riza I. &
&
http://i0.wp.com/plantemania.files.wordpress.com/2009/02/canaliculata-lemon.jpghttp://i0.wp.com/plantemania.files.wordpress.com/2009/02/peretto-lemon.jpg
8/16/2019 fructele citrice
21/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Timp de sute de ani, marinarii britanici au mancat lamai verzi pentru a preveni
imbolnavirea de scorbut in lungile calatorii pe mare. *in aceasta cauza marinarii
britanici erau porecliti QlimeNs”.
In /tatele nite, lamaile verzi erau cultivate dea in Florida in secolul al EBI-lea.
In zilele noastre, razilia si /tatele nite sunt printre cele mai mari tari
producatoare de lamai verzi din lume
Lamaia verde, Limeta sau Lime 4(itrus Aurantifoli5 este originara din regiunea de
sud-est a Asiei. (omerciantii din rientul ilociu au adus lamai verzi din Asia in
6gipt si Afica de ord in urul secolului al E-lea. Lamaile verzi sunt de regula usor
mai dulci la gust decat lamaile obisnuite si sunt mai aromate.
Descriere1
Arborele de lime poate atinge pana la = m inaltime.
Frunzele limetei, ovale, cu o lungime cuprinsa intre 2 si 0,2 cm, au un parfum placut.
Acestea au culoarea rosiatica atunci cand sunt tinere iar la maturitate devin verzi.
Fructele cresc solitare sau grupate cate doua sau trei. 6le au un diametru de 3,2-2
cm si o forma rotunita la baza si ovala spre varf. (oaa lor este lucioasa si verde
atunci cand sunt tinere.
!ulpa este galbena-verzuie, impartita in >-&2 arcuri de cerc.
Capitolul I'
Caracteristica factorilor ce )etermina capacitatea )e pastrare
Capacitatea )e pastrare ( 6ste capacitatea de a supune produsele horticole unor
anumite operatii ca" recoltarea la momentul potrivit,sortarea ,calibrarea,aplicarea
unor tratamente chimice,ambalarea ,pastrarea la temperaturi scazute. !entru a frina
alterarea lui,a micsora pierderile si a-l mentine in stare
consumabila o anumita perioada de timp.
(alitatea fructelor este o no7iune comple'#, caracterizat# prin indicatori%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
22/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
multipli specifici $n primul r@nd pentru specia, respectiv soiul de fructe 8i, $n al
doilea r@nd, pentru stadiul de dezvoltare sau conservare, respectiv v@rsta fructului.
*e la legarea fructului p@n# la moartea fiziologic# a acestuia, pot fi deosebite
urm#toarele stadii de evolu7ie"
- imaturitatea?
-maturarea fiziologic#?
-coacerea?
-senescen7a?
-moartea fiziologic#.
Imaturitatea, este stadiul de dezvoltare p@n# la maturarea fructelor.
importan7# maor# $n acest stadiu de dezvoltare o are analiza chimic# a fructului
imediat dup# legarea acestuia. Analiza pune $n eviden7# starea fiziologic# a fructului
8i poate servi ca un miloc eficient de a prezice calitatea recoltei. )n aceast# faz#,
indicatorii de calitate servesc la corec7iile probabile referitoare la nutri7ie 8i boli,
aplicabile $n condi7iile locale de management.
aturarea fiziologic# corespunde momentului $n care fructele 8i-au des#v@r8it
dezvoltarea, $n condi7iile unei viteze de cre8tere lente. !ar7ial 4aproape total5, acest
stadiu se des#v@r8e8te $n timp ce fructul r#m@ne legat fiziologic de l#star. aturareafiziologic# este influen7at# de o multitudine de factori de natur# genetic#, climatic# 8i
de management.
Identificarea acestor factori 8i m#surile pentru optimizarea efectului acestor
factori asupra calit#7ii fructelor au o contribu7ie important# asupra m#rimii produc7iei
8i a capacit#7ii fructelor de a fi p#strate. (oacerea corespunde momentului $n care
fructul atinge v@rful con7inutului de arome, gust, suculen7#, te'tur# 8i este gata de a ficonsumat. (oacerea 8i maturitatea fiziologic# nu sunt unul 8i acela8i proces, ci doar
faze care se interfer# la o grani7# mobil#, stabilit# $n func7ie de condi7iile locale 8i
destina7ia imediat# a fructului. (oacerea este $nso7it# de transform#ri multiple, a
c#ror analiz# permite identificarea fazelor incipiente ale coacerii 8i disocierea
acestora de fazele finale ale matur#rii fiziologice. /ub acest aspect, analiza
procesului de coacere pe baza indicatorilor de calitate are o importan7# cov@r8itoare,at@t asupra separ#rii produc7iei pe categorii calitative, c@t 8i asupra procesului de
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
23/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
conservare $n diverse forme 8i pe diferite perioade de timp.
/enescen7a este stadiul final al dezvolt#rii, c@nd fructul s-a copt 8i $ncepe
procesul de degradare. )n timpul senescen7ei, calitatea fructului, ca te'tur#, culoare 8i
arom#, se schimb# dramatic. embranele celulare 8i peretele celulelor se
deterioreaz#, iar $nmuierea fructului devine aspectul fundamental vizibil. Totu8i, $n
aceast# faz#, noi enzime 8i metabolite se mai formeaz# $n fruct, $ns# celula se
degradeaz# 8i se necrozeaz#.
oartea fiziologic# este stadiul $n care toate procesele fiziologice $nceteaz#,
iar putrezirea continu# ca efect al mediului ambiant.
)n fiecare din aceste stadii, datorit# proceselor fiziologice care au loc $n fruct,
se utilizeaz# indicatori de calitate specifici, ale c#ror limite de varia7ie depind de
speciaSsoiul fructului, sau indicatori nespecifici, ale c#ror limite de varia7ie depind de
stadiul de dezvoltare pentru aceea8i specieSsoi de fruct.
Indicatorii de coacere pot servi la predic7ia comport#rii fructului $n timpul
conserv#rii acestuia, precum 8i a duratei optime de conservare a fructului. )n stadiul
de senescen7# a fructului, calitatea acestuia este descris# de o serie de indicatori
specifici sau nespecifici, a c#ror varia7ie $n func7ie de perioada de conservare 8i de
condi7iile de conservare este semnificativ#. Factorii prerecolt$ care influenea&$ calitatea fructelor 'nainte *i dup$
depo&itare sunt :
- factori naturali 4ecologici5"intensitatea luminii, temperatura, cantitatea de
precipita7ii 8i umiditatea relativ# a aerului?
- managementul culturii, respectiv" nutri7ia mineral#, produc7ia de fructe pe
plant#,$ntre7inerea solului, irigarea, lucr#rile aplicate plantelor, utilizarea regulatorilor
de cre8tere?
- factori genetici, care implic# alegerea soiului sau a clonei, altoiului 8i
portaltoiului?
- contamin#rile de natur# microbiologic# pre-recolt#.
•
Factorii naturali :(onditiile climatice, $n mod particular temperatura 8i intensitatea luminii au un
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
24/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
efect puternic $n ceea ce prive8te calitatea nutri7iei fructelor. Temperaturile sc#zute
favorizeaz# sinteza zah#rului 8i vitaminei A 4glucoza fiind precursor pentru acidul
ascorbic5 8i $n acelasi timp descre8te rata de o'idare a acidului ascorbic. /inteza unei
cantit#7i ma'ime de vitamina A 4beta-caroten5 se realizeaz# la temperaturi cuprinse
$ntre &2( 8i 3&(, temperaturile mai mari sau mai mici fa7# de aceste limite de
temperatur# determin@nd un con7inut mai mic de beta-caroten.
/uma temperaturilor medii zilnice din timpul perioadei de vegeta7ie
influen7eaz# nu numai compozi7ia chimic# a fructelor dar 8i atingerea caracteristicilor
calitative specifice soiului.
Temperaturile prea ridicate d#uneaz# maorit#7ii speciilor, favoriz@nd apari7ia
de arsuri sau deranamente fiziologice, arsurile form@ndu-se pe partea e'pus# la
soare. La temperaturi ridicate, fructele se matureaz# $n ritm accelerat, sunt lipsite de
aciditate, sunt mai bogate $n glucide 8i evolueaz# rapid spre supramaturare. )n
toamnele cu nop7i mai r#coroase, este favorizat# sinteza pigmen7ilor antocianici,
fructele fiind mai colorate. )nghe7ul poate produce pagube at@t $n momentul form#rii
fructelor, c@t 8i $n fenofaza de maturare a acestora. Temperaturile negative de -;...-2o
( pot produce pierderi mari atunci c@nd survin $n timpul fenofazei de $nflorire 4mai
ales la soiurile timpurii5. %erurile de - 3o(, $n timpul fenofazei de $nflorire, duc laob7inerea de fructe deformate.
Temperaturile situate sub limita de rezisten7# la frig produc fructelor boli
specifice temperaturilor sc#zute negative. miditatea relativ# a aerului, la valori
ridicate influen7eaz# negativ starea fitosanitar# a fructelor, dar contribuie la
men7inerea turgescen7ei acestora. /eceta atmosferic# are efecte contrare, fructele
m#rindu8i foarte mult intensitatea transpira7iei, se ofilesc sau se zb@rcesc. /olulinfluen7eaz# $n oarecare m#sur# calitatea fructelor. /-a constatat c# pomii cultiva7i pe
soluri u8oare, nisipoase, dau fructe care rezist# mai pu7in la p#strare dec@t cele
provenite de pe soluri mai grele.
Insola7ia 4lumina5 are un rol important $n nutri7ia plantelor horticole datorit#
procesului de fotosintez#. lumin# slab# favorizeaz# o cre8tere vegetativ# redus#,
formarea de goluri $n fructe 8i provoac# $nt@rzierea matur#rii. +adia7ia solar# aut# laformarea pigmen7ilor ro8ii 4antocianici5. /-a remarcat c# planta7iile pomicole
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
25/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
amplasate $n zonele de deal 8i premontane, bine iluminate, produc fructe superioare
calitativ, s#n#toase, pigmentate corespunz#tor.
)n condi7ii de umbrire temporar#, plantele formeaz# un frunzi8 bogat, dar
produc fructe pu7ine, care se matureaz# mai t@rziu 8i r#m@n slab colorate. )n plus,
plantele devin mai sensibile la atacul unor boli 8i d#un#tori.
(on7inutul de vitamina ( este influen7at at@t de temperatur# c@t 8i de
intensitatea luminii. (re8terea intensit#7ii luminii determin# producerea unei cantit#7i
mai mari de zah#r 8i conduce c#tre o cantitate mai mare de vitamina ( $n fruct,
inhib@ndu-se $n acela8i timp producerea de vitamina A.
!rezen7a luminii $n cantit#7i suficiente favorizeaz# chimismul intern 8i
contribuie la instalarea unei st#ri fitosanitare bune cu influen7e pozitive post-recolt#,
m#re8te rezisten7a plantei la ger, favorizeaz# rodirea regulat#, ob7inerea de recolte
mari. *e asemenea, contribuie la acumularea de zah#r $n fructe, precum 8i la apari7ia
aromei 8i color#rii mai intense a fructelor.
Intensitatea sc#zut# a luminii poate fi ascociat# cu o concentra7ie mic# de acid
ascorbic, o intensitate sc#zut# a culorii ro8ii 8i un nivel mai sc#zut $n ceea ce prive8te
substan7a uscat# solubil#.
• Factorii tehnologici
Factorii tehnologici pot influen7a durata perioadei de p#strare 8i calitatea
fructelor perisabile. Amplasarea culturilor $n zonele pedo-climatice favorabile,
delimitate ca urmare a lucr#rilor de zonare pe specii, face s# fie valorificat la
ma'imum poten7ialul productiv 8i calitativ al soiurilor cultivate. *ensitatea optim# a
plantelor asigur# at@t cantitatea c@t 8i calitatea produselor horticole.
*ensit#7ile prea mari $mpiedic# nutri7ia 8i fotosinteza normal#, colorarea
fructelor $n timp ce prezen7a golurilor favorizeaz# defecte de form# 8i pete de
insola7ie.
T#ierile de produc7ie la pomi aut# la distribuirea echilibrat# a produc7iei pe
ramuri 8i la hr#nirea echilibrat# a fructelor, ca urmare a desf#8ur#rii unui metabolismnormal. !rin taierile $n uscat sau $n verde, se urm#re8te stabilirea unui raport c@t mai
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
26/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
avantaos fa7# de factorii pedoclimatici, limit@nd cantitatea $n favoarea valorii
comerciale.
/istemul de $ntre7inere a solului din livezi 4ogor negru sau $nierbat5 determin#
indirect capacitatea de p#strare a fructelor 8i men7inerea calit#7ii lor. /-a observat c#
fructele ob7inute din planta7ii $nierbate sunt afectate mai pu7in de deregl#rile
fiziologice 8i bolile parazitare comparativ cu cele ob7inute din livezile $ntre7inute ca
ogor negru.
Irigarea este o interven7ie foarte util#, $ns# trebuie efectuat# ra7ional, conform
unui program bine calculat, metoda de irigare prin picurare corespunz@nd e'igen7elor
legate de aplicarea unui program de ud#ri. n e'ces de ap# $n ultimele s#pt#m@ni,
care preced recoltarea, este de obicei d#un#toare deoarece fructele devin foarte mari,
cu 7esuturi af@nate 8i fisuri ale epidermei care favorizeaz# alterarea microbian#.
Fertilizarea prin $ngr#8#mintele 8i tratamentele cu fitohormoni influen7eaz#
nutri7ia plantelor 8i compozi7ia chimic# a produselor horticole, cu repercursiuni
asupra cre8terii acestora 8i a duratei de p#strare a lor. /e cunoa8te efectul negativ al
e'cesului de azot sau al deficitului de calciu, precum 8i rolul pozitiv al
$ngr#8#mintelor cu potasiu 8i fosfor, care aut# la o mai bun# pigmenta7ie a fructelor
cu perisabilitate ridicat# 8i o mai bun# capacitate de p#strare $n depozit. Tratamentelefitosanitare efectuate la timp, conform prognozelor 8i avertiz#rilor specifice,
favorizeaz# ob7inerea unor fructe s#n#toase, cu o bun# capacitate de p#strare 8i cu un
con7inut mai redus de reziduri de pesticide. /unt recomandate, pentru unele specii,
tratamentele profilactice $n livad#, cu pesticide selective, pentru a preveni apari7ia
unor boli de depozit pe durata p#str#rii, c@t 8i aplicarea de tratamente cu s#ruri de
calciu 41,2-1,
8/16/2019 fructele citrice
27/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
!ortaltoiul, $n cazul pomilor, influen7eaz# capacitatea de p#strare a fructelor.
Astfel, cei cu vigoare slab# determin# o colorare mai intens# 8i o maturare mai
avansat#.
ontamin$rile de natur$ microbiologic$ prerecolt$
Alter#rile de natur# microbiologic# sunt determinate de microorganisme, care
reprezint# principalii agen7i ai alter#rii produselor horticole. Ace8ti agen7i, prezenta7i
ca factori de risc cu actiune pre-recolt# sunt reprezentati prin " virusuri, bacterii 8i
ciuperci 4drodii 8i mucegaiuri5, care $n natur# se g#sesc r#sp@ndi7i pretutindeni.
(ele mai frecvente forme de alterare de natur# microbiologic# sunt"
putrezirile, mucegaiurile 8i fermenta7iile. !utrezirile sunt forme de alterare
microbiologic#, prezente ca factor de risc cu ac7iune pre-recolt# de natura parazitar#,
determinat# de bacterii 8i mucegaiuri ce infecteaz# 8i altereaz# fructele $n toate fazele
flu'ului tehnologic de valorificare. Infectarea se face prin zonele v#t#mate.
/tarea fitosanitar# adecvat# a c@mpului constituie un aspect important $n
men7inerea cotei $nalte calitative pe parcursul $ntregului sezon de recoltare. !e lang#
men7inerea st#rii de s#n#tate a p#r7ilor verzi ale plantelor este important# eliminarea
fructelor deteriorate, supracoapte sau putrezite.
!reintre numero8ii factori pre-recolt# care au inciden7# asupra duratei de p#strare a fructelor de arbu8ti fructiferi, c#p8un 8i a altor fructe mici perisabile, cum
sunt cire8ele, vi8inele, etc sunt 8i sursele naturale de infec7ie din mediul $nconur#tor
la care sunt e'puse fructele $n planta7ie. *e aceea, microorganismele de contaminare
trebuie identificate $nc# din faza de livad#, acestea put@nd avea inciden7# at@t asupra
duratei de p#strare a fructelor c@t 8i a siguran7ei alimentare.
Fructele de arbu8ti sunt considerate de unii autori 4oJer 8i colab., 311;5 maisalubre din punct de vedere al siguran7ei alimentare, fiind mai pu7in contaminate cu
microorganisme d#un#toare omului, cum sunt" bacteriile, virusurile, fungii,
protozoarele, etc. *intre acestea, drodiile 8i mucegaiurile sunt agen7i tipici de
distrugere a fructelor proaspete.
Astfel, drodiile favorizeaz# procesul de fermenta7ie a fructelor, iar
mucegaiurile altereaz# rapid fructele $nainte, $n timpul 8i mai ales dup# maturare, 8ieman# micoto'ine cu efect to'ic 8i alergic. *intre mucegaiuri, mucegaiul cenu8iu
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
28/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
produs de ciuperca otrNtis cinerea are cea mai mare contribu7ie $n deprecierea
fructelor. *up# cercet#rile lui Uarlsson-orgg 8i colab. 4&9
8/16/2019 fructele citrice
29/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
• Factorii care influenea&$ mediul ambiant de p$strare a fructelor
ediul ambiant de p#strare a fructelor este influen7at de urm#torii factori"
lumina, temperatura, umiditatea relativ# a aerului, mi8carea 8i compozi7ia aerului,
ace8tia av@nd un impact maor asupra calit#7ii produselor horticole depozitate.
Lumina solar# este un factor care influen7eaz# negativ p#strarea fructelor,
deoarece gr#be8te maturarea. (a atare, depozitele trebuie s# aib# celulele de p#strare
c@t mai $ntunecoase, f#r# ferestre sau cu ferestre c@t mai mici, echipate cu obloane.
Temperatura influen7eaz# mult intensitatea respiratorie, care se intensific#
progresiv odat# cu cre8terea temperaturii. dat# cu ridicarea temperaturii aerului,
fructele pierd ap# prin evaporare, scad $n greutate, valoarea comercial# fiind
diminuat#. )n corela7ie cu temperatura aerului este 8i activitatea microorganismelor
patogene care se dezvolt# la temperaturi cuprinse $ntre ; 8i =2V(.
ulte din fructele destinate consumului $n stare proasp#t# sunt sensibile la
temperaturile sc#zute, pragul sub care acestea produc deprecieri calitative fiind mai
mic de 2(. La temperaturile cu aceste valori, celulele fructelor $8i sl#besc activitatea
metabolic# $ntruc@t nu o pot sus7ine. (a r#spuns la stresul dat de temperaturile
sc#zute, au loc diferite alter#ri ale proceselor biochimice 8i fiziologice, precum 8i
disfunc7ii la nivelul celulelor. (@nd acest stres este prelungit, aceste disfunc7ii 8i
alter#rii vor conduce c#tre dezvoltarea variatelor simptome de depreciere calitativ#
cum ar fi" leziuni, decolor#ri, re7inerea apei $n celule, nematurare normal#.
/imptomele de suferin7# fa7# de acest factor devin evidente la scurt timp dup#
ce temperatura cre8te $n limitele normale.
!ierderile pe care le provoac# ace8ti factori, fie izolat, fie $n comple', sunt
deosebit de grave $n unii ani, unele fiind numai calitative, altele cantitative sau de
ambele feluri. Formele de alterare sunt numeroase 8i diverse, fiind clasificate dup#
originea lor 8i factorii care le cauzeaz# $n" alter#ri de natur# fizic#, chimic#,
biochimic#, microbiologic#, la care putem ad#uga 8i deregl#rile fiziologice
4fiziopatii5.
• +lter$ri de natur$ biochimic$
Alter#rile de natur# biochimic# sunt determinate de enzimele proprii fructelor,
care catalizeaz# unele reac7ii biochimice, av@nd ca rezultat forme de alterare ce%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
30/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
afecteaz# calitatea fructelor proaspete.
La fructele v#t#mate, are loc brunificarea enzimatic#, ce se manifest# prin
modific#ri de culoare care au loc $n prezen7a o'igenului 8i care se datoreaz# ac7iunii
enzimelor polifenolo'idazice asupra substan7elor fenolice 8i pigmen7ilor antocianici,
aceasta reprezent@nd o form# de alterare a fructelor.
• /odific$ri fi&iologice
!e l@ng# numeroasele boli 8i v#t#m#ri cauzate de agen7ii patogeni, deteriorarea
calit#7ii fructelor este datorat# 8i de multe deregl#ri fiziologice 4fiziopatii5, cauzate
de"
factorii ambientali 'n perioada de cre*tere *i maturare, temperatura de p$strare care poate determina brunificarea *i
descompunerea intern$ la citrice umiditatea relati-$ a aerului neadec-at$ cerinelor speciei care determin$ &brcirea
(ofilirea) tuturor fructelor, compo&iia atmosferic$ nefa-orabil$, produ*ii intermediari de metabolism care determin$ brunificarea *i
descompunerea intern$, -$t$m$rile mecanice care determin$ brunificarea esuturilor le&ate *i
cicatri&area
(suberificarea lignificarea) acestora.• !espiraia la fructele cu perisabilitate ridicat$
Pier)erea apei )in fructe
*up# recoltarea fructelor, pe tot parcursul flu'ului de transport, p#strare 8i
comercializare, are loc pierderea apei prin procesul de transpira7ie. Acest proces este
influen7at de factorii mediului ambiant, precum 8i de unii factori interni cum sunt"
con7inutul $n ap# al 7esuturilor, compozi7ia 8i structura 7esuturilor e'terne.Apa circul# prin 7esuturi, mai ales sub form# lichid#, iar $n spa7iile lacunare
sub form# de vapori. (a 8i $n cazul schimburilor de gaze, apa din fructe se elimin#
sub form# de vapori prin lenticele, stomate, cuticul#, sau prin suprafe7ele lezate. )n
general, presiunea vaporilor de ap# la nivelul celulelor fructelor perisabile este mai
mare dec@t cea a vaporilor difuza7i $n mediul e'tern, iar acest fapt determin# un flu'
continuu de vapori din interiorul fructelor spre e'terior. Acest flu' de vapori este cu
at@t mai mare cu c@t umiditatea relativ# a mediului ambiant este mai redus# 8i
temperatura mai ridicat#.%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
31/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
)n cazul p#str#rii fructelor perisabile, nerealizarea temperaturii 8i umidit#7ii
relative optime pentru o specie sau un soi, determin# intensificarea procesului de
transpira7ie 8i, deci, deprecierea calitativ# a fructelor.
Capitolul '
Ela2orarea si argumentarea s+emei te+nologice )e pastrare a
%uzun !.%riza I. &
&
*eterminarea momentuluioptim upa culoarea endocarpului i -'rst$ș
+ecoltarea /ecani&atsemimecani&at
!resortarea
(ondi ionareaț
/ortarea#/#! 110"200
(alibrarea up$ diametru
Ambalarea 4n l$&i de plastic nr.2
Transportarea /i5loace auto frigorifice
8/16/2019 fructele citrice
32/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Capitolul 'I
Calcularea unita ilor )e am2ala3e i materialelor pentru pream2alareț ș
• +mbalar e - opera ia introducerii produselor horticole in ambalae fieț
nearanate sau aranate dup# o anumit# metod# sau schem#.
/e face cu scopul de men inere a integrita ii i calita ii produselor horticole $nț ț ș ț
timpul transportarii,manipularii i depozitarii acestuia,precum i de a asigura unș ș
aspect c$t ,mai atr#gator $n momentul valorific#rii.
Fig45 "m2ala3e )e material plastic
mo)el 6
#vanta$e
%uzun !.%riza I. &
&
+ecep iaț
*epozitarea
epo&it frigorific cu atmosfera normala
!astrareatemperatura 0-&1 grade ,umed.
8/16/2019 fructele citrice
33/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Fa # de lemn scad tara ambalaelor, sunt mai usoare ./e dezinfecteaza u or.ț ș
Aceste ambalae din material plastic sunt foarte compacte ,ele inlocuiesc
lemnul i av$nd pere i netezi nu v#t#ma produsele.ș ț
!entru pastrarea fructelor citrice se folosesc ambalae fabricate din material
plastic model 3 cu o capacitate medie &3 kg.
!ada din material plastic model nr. %
Tipul acesta de lada este milociu-/TA/ 0 =3 lazi
(' alculam numarul de la&i pe o paleta incap " la ba&a si 10 inaltime
=&>0 "=1X&1=,&02 &1= lazi
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
34/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
4' alculam fondul de re&er-a pentru o paleta
X1,;&3 &
)'alculam polietilena necesara
&1= ' &.3X&3=,< kg de polietilena
%ab. Particularita ile e6terioare ale ambala5uluiț
(antitatea de
produs
Ambalaul
,
tipul
(apacitatea
unui
ambala
ecesitea
de ambalae
aterialul
pentru
preambalare pastrare realizare
21 t L#zi nr 3 &3 kg =&>0 buc &3=,< kg
Capitolul 'II
Particularită ile recoltării i con)i ionariiț ș ț
%ab.8 Particularit$ ile recolt$rii portocalelor i l$m'ilor ț ș
/pecia
/oiul
/emestru
decada
luni
+aoada
medie
centSha
!roductia
asteptata
Termeni de recoltare
Inceput /firsit TotalSzi
!ortocale II-III
&.1
8/16/2019 fructele citrice
35/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Fructele citrice
Fructele recoltate pot fi destinate pentru realizarea in stare proaspata, pastrare si
prelucrare. una reusita a pastrarii temporare impune recoltarea prunelor la gradul de
maturitate bine determinat pentru fiecare soi si destinatie. %radul de coacere a
prunelor este elementul principal care se ia in consideratie la recoltare.
La fructele de prun sunt stabilite urmatoarele etape de maturitate" maturitatea de
recoltare, maturitatea de consum si maturitatea fiziologica. aturitatea de recoltare –
este o faza de dezvoltare a prunelor care permite ca dupa desprinderea acestora de pe
planta sa-si continue maturarea si sa-si mentina calitatile gustative pina la
consumator. In aceasta faza prunele au auns la marimea, forma, coloratiea, luciul
gustul caracteristic soiului respectiv. La prune acest moment trebue sa fie cit mai
apropiat de momentul optim de recoltare. In acest moment trebue sa fie cit mai
apropiat de momentul optim de recoltare. In aceasta faza se culeg fructele soiurile
destinate e'portului.
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
36/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
in punct de -edere botanic aceste fructe sunt considerate bace cu structura
hesperoida. #unt deosebit de apreciate datorita -alorii lor nutriti-e si in special a
continutului in -itamina . #e consuma in stare prospata sau prelucrate sub forma
de sucuri dulceturi compoturi etc. Productia mondiala de fructe citrice este in
continua crestere datorita de&-oltarii cererii pentru acest gen de fructe si a
perfectionarii tehnicii de industriali&are a sucurilor naturale si a e6tractiei
uleiurilor eterice. Pe plan mondial productia anuala de fructe citrice se estimea&a
la circa "0 milioane tone ponderea importanta fiind detinuta de portocale si
mandarine. Principalele tari producatoare sunt #.9.+. (cu peste 70 din productia
mondiala) #pania Italia Israel ;recia ipru %urcia etc. %ara noastra se
apro-i&ionea&a cu fructe citrice din ba&inul mediteranean (;recia
8/16/2019 fructele citrice
37/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
*
articularitati merceologice
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
38/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
in grupa fructelor citrice -om pre&enta sortimentele care detin o pondere mai
mare din punct de -edere economic si alimentar: portocalele (itrus auratium)
mandarinele (itrus nobilis) grepfruturile (itrus grandis) lamaile (itrus
limonum).
Prin urmare cele mai importante calitati ale lamailor sunt acelea care
deri-a din continutul acestor fructe in -itamine &aharuri aci&i organici si substante
minerale.
=ste e-ident ca -itamina este cea mai importanta dintre -itaminele pe care le
contin lamaile atat prin procentul ridicat in care se gaseste cat si prin necesitatea
acestui factor -ital pentru om. arenta -itaminei pro-oaca o serie intreaga de
manifestari caracteris bolii care se numeste scorbut.
In tara noastra ca&urile care apar sunt relati- rare insa ele destul de frec-ente
in acele tari in care lipsesc din alimentatie fructele si legumele bogate in -itamina .
• apriliemai in care se produce lamaia de iarna sau lamaia propriu&isa.
+ceasta se caracteri&ea&a printro forma in general regulata cu coa5a fina si
suc foarte acidulat. #e coace de la sfarsitul lunii septembrie pana in aprilie.
Fructele care se e6porta inca din luna decembrie sunt in general de culoare
-erde deschis,
• iunieiulie este perioada in care se produce lamaia denumita biancu&&o sau
banchetto de culoare alburie. #e caracteri&ea&a printro forma mai putin
regulata iar coa5a pre&inta mai multe asperitati decat lamaia de iarna a-and
adancituri longitudinala pronuntate, se coace de obicei din aprilie pana in
luna mai (inclusi-).
• augustseptembrie este perioada in care se produc lamaii denumite -erdelli.
+ceasta denumire deri-a de la culoarea tipica (-er&uie) a co5ii care este
neteda si lucioasa.
8/16/2019 fructele citrice
39/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Fig./a ina de recoltat fructele citriceș
Fig .>!ecoltarea portocalelor si l$m$ilor
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
40/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Capitolul 'III
Calitatea pro)uc iei )upa recoltare i )estina iea eiț ș ț
Con)i iile )e calitate ale citricilorț
(onditiile tehnice de calitate ale citricilor importate in oldova sunt reglementate
de %/T ==30-
8/16/2019 fructele citrice
41/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
(onform cerintelor acestor standarte fructele trebuie sa fie proaspete,
intregi,sanatoase,lipsite de semne de atac fungic sau de insecte,fara umeditate
e'terioara anormala,fara vatamari si alterari datorita inghetului,fara miros si gust
strain.In timpul sortarii se inlatura toate fructele improprii valorificarii.Fructele
sortate dupa calitate sunt indreptate pentru calibrare dupa diametrul ma'im ecuatorial
in 2 grupe dupa standartele corespunzatoare acestor fructe.
%ab. alibrarea fructelor citrice
%r. Lamii andarine !ortocaleI *e la 01 si mai sus *e la >2 in susII ai putin de 01 pina la >1 ai putin de >2 pina la >1 *e la 00 si mai susIII ai putin de >1 pina la 2& ai putin de >1 pina la 2= ai putin de 0& pina la >;
IBai putin de 2& pina la =2 ai putin de 2= pina la =< ai putin de >; pina la 22
B ai putin de =2 pina la =3 ai putin de =< pina la ;< ai putin de 22 pina la 21!rezentul standart se refera la fructele cunoscute sub denumirea citrice ,provenite din
import si anume"
- Lamii" fructe cultivate ale speciei (Ntrus limonia
- !ortocale " fructe cultivate ale speciei (Ntrus sinensis
- andarine,clemantine,satsumas,tangerine "fructe cultivate ale speciei
(Ntrus reticulata 4lanco5(itricele se importa in ; clase de calitate"
(alitatea e'tra
(alitatea I
(alitatea II
Con)i iile te+nice )e calitateț
(alitatea e'tra (alitatea I (alitatea II
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
42/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Fructele intregi sanatoase sub re&er-a pre-ederilor speciale pentru fiecarecalitate si a tolerantelor pre-a&ute (in toate ca&urile nu sunt admise fructe atinsede putregai sau care pre&inta alterari ce le fac improprii consumului,
Fara -atamari -e5te5iri sau degradari datorita inghetului ,curate si farare&iduri -i&ibilefara umeditate e6terioara anormalafara miros si gust strain. Fructele trebuie sa aiba o de&-oltare si o coloratie corespun&atoare specieirespecti-e iar gradul de maturare sa permita transportul si manipularea in asa
fel incit acestea sa a5unga in bune conditii la locul de consum.#e admit fructele des-er&ite cu conditia ca celelalte caracteristici organoleptice
sa fie nemodificate.
(alitatea e'tra (alitatea I (alitatea II
Forma,aspectule'terior si colratiafructelor trebuie sacorespunda soiului.Fructele trebuie safieFara defecte,neluindin consideratiedefectele superficialeFoarte usoare,cuconditia ca acestea sa
nu dauneze calitatii,aspectului general al
produsului si prezentarii inambala.
Fructele trebuie sa prezinte caractersiticilespecifice soiului .
u se admit urmatoareledefecte,sub rezerva caele sa nu daunezeaspectului general"-usoare defecte de forma-usoare defecte decoloratie-usoare defecte ale
epidermei inerente informarea fructului-usoare rani,cicatrizate,datorita traumatismului
Fructele care nu seincadreaza la calitatea lacalitate e'tra si I darcorespund caraceristicilor generale descrise mai sus./e admit urmatoareledefezte ,cu conditia a elesa nu dauneze aspectuluigeneral si nici capacitatiide pastrare a fructelor -defecte de forma
-defecte de coloratie-alterari epidermice-deslipire usoara si
partiala a pericarpului la portocale si nu esteadmisa pentru lamii.
Capitolul I7
Pregatirea )epo8itului pentru se8onul )e pastrare4Te+nica securitati si cerintele
igienice
ormele de protectia muncii sint reglementate prin lege si prevad obligatiile ce revin
conducatorilor unitatilor si lucratorilor in vederea prevenirii accidentelor. (onducerea unitatilor raspunde de organizarea si controlul apicarii masurilor
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
43/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
prevazute pentru protectia muncii. !ersonalul de e'ploatare trebue sa respecte
urmatoarele prevederi generale"
- cunoasterea normelor de protectia munci si respectarea lor?- folosirea echipamentului de protectie si de lucre?- evitarea parasirii locului de munca fara a avea inlocuitor.
Intrucit depozitele de legume si fructe sunt unitati, comple'e unde isi desfasoaraactivitatea de diverse specialitati, normele de protectiea munci se refera la"
manipulare si depozitare, e'ploatarea instalatiilor frigorifice, electrice, a utilaelor
mecanice si de transport.
(u privire la manipularea si depozitarea produselor se au in vedere urmatoarele
norme"
- se angaeaza muncitorii avind virsta peste &> ani?- miloace de transport cu actionare mecanica sau electrica se conduce de persoane avind virsta peste &< ani autorizate pe baza unei scolarizarii?
- miloacele de transport interior se verifica zilnic?- lucrul inspatiile frigorifice se permite persoanelor instruite in acest scop
si echipati cu materiale de lucru sau de protectie adecvat?- spatiile frigorifice se prevad cu sistem de alarmare Qam inchis” a carei
functioanare se verifica periodic.
In cazul efectuarii lucrarilor de tratare, dezinfectie, dezinsectie sau deratizare se au invedere urmatoarele"
- se face instruirea speciala a muncitorilor in functie de operatia care see'ecuta?
- intrarea in celulele sulfitate sau in cele cu atmosfera controlata se facenumai cu masca de gaze?
- manupularea insecto-fungicidelor si aplicarea tratamentelor se facenumai sub supravegherea specialistilor si de catre perosnele dotate cu
material de protectie necesar, manusi, halat,sort,ochelari de potectie.
In centralele frigorifice se va urmari permanent pierderi de amoniac.
Masuri de pregatire, dezinsectie si dezinfectie a spatiilor de
depozitare si a ambalajelor destinate pastrarii produselor
horticole
*ecinfectia spatiilor si ambalaelor constitue una din problemele tehnico-
organizatorice importante pe care le ridica e'ploatarea depozitelor. entinerea stariisanitare a acestora constitue o mare masura de igiena curenta, care constitue la
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
44/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
reusita pastrarii produselor horticole .
!regatirea instalatiilor si utilaelor de conditionare depozitare. !entru prevenirea
infestarii cu diferiti agenti patogeni a produselor horticole dupa recoltare, prin
conactul acestora cu instalatii si utilae de conditionare-depozitare se recomanda
urmatoarele"
- instalatiile si utila5ele de conditionaredepo&itare se curata de pamint sialte resturi aderente re reparase re-opsesc se pun in stare de
functionare,- partile lemnoase din materialplastic sau cauciuc care ramin ne-opsite
se spala cu apa calda cu adaos de detergent sau cu solutie de sodacalcinata ", dupa &-intare acestea se de&infectea&a cu solutie de
formaldehidica in concentratie de 27 care se aplica prin pul-eri&arein ca&ul instalatiilor si utila5elor din spatiile deschise si prin ga&are
concomintent cu de&infectia spatiului in ca&ul spatiilor inchise.
!regatirea spatiilor de conditionare si depozitare. /patiile destinate conditionarii si
depozitarii produselor horticole, indiferent se solutia constructiva, se repara,pentru a
se evita infiltarea apei provenite din precipitatii si pentru prevenirea patrunderii
rozatoarelor.
In cazul constructiilor cu pereti despartitori si a celor cu pardosele demontabile,
acestea se demonteaza si se curata de resturi vegetale .
Fisurile aparute in elementele de constructie lemnoase seastupa cu bitum sau chit
special,iar cele din zidarie cu mortar.
peratiile de curatire includ si pregatirea instalatiilor, utilaelor si aparatelor
destinate producerii ventilatiei mecanice si frigului artificial.
*ezinsectia spatiilor de conditioanre si pastrare. *ezinsectia se aplica inainte de
dezinfectie , cu scopul de a distruge insectele si acarienii, folosind miloacele de
lupta care pot fi profilactice si curative.
asurile profilactice se refera la aplicarea unor tratamente efectuate cu produse
chimice, in spatii goale, in scopul evitarii posibilitatilor de invadare cu insecte si
acarieni a depozitelor.
/e utilizeaza insectide aplicate prin stropiri, aerosoli sau gazari. Tratementele prin
pulverizare se efectueaza cu cel putin &1 zile inainte de caruire, la temperaturi maimici de
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
45/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Y&2o (.
*ezinfectia spatiilor de conditionare si depozitare. *ezinfectia, ca operatie
ulterioara celei de curatire si dezinfectie are drept scop distrugerea agentilor patogeni
din spatiile de pastrare.
%ab.> Particularit$ ile preparatelor pentru de&infectareț
r
do
*enumirea
preparatului
(oncentr.
solutiei
(heltueli
4doza5
/upraf.
m3Bolumul
m;(antitatea
utilizata
&
(arbeto'
;: =cm
emulsie
m3
2&,< ' > ' 35 X ;1&, m3
1) arebeto6:
& m3.....................= cm;
;1&,................' m; X&310,= &,310 kg
2) #ulf:
& m;......................;1g
;21.
8/16/2019 fructele citrice
46/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
35 r de palete &1= palete
;5 X ;2 palete la baza
=5Aranam in depozit"
25 (alcul#m lungime,la imea i $n#l imea depozituluiț ș ț
LtX4&,31'25Y41,12'=5Y41,;'35X>,< m
LX41,5Y41,2'35Xm%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
47/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
CX1,3Y41,&01'&15 Y4&,9';5X42,0Y1,;5X >m
>5 /uprafata depozitului"
>,< ' X 2 m3
95Bolumul depozitat"
;;,>'2,0X&9&,23
&15 U u X X X 1,20
&&5 U d X X X1,2=
Capitolul 7I
$urse )e mecani8are a lucrarilor in timpul pastrarii
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
48/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Fig.10 /a ina de ambalat fructe i legumeș ș
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
49/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Descriere" ma8in# pentru dozat in lazi de lemn, plastic. !otrivit# pentru a ambala
fructe 8i legume precum" citrice, cartofi, ceap#, usturoi etc.
Capacitate am2ala3e" $ntre &1 8i ;1 kg.
Pro)uctivitate" ma'. ; l#zi S min.
Schema de functionare a masinii+
Fig.&& Schema ma inei de am"alat ș
&5Transportor
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
50/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
35 !anou de comand#
;5 otor
=5 uncher
25 Transportor de alimentare a buncherului
>5 6levator de alimentare
05(arcasa
Capitolul 7II
"rgumentarea regimului te+nologic
)n depozite pentru p#strarea citricelor trebuie de defalcat celule special.
*epozitele destinate pentru p#strarea l#m$ilor i portocalelor $n perioada deș
iarn# trebuie s# aib# $nc#lzire. (elulele frigorifece pentru p#strarea citricelor serecomand# s# aib# o ventilare bun#, care va asigura schimbarea aerului de dou# trei
ori pe zi.
(itricele se p#streaz# mai bine la temperaturi mai $nalte de 1 grade. )n timpul
p#str#rii pe m#sura sc#derii temperaturii aproape de 1 grade fructele din grupul
citricelor se altereaz# prin boli fiziologice mai ales pe o durat# de p#strare ce
dep# e te ; = luni. !#strarea se efectueaz# $n depozite frigorifece cu atmosfer#ș ș
normal#.
%ab.10 !egimul tehnologic de p$strare a fructelor citrice
/pecia
/oiul
!arametrii de p#strare
to( umedit.: BS/m (ompozitia
gazoas#
*urata
p#str#rii,
zile
olile pe durata
p#str#rii
L#m$i
Lisabona &1-&3
8/16/2019 fructele citrice
51/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
!ortocale
avelina 3,2-0
8/16/2019 fructele citrice
52/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
;-24galben
deschis5
8/16/2019 fructele citrice
53/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
Pier)eri )e pro)uc ie pe )urata pastrăriiț
%ab.1"
Luna ! +T *A Total: t : t : t
*epozitare &,= 1,3;; & 1,&>= 1,> 1,19< 1,=92!#strarea &,= 1,>9; & 1,= 1,3&9 &,=
!astrarea &,= 1,>03 1,< 1,;0< 1,< 1,;0< &,=3<
+ealizarea &,= 1,;32 1,< 1,;32 1,< 1,& 1,
Total &,93; &,;22 1,
8/16/2019 fructele citrice
54/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
&&.&1-32 t
3&.&1-21 t
&.&&-21 t
ctom"rie+
1)alcul$m soldul mediu pe luna de depo&itare
/ X X &>,>>> t
2)alcul$m P?/ul
&>,>>>ZZZZZZZZZZ&11:
!ZZZZZZZZZZZZ &,= X 1,3;;t
3)alcul$m cantitatea de produc ie dup$ defalcarea P?/uluiț
&>.>>>-1,3;;X&>,=;;t
") alcul$m !ebutul
&>,=;;ZZZZZZZZZZ&11:
+TZZZZZZZZZZZZZZ&: X1,&>= t
7)alcul$m de eul absolut ș
&>,=;;ZZZZZZZZZZZ&11:
*AZZZZZZZZZZZZZZ1,>: X1,19
8/16/2019 fructele citrice
55/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
+TZZZZZZZZZZZZZZZ&: X1,=&ZZZZZZZZZZZZ&11:
+TZZZZZZZZZZZZZZZ1,&ZZZZZZZZZZZZ&11:*AZZZZZZZZZZZZZZZ1,,212t
3&.1&-------1t
1&.13------ 1t
1)alcul$m soldul mediu pe luna de reali&are
%uzun !.%riza I. &
&
8/16/2019 fructele citrice
56/57Mod. Coala Nr. docum Semn Data
CoalaElabor.
Verifc.
/m X X3;,323t
1>)alcul$m P?/ul
3;,323ZZZZZZZZZZZZ&11:!ZZZZZZZZZZZZZZ&,=: X 1,;32 t
20)alcul$m cantitatea de produc ie dup$ defalcarea P?/uluiț
3;,323-1,;32X33,930 t
21)alcul$m !ebutul
3;,323ZZZZZZZZZZ&11:
+TZZZZZZZZZZZZZ&,=: X 1,;32 t22)alcul$m e eul absolut ș
3;,323ZZZZZZZZZZ&11:
*AZZZZZZZZZZZZZ1,
8/16/2019 fructele citrice
57/57
Capitolul 7I'
9i2liografie
&5Tehnologia p#str#rii fructelor i legumelor4AfinoghentșOamba,oris (arabulea5
35Tehnologia pastrarii produselor horticole4Afinoghent
Oamba5
;5Fructele citrice
=5Tehnologia pastrarii produselor horticole4*umitru
eceanu,Adrian (hira5
25Kikipedia
>5Indrumator tehnologic pentru pastrarea produselor
horticole
05 http"SSJJJ.agrarclima.ro
Top Related