7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 1/108
INTRODUCERE
Dreptul de proprietate în calitate de obiect al înregistrării rezultă din axioma că bunul şi
dreptul asupra lui reprezintă un integru, o unitate. Indiferent de faptul că legislaţia în vigoarerecunoaşte noţiunea de bun „fără stăpîn”, această situaţie poartă un caracter scurt, provizoriu.
!iar şi recunoscînd bunul fără stăpîn, legislaţia de"a constată că asemenea bunuri, pe această
perioadă de „fără stăpîn”, devin proprietate publică.
#ituaţia menţionată mai sus îşi are oglindire în procedura aplicată de înregistrare a
bunurilor imobile.
$a rîndul său, pentru a cunoaşte dreptul de proprietate în calitate de „obiect al
înregistrării” este necesar, mai întîi de a cunoaşte structura dreptului de proprietate. %e lîngăfaptul că dreptul de proprietate este compus din& dreptul de posesiune, dreptul de folosinţă şi
dreptul de dispoziţie el mai include şi o varietate a tipurilor de proprietate.
Din punctul de vedere al formei, informaţia "uridică reprezintă o informaţie mai mul
descriptivă. 'otodată, dreptul asupra unui bun imobil va fi considerat definit numai atunci cînd
va fi determinată limita răspîndirii lui, !otarul bunului imobil.
Informaţia "uridică va include date despre proprietar, modul de dobîndire a dreptului,
despre restricţii asupra bunului, despre dreptul unor terţe persoane asupra bunului, servitute,
grevări, etc.
#copul principal al informaţiei "uridice din registrul bunurilor imobile este de a prote"a
dreptul asupra bunului indiferent cui îi aparţine.
(umai în condiţiile drepturilor prote"ate de stat poate lua naştere o piaţă imobiliară
)funciară* legală şi dezvoltată.
+n acest context, începînd cu anii --, pe teritoriul republicii sau început activităţi
masive de formare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. +ncepînd cu anii / faţă
de cadastru au fost puse probleme concrete ce ţineau de formarea şi de înregistrarea bunurilor
imobile. 0tît formarea bunurilor imobile cît şi înregistrarea lor a avut şi vor avea un scop bine
determinat 1 crearea proprietăţii private asupra bunurilor imobile, implementarea relaţiilor
imobiliare de piaţă, implementarea şi dezvoltarea pieţei imobiliare.
0tît dreptul de proprietate asupra terenurilor )bunurilor imobile* cît îi piaţă funciară în
ansamblu reprezintă un interes deosebit pentru dezvoltarea economiei ţării şi deci, pentru
conţinutul )aspectul* informaţional al cadastrului.
2ai profund, aspectul "uridic în cadrul sistemului informaţional al cadastrului se propune
a fi studiat la un compartiment separat „onţinutul "uridic al cadastrului”.
3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 2/108
1 BAZELE TEORETICE ALE DOBÎNDIRII ŞI ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI
ASUPRA BUNULUI IMOBIL
1.1 Obiectul stuiului
1.1.1 A!"l#s#$e# s"#%i#l& # s#tului Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i
#ireți este o localitate din 4aionul #trășeni, 4epublica 2oldova. 0cest sat este situat în
zona de centru a 4epublicii 2oldova la latitudinea 56.337 longitudinea /7.65 si altitudinea
de - metri faţă de nivelul mării. 0ceastă localitate este in administrarea raionului #trăşeni.
8igura . 1 0mlasarea spaţială a comunei #ireţi, raionul #trăşeni
onform ultimului recensămînt făcut populaţia satului este de 9 667 locuitori, dintre care
57.55: ; bărbaţi și 9.9<: ; femei. #tructura etnică a populaţiei în cadrul comunei este& -7.-:
; moldoveni, ./: ; ucraineni, .<<: ; ruşi, .9: ; bulgari, .6: ; ţigani, .: ; alte etnii.
5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 3/108
onform aceluiaşi recensămînt în satul #ireţi au fost înregistrate 95- de gospodării casnice, iar
mărimea medie a unei gospodării era de 3.6 persoane. #atul #ireţi are o suprafaţă totală de /6.9
=ilometri pătraţi, fiind cuprinsă într;un perimetru de /5./ =m)/*.
Distanța directă pîna în or. #trăşeni este de / =m. Distan ța directă pîna în or. !işinău
este de / =m. #atul #ireţi are vecini următoarele sate& satul 4oşcani, #atul 2icăuţi, #atulDrăsliceni, #atul >!idig!ici, #atul o"uşna.
#atul #ireți deține mai multe obiective geografice& lacuri, rîuri, dealuri. %rincipalele
lacuri sînt& $acul #ireţi;>!idig!ici, $acul ?a!na, $acul lui ?oag!i, $acul 8rigiderului, în
ma"oritate situate în bazinul !idrografic al r@ului #ireți, cu excepția $acului #ireți;>!idig!ici,
locul unde se varsă r@ul. el mai înalt deal este Dealul #ireților .
1.1.+ A)#li,# s(ci#l - ec()(!ic& *i ec(l(ic& # c(!u)ei Si$e%i
#atul #ireţi este amplasat în centrul 2oldovei. 4amurile principale ale economiei acestui
sat sunt agricultura şi industria prelucrătoare.
#olul, în ma"oritate, este de tip cernoziom, fertilitatea căruia este una din cele mai "oase în
regiunea centru, nota de bonitate a solului fiind de 99 puncte faţă de media regională ; < puncte.ondiţiile climaterice şi de sol favorizează creşterea cerealelor, porumbului, floarea
soarelui, legumelor, fructelor şi altor culturi. A importanţă mare pentru sat o are cultivarea
strugurilor.
#ectorul zoote!nic al satului este mai dezvoltat, în comparaţie cu alte comune din
regiune, în special creşterea vitelor şi a păsărilor pentru sacrificare. De asemenea, efectivul de
porcine este relativ înalt.
#ectorul de servicii în satul #ireţi este, în mare parte, reprezentat de comerţul cu
amănuntul, volumul căruia a crescut continuu p@nă în prezent.
+n structura serviciilor cu plată prestate populaţiei, ponderea cea mai mare o deţin
serviciile comunale, poşta şi comunicaţiile şi serviciile de alimentaţie publică.
Din punct de vedere social 1 economic şi ecologic satul #ireţi are un şir de avanta"e cum
ar fi& proximitatea faţă de municipiul !işinău, accesul la trei drumuri rutiere de importanţă
naţională şi la calea ferată, prezenţa spaţiilor cu destinaţie industrială, preţul mult mai mic pentru
unii factori de producţie esenţiali pentru industria prelucrătoare, existenţa zăcămintelor de
materiale de construcţie, sectorul viti;vinicol dezvoltat, condiţii agro;climaterice favorabile,
resurse forestiere bogate, prezenţa unui număr mare de agenţi economici, tradiţii meşteşugăreşti
9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 4/108
bogate şi diverse, monumente istorico;culturale de valoare naţională, existenţa resurselor
acvatice pentru recreiere şi irigare.
'otodată această localitate mai este caracterizată şi de un şir de dezavanta"e care
influientează negativ asupra activităţii economice, sociale şi ecologice. 0cestea sunt&
a* infrastructura degradată şi insuficientăB b* situaţie ecologică precarăB
c* migraţia forţei de muncă spre capitală şi peste !otarele ţăriiB
d* insuficienţa forţei de muncă calificate B
e* lipsa punctelor de colectare a materiei prime agricoleB
f* bonitatea relativ scăzută a soluluiB
g* lipsa unei strategii în domeniul culturii şi a turismuluiB
!* impedimente în atragerea investiţiilor în cultură şi turismBi* dependenţa înaltă a administraţiei publice locale de transferurile de la bugetul de stat.
%e această cale, în baza estimării realiste a posibilităţilor şi a nea"unsurilor au fost
identificate probleme critice, la nivel local, transpuse sub aspectul unor obiective pe termen
mediu, care sunt următoarele& infrastructură dezvoltată pentru stimularea investiţiilor şi
asigurarea calităţii veţii, îmbunătăţirea factorilor de mediu, încura"area dezvoltării economice
locale, încura"area dezvoltării sectorului agrar, consolidarea unei societăţi sănătoase, sporirea
calităţii serviciilor educaţionale, asigurarea calităţii şi eficienţei serviciilor sociale, promovarea
culturii şi a potenţialului turistic.
%rincipala problemă a administraţiei publice locale şi cea mai importantă barieră, în
vederea asigurării unei dezvoltări durabile, este lipsa mi"loacelor financiare în bugetul local.
0cest fapt se explică, în primul rînd, prin lipsa unei reale autonomii financiare a administraţiei
locale faţă de bugetul de stat, cît şi prin lipsa oricărei forme de dezvoltare economică în comună..
%rin urmare, este necesară mobilizarea tuturor eforturile, din partea autorităţii publice
locale de ambele niveluri, în sensul atragerii fondurilor de la finanţatori interni, cît şi externi, în
reabilitarea reţelei de drumuri, în dezvoltarea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi
canalizare, în gazificare, în implementarea managementului deşeurilor lic!ide şi solide 1 în toate
domeniile, ce ţin de modernizarea infrastructurii şi stimularea interesului antreprenorilor.
+n vederea îmbunătăţirii situaţiei existente în localitatea #ireţi, se propune realizarea
următoarelor acţiuni de către autorităţile publice de nivelul întîi, în colaborare cu autoritatea
publică de nivelul doi&
<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 5/108
'abelul . 1 %lanul de acţiuni al primăriei #ireţi, raionul #trăşeni pentru perioada // 1 /9
0cţiuni'ermenul
de execuţie
Caloarea
estimată,
mii lei
#ursa de finanţare
bugetul
localalte surse
Iluminarea străzilor. //;/9 , onstrucţia sistemului de asigurare cu
apă şi sistemului de canalizare a
localităţii.
//;/9 / ,
4eabilitarea unui segment de drum. //;/3 3 ,
4eparaţia capitală a grădiniţei de copii şi
a clădirii %rimăriei.//;/3 9,
4eparaţia capitală a gardului la cimitir. // 9,
%romovarea comportamentului responsabil faţă de mediul încon"urător şi conservarea
resurselor naturale va contribui la creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei privind
valoarea resurselor naturale şi calitatea mediului, ca element de bază pentru dezvoltarea durabilă.
Arice tendinţă de dezvoltare a comunei se va baza pe crearea unei armonii pe termen lung
între prote"area mediului şi procesele socio;economice, în contextul în care, dezvoltarea
economică şi socială nu vor afecta mediul încon"urător şi resursele naturale.
%romovarea perceperii faptului, că este mai eficient şi mai ieftin să prote"ezi mediul
ambiant decît să c!eltui, ulterior, surse considerabile pentru restaurare, reprezintă pilonul central
al acestei măsuri.
Dezvoltarea durabilă a ţării şi a întregii societăţi este posibilă numai prin asigurarea unor
factori de mediu calitativi, care contribuie la menţinerea calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei.
8actorii de mediu, cum sînt apa, aerul şi solul, de care depinde direct calitatea produselor, pe care
le consumăm, exercită multiple acţiuni asupra sănătăţii. De calitatea mediului depinde nu doar
sănătatea, dar şi nivelul de trai şi însăşi calitatea vieţii.
8actorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătăţii este apa.
+n acest sens sunt necesare acţiuni concrete întru diminuarea impactului negativ al apelor
potabile necalitative asupra sănătăţii populaţiei.
Degradarea mediului încon"urător de la acumularea deşeurilor de tot tipul, reprezintă cel
mai agresiv factor, care contribuie la scăderea, atît a calităţii sănătăţii, cît şi a duratei vieţii
populaţiei.
6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 6/108
Columul deşeurilor mena"ere solide şi a celor de producere, evacuate în mediul ambiant,
în ultimele decenii s;a ma"orat esenţial, fapt legat de lipsa te!nologiilor de prelucrare,
neutralizare şi eliminare a lor, influenţînd negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
#atul este preocupat de soluţionarea problemelor de mediu, cum ar fi sc!imbările climaterice,
intensificarea frecvenţei diverselor !azarde naturale, diminuarea calităţii apei şi aerului,reciclarea deşeurilor şi reducerea impactului lor asupra mediului şi sănătăţii.
0stfel, în vederea îmbunătăţirii situaţiei ecologice la nivelul localităţii, autoritatea publică
locală realizează următoarele acţiuni&
a* amena"area şi renovarea spaţiilor verzi din localitateB
b* lic!idarea gunoiştilor neautorizateB
c* amena"area gunoiştilor autorizateB
d* curăţirea şi amena"area f@nt@nilor publice şi a izvoarelor existenteBe* cercetarea calităţii apelor din f@nt@nile publiceB
f* paşaportizarea fîntînilorB
g* proiectarea şi plantarea unui parc nouB
!* reamena"area parcului din localitateB
i* finisarea proiectului Evacuarea plantarea arborilor pe sectoarele de sol cu alunecări
)suprafaţa / !a*B
"* stabilirea şi respectarea zonelor de păşunatB
=* efectuarea lucrărilor de curăţire a rîuleţelor şi rîpelor.
Dezvoltarea economică locală este procesul, prin care diferiţi actori din sectorul public,
mediul de afaceri şi sectorul non;guvernamental colaborează pentru a crea condiţii mai bune de
creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă. %rin acest proces se stabileşte şi se
menţine o cultură antreprenorială dinamică şi se creează resurse materiale pentru comunitate şi
mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii întregii colectivităţi locale.
Dezvoltarea economică locală serveşte interesele populaţiei locale, în care autorităţile
locale îmbunătăţesc folosirea resurselor locale în scopul bunăstării comunităţii ; la ridicarea
veniturilor locale, combaterea şoma"ului, îmbunătăţirea infrastructurii, a mediului etc.
8ondul funciar al satului #ireţi ocupă o suprafaţă totală de /6/7,- !ectare. 8ondul funciar
al satului #ireţi, raionul #trăşeni pe parcursul ultimilor cinci ani nu a suferit sc!imbări
remarcabile. +n ultimii cinci ani suprafaţa terenurilor fondului silvic şi al fondului apelor nu se
modifică. #uprafaţa terenurilor destinate industriei, transportului şi telecomunicaţiilor se sc!imbă
uşor, remarcînd o sc!imbare de ,6< !ectare între perioada anului /- cînd suprafaţa ocupată de
aceste terenuri este de 5,59 !ectare, suprafaţa care respectiv în anul / se măreşte pînă la
<,/ !ectare.
7
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 7/108
'abelul ./ 1 #tructura fondului funciar în satul #ireţi, raionul #trăşeni în anii /6; /
ategoria de destinaţie0nii
/6 /7 /- / /
'erenuri cu destinaţie agricolă 66.7 66/.57 66-.-6 675. 677.6
'erenurile satului 3/.// 3/.// 3/.9/ /--.67 /-6./7'erenurile destinate industriei,
transportului5.59 5.59 5.59 <./ <./
'erenurile fondului silvic 3./6 3./6 3./6 3./6 3./6
'erenurile fondului apelor .7 .7 .7 .7 .7
'erenurile fondului de rezervă 337.-6 337.3 33.9 3/6.3< 3/9./<
'oate modificările care s;au produs în structura fondului funciar al satului sînt examinate
şi prezentate în figura ./.+ncepînd cu anul /6 şi terminînd cu anul / suprafaţa fondului de rezervă din acest
sat se micşorează la fel ca şi terenurile satului ceea ce duce la lărgirea suprafeţei terenurilor cu
destinaţie agricolă care ocupă ponderea cea mai mare şi anume 677,6 !ectare.
8igura ./ 1 #tructura fondului funciar în satul #ireţi, raionul #trăşeni în anii /6; /
1.1./ A)#li,# $e"tu$il($ #su"$# te$e)u$il($
-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 8/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 9/108
d* să construiască, în modul stabilit de lege, case, clădiri de producţie, edificii cu
destinaţie social;culturală şi cu altă destinaţieB
e* să dea terenul sau o parte din el în folosinţă prin arendă sau sub altă formă, conform
legislaţieiB
f* să transmită ca moştenire terenul sau să;l înstrăineze, în conformitate cu legeaB%roprietarii de terenuri sînt obligaţi&
a* să folosească terenurile conform destinaţiei şi condiţiilor de atribuire a acestoraB
b* să respecte drepturile deţinătorilor de terenuri adiacente şi să nu admită acţiuni
negative asupra terenurilor cu destinaţie agricolă, asupra pădurilor şi altor terenuri din afara
!otarelor terenurilor atribuite în proprietate, posesiune şi în folosinţăB
c* să ia măsuri de protecţie şi ameliorare a solului şi să nu admită, prin acţiunile lor,
poluarea terenurilor cu substanţe c!imice şi radioactive, cu deşeuri industriale, cu ape descurgere impurificate, cu organisme bacteriologice şi parazitare, cu îngrăşăminte minerale,
naturale, cu pesticide şi cu alte organisme dăunătoareB
d* să întreprindă măsurile obligatorii necesare de preîntîmpinare a alunecărilor de teren şi
eroziunii solului, a altor procese ce înrăutăţesc starea soluluiB
e* să efectueze construcţia, întreţinerea clădirilor, construcţiilor, instalaţiilor pe terenuri,
conform normelor de construcţie )ecologice, sanitaro;igienice şi veterinare, incendiare şi altor
norme*B
f* să asigure integritatea bornelor de delimitare a !otarelorB
g* să îndeplinească alte obligaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
'erenuri proprietate publică sînt terenurile ce aparţin cu drept de proprietate a statului sau
a unităţilor administrativ 1 teritoriale, al căror drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie
ţine de competenţa >uvernului sau autorităţilor administraţiei publice locale.
%roprietatea publică asupra terenurilor poate fi&
a* de interes naţional ; regim de drept în care proprietatea aparţine statului )proprietate
publică a statului*B
b* de interes local ; regim de drept în care proprietatea aparţine satului )comunei*,
oraşului )municipiului*, raionului.
'erenurile care sînt proprietate a statului sau a unităţilor administrativ 1 teritoriale şi care
nu fac parte din domeniul public aparţin domeniului privat al statului sau domeniului privat al
unităţii administrativ 1 teritoriale. 'erenurile din domeniul public sînt inalienabile, insesizabile şi
imprescriptibile, după cum urmează&
a* nu pot fi înstrăinate, ci pot fi date numai în administrare, în concesiune, în arendă sau
locaţiune în condiţiile legiiB
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 10/108
b* nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii realeB
c* nu pot fi dobîndite de terţe persoane prin uzucapiune.
'erenurile din domeniul public pot fi transmise în domeniul privat doar în condiţiile legii.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor din domeniul privat al statului sau unităţilor
administrativ 1 teritoriale este supus regimului de drept comun, dacă legea nu prevede altfel.oncesionarea, arendarea sau locaţiunea terenurilor din domeniul public se fac, după caz, prin
!otărîre de >uvern, prin decizie a consiliilor locale de nivelul întîi şi al doilea. oncesionarea,
arendarea şi locaţiunea terenurilor se fac prin licitaţie publică. #tatul sau, după caz, unitatea
administrativ;teritorială poate atribui terenuri în folosinţă, cu scop nelucrativ, persoanelor
"uridice care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, în conformitate cu
legislaţia.
'erenurile proprietate publică a statului reprezintă o parte a terenurilor proprietate publicăce aparţin cu drept de proprietate 4epublicii 2oldova, iar dreptul de posesiune, de folosinţă şi
dispunere asupra cărora ţine de competenţa >uvernului.
De domeniul public al statului ţin&
a* terenurile instituţiilor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice, ale unităţilor de învăţămînt
agricol şi silvic, destinate cercetărilor, producerii de seminţe şi material săditor, precum şi
destinate obţinerii animalelor de rasăB
b* terenurile fondului silvic şi al fondului apelor, inclusiv terenurile obiectelor acvatice de
suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multor raioane, ori pe teritoriul unui singur raion şi
destinate protecţiei sistemului energetic, necesităţilor domeniului transporturilor şi ale altor
servicii de statB terenurile obiectelor acvatice de frontierăB
c* terenurile declarate arii naturale prote"ate de statB terenurile staţiunilor balneare de
importanţă naţionalăB terenurile zonelor de protecţie a apelor şi zonelor sanitare, conform datelor
cadastrale respectiveB
d* terenurile aferente clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea ministerele, alte autorităţi
administrative centrale, instituţiile publice subordonate acestoraB
e* terenurile ocupate de drumurile naţionale )publice*, de căile ferate şi de zonele lor de
protecţie, terenurile ocupate de instalaţiile conductelor naţionale şi internaţionale de transport al
gazelor, de alte reţele de transport proprietate publică a statuluiB
f* terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale prote"ate de stat, terenurile
destinate ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative şi terenurile de valoare istorico;culturală
)rezervaţiile istorico;culturale, parcurile memoriale, monumentele ar!eologice şi ar!itecturale
etc.* care sînt de interes public naţionalB
g* terenurile destinate necesităţilor de apărare naţională şi organelor afacerilor interneB
/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 11/108
!* alte terenuri utilizate pentru asigurarea securităţii statului.
Documentele ce stabilesc drepturile deţinătorilor de teren s@nt& titlul de autentificare a
dreptului deţinătorului de teren, certificatul de moştenire, contractul de v@nzare;cumpărare,
contractul de donaţie, contractul de sc!imb, contractul de arendă, contractul de locaţiune, decizia
autorităţii publice centrale în domeniu respectiv de atribuire în gestiune )folosinţă*, deciziaautorităţii publice locale de atribuire şi de formare a sectorului de teren şi alte documente, care
pot crea dreptul la proprietatea imobiliară, conform legislaţiei civile.
Documentul care stabileşte dreptul deţinătorului asupra sectorului de teren conţine&
a* partea textuală, care descrie conţinutul dreptului& contractul de v@nzare;cumpărare, de
donaţie, de sc!imb, certificatul de moştenire, decizia autorităţii publice de atribuire a terenului,
de formare a sectorului de terenB
b* partea grafică )planul cadastral al sectorului de teren*, care stabileşte limitelerăsp@ndirii dreptului. #uprafaţa, dimensiunile sectorului de teren asupra căruia este stabilit
dreptul sînt determinate de partea grafică a planului cadastral.
'itlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren include at@t partea textuală, cît şi
partea grafică şi se eliberează în cazul atribuirii gratuite a terenurilor în proprietate privată,
v@nzării;cumpărării terenurilor proprietate publică.
Documentul care stabileşte dreptul asupra sectorului de teren este document de
autentificare a dreptului şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amena"ărilor de pe el, pădurilor,
plantaţiilor multianuale etc., dacă acestea nu reprezintă proprietatea altei persoane fizice sau
persoane "uridice conform legislaţiei .
Evoluţia tipurilor de proprietate asupra terenurilor în ultimii cinci ani în comuna #ireţi
este prezentată în figura .3..
0ici se poate observa că terenurile proprietate publică a statului nu;şi modifică suprafaţa
pe întrega perioadă ocupînd o suprafaţă de /3,< !ectare. #uprafaţa terenurilor proprietate
publică a F0' după cum rezultă din desen consecutiv se micşorează începînd cu 95,-9 !a din
anul /6 şi finisînd cu 9/,</ !a pe care le ocupă în anul /. #uprafaţa terenurilor aflate în
proprietate privată treptat se măreşte a"ungînd în anul / să ocupe -6<,<7 !a, cu /,33 !a mai
mult decît în anul /6.
3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 12/108
8igura .3 1 Dinamica tipurilor de proprietate asupra terenurilor în sat. #ireţi în anii /6; /
1.1.0 ($!ul#$e# "$(ble!ei e stuiu
%otrivit legislaţiei 4epublicii 2oldova patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor patrimoniale, privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele,
aparţinînd unor persoane fizice şi "uridice determinate. 'oate bunurile persoanei fizice sau
"uridice fac parte componentă a patrimoniului ei. $a categoria de bunuri imobile se raportă
terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, clădirile, construcţiile şi orice alte
lucrări legate solid de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat
durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza pre"udicii
considerabile destinaţiei lor.
Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor
drepturi, apariţia, modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat.
Fna din cele mai responsabile acţiuni în cadrul 4egistrului bunurilor imobile şi a
#istemului informaţional al cadastrului în ansamblu este procedura de înregistrate a bunurilor
imobile şi a drepturilor asupra lor.
5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 13/108
+n mod conceptual, bunul imobil este inseparabil de dreptul asupra lui. 'otodată, în
practică des ne vom confrunta cu necesitatea de a înregistra bunul imobil separat de dreptul
asupra lui.
+nregistrarea bunurilor imobile şi a dreptului asupra lui este efectuată sub formă de
„înscris în 4egistru” .#tatutul "uridic )forţa "uridică* a 4egistrului bunurilor imobile este stabilit de $egea
cadastrului bunurilor imobile nr.953 1 GIII din /9./.-7 )apitolul IC*. onform normelor
menţionate, 4egistrul bunurilor imobile este documentul de bază în cadrul cadastrului bunurilor
imobile.
Informaţia din 4egistru bunurilor imobile va fi considerată veridică atîta timp cît nu s;a
confirmat altfel. +nregistrarea bunurilor imobile este şi ea o metodă de acumulare a informaţiei.
%rimele acţiuni de înregistrare a bunurilor imobile în 4egistrul bunurilor imobile, au fostefectuate începînd cu anul --7.
+nregistrarea bunurilor imobile este efectuată cu respectarea unor principii de bază şi
anume&
a* obligativitatea înregistrăriiB
b* interesul public al înregistrăriiB
c* interesul privat al înregistrăriiB
d* transparenţa înregistrării.
+nregistrarea bunurilor imobile reprezintă o acţiune obligatorie. Abligativitatea
înregistrării este impusă de către $egea cadastrului bunurilor imobile nr.953 1 GIII din /9./.-7
)art.9*.
%rincipiul obligativităţii rezultă din obligaţiile statului de a prote"a drepturile
proprietarilor. 0ceste drepturi pot fi prote"ate numai în condiţiile înregistrării lor.
'otodată, condiţia obligatorie a înregistrării este impusă de necesitatea atît publică cît şi
privată.
#tatul este interesat ca toate bunurile imobile să fie înregistrate în registrul bunurilor
imobile. 0cest interes reiese din politica fiscală a statului, din necesitatea prote"ării dreptului de
proprietate etc. #usţinerea publică a procesului de înregistrare se manifestă prin susţinerea
sistemului informaţional al cadastrului în ansamblu.
Interesul fiecărui proprietar de a înregistra bunul imobil şi drepturile aferente lui constă
în faptul că bunul sau dreptul asupra bunului neînregistrat nu este recunoscut de o altă persoană.
0cest fapt poate crea mari dificultăţi în exploatarea bunurilor, realizarea drepturilor asupra lor
'ransparenţa reprezintă un al alt principiu al înregistrării bunurilor imobile. Ea impune
înregistrării bunurilor imobile un caracter desc!is. Arganul care efectuează înregistrarea )oficiul
9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 14/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 15/108
a* pentru terenurile proprietate publică 1 >uvernul şi autorităţile administraţiei publice
localeB
b* pentru terenurile proprietate privată 1 persoanele fizice şi persoanele "uridice ale
4epublicii 2oldova.
(aşterea, modificarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor sunt cauzate de producereaanumitor fapte "uridice. 0cestea din urmă servesc, de asemenea, ca temei pentru apariţia şi
stingerea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale. +n prezent, prin moduri de dobîndire a
dreptului de proprietate se înţeleg mi"loacele "uridice )faptele şi actele "uridice* în a căror bază se
dobîndeşte dreptul de proprietate.
2odurile generale de apariţie şi de încetare a dreptului de proprietate sunt cuprinse în
odul ivil, adoptat de %arlamentul 4epublicii 2oldova prin $egea nr. 6;GC din < iunie
//, care dezvoltă prevederile onstituţiei 4epublicii 2oldova, inclusiv pe segmentul ce sereferă la domeniul cadastrului prin următoarele compartimente&
a* %atrimoniulB
b* %roprietateaB
c* Dobîndirea şi încetarea dreptului de proprietateB
d* 0părarea dreptului de proprietateB
e* Fzufructul, uzul şi abitaţia, servitutea, superficia, ga"ulB
f* 4egistrul bunurilor imobile.
ompartimentele odului ivil ca „proprietatea”, „dobîndirea şi încetarea dreptului de
proprietate”, „registrul bunurilor imobile” sunt puse la baza părţii "uridice a cadastrului în
ansamblu.
Doctrinar, modurile de dobîndire a dreptului de proprietate pot fi clasificate după cum
urmează&
a* 2odul originar şi modul derivat, în funcţie de situaţia "uridică a bunului în momentul
dobîndirii.
2odului originar îi este caracteristic faptul că dobînditorul este primul proprietar al
bunului, adică, anterior, bunul nu a aparţinut nimănui, fiind produs de acesta. 2odul derivat de
dobîndire a dreptului de proprietate are ca obiect transmiterea acestui drept de la o persoană la
alta.
b* 2odul de dobîndire universală, modul de dobîndire cu titlu universal şi modul de
dobîndire cu titlu particular, după întinderea drepturilor reale dobîndite.
6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 16/108
2odul de dobîndire universală este modul prin care dobînditorul primeşte întreaga
universalitate "uridică. $a această clasificare se atribuie moştenirea. 2odul de dobîndire cu titlu
universal este modul prin care dobînditorului se transmite doar o porţiune din patrimoniu.
2odul de dobîndire cu titlu particular este modul prin care dobînditorului se transmite un
bun determinat sau o masă de bunuri determinate. +n afară de succesiune, toate celelate moduride dobîndire a dreptului de proprietate sînt cu titlu particular.
c* 2odul de dobîndire cu titlu oneros şi modul de dobîndire cu titlu gratuit, în funcţie de
caracterul transmiterii.
2odul de dobîndire cu titlu oneros este modul în care, în sc!imbul dreptului real,
dobînditorul se obligă la plata unui ec!ivalent )de exemplu, vînzarea;cumpărarea, sc!imbul*.
2odul de dobîndire cu titlu gratuit este modul prin care dobînditorul dreptului real nu se obligă
la nici o prestaţie faţă de transmiţător )de exemplu, donaţia*.d* 2odul de dobîndire între vii şi modul de dobîndire pentru cauză de moarte, după
momentul în care se produce efectul dobîndirii dreptului de proprietate.
2odul de dobîndire între vii este modul de transmitere a dreptului de proprietate în
timpul vieţii contractanţilor. $a această categorie pot fi atribuite toate modurile de dobîndire, în
afară de succesiune.
2odul de dobîndire pentru cauză de moarte este modul de transmitere a dreptului de
proprietate numai în momentul morţii proprietarului actual. 0ceastă clasificare se referă numai la
persoanele fizice.
odul ivil enumeră principalele moduri de dobîndire a dreptului de proprietate ,
precizînd că dreptul de proprietate se poate dobîndi prin producere, ocupaţiune, act "uridic,
succesiune, accesiune, uzucapiune, act administrativ, !otărîre "udecătorească.
8igura .5 1 2oduri de dobîndire a dreptului de proprietate
1.+.1.1 D(b2)i$e# $e"tului 2) c()i%iile leii
7
2ADF4I DE DA?+(DI4E 0 D4E%'F$FIDE %4A%4IE'0'E
2ADF4I DE DA?+(DI4E 0 D4E%'F$FIDE %4A%4IE'0'E
+( A(DIHII$E $E>II 0' 0D2I(I#'40'IC
0' F4IDI #FE#IF(E
0E#IF(E FJF0%IF(E
AF%0HIF(E KA'L4+4E FDEL'A4E0#L
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 17/108
0tunci cînd vorbim despre exercitatea dreptului de proprietate avem în vedere modurile
în care titularul acestui drept 1 proprietarul 1 îi pune în valoare atributele, deci conţinutul
dreptului, cu privire la bunul asupra căruia acesta poartă.Din acest punct de vedere, reamintim că, potrivit odului ivil, care se referă la
conţinutul şi limitele dreptului de proprietate ,,acestea sunt stabilite de lege”. De asemenea,
dreptul de proprietate se exercită în codiţiile determinate de lege. $egea ca mod de dobîndire a
dreptului de proprietate, este controversată în literatura de specialitate. De fapt,c!iar enumerarea
modurilor de dobîndire este criticată. +n ce priveşte legea, s;a susţinut că prin ea însăşi nu
constituie un mod separat, desine;stătăror, de dobîndire a dreptului de proprietate, temeiul acelei
prezumţii îl constituie în realitate tot un act sau un fapt "uridic.+n literatura "uridică mai vec!e s;a arătat că atunci cînd vorbim despre aceste condiţii au a
fi avute în vedere ,,limitele normale ale dreptului de proprietate” care ,,cuprind toate îngrădirile,
infinit de variate după timp şi loc, care se impun, fie în privinţa obiectului dreptului, fie în
privinţa unor atribute ale dreptului, spre apărarea intereselor obşteşti sau spre apărarea interselor
private ale altora”.
0lteori s;a spus că ,,pentru a cunoaşte MNO exerciţiul însuşi al dreptului de proprietate ,
mai bine zis a şti ce poate face proprietarul cu lucul asupra căruia are un asemenea drept , cel mai
nimerit lucru este să arătăm ce nu;i este îngăduit să facă, adică să cercetăm limitele care;i
îngrădesc exerciţiul. 0ceste restricţiuni sunt, în cea mai mare parte, inspirate de interesul public
în înţelesul lui cel larg, căci c!iar atunci cînd, aparent, ele urmăresc protecţia unui interes privat,
deasupra lor nu e greu a găsi tot o preocupare de ordin general”. +n literatura "uridică nu există
umanitate de păreri cît priveşte cazurile în care legea constituie, direct, un mod de dobîndire a
unor drepturi reale. $egea ; ca mod de dob@ndire a dreptului de proprietate 1 discuţiile ce se
poartă în doctrina "uridică sunt controversate. Fnii autori încadrează, în acest mod de dob@ndire,
toate acele moduri care nu sunt nominalizate în odul civil. Iar alţii, consideră că şi unele
moduri de dob@ndire indicate separat au ca suport legea )cum sunt& accesiunea, prescripţia
ac!izitivă*. Dominantă este opinia potrivit căreia, Pprin sine însăşi, legea nu constituie un mod
separat, de sine stătător, de dob@ndire a dreptului de proprietate” . 0preciem ca "ustă această
ultimă opinie, întruc@t, c!iar atunci c@nd legea instituie o prezumţie de proprietate, temeiul acelei
prezumţii îl constituie, în realitate tot un fapt sau act "uridic. 0lţi autori consideră că şi unele
moduri de dobîndire a drepturilor reale menţionate separat ar putea fi considerate că fac parte din
domeniul de aplicare al legii, ca mod de dobîndire a drepturilor realeB se consideră astfel că
accesiunea, uzucapiunea şi succesiunea legală s;ar subsume acestui mod de dobîndire.
-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 18/108
+n concepţia odului civil, care a indicat separat unele moduri de dobîndire a drepturilor
reale, s;ar părea că domeniul de aplicare al legii în această materie ar cuprinde &
a* dobîndirea fructelor prin posesia de bună 1 credinţă B
b* dobîndirea coproprietăţii zidului comun, care în fond este o vînzare silită B
c* dobîndirea mobilelor prin posesia de bună 1 credinţă, dat fiind faptul că odul ivilinstituie o prezumţie legală absolută de proprietate în beneficiul posesorului de bună credinţă.
Dreptul de proprietate asupra bunului imobil poate fi dobîndit, în condiţiile legii, prin
ocupaţiune, prin act "uridic, prin succesiune, prin accesiune, prin uzucapiune, precum şi prin
!otărîre "udecătorească. %ot fi aduse diverse exemple de dobîndire a dreptului de proprietate
asupra bunului imobil în condiţiile legii. Drept exemplu ne poate servi împroprietărirea cu
pămînt efectuată în procesul reformei funciare. 0stfel, în baza odului 8unciar, au dobîndit
dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă peste .6 mln. de cetăţeni. +ncazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. %rin
lege se pot reglementa si alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate.
u excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, in cazul bunurilor imobile dreptul de
proprietate se dobîndeşte prin înscriere în cartea funciara, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute
de odul ivil,
0ctul administrativ este considerat mod de dobîndire a dreptului de proprietate doar în
cazurile prevăzute de lege. 0stfel, va fi considerat mod de dobîndire a dreptului de proprietate,
de exemplu, ordinul ministrului de interne prin care unele persoane vor primi anumite merite.
Important este că doar legea poate stabili cazurile în care actul administrativ serveşte drept temei
de dobîndire a dreptului de proprietate .
Prin act administrativ (decizia consiliului local) este dobândit dreptul de
proprietate asupra terenului:
a) în procesul reformei funciare;
b) atribuirii sectoarelor de teren pentru construcţia caselor individuale
de locuit în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) alte cazuri când legislaţia în vigoare prevede dobândirea dreptului
de proprietate fără un act juridic sau otărâre judecătorească!
"egea în baza căreia este dobândit dreptul de proprietate asupra
terenurilor include toate condiţiile în care o persoană #zică sau juridică ar
putea deveni proprietar de teren!
$ecizia autorităţii publice locale de atribuire în proprietate% prin lege% a
unui sector de teren este eliberată în baza cererii persoanei #zice sau
juridice!
/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 19/108
&n cazul în care persoana #zică sau juridică cade sub incidenţa legii%
consiliul local n'are dreptul de refuz la atribuirea terenurilor% cu ecepţia
cazurilor când la dispoziţia consiliului local nu sunt asemenea terenuri!
Procedura dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului prin
lege include:a) depunerea cererii% către consiliul local% de atribuire a terenurilor;
b) adoptarea deciziei consiliului local de atribuire a terenurilor;
c) transmiterea în natură de către primărie a sectoarelor de teren;
d) eliberarea titlurilor de autenti#care a dreptului deţinătorului de
teren;
e) înregistrarea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren!
1.+.1.+ D(b2)i$e# $e"tului "$i) #ct 3u$iic
Expresia de act "uridic este folosită în două sensuri, şi anume în cel de operaţie "uridică
)negotium* şi în sensul de înscris probator )instrumentum*.
+n sensul de operaţiune "uridică prin acte "uridic civil se înţelege manifestarea de voinţă auneia sau mai multor persoane săv@rşită cu intenţia de a produce efecte "uridice civile, const@nd
în crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi "uridice civile, în temeiul şi în limitele
stabilite de normele dreptului civil obiectiv.
Elementele definitorii ale actului "uridic civil sunt următoarele& în mod indiscutabil acesta
reprezintă o manifestare de voinţă a subiectului sau a mai multor subiecte de drept civil, realizată
în limitele şi condiţiile stabilite de normele "uridice civileB această manifestare exprimă intenţia
de a produce efecte "uridice iar efectul ei îl reprezintă naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi "uridice civile. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil prin act
"uridic este efectuată de către persoane fizice sau "uridice în mod benevol.
0ctul "uridic civil 1 este cel mai răsp@ndit şi cel mai important mod de dob@ndire a
dreptului de proprietate. (umai actele "uridice translative de proprietate se includ în acest mod
de dobîndire a dreptului de proprietate.
Dobîndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin ; un act "uridic se efectuează în
baza consimţămîntului reciproc al părţilor )persoane fizice şi "uridice* avînd o formă scrisă
)contract de vînzare 1 cumpărare, donaţie, sc!imb* autentificat notarial şi înregistrat în modul
stabilit de legislaţia în vigoare
/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 20/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 21/108
Adată cu transmiterea;preluarea dreptului asupra bunului imobil, părţile îşi mai asumă un
şir de obligaţii. 0ceste obligaţii se pot referi la modul de transmitere;preluare, forma de plată,
termenele ac!itării plăţii. Abligaţiile părţilor, inclusiv cele suplimentare, sunt incluse în contract.
#c!imbul de bunuri imobile. ontractul de sc!imb este mult asemănător cu contractul de
vînzare;cumpărare. 0mbele părţi ale contractului reprezintă în acelaş timp atît cumpărătorul, cîtşi vănzătorul. ontractul de sc!imb este mai răspîndit la sc!imbul sectoarelor de teren agricol în
scopul consolidării lor.
Donaţia. %rin contracul de donaţie, bunurile imobile sunt transmise altei părţi în mod
gratuit.
+n unele cazuri, donaţia poate fi condiţionată, adică părţile îşi asumă unele obligaţii,
nerespectarea cărora poate duce la nulitatea contractului.
4enta. +n relaţiile imobiliare, renta este utilizată rar. 'otodată, proprietarul, mai des statul, poate iniţia renta pentru unele categorii de bunuri imobile cu însuşiri deosebite. De regulă, aceste
însuşiri au conţinut calitativ.
omodatul. %rin contracul de comodat o parte transmite gratuit altei părţi în folosinţă un
bun imobil pe un termen stabilit. +n condiţiile contractului de comodat proprietarul urmăreşte un
singur scop 1 păstrarea conţinutului bunului imobil pe perioada pe care el este nevoit să;l
transmită. +n ma"oritatea cazurilor, obligaţiile comodatorului decurg din uzura bunului imobil.
$ocaţiunea. %rin contractul de locaţiune o parte se obligă să dea altei părţi un bun imobil
determinat individual în folosinţă, iar aceasta se obligă să plătească c!irie. ontractul de
locaţiune este scris.
'ermenul maximal al contractului de c!irie este -- ani. 0tît proprietarul bunului imobil,
cît şi locatarul au obligaţii reciproce unul faţă de altul, care sunt fixate în contractul de locaţiune.
+n contractul de locaţiune mai sunt stabilite condiţiile în care o parte poate rezilia contractual de
locaţiune.
0renda. 0renda este un contract înc!eiat între o parte 1 proprietarul şi altă parte
)arendator* cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată )cel mult 3 de ani* la un
preţ stabilit de părţi. onţinutul contractului de arendă poate fi utilizat şi la contractele de
locaţiune.
0renda este una din cele mai răspîndite metode de transmitere a bunurilor în folosinţă.
ontractul de arendă este scris. %ărţile contractului de arendă îşi asumă obligaţii
reciproce, în conformitate cu legislaţia în vigoare.?azele de arendă sunt stabilite de odul ivil
şi dezvoltate în $egea cu privire la arendă în agricultură.
/3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 22/108
1.+.1./ D(b2)i$e# $e"tului "$i) succesiu)e
#uccesiunea face parte din circulaţia "uridică a bunurilor imobile si reprezintă o parte a
drepturilor de proprietate. 0ceasta parte se explică prin faptul că în urma primirii moştenirii şianume a certificatului de moştenitor,succesorul dispune de acele drepturi de proprietate din plin
asupra bunurilor imobile primite in posesia sa. El are dreptul să posede de ele dupa propria sa
voinţă si dupa cum este stipulat in testament, adică are dreptul de a;le administra dupa propriul
plac si cu respectarea legii. #uccesiunea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice
decedate )cel ce a lăsat moştenirea* către succesorii săi.
2oştenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte, universală, unitară şi
indivizibilă. 2oştenirea are loc conform testamentului )succesiune testamentară* şi în temeiullegii )succesiune legală*. #uccesorii pot fi moştenitori, în cazul succesiunii&
a* testamentare, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat
moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s;
au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi
persoanele "uridice care au capacitate "uridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat
moştenireaB
b* legale, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat
moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi
vii după decesul acestuia. #tatul dispune de capacitate succesorală testamentară, precum şi de
capacitate succesorală asupra unui patrimoniu succesoral vacant.
%erfectarea actelor succesoriale se face de notarul de la locul de trai sau unde se află
proprietatea imobiliară al celui care lasă moştenirea. După cum se arată în odul ivil al
4epublicii 2oldova, moştenitori în cazul succesiunii pot fi persoanele care se aflau în viaţă la
momentul decesului celui care a lăsat moştenirea. Frmaşii care s;au născut vii după decesul celui
care a lăsat moştenirea, de asemenea, indiferent dacă sunt sau nu copiii lui, precum şi persoanele
"uridice care au capacitate "uridică civilă au dreptul la moştenire. 2ai e un detaliu de adăugat,
succesor în cazul unui patrimoniu vacant poate fi c!iar şi statul care dispune de capacitate
succesorală testamentară.
0ctele necesare pentru a intra în posesia moştenirii&
a* 'estamentul
b* ertificatul de căsătorie )dacă e necesar*
c* ertificatul de deces al testatorului
d* ?uletinul moştenitorului
/5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 23/108
e* 0ctele care certifică ultimul loc de trai al testatorului
f* 0ctele de proprietate pe imobil.
u acordul celorlalţi moştenitori, care au acceptat moştenirea în termen, persoanele din
clasa c!emată care au omis termenul de acceptare pot fi incluse în cercul celor pentru primirea
proprietăţii. +n caz contrar ele pot înainta în "udecată o acţiune de prelungire a termenului deacceptare. 0ctele de succesiune se perfectează la notar. 'axa pentru imobil este de ,9:, la care
se mai adaugă şi cea de stat de :. %ersoanele recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de
la locul desc!iderii succesiunii eliberarea certificatului de moştenitor. ertificatul de moştenitor
se eliberează după < luni din ziua desc!iderii succesiunii, în orice timp. ertificatul de
moştenitor se eliberează pînă la expirarea termenului de < luni dacă notarul dispune de suficiente
dovezi că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului, nu există alţi moştenitori.
Dacă nu s;a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinareaacestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea,
se poate emite certificat de calitate de moştenitor. +n certificatul de calitate de moştenitor se
menţionează că acesta nu are valoarea unui certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai
pentru dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul
succesoral, urmînd ca certificatul de moştenitor să fie eliberat ulterior. 0ceastă calitate poate fi
dovedită numai în cazul acceptării în termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin
demoştenire prin neacceptare. +n cazul în care nu există nici succesori testamentari, nici
succesori legali, notarul constată, la cererea reprezentantului statului, că succesiunea este vacantă
şi eliberează certificatul de succesiune vacantă după expirarea termenului legal de acceptare a
succesiunii.
%arta"ul averii succesorale se face prin acordul moştenitorilor după primirea certificatului
de moştenitor. 'estatorul poate stabili în testament modul de parta"are a averii succesorale sau
poate încredinţa unui executor testamentar parta"ul. Decizia executorului testamentar nu este
obligatorie pentru moştenitori dacă este evident inec!itabilă. +n astfel de cazuri, parta"ul se face
prin !otărîre "udecătorească. Arice moştenitor poate cere separarea în natură a cotei sale atît din
bunurile mobile, cît şi din cele imobile, dacă o astfel de separare este posibilă, nu afectează
destinaţia economică şi nu este interzisă de lege. 2oştenitorii pot conveni, printr;un acord scris,
asupra suspendării parta"ului averii succesorale pe un termen nedeterminat. Dacă prin înţelegerea
tuturor moştenitorilor care acceptă moştenirea nu se stabileşte altfel, averea al cărei parta" în
natură va avea drept consecinţă pierderea sau diminuarea destinaţiei sale economice se consideră
indiviză, nu se supune parta"ului şi devine proprietate comună pe cote;părţi ideale respective.
Dacă proprietarul terenului agricol pe care se află gospodăria ţărănească )de fermier* l;a lăsat
prin testament cîtorva moştenitori sau dacă nu a lăsat testament, dar există cîţiva moştenitori
/9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 24/108
legali, terenul agricol şi te!nica agricolă pot fi împărţite între aceştia în cazul în care partea de
teren repartizată fiecărui moştenitor asigură existenţa unei gospodării viabile. +mpărţirea se
permite doar în cazul în care vreun moştenitor doreşte să;şi întemeieze şi să administreze o
gospodărie. Dacă nici unul dintre moştenitori nu doreşte să întemeieze o gospodărie, terenul
împreună cu gospodăria ţărănească situată pe el poate fi vîndut cu acordul lor, fiecare primindec!ivalentul în bani al cotei sale succesorale.
Dacă nu poate fi împărţit, terenul agricol trebuie oferit moştenitorului care locuieşte în
gospodăria ţărănească şi care, împreună cu cel ce a lăsat moştenirea, a administrat gospodăria.
Dacă un astfel de moştenitor nu există, moştenitorul dă terenul, în modul stabilit de lege, celui
care doreşte şi poate să administreze gospodăria. 2oştenitorul care nu poate primi teren
primeşte cotă ec!ivalentă dintr;o altă avere, iar dacă această altă avere nu este suficientă,
primeşte o compensare corespunzătoare. Dacă moştenitorul este conceput, dar încă nu s;a născut, parta"ul averii succesorale se va face doar după naşterea lui. 2oştenitorii sînt în drept să
parta"eze averea succesorală numai separînd cota ce i se cuvine moştenitorului conceput. %rin
acordul moştenitorilor, se permite punerea satisfacerii integrale a tuturor creanţelor în sarcina
unuia dintre moştenitori, dîndu;i;se în sc!imb o cotă succesorală ma"orată. Dacă se constată că
ansamblul cotelor stabilite prin testament depăşeşte întregul patrimoniu succesoral, cota fiecăruia
dintre moştenitori se reduce proporţional. +n lipsa unui acord între moştenitori la parta"ul averii
succesorale, litigiul se examinează în instanţă de "udecată, care trebuie să ţină cont de caracterul
averii supuse parta"ului, de activitatea fiecărui moştenitor şi de alte circumstanţe concrete.
Dreptul de preemţiune asupra unei cote;părţi din averea succesorală încetează după separarea
cotei. +n caz de înstrăinare a cotei, la beneficiar trece obligaţia de a satisface creanţele
creditorului în funcţie de mărimea cotei obţinute. Dacă locul de aflare al unui moştenitor nu este
cunoscut, moştenitorii sînt obligaţi să ia decizii raţionale pentru a identifica locul aflării lui şi
pentru a;l c!ema la parta"area averii succesorale. $a cererea moştenitorilor, instanţa de "udecată
poate eşalona plata, ţinînd cont de sumă, dar pentru un termen de cel mult ani. %ersoanele
recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de la locul desc!iderii succesiunii eliberarea
certificatului de moştenitor. ertificatul de moştenitor se eliberează după < luni din ziua
desc!iderii succesiunii, în orice timp. ertificatul de moştenitor se eliberează pînă la expirarea
termenului de < luni dacă notarul dispune de suficiente dovezi că, în afară de persoanele care
solicită eliberarea certificatului, nu există alţi moştenitori. Dacă nu s;a făcut dovada existenţei
unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi
moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de
moştenitor.
/<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 25/108
+n certificatul de calitate de moştenitor se menţionează că acesta nu are valoarea unui
certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai pentru dobîndirea actelor necesare pentru a
dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmînd ca certificatul de
moştenitor să fie eliberat ulterior. 0ceastă calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în
termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin de moştenire prin neacceptare.+n cazul în care nu există nici succesori testamentari, nici succesori legali, notarul
constată, la cererea reprezentantului statului, că succesiunea este vacantă şi eliberează certificatul
de succesiune vacantă după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.
#uccesiunea asupra terenului apare în rezultatul reorganizării, dizolvării întreprinderilor
)persoane "uridice sau fizice* sau în procesul moştenirii sectoarelor de teren.
Dreptul de proprietate asupra terenului în cazul reorganizării sau dizolvării
întreprinderilor este căpătat în procesul de lic!idare conform legislaţiei în vigoare.Dreptul de proprietate asupra sectorului de teren prin moştenire este căpătat în baza
certificatului de moştenire. Dob@ndirea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren prin
succesiune este reglementată de odul ivil.
1.+.1.0 D(b2)i$e# $e"tului "$i) #ccesiu)e
0ccesiunea consta în încorporarea materiala a unui lucru mai putin important într;un
lucru mai important. 'itularul dreptului asupra lucrul mai important devine si titularul bunului
mai putin important.
0ccesiunea, ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate, este aplicată în cazurile în
care imobilul )sectorul de teren* are, din diferite motive, tendinţa de a;şi modifica dimensiunile.
0semenea cazuri sunt provocate de apele curgătoare prin spălarea de maluri sau prin acumulări
de pămînt. Dobîndirea dreptului de proprietate prin accesiune rezolvă multe situaţii practice,
care nu găseau o reglementare expresă în legislaţie. +n practică apăreau situaţii cînd se uneau
două sau mai multe bunuri care aparţineau unor proprietari diferiţi şi care nu puteau fi separate
fără a se cauza pre"udicii bunurilor.
odul ivil reglementează accesiunea imobiliară )care, la rîndul ei, poate fi naturală sau
artificială* şi accesiunea mobiliară.
0ccesiunea imobiliară. Corbind de accesiunea imobiliară, trebuie să pornim de la
principiul general ce domină această materie, şi anume că pămîntul este considerat bun principal,
iar lucrurile care încorporează în el sunt accesorii. 0ccesiunea imobiliară poate fi de doua feluri&
/6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 26/108
a* 0ccesiune imobiliară naturală
b* 0ccesiune imobiliară artificială
0ccesiunea imobiliară naturală se referă la accesiunea pămînturilor depuse sau create de
ape.
0ccesiunea imobiliară naturală constă în unirea a două bunuri care aparţin unor proprietari diferiţi, fără intervenţia omului, dintre care cel puţin bunul principal este un bun
imobil. odul civil reglementează urmatoarele cazuri de accesiune imobiliară naturală&
aluviunea, avulsiunea, insulele şi prundisurile, accesiunea albiei parasite si accesiunea
animalelor. 0ccesiunea pămînturilor depuse sau create de ape se referă la aluviuni, avulsiuni,
insule şi albii. 0ccesiunea imobiliară naturală mai ţine de situaţiile cînd apele curgătoare îşi
sc!imbă în mod natural cursul. %roprietarul terenului încon"urat de rîuri, beleştee, iazuri, canale
sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor.%roprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor
revărsări. +n acest caz, proprietarul terenului încon"urat de ape stătătoare nu devine proprietar al
terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. (ici proprietarul acestor ape nu dobîndeşte
vre;un drept asupra terenului acoperit în urma revărsărilor.
u alte cuvinte, nivelul normal al apei determină limita fixă a pămîntului ce aparţine
proprietarului. +n cazul în care o apă curgătoare, formînd un braţ nou, încon"oară terenul unui
proprietar riveran, acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. 4egula este că proprietarul
terenului riveran rămîne a fi şi proprietarul insulei create în urma sc!imbării cursului unui rîu şi
încon"urării terenului riveran.
0ccesiunea imobiliară artificială. 0cest fel de accesiune se întîlneşte în cazul cînd&
a* se face o costrucţie sau o plantaţie pe un fondB
b* unei clădiri existente se adaugă construcţii noi.
+n aceste ipoteze este nevoie ca fondul sau clădirea iniţială să aparţină unei persoane, iar
materialul construcţiei sau plantaţiei să aparţină unei alte persoane. onstrucţiile şi lucrările
subterane sau de la suprafaţa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe
c!eltuiala sa şi îi aparţin acestuia pînă la proba contrară.
0ccesiunea naturală apare în procesul de lărgire a suprafeţei sectorului de teren, din
contul sectorului adiacent, sub acţiunea apelor curgătoare. #căderea temporară a nivelului de apă
nu devine temeiul accesiunii. 0dăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin
proprietarului de teren numai dacă el se formează treptat )aluviuni*. 'erenurile ocupate treptat de
albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape.
%roprietarul terenului încon"urat de rîuri, !eleştee, iazuri, canale sau alte ape nu devine
proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. %roprietarul acestor ape nu
/7
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 27/108
dobîndeşte nici un drept asupra terenurilor acoperite de ape ca urmare a unor revărsări sporadice.
%roprietarul terenului din care o apă curgătoare a zmuls brusc o parte importantă, alipind;o la
terenul altuia, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revindică în termen
de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s;a alipit partea a intrat în posesie.
+n cazul în care o apă curgătoare, form@nd un braţ nou, încon"oară terenul unui proprietar riveran, acesta răm@ne proprietarul insulei astfel create.
2odificările dimensiunilor sectoarelor de teren în registrul bunurilor imobile provocate
de accesiunea naturală sunt efectuate la iniţiativa proprietarilor de teren din contul mi"loacelor
bugetare prevăzute la lucrările cadastrale în baza deciziei respective a autorităţii publice locale.
%roprietarul terenului din care a fost zmulsă brusc de apă o parte importantă şi alipită la
alt sector de teren va informa autoritatea publică locale şi proprietarul la al cărui sector a fost
alipită despre faptul săv@rşit pentru a întreprinde măsurile respective de soluţionare a problemelor apărute.
+n cazul în care pentru revindicarea acţiunilor apelor în rezultatul cărora, un sector de
teren a fost alipit la altul, necesită efectuarea unor lucrări meleorative, ele vor vi efectuate din
contul bugetului local sau de stat. +n asemenea condiţii termenul în care se păstrează dreptul de
proprietate este coordonat cu termenul executării lucrărilor de revindicare.
Dreptul de accesiune naturală este reglementat de odul ivil şi %rezentul od 8unciar.
#e disting trei situaţii de accesiune imobiliară artificială&
a* proprietarul fondului face el însuşi construcţii sau plantaţii utilizînd materiale străineB
b* proprietarul materialelor face construcţii sau plantaţii pe un teren străinB
c* constructorul efectuează lucrări atît pe terenul său, cît şi pe terenul vecin.
+n aceste cazuri, legiuitorul mai face distincţia& este cel care a efectuat lucrările sau
plantaţiile de bună sau de rea 1 credinţă. +n situaţia a doua şi a treia constructorul ar putea să
utilizeze materialele ce nu;i aparţin, în care caz proprietarul materialelor ar putea cere
constructorului despăgubiri, fiind aplicabile regulile primei situaţii, în care proprietarul fondului
construieşte cu materiale străine.
1.+.1.4 D(b2)i$e# $e"tului "$i) u,uc#"iu)e
Fzucapiunea. Dreptul de proprietate este dobîndit în cazurile în care o persoană, fără să fi
dobîndit dreptul de proprietate, a posedat, ca un proprietar adevărat, un bun imobil pe parcursul a
9 ani. +n asemenea condiţii, persoana respectivă dispune de dreptul de a înregistra bunul imobil
/-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 28/108
ca proprietatea sa privată. Fzucapiunea este un mod de dobîndire a dreptului de proprietate prin
posedarea îndelungată a unui bun imobil sau mobil în termenele şi în condiţiile prevăzute de
lege. %rin uzucapiune pot fi dobîndite în proprietate atît bunuri mobile, cît şi bunuri imobile. +n
legislaţia altor ţări, prin uzucapiune se pot dobîndi şi alte drepturi reale, precum dreptul de
uzufruct, dreptul de abitaţie. Fzucapiunea este un fapt "uridic complex, rezultat din unirea uneiacţiuni a posesorului şi a unui fapt natural ) trecerea unei perioade *, expres prevăzute de lege,
care dă naştere unui drept real& dreptul de proprietateB dreptul de servitute.
%entru dobîndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, este necesară întrunirea
următoarelor condiţii&
a* cel care posedă bunul trebuie să fie de bună; credinţăB
b* posesiunea trebuie exercitată timp de 9 ani în cazul bunurilor mobile şi de 9 ani în
cazul bunurilor imobileBc* posesiunea trebuie sa fie utilă.
onform prevederilor odului ivil, uzucapiunea poate fi&
a* Fzucapiune imobiliară
b* Fzucapiune mobiliară
Diferenţa dintre aceste două feluri de uzucapiune constă în timpul necesar dobîndirii
dreptului de proprietate. 0stfel, pentru a fi dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun imobil
în urma uzucapiunii este necesară o perioadă de cel puţin 9 ani, iar pentru dobîndirea dreptului
de proprietate asupra unui bun mobil va fi necesar , un termen de 9 ani. +n rest, atît pentru
uzucapiunea mobiliară, cît şi pentru uzucapiunea imobiliară, este necesară întrunirea aceloraşi
condiţii.
'ermenul necesar invocării uzucapiunii se va întrerupe dacă&
a* înaintarea acţiunii este imposibilă din motive de forţă ma"orăB
b* executarea obligaţiunilor este amînatăB
c* creditorul sau debitorul face parte din rîndul forţelor armate puse pe picior de războiB
d* creditorul este incapabil sau este limitat în capacitatea de exerciţiu şi nu are un
reprezentant legalB
e* actul normativ care reglementează raportul "uridic litigios este suspendatB
f* activitatea autorităţilor "udecătoreşti de a căror competenţă ţine soluţionarea litigiului
dintre părţi este suspendată.
Dreptul de uzucapiune este foarte des răspîndit în procesul de privatizare a loturilor
destinate )ocupate* construcţiei caselor individuale de locuit, mai ales referitor la persoanele în
vîrstă. 8oarte des ei, sau moştenitorii, nu dispun de documentele iniţiale de dobîndire a terenului.
+n multe cazuri, anume uzucapiune este unica soluţie de confirmare a dreptului.
3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 29/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 30/108
d* elaborarea )modificarea* planului cadastral geometric* sau elaborarea titlului de
autentificare a dreptului deţinătorului de teren.
1.+.1.5 D(b2)i$e# $e"tului "$i) 6(t&$2$e 3uec&t($e#sc&
Dobîndirea dreptului de proprietate prin !otărîre "udecătorească este efectuată în cazuri
de litigiu, cînd nici unul din celelalte moduri de dobîndire a dreptului asupra bunului imobil nu
este aplicabil.0cest mod de dobîndire a dreptului de proprietate prevede că dreptul de proprietate se
poate dobîndi prin !otărîre "udecătorească atunci cînd acesta este translativă de proprietate. Din
conţinutul acestei norme deducem faptul că doar !otărîrile "udecătoreşti translative de proprietate
servesc drept temei de dobîndire a dreptului de proprietate. Kotărîrile "udecătoreşti declarative de
drepturi )care, de fapt, sunt cele mai multe*, adică !otărîrile care recunosc părţii un drept
subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da naştere nici dreptului de proprietate. Doar
!otărîrea "udecătorească translativă de drepturi poate fi considerată un mod de dobîndire a
dreptului de proprietate. De exemplu, suntem în prezenţa unui asemenea mod de dobîndire a
dreptului de proprietate în cazul executării silite a unei !otărîri "udecătoreşti privind vînzarea
prin licitaţie a bunurilor unei personale.
Kotărîrea "udecătorească constituie un mod de dobîndire a dreptului de proprietate sau a
altor drepturi reale numai atunci cînd ea are un caracter constituitiv de drepturi. %rezintă acest
caracter !otărîrea "udecătorească prin care se dispune exproprierea unui imobil proprietate
privată pentru utilitate publică sau !otărîrea "udecătorească pronunţată într;o cauză care are ca
obiect suplinirea consimţămîntului uneia din parţi la înc!eierea unui act translativ de proprietate.
Kotărîrile instanţelor de "udecată constituie un mod de dobîndire a dreptului de proprietate numai
în cazul cînd acestea au caracter constituitiv sau atributiv de drepturi. Intră în această categorie,
în principal, ordonanţele de ad"udecare prin care se finalizează executarea silită prin vînzarea lalicitaţie publică a bunurilor ce aparţin debitorului.
+n virtutea ordonanţei de ad"udecare cumpărătorul devine proprietarul bunurilor, respectiv
al imobilului pus în vînzare prin această formă a licitaţiei. 4eferitor la ordonanţa de ad"udecare s;
a reţinut că nu i se poate aplica regimul "uridic specific !otărîrilor "udecătoreşti. Ea constituie un
act procedural care pune capăt activităţii de executare silită, în sensul că dacaă rămîne definitivă
se transmite ad"udecătorului dreptul de proprietate asupra imobilului vîndut, drept ce l;ar avea şi
debitorul. 0cest punct de vedere singular rămîne neclar şi nu poate fi împărtăşit. Ardonanţa dead"udecare, ca şi înc!eierile instanţei au caracter de !otărîri "udecătoreşti constitutive de drepturi
3/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 31/108
în privinţa dobînditorului, indiferent care este faza procesuală şi procedura după care se
materializează.
1.+.+ D(b2)i$e# #lt($ $e"tu$i $e#le
Dreptul real este o varietate a dreptului civil care are un caracter absolut. $a drepturile
reale, alături de dreptul de proprietate fac parte şi& dreptul de moştenire pe viaţă, dreptul de
folosinţă fără de termen a terenului, servituta, dreptul de gestionare, dreptul de gospodărie.
Drepturile reale sunt acele drepturi care conferă titularului lor dreptul de a;şi exercita în mod
direct şi fără concursul altei personae anumite atribute cu privire la un bun.
8igura .9 1 0lte drepturi reale
Fzufructul este dreptul unei persoane )uzufructuar* de a folosi pentru o perioadă
determinată sau determinabilă bunul unei alte personae )nudul proprietar* şi de a culege fructele
bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a;i coserva substanţa. Fzufructuarul are
dreptul de a poseda bunul, nu şi de a;l înstrăina. Fzufructul poate fi limitat prin excluderea
anumitor substanţe. Fzufructul se poate constitui, con"ugat sau succesiv, în favoarea unei sau mai
33
UZURUCT
GA7UL
DREPTUL DE
SER8ITUTE
SUPERICIA
DREPTUL DE
GESTIUNE
DREPTUL DEUZ
ALTEDREPTURI
REALE
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 32/108
multor personae existente la data desc!iderii uzufructului. Fzufructul poate fi constituit prin
lege, prin act "uridic sau prin !otărîre "udecătorească.
Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate
folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Esenţial
pentru dreptul de uz este faptul că folosinţa uzuarului se reduce numai la fructele utilenecesităţilor sale personale, iar dacă are familie, uzuarul poate să culeagă fructele bunului şi
pentru satisfacerea cerinţelor tuturor membrilor lui de familie. Fzul se constituie în temeiul unui
act "uridic ori al legii. Dreptul de uz asupra unui imobil ia naştere la data înscrierii lui în
4egistrul bunurilor imobile.
Dreptul de servitute este un drept real care aparţine proprietarului de teren dominant
asupra terenului aservit, care aparţine unui alt proprietar. Dreptul de servitute poate fi dobîndit
prin acte "uridice, prin destinaţia stabilită de proprietar şi prin uzucapiune. #tabilirea destinaţieisectorului de teren de către proprietar se poate solda cu constituirea servituţii asupra sectorului
adiacent. onstituirea de servituţi prin acte "uridice se înfăptuieşte în baza unor contracte
autentificate şi înregistrate în 4egistrul bunurilor imobile în modul stabilit.
4elaţiile funciare apărute între proprietarul )deţinătorul* sectorului de teren aservit şi
proprietarul )deţinătorul* sectorului de teren dominant în condiţiile instituirii servitutei sunt
reglementate de odul ivil.
#ervitutea funciară este instituită în următoarele scopuri&
a* de a traversa un sector de teren, inclusiv cu a"utorul mi"loacelor de transportB
b* de acces şi exploatarea linii de electricitate, reţele de telecomunicaţii, conducte
)inclusiv de apă*, alte instalaţiiB
c* de a înlătura surplusul de apă prin sectorul adiacentB
d* pentru acces la izvorul de apă şi utilizarea resurselor de apăB
e* păşunatulB
f* dreptul la depozitarea deşeurilor de construcţiiB
g* efectuarea cercetărilor ştiinţificeB
!* pescuitul etc.
#uperficia reprezintă un drept al unei persoane de a folosi sectorul de teren al altei
persoane pentru construcţia sau exploatarea unei construcţii existente. +n ma"oritatea cazurilor, în
condiţiile superficiei, deţinătorul acestui drept datorează proprietarului terenului o sumă de bani
egală cu c!iria, stabilită de piaţă pentru asemenea cazuri. Dreptul de superficie se constituie prin
act "uridic sau prin dispoziţie a legii.
>a"ul este un drept real, în temeiul căruia creditorul poate pretinde la satisfacerea
creanţelor sale cu preferinţă faţă de alţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în
35
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 33/108
ga", în cazurile în care debitorul nu execută obligaţia garantată prin ga". Din punct de vedere
economic, ga"ul reprezintă un instrument financiar important de susţinere a activităţii agenţilor
economici.
Ipoteca 1 ga"ul terenurilor şi alte raporturi "uridice legate de el se reglementează conform
odului ivil şi $egii cu privire la ga" nr.737 din /3.9.-<Dreptul de gestiune. %roprietarul de terenuri, în baza unei decizii proprii, poate transmite
terenurile ce;i aparţin în gestiunea unei persoane fizice sau "uridice.
'erenurile proprietate privată pot fi transmise în gestiune în baza declaraţiei
proprietarului autentificată notarial. 'erenurile proprietate publică de stat, pot fi transmise în
gestiune în baza ordinului autorităţii publice centrale autorizate în domeniul respectiv.
'erenurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale pot fi transmise în
gestiune prin decizia consiliului local.Decizia proprietarului de a transmite în gestiune terenul ce;i aparţine cu titlu de
proprietate este însoţită de planul cadastral al sectorului de teren.
4elaţiile de gestiune a terenurilor sunt reglementate de odul ivil. Dreptul de gestiune
este înregistrat în registrul bunurilor imobile.
1./ Î)$eist$#$e# bu)u$il($ i!(bile *i # $e"tu$il($ #su"$# l($
Fna din cele mai responsabile acţiuni în cadrul 4egistrului bunurilor imobile şi a
#istemului informaţional al cadastrului în ansamblu este procedura de înregistrate a bunurilor
imobile şi a drepturilor asupra lor.
+n mod conceptual, bunul imobil este inseparabil de dreptul asupra lui. 'otodată, în
practică des ne vom confrunta cu necesitatea de a înregistra bunul imobil separat de dreptul
asupra lui.
+nregistrarea bunurilor imobile şi a dreptului asupra lui este efectuată sub formă de
„înscris în 4egistru” .
+nregistrarea primară reprezintă o acţiune a statului de a trece )include* pentru prima dată,
bunul imobil în, drepturile asupra bunului imobil, în registrul bunurilor imobile.
+nregistrarea curentă reprezintă o acţiune de stat care are scopul de a modifica conţinutul
înscrisului efectuat anterior în registrul bunurilor imobile.
+nregistrarea masivă reprezintă o acţiune de stat care are scopul de a înregistra într;o
formă organizată, mai multe bunuri imobile aflate într;un teritoriu administrativ teritorial.
39
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 34/108
+nregistrarea selectivă reprezintă o acţiune de stat care are scopul de a înregistra un bun
imobil separat atît primar cît şi curent.
+nregistrarea primară masivă se efectuează în baza unui program de stat, din contul
resurselor financiare centralizate, după o metodă unică. 4egulamentul în baza căruia sa iniţiat
înregistrarea primară masivă a fost aprobat prin Kotărîrea >uvernului nr. 3 din /..-7.+n baza $egii cadastrului bunurilor imobile, şi a 4egulamentului cu privire la modul
efectuării înregistrării primare masive a fost elaborată instrucţiunea )în octombrie --7* cu
privire la înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor. Fna din particularităţile
înregistrării primare masive este că ea se efectuează fără cererea )acceptul* proprietarului bunului
imobil.
Fn rol important în procesul înregistrării masive primare a bunurilor imobile îl are
selectarea corectă a localităţilor )obiectului de lucru*. Este evident că succesul înregistrăriimasive depinde mult de conlucrarea )susţinerea* cu autorităţile publice locale. %rin aceasta
autorităţile locale îşi asumă şi unele obligaţii faţă de procesul înregistrării masive. #electarea
executorului lucrărilor cadastrale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin
concurs, selectînd astfel cele mai pregătite întreprinderi.
onţinutul lucrărilor efectuate de către întreprinderile cîştigătoare a concursului este
stabilit de către instrucţiunile respective elaborate de către autoritatea publică centrală în
domeniul cadastrului. 0ceste lucrări includ& identificări şi măsurări de terenB acumulări de
informaţii atît despre bunuri cît şi despre proprietariB elaborarea planului cadastral şi a
documentelor de drept )titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren*B
autentificarea documentelor etc. $ucrările efectuate de către întreprinderile respective sunt
supuse unui control din partea oficiilor cadastrale teritoriale care, în continuare, desc!id dosare
cadastrale, efectuează înscrisul în fişierul registrului bunurilor imobile finalizînd procesul
înregistrării prin aplicarea parafei de înregistrare. Fn rol important în desfăşurarea procesului de
înregistrare primară masivă la avut realizarea cu succes a %rimului proiect de cadastru în
2oldova.
%rimul proiect de cadastru în 2oldova a avut scopul& de a elabora cadrul legislativ,
normativ, instructiv necesarB de a coordona şi de a controla lucrările cadastrale de înregistrare
masivă a bunurilor imobile.
+n procesul înregistrării primare masive au fost înregistrate ma"oritate terenurilor
destinate agriculturii proprietate privată. $ucrări vaste au fost efectuate în domeniul înregistrării
terenurilor localităţilor etc.
+nregistrarea curentă masivă a bunurilor imobile se desfăşoară, deasemenea, în scopul
realizării politicii de stat economice şi deci sub diferite programe aprobate de >uvern.
3<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 35/108
Fnul din primele programe care include desfăşurarea lucrărilor de înregistrare masivă
curentă este orientat spre realizarea politicii noi fiscale. Impozitarea bunurilor imobile, stabilirea
plăţilor fiscale în dependenţă de valoarea lor de piaţă pune în faţa sistemului informaţional al
cadastrului problema unei evaluări de piaţă masive. %entru aceasta este necesară acumularea
informaţiei suplimentare despre bunurile imobile de"a înregistrate în registrul bunurilor imobile.Din conţinutul paragrafului de mai sus constatăm că înregistrarea masivă, atît primară cît
şi curentă este efectuată mai mult din interes public. 'otodată, interesul privat asupra procesului
de înregistrare a bunurilor imobile nu este mai mic.
Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile poate fi realizat numai în condiţiile în
care el va fi înregistrat în registrul bunurilor imobile. (umai în asemenea condiţii o tranzacţie va
fi legală, posibilă, prote"ată de lege. 0ceasta este motivaţia desfăşurării activităţilor de
înregistrare selectivă a bunurilor imobile. +nregistrarea primară este o activitate inevitabilă încondiţiile implementării sistemului informaţional al cadastrului, totodată dezvoltarea social 1
economică prevede, în permanenţă crearea sau dispariţia unor bunuri imobile.
Deci înregistrarea primară selectivă nu este o activitate periodică, ce ţine de o etapă a
implementării cadastrului, dar una permanentă ce va exista pe tot parcursul existenţei sistemului
informaţional al cadastrului. +nregistrarea primară selectivă are particularităţile sale.
+n procesul înregistrării primare selective, este obligatorie efectuarea unor lucrări
cadastrale suplimentare& de identificare, determinare a bunului imobil etc. Este important ca
solicitantul înregistrării primare selective a bunului imobil să;şi formuleze corect doleanţa.
4ealitatea ne demonstrează că, activînd în acest domeniu ne vom întîlni cu o varietate de
cazuri care, urmează a fi sistematizate, clasificate reieşind, totodată din specificul lor.
onţinutul lucrărilor cadastrale vor depinde, în mare măsură, şi de structura )conţinutul*
bunului imobil ce urmează a fi înregistrat. El poate fi următorul&
a* un teren liber de construcţii, instalaţii, amena"ăriB
b* un teren pe care sunt amplasate construcţii, instalaţii, amena"ăriB
c* o casă )construcţie, mai multe construcţii* amplasate pe un teren străinB
d* o încăpere izolată )un apartament* dintr;o construcţie amplasată pe un teren străinB
e* un subsol.
onţinutul lucrărilor cadastrale, necesare pentru înregistrarea bunului imobil, în fiecare
caz concret va fi diferit.
$a toate acestea mai este necesar de adăugat cerinţele sistemului informaţional al
cadastrului faţă de măsurările cadastrale. Executorul lucrărilor cadastrale trebuie să cunoască
cerinţele faţă de sistemul unic de coordonate utilizat în cadrul sistemului informaţional etc.
36
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 36/108
+n prezent, lucrările cadastrale necesare pentru înregistrarea bunurilor imobile sunt
efectuate atît de către oficiile cadastrale teritoriale cît şi de către întreprinderi private licenţiate în
domeniu dat. Din practica altor ţări, toate lucrările cadastrale ce ţin de înregistrarea bunurilor
imobile sunt efectuate de către întreprinderi licenţiate în domeniu, inclusiv private.
#pre deosebire de înregistrarea primară selectivă, înregistrarea curentă are ca obiect un bunimobil care este de"a înregistrat. (ecesitatea înregistrării selective curente apare în procesul
tranzacţiilor )transmiterii de drepturi*.
+nregistrarea selectivă curentă este nu alt ceva decît o modificare a înscrisului din registru
bunurilor imobile legalizată prin contractul de vînzare 1 cumpărare, sc!imb, donaţie, decizia
instanţei de "udecată alte documente ce confirmă un drept nou de proprietate instituit asupra unui
bun imobil anterior înregistrat.
%e parcursul formării 4egistrului bunurilor imobile, înregistrarea curentă )modificareasau completarea 4egistrului* devin cele mai răspîndite operaţii de registru!
+nregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor
cadastrale şi după întocmirea planului cadastral al teritoriului şi a dosarului cadastral al bunului
imobil. +nregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.
+n cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al autorităţii publice sau un
contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se depune de către una dintre părţi. +n cazulîn care documentul ce confirmă drepturile este un contract în formă scrisă şi legislaţia nu prevede
autentificarea notarială obligatorie, cererea de înregistrare se depune de către părţile contractului.
+n cazul în care cererea de înregistrare a drepturilor este depusă de reprezentantul
titularului de drepturi, reprezentantul prezintă procura, contractul sau un alt document ce îi
confirmă împuternicirile. +n cazul înregistrării drepturilor asupra unui bun imobil care aparţine
4epublicii 2oldova sau unei unităţi administrativ;teritoriale a ei, în numele lor acţionează
autorităţile publice autorizate. +n cazurile stipulate de $egea cadastrului bunurilor imobile,documentele necesare efectuării înscrierii în registrul bunurilor imobile le prezintă autorităţile
administraţiei publice sau instanţele de "udecată. 'ransferul dreptului de proprietate asupra
bunului imobil se face împreună cu sarcinile care îl grevează, cu excepţia cazurilor în care, la
momentul transmiterii, aceste sarcini sînt suspendate simultan sau, pînă la acea dată, ele au fost
îndeplinite ori şi;au pierdut într;un alt mod puterea "uridică.
+nscrierile în registrul bunurilor imobile sînt de trei feluri& întabularea, înscrierea provizorie,
notarea.
37
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 37/108
8igura .< 1 'ipurile înscrisului în registrul bunurilor imobile
$a iniţiativa autorităţilor publice, actualizarea informaţiei se efectuează, mai des în
scopuri fiscale. Din interesul proprietarului actualizarea informaţiei este efectuată, mai des în
scopul obţinerii unui credit )ga"ării* etc.
(ecesităţile economice pot naşte şi alte motive de actualizare a informaţiei atît în
interesul public cît şi cel privat. Intabularea reprezintă o fixare în registru a drepturilor de
proprietate asupra bunurilor imobile şi a altor drepturi reale.
%rin intabulare este efectuată&
a* înregistrarea bunurilor imobileB
b* modificări în conţinutul fişierului registrului bunurilor imobile.
0plicarea intabulării în procesul de înregistrare se efectuează atît în cazul înregistrării primare sau curente cît şi masive sau selective.
+ntroducerea modificărilor în conţinutul registrului bunurilor imobile este o procedură
inevitabilă ce se efectuează sub formă de&
a* actualizarea registrului bunurilor imobile )fişierului*B
b* rectificarea erorilor admise în procesul de înregistrare.
0ctualizarea informaţiei din fişierul registrului bunurilor imobile deasemenea, este
efectuată la iniţiativa autorităţilor publice sau la iniţiativa proprietarului de teren.4ectificarea se aplică în cazurile admiterii unor erori. #unt recunoscute două tipuri de
erori& te!nice şi "uridice. Erorile te!nice includ& erori de litereB omisiuni de cuvinteB greşeli în
calcule aritmetice etc. ce nu afectează dreptul proprietarului şi nu au impact material.
Incoincidenţa înscrisului din registru cu situaţia "uridică, în ma"oritatea cazurilor este
rezultatul unor erori te!nice admise de către registrator.
+nscrisul provizoriu are ca efect dobîndirea, modificarea sau stingerea unui drept de
proprietate sau altor drepturi reale )tabular*. Dobîndirea unui drept tabular prin aplicarea unui
înscris provizoriu poate avea loc în condiţiile în care subiectul nu deţine toate documentele de
3-
Î)sc$isul 2) $eist$ulbu)u$il($ i!(bile
I)t#bul#$e# Î)sc$ie$e# "$(9i,($ie N(t#$e#
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 38/108
drept, convingătoare asupra bunului imobil. %entru acumularea documentelor necesare,
registratorul stabileşte termene respective şi poate aplica înscrisul provizoriu.
+nscrisul provizoriu poartă o condiţie ca subiectul dreptului, prin documente suplimentare, să
"ustifice dreptul său asupra bunului imobil. Este natural că un înscris provizoriu nu înseamnă un
drept absolut, final. Deţinătorul înscrisului provizoriu nu va fi recunoscut ca proprietar al bunului pînă ce înscrisul provizoriu nu va fi înlocuit prin „întabulare”. Fn asemenea înscris provizoriu
nu va exclude dreptul unui alt subiect la prezentarea documentelor convingătoare asupra bunului
imobil şi obţinerea dreptului de proprietate.
2odificarea unui drept de proprietate prin aplicarea înscrisului provizoriu poate avea loc
în baza unor condiţii. +n asemenea cazuri înscrisul provizoriu include şi conţinutul condiţiilor în
baza cărora dreptul de proprietate asupra bunului imobil poate trece la un alt subiect )la o altă
persoană fizică sau "uridică*. Este necesar de menţionat că condiţiile în baza cărora dreptul de proprietate poate trece la o altă persoană sunt stabilite benevol.
#tingerea unui drept de proprietate în baza înscrisului provizoriu poate avea loc în
condiţiile în care, conform conţinutului înscrisului bunul imobil urmează a fi lic!idat.
2otiv de stingere a drepturilor pot fi şi !otărîrile "udecătoreşti, contractele de ga" etc.
(otificarea se referă la înscrierea dreptului de creanţă )obligaţii, datorii*.
Dreptul de proprietate apare consecutiv înscrisurilor efectuate în registru. Data
înregistrării este considerată data depunerii cererii de înregistrare.
(otarea se efectuează&
a* conform legislaţiei în vigoareB
b* la cererea părţilor )unei părţi* interesate în notare.
+nregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente&
a* actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de
legislaţie, în vigoare la data adoptării lorB
b* contractele asupra bunului imobil, înc!eiate conform legislaţiei în vigoare la data
adoptării lorB
c* certificatele de succesiuneB
d* !otărîrile instanţei de "udecatăB
e* procesele;verbale privind procurarea bunului imobil la licitaţie sau transmiterea silită a
dreptului de proprietate asupra bunului imobil întocmite şi eliberate de către oficiile de executare
ale Departamentului de executareB
f* titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte )adeverinţe*
privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorităţile publice abilitate, în modul
stabilit de legislaţia în vigoare la data eliberării lorB
5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 39/108
g* alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile,
eliberate conform legislaţiei în vigoare la data naşterii sau transmiterii acestor drepturi.
%lanurile de sistematizare a teritoriului, planurile urbanistice generale şi alte documente
cu privire la urbanism nu constituie temei pentru înregistrarea grevărilor drepturilor
patrimoniale.4egistratorul, în limitele prevăzute de lege, verifică puterea "uridică a documentelor ce
confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare. Documentele prezentate pentru înregistrarea
drepturilor se depun în două exemplare, unul fiind originalul sau o copie de pe el, autentificată
notarial. Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul
imobil )să conţină descrierea lui* sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să
indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conţină numele părţilor, semnăturile de
rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial şi ştampilate. +n cazul în caredocumentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate şi şnuruite.
(u se primesc pentru înregistrarea drepturilor documentele&
a* ce nu corespund cerinţelor prevăzute mai susB
b* ce conţin ştersături, adăugiri, cuvinte radiate şi alte corectări nemenţionate în eleB
c* executate în creionB
d* cu deteriorări grave, ce nu permit interpretarea univocă a conţinutului lor.
ererea de înregistrare a drepturilor se depune în două exemplare. $a primirea cererii şi a
documentelor pentru înregistrarea drepturilor, persoana respectivă a oficiului cadastral teritorial
înregistrează cererea în condica de cereri de un model aprobat de 0genţie. 'itularul de drepturi
va indica în cerere numărul cadastral al terenului, domiciliul sau sediul său pentru a fi
consemnate în registrul bunurilor imobile. Aficiul cadastral teritorial nu poartă răspundere pentru
erorile şi inexactităţile din adresa indicată de titularul de drepturi. 0l doilea exemplar de cerere,
pe care se indică data primirii ei şi a documentelor depuse, se restituie solicitantului.
'ermenul de examinare a cererii Aficiul cadastral teritorial este obligat să verifice dacă
documentele prezentate pentru înregistrare corespund exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte
normative. 'ermenul de examinare a cererii nu trebuie să depăşească 6 zile lucrătoare din data
înregistrării ei. 'ermenul de examinare a cererii poate fi prelungit la decizia oficiului cadastral
teritorial, dar cel mult cu 5 de zile, în cazul în care este necesară înlocuirea documentelor sau
primirea unor documente suplimentare de la solicitant, de la autorităţile publice şi de la alte
persoane.
Decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică
în scris solicitantului împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a
5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 40/108
unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor. Decizia poate fi atacată la 0genţie,
iar decizia 0genţiei, în instanţă de "udecată.
(otarea se face la cererea părţii interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea
autorităţii care a emis actul "uridic în temeiul căruia se efectuează notarea. (otarea interdicţiilor
care izvorăsc din lege sau din actul "uridic în temeiul căruia s;a făcut intabularea dreptului seefectuează din oficiu de către registrator. +n afară de cazurile prevăzute de lege, în registrul
bunurilor imobile se mai notează&
a* depunerea cererii de înregistrareB
b* dreptul de administrare fiduciară, inclusiv în caz de tutelă sau curatelă.
(otarea se radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă
stingerea drepturilor de creanţă, încetarea acţiunii faptelor sau raporturilor "uridice în al căror
temei s;a făcut notarea. (otarea depunerii cererii de înregistrare se radiază concomitent cuefectuarea înregistrării.
+nscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei se face după înscrierea dreptului de
proprietate asupra terenului. 2odul de efectuare a înscrierii în registrul bunurilor imobile este
stabilit de 0genţie.
+nregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul din registrul
bunurilor imobile. Extrasul din registrul bunurilor imobile îl eliberează oficiul cadastral teritorial
în a cărui rază de acţiune se află bunul imobil. $a extrasele din cadastru şi din registrul bunurilor
imobile se anexează, după caz, planul terenului şiQsau al construcţiei, încăperii izolate. Extrasul
din registrul bunurilor imobile se eliberează persoanei fizice care s;a legitimat şi a depus o cerere
scrisă sau persoanei "uridice care a sesizat oficial oficiul cadastral teritorial. Extrasul din registrul
bunurilor imobile se eliberează pentru efectuarea tranzacţiilor şi este valabil timp de două luni
din data eliberării. $a eliberarea repetată a extrasului înainte de expirarea termenului indicat, se
efectuează menţiunea R4epetatR. 4efuzul neîntemeiat al furnizării de informaţii cadastrale poate
fi atacat la 0genţie, iar decizia 0genţiei, în instanţă de "udecată.
+ APLICAREA METODELOR DE DOBÎNDIRE A DREPTURILOR ASUPRA
BUNURILOR IMOBILE
5/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 41/108
+.1 Ie)ti:ic#$e# subiectului *i (biectului e $e"t
0plicarea metodelor de dobîndire şi înregistrare a drepturilor în satul #ireţi am studiat;o
cu a"utorul a două exemple concrete.
+n primul exemplu analizat dreptul asupra bunului imobil a fost dobîndit prin act "uridic şi
anume, prin contract de vînzare ; cumpărare şi în în cel de al doilea exemplu cercetat dreptul
asupra bunului imobil a fost dobîndit în condiţiile legii, prin decizia consiliului local al satului
#ireţi.
+n primul caz analizat şi anume în cazul formării bunului imobil, prin divizare conformanexei ? în două bunuri imobile ca obiect de drept independent subiecul de drept dobîndit prin
act "uridic şi anume prin contract de vînzare ; cumpărare întocmit la data /5 iunie anul /, în
prezenţa notarului public 0ngelina $azari în oraşul #trăşeni este 4omaniuc Igor, /9..-79 anul
naşterii, codul personal /3/7</6, domiciliat în satul (icoreni, raionul Droc!ia, 4epublica
2oldova, titular al buletinului de identitate 0 -96-5 eliberat de oficiu -9 la -../.
Fn alt subiect al aceluiaş drept este $upu Ion /..-79 anul naşterii, cod personal
//336-69, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova titular al
buletinului de identitate 0 7-/399 eliberat de oficiu 7- la 6../.
+n acest caz obiectul de drept iniţial este terenul cu destinaţie pentru construcţii, cu
numărul cadastral 736//99, cu suprafaţa totală ,393 !a, fertilitatea medie a solului de <-
grade, situat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova.
'erenul sus indicat în cadrul contractului este evaluat în sumă de 63-,37 lei, în temeiul
ertificatului cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de A..'. #trăşeni, filiala
+ntreprinderea de #tat .adastru la /5.<./ cu numărul 47QQ979.
0mplasarea bunului imobil iniţial cu numărul cadastral 736//99 şi caracteristicile lui
te!nice sunt prezentate în tabelul /..
'abelul /. 1 aracteristicile te!nice ale bunului imobil iniţial
53
od 'ipul bunului 2od de folosinţă #uprafaţa terenului736//99 teren pentru construcţii ,393 !a
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 42/108
onform anexei 0 în urma deciziei cu privire la formarea bunurilor imobile proprietarii
au decis a diviza bunul imobil, înscris în 4egistrul bunurilor imobile, ţinut de A' #trăşeni,
cu numărul cadastral 736//99 şi suprafaţa de 393!a, ce le aparţine cu drept de proprietate,
pentru a forma un nou bun imobil, ca obiect de drept independent, cu stabilirea !otarelor
generale.
8igura /. 1 0mplasarea bunului imobil iniţial
+n rezultatul acţiunii de divizare s;au format două bunuri imobile, în !otare generale, cu
destinaţia pentru construcţii& 736//-7 1 cu suprafaţa de ,<6< !a şi 736//-- 1 cu
suprafaţa de ,<6< !a, în conformitate cu planurile anexate.
Descrierea caracteristicilor te!nice ale bunurilor imobile nou format este prezentată întabelul /./.
'abelul /./ 1 aracteristicile te!nice ale bunurilor imobile nou formate
55
od 'ipul bunului 2od de folosinţă #uprafaţa terenului736//-7 teren pentru construcţii ,<6< !a736//-- teren pentru construcţii ,<6< !a
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 43/108
+n figura /./ este arătată amplasarea bunurilor imobile nou formate prin divizare.
8igura /./ 1 0mplasarea bunurilor imobile nou formate
onform datelor din anexa 8 în cel de al doilea caz studiat în ceea ce priveşte actualizarea
planului cadastral prin amplasarea construcţiilor pe planul sectorului de teren, subiectul de drept
dobîndit în condiţiile legii, prin decizia consiliului local al satului #ireţi numărul /Q din şase
martie --/ este beneficiarul 'oma 0ndrei Isaevici, //.-.-< anul naşterii, codul personal
/733597, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova.
Abiectul de drept în această situaţie este un sector de teren destinat pentru construcţii cu
numărul cadastral 736/35- situat în satul #ireţi, raionul #trăşeni cu suprafaţa totală de ,57!a. %e teren este amplasată o construcţie locativă cu suprafaţa <-,9 m/ şi două construcţii
accesorii cu suprafaţa respectiv 5< m/ şi /, m/ conform datelor din anexa ? şi tabelul /.3.
'abelul /.3 1 aracteristicile te!nice ale bunului imobil 736/35-
59
od 'ipul bunului 2od de folosinţă #uprafaţa terenului736/35- teren pentru construcţii ,57 !a
construcţie locativă <-,9 m.p.
/ construcţie accesorie)buc.de vară* 5< m.p.3 construcţie accesorie )beci* /, m.p.
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 44/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 45/108
f* efectuarea măsurărilorB
g* elaborarea planului cadastral )geometric*B
!* completarea dosarului lucrărilor )măsurărilor* cadastrale.
+n ambele situaţii propuse pentru analiză mai sus proprietarii de teren au ales forma
!otarelor generale.Este necesar de menţionat că măsurările cadastrale pe teren pentru înregistrarea bunurilor
imobile sunt destul de costisitoare şi, în asemenea condiţii, foarte des sunt preferate !otarele
generale. 0tît în cazul întîi cît şi în cel de al doilea caz de dobîndire a dreptului asupra bunului
imobil în contextul stabilirii !otarelor generale s;a depistat&
a* lipsa necesităţii coordonării !otarelor cu proprietarii terenurilor adiacenteB
b* recunoaşterea veridicităţii informaţiei grafice despre amplasarea !otarelor, +n calitate
de materiale cartografice în timpul efectuărilor lucrărilor cadastrale s;a folosit planul ort!op!otoal sectoarelor date în cadrul localităţii.
'otodată în aceste cazuri nu s;a depistat prezenţa litigiilor funciare între proprietari. +n
cadrul stabilirii parametrilor !otarului, în timpul lucrării executantul lucrării determină
coordonatele care servesc pentru restabilirea planului, distanţa, numărul !otarului şi tipul
acestuia.
+n acest caz măsurările de teren au fost executate cu ruleta electronică, completată cu
măsurători lineare cu ruleta de 3 m, ca distanţe de control.
Datele din teren au fost prelucrate la calculator, cu programe specializate. 4edactarea
planului geometric s;a făcut cu a"utorul calculatorului, cu programul 2apInfo. alculul
suprafeţelor 1 analitic, din coordonatele la calculator.
#istemul de coordinate utilizat este 2A$D4E8 1 --, punctele geodezice de spri"in vec!i
nu au fost folosite.
+n tabelul /.5 sînt prezentaţi parametrii !otarului pentru primul caz studiat şi anume
pentru bunul imobil iniţial.
'abelul /.5 1 %arametrii !otarului bunului imobil iniţial
G S Kotar Distanţa 'ip//563,- ///36,3 ;/ 59,7 generale//5663,3 ///6,55 /;3 3,37 generale//5697,67 ///-,6< 3;5 53,-7 generale//56-,/ ///-,-5 5; /-,-/ generale
+n tabelul /.9 este efectuată descrierea parametrilor !otarelor bunului imobil nou format736//-7 care este constituit din patru !otare generale, dimensiunile şi coordonatele cărora au
fost descrise în acest tabel.
56
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 46/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 47/108
%e teren s;au efectuat măsurări de racordare a punctelor de cotitură la elementele stabile
de lungă durată identificate pe teren. 'itularului de drept i s;au transmis spre păstrare bornele de
!otar. 'itularii de drepturi asupra terenului căruia au fost stabilite pe teren şi a terenurilor
adicente sunt avertizaţi de responsabilitatea pentru transferul, distrugerea sau neasigurarea
integrităţii punctelor de !otar stabilite.
+./ El#b($#$e# "l#)ului c##st$#l #l (biectului e $e"t
%lanul cadastral )geometric* include o reprezentare grafică a terenului )teritoriului*
efectuată în baza măsurărilor pe teren, în care se include informaţie despre amplasarea !otarelor bunurilor imobile, numerele )codurile* cadastrale, construcţiile )instalaţiile, amena"ările*
amplasate pe el.
$ucrările necesare pentru elaborarea planurilor cadastrale includ&
a* lucrări pregătitoareB
b* identificarea bunurilor imobileB
c* acordarea numerelor cadastraleB
d* controlul asupra lucrărilor efectuateB
e* coordonarea şi elaborarea planului cadastral.
$ucrările pregătitoare pentru elaborarea planului cadastral în cazurile analizate au
inclus următoarele&
a* obţinerea şi analiza materialelor cartografice, topografice, punctelor geodezice şi
analiza planului ortop!oto al zonelor cercetateB
b* identificarea în natură a punctelor geodezice şi stabilirea !otarelor generale al
obiectului planului cadastralB
c* obţinerea informaţiei despre toate bunurile imobile înregistrate în registrul
bunurilor imobileB
d* obţinerea informaţiei despre categoriile de destinaţie şi tipul de proprietate a
terenurilor.
+n baza lucrărilor pregătitoare este efectuată analiza materialelor existente şi totodată
se elaborează direcţia )metoda* de elaborare a planului cadastral.
Identificarea bunurilor imobile este efectuată prin compararea informaţiei despre
dreptul asupra bunului imobil, despre amplasarea bunului imobil în planul cadastral şi
amplasarea lui în natură.+n procesul de identificare a bunurilor imobile sunt actualizate
5-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 48/108
datele despre proprietar, despre !otar, despre coincidenţa lor în plan şi în natură.
După ce au fost identificate toate bunurile imobile lor se confirmă numere )coduri*
cadastrale. (umerele )codurile* cadastrale sunt confirmate utilizînd planul structurizării
cadastrale, în conformitate cu capitolul „ #tructura cadastrală a teritoriului 4epublicii
2oldova”.+n figura /.5 este prezentat planul cadastral al bunului imobil iniţial analizat în
exempul întîi care conţine următoarele date& adresa bunului imobil raionul #trăşeni, satul
#ireţi, beneficiar $upu Ion şi 4omaniuc Igor, suprafaţa terenului ,393 !a, numărul
cadastral este 736//99.
8igura /.5 1 %lanul cadastral al bunului imobil iniţial
ontrolul asupra corectitudinii elaborării planului cadastral este efectuat de către
oficiul cadastral teritorial. ontrolul include& respectarea instrucţiunilor, condiţiilor te!nice.
+n acest caz măsurările de teren au fost executate cu ruleta electronică, completată cu
măsurători lineare cu ruleta de 3 m, ca distanţe de control. Datele din teren au fost prelucrate la
calculator, cu programe specializate. 4edactarea planului geometric s;a făcut cu a"utorul
calculatorului, cu programul 2apInfo. alculul suprafeţelor 1 analitic, din coordonatele la
calculator.
9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 49/108
8igura /.9 1 %lanul adastral al bunului imobil nou format 736//-7
+n figura /.9 este prezentat planul cadastral al bunului imobil nou format 736//-7,
care este alcătuit din următoarele date& adresa bunului imobil este raionul #trăşeni, satul #ireţi,
beneficiar $upu Ion, suprafaţa terenului& ,<6< !a, cod adastral& 736//-7.
8igura /.< 1 %lanul adastral al bunului imobil cu numărul cadastral 736//--
+n figura /.< este prezentat planul cadastral al bunului imobil nou format cu adresa
bunului imobil raionul #trăşeni, satul #ireţi , beneficiar& 4omaniuc Igor, suprafaţa terenului
,<6< !a, cod cadastral& 736//--.
9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 50/108
+n figura /.6 este arătat planul cadastral al bunului imobil analizat în exemplul doi, care
are 0dresa bunului imobil raionul #trăşeni, satul #ireţi, ?eneficiar& 'oma 0ndrei Isaevici,
#uprafaţa terenului& ,57 !a, cod adastral& 736/35-.
%e acest teren este amplasată o costrucţie locativă pe desen fiind arătată prin numărul
cu suprafaţa de <-,9 m/
şi două costrucţii accesorii, bucătărie de vară purtînd în desen numărul/ şi beci fiind reprezentat în figură de numărul 3 cu suprafaţa respectiv de 5< m/ şi /, m/.
+n acest caz măsurările de teren au fost executate cu ruleta electronică, completată cu
măsurători lineare cu ruleta de 9 m, ca distanţe de control. Datele din teren au fost prelucrate la
calculator, cu programe specializate. 4edactarea planului geometric s;a făcut cu a"utorul
calculatorului, cu programul 2apInfo. alculul suprafeţelor 1 analitic, din coordonatele la
calculator.
8igura /.6 1 %lanul adastral al bunului imobil 736/35-
+.0 Sce)#$iul (b2)i$ii $e"tului "$i) #ct 3u$iic
9/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 51/108
După cum am menţionat anterior în primul caz analizat dreptul asupra bunului imobil este
dobîndit prin act "uridic, prin contract de vînzare 1 cumpărare.
+n cazul dat contractul de vînzare 1 cumpărare reprezintă un contract de negociere,sinalagmatic, întocmit la dta de /5.<./.
%ărţile participante la acest contract sînt vînzătorul 4azmeriţa Calentina, 3.9.-6/ anulnaşterii, cod personal /5333/66, domiciliată în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica
2oldova, titulara buletinului de identitate 0 339/7 eliberat de oficiu 33 la .5./5 şi
cumpărătorii 4omaniuc Igor, /9..-79 anul naşterii, codul personal /3/7</6,
domiciliat în satul (icoreni, raionul Droc!ia, 4epublica 2oldova, titular al buletinului de
identitate 0 -96-5 eliberat de oficiu -9 la -../ şi $upu Ion, /..-79 anul naşterii,
cod personal //336-69, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova,
titular al buletinului de identitate 0 7-/399 eliberat de oficiu 7- la 6../.Abiectul de drept în acest caz este terenul cu destinaţia pentru construcţii, cu numărul
cadastral 736//99, cu suprafaţa totală de ,393 !a, fertilitatea medie a solului de <- grade,
situat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova care trece în proprietatea
cumpărătorilor cîteQ/ cotă parte.
Dobîndirea dreptului în cazul acesta se desfăşoară în următoarea ordine&
a* negocierea preţului de vînzare 1 cumpărare între părţile contractuluiB
b* îndeplinirea şi semnarea contractului în prezenţa notaruluiBc* autentificarea contractului de către notarB
%entru desfăşurarea negocierilor în procesul de vînzare 1 cumpărare a terenului,
proprietarul de teren a solicitat )cu plată*, de la oficiul cadastral teritorial un extras din registrul
bunurilor imobile prin care se a confirmat faptul că, la momentul negocierilor proprietarul este
legal. %rin Extrasul din 4egistrul bunurilor imobile eliberat de A..'. #trăşeni, filiala
+ntreprinderea de #tat adastru la /5.<./ vînzătorul a confirmat că la data înc!eierii acestui
contract terenul nominalizat n;a fost vîndut anticipat, sec!estrat, ipotecat şi nu formează obiectul
unui litigiu, deasemenea imobilul nominalizat este liber de restanţe la impozit şi alte plăţi
obligatorii.
'erenul sus indicat este evaluat în sumă de 63-,37 lei, în temeiul ertificatului cu
privire la valoarea bunului imobil, eliberat de A..'. #trăşeni, filiala +ntreprinderea de #tat
adastru la /5.<./ cu numărul 47QQ979.
%reţul vînzării terenului stabilit de părţi este 1 3 euro, ceea ce constituie suma de
9 lei, ac!itaţi integral de către cumpărători vînzătorului la semnarea prezentului contract.
93
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 52/108
onţinutul articolului /- al odului 8unciar al 4epublicii 2oldova, articolele 9 şi 9 al
$egii ,,u privire la notariatTT al 4epublicii 2oldova a fost explicat părţilor contractului, de către
notar.
%rezentul contract serveşte drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate la
A..'. #trăşeni. onform articolului /-,3/ al odului ivil al 4epublicii 2oldova, dreptul de proprietate asupra imobilului va apărea la cumpărător din momentul înregistrării prezentului
contract la A..'. #trăşeni. onsecinţele neînregistrării contractului le sunt cunoscute părţilor
contractante.
După o negociere liberă, părţile semnează contractul de vînzare 1 cumpărare în faţa
notarului public $azari 0ngelina. (otarul, respectînd procedura notarială, va autentifica
contractul de vînzare 1 cumpărare. %lata pentru serviciile notariale este stabilită de legislaţie!
%rezentul contract este întocmit şi semnat în trei exemplare, dintre care unul se păstreazăîn dosarele ?iroului notarului public $azari 0ngelina, cu sediul & oraşul #trăşeni, strada Utefan
cel 2are 6, iar celelalte exemplare se eliberează părţilor contractante.
+.4 Sce)#$iul (b2)i$ii $e"tului 2) c()i%iile leii
+n al doilea exemplu pe care îl analizez dreptul asupra terenului pe care este amplasată
construcţie locativă şi construcţii accesorii este dobîndit în condiţiile legii.
Examinarea dreptului asupra bunului imobil. +n cazul dat, dreptul asupra bunului imobil a
fost dobîndit în două etape&
a* dreptul de folosinţă asupra terenului şi respectiv de construcţie a casei individuale de
locuit a fost dobîndit în conformitate cu decizia autorităţii publice localeB
b* dreptul de proprietate asupra acestui teren a fost dobîndit, în procesul privatizării, fără
plată, în conformitate cu prevederile art. al odului 8unciar )$egea nr. 7/7 1 GII din
/9./.--* prin decizia consiliului local.
0stfel, în condiţiile privatizării, fără plată, documentul ce exprimă dreptul asupra bunului
imobil )terenului*, necesar pentru a fi înregistrat, este 'itlul de autentificare a dreptului
deţinătorului de teren.
%rin decizia consiliului local al satului #ireţi numărul /Q din şase martie --/
deţinătorului 'oma 0ndrei i s;a repartizat în proprietate privată pămînt cu o suprafaţă totală de
,57 !a în !otarele indicate în plan. #copul repartizării terenului este construcţie locativă.
95
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 53/108
'recut în 4egistrul cadastral al deţinătorilor de terenuri la numărul -3< din 7 iunie --3. 'itlul
de autentificare
+.5 D(cu!e)tul e $e"t
ontractul de vînzare 1 cumpărare este documentul de drept în cazul dobîndirii dreptului
asupra bunului imobil prin act "uridic şi anume, prin contract de vînzare 1 cumpărare.
„%rin contractul de vînzare 1 cumpărare, o parte )vînzător* în cazul nostru 4azmeriţa
Calentina se obligă să predea un bun şi anume teren cu destinaţie pentru construcţii în
proprietatea celeillte părţi )cumpărător* aceştia fiind $upu Ion şi 4omaniuc Igor, iar aceştia seobligă să preia bunul şi să plătească preţul cuvenit, 3 euro.
Cînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare
la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vînzare cumpărare nu este prevăzut altfel.
Dacă preţul nu este indicat direct în contractul de vînzare 1 cumpărare, părţile pot
conveni asupra modului de determinare a lui”. 0ceste menţiuni le;am văzut efectuate în
contextul contractului , ele fiind enumerate în scenariul dobîndirii dreptului asupra imobilului
prin acest mod.
%rezentul contract a fost autentificat de notarul public $azari 0ngelina, în faţa căruia s;au
prezentat părţile 4azmeriţa Calentina şi 4omaniuc Igor şi $upu Ion, care au cerut întocmirea
acestui contract şi după ce au citit, fiind cunoscuţi cu conţinutul şi efectele acestuia, l;au semnat,
confirmînd prin aceasta înc!eierea prezentului contract. ontractul a fost întocmit la data de
/5.<./, iar înregistrat a fost la 9.6./.
0utentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren ec!ivalent se face în baza
!otărîrii autorităţilor administraţiei publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest
drept. 0cest lucru are loc în cadrul celui de al doilea exemplu propus pentru analiză.
+n acest caz documentul de drept este 'itlul de autentificare a dreptului deţinătorului de
teren.
8ormarea documentului de drept în acest caz include următoarele&
a* elaborarea proiectului documentului de drept asupra terenuluiB
b* autentificarea documentului de drept asupra terenuluiB
c* înregistrarea documentului de drept asupra terenului.
Elaborarea proiectului documentului de drept 'itlului de autentificare a dreptului
deţinătorului de teren reprezintă un serviciu acordat de către autorităţile administraţiei publice
99
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 54/108
locale. Elaborarea 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, s;a efectuat de către
executorul lucrărilor cadastrale fiind apoi semnat de către primarul localităţii #ireţi.
0utentificarea documentului de drept asupra terenului şi anume, 'itlul de autentificare a
dreptului deţinătorului de teren s;a desfăşurat după cum urmează& solicitantul a prezentat
consiliului local, pentru semnare 'itlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru afi semnat.
onţinutul 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren este aprobat prin
!otărîre de >uvern şi include informaţie despre&
a* deţinătorul 'itlului 1 'oma 0ndrei, //.-.-< anul naşterii, cod personal
/733597, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeniB
b* documentul în baza căruia terenul a fost transmis în proprietate 1 decizia consiliului
local satul #ireţi, numărul /Q din şase martie --/Bc* suprafaţa terenului în conformitate cu măsurările din natură 1 ,57 !aB
d* categoria de destinaţie a terenurilor 1 construcţie locativăB
e* informaţie spaţială )planul cadastral al terenului*B
f* informaţie despre terenurile adiacenteB
g* data eliberării, semnătura primarului, secretarului consiliului local, a inginerului
cadastral 1 3 august /3B
!* identificatorul terenului )codul cadastral al terenului* 1 736/35-B
i* titlul de autentificare este eliberat în două exemplare.
/ APLICAREA METODELOR DE ÎNREGISTRARE A DREPTURILOR ASUPRA
BUNURILOR IMOBILE
9<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 55/108
/.1 P$e,e)t#$e# (cu!e)tel($ e $e"t s"$e 2)$eist$#$e
Fna din cele mai responsabile acţiuni în cadrul 4egistrului bunurilor imobile şi a
#istemului informaţional al cadastrului în ansamblu este procedura de înregistrate a bunurilor
imobile şi a drepturilor asupra lor.
+n mod conceptual, bunul imobil este inseparabil de dreptul asupra lui. 'otodată, în
parctică des ne vom confrunta cu necesitatea de a înregistra bunul imobil separat de dreptul
asupra lui.
+nregistrarea bunurilor imobile şi a dreptului asupra lui este efectuată sub formă de„înscris în 4egistru” .
%rocesul de înregistrare a bunului imobil format prin divizare va include&
a* depunerea cererilor de înregistrare a bunurilor imobile nou formate. Dosarul lucrărilor
cadastrale de divizare se va anexa la dosarul bunului imobil supus divizăriiB
b* examinarea cererilor de înregistrareB
c* adoptarea deciziei asupra cererilor de înregistrareB
d* înregistrarea cererilorB
e* examinarea documentelor anexate la cerere )dosarul documentelor*B
f* adoptarea deciziei de înregistrare a bunurilor imobile nou formateB
g* modificarea înscrisului în fişierul registrului bunurilor imobile ce ţine de bunul imobil
iniţialB
!* completarea dosarului cadastral al bunului imobil iniţialB
i* desc!iderea fişelor noi de înregistrare )a codurilor noi cadastrale*B
"* efectuarea înscrisului în fişierele registrului bunurilor imobileB
=* desc!iderea dosarului cadastral pentru bunul imobil nou formatB
l* pregătirea extrasului din registru.
Documentul de drept asupra bunului imobil nou format, în baza căruia se va efectua înscrisul
în registrul bunurilor imobile este decizia nr. 7 din 9 iulie cu privire la formarea bunului imobil prin
divizare.
%rimirea documentelor pentru înregistrare s;a efectuat de către registrator. ererea de
înregistrare a dreptului s;a depuns în două exemplare, la care s;a anexat copia contractului de
vînzare 1 cumpărare a imobilului numărul 55<9 din /5.<./. ererea şi actele pentru
înregistrarea drepturilor s;a depus de către solicitanţii $upu Ion şi 4omaniuc Igor, ei fiind
96
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 56/108
persoanele care au dobîndit dreptul asupra bunului imobil în temeiul contractului de vînzare 1
cumpărare.
+n al doilea caz cererea a fost depusă de proprietarul 'oma 0ndrei.
Documentul de drept asupra bunului imobil în baza căruia se va efectua înscrisul în registrul
bunurilor imobile este decizia consiliului local numărul /Q di şase martie --/ prin care proprietarului i s;a repartizat terenul dat. Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor
identifică bunul imobil sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, indică
dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, conţin numele părţilor, semnăturile de rigoare.
$a primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea drepturilor, persoana respectivă
a oficiului cadastral teritorial a înregistrat cererea în condica de cereri de un model aprobat de
0genţie.
'itularul de drepturi a indicat în cerere numărul cadastral al terenului, domiciliul său pentru a fi consemnate în registrul bunurilor imobile.
0l doilea exemplar de cerere, pe care s;a indicat data primirii ei şi a documentelor
depuse, s;a restituit solicitantului.
4egistratorul a verificat dacă documentele prezentate pentru înregistrare corespund
exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative.
După ce au fost primate documentele spre înregistrare, registratorul a completat cererea,
indicînd numele său de familie, numărul, data şi ora primirii cererii, termenul executării
documentului şi a înregistrat cererea în condica de erori. Exemplarul doi al cererii, pe care a
indicat numărul de înregistrare în condica de cereri, data şi ora primirii cererii şi a documentelor
depuse, l;a restituit solicitanţilor.
+n contextul celor menţionate mai sus, registratorul oficiului cadastral teritorial #trăşeni a
primit cererea de înregistrare a bunului imobil la care s;a anexat& lista documentelor anexate la
cerereB documentele anexate la cerere.
%entru înregistrare la cererea depusă proprietarii au anexat&
a* documentul de identitate a solicitantului
b* documentul ce confirmă dreptul de proprietate, în cazurile date , contractul de vînzare
1 cumpărare şi titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de terenB
c* dosarul lucrărilor cadastrale )de stabilire a !otarelor fixe a terenului*B
d* planul cadastral )geometric* al terenuluiB
e* planul amplasării încăperilor izolate.
/.+ E=#!i)#$e# (cu!e)tel($ e $e"t *i #("t#$e# eci,iei
97
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 57/108
%rocedura de examinare a cererii urmează mai multe etape&
$a prima etapă registratorul, examenînd cererea şi documentele prezentate a decis asupra
legalităţii examinării ei şi a decis înregistrarea ei în condica de cereri.
$a etapa a doua a examinat mai profund&a* împuternicirile solicitantuluiB
b* complexitatea documentelor prezentateB
c* posibilitatea )sucesivitatea, consecutivitatea* înscrierii în 4egistruB
d* respectarea principiului teritorial de înregistrareB
e* calitatea documentelor )ştersături, uzare, defecte*B
+n cazurile analizate documentele nu conţin ştersături sau adăugiri, cuvinte suprimate sau
alte corectări nespecificate.f* individualizarea )identificarea* bunului.
+n rezultatul verificării documentelor prezentate registratorul adoptă decizia de primire a
documentelor. +n baza acestei decizii este efectuată notarea primirii cererii în fişierul 4egistrului
bunurilor imobile.
(otarea primirii cererii este importantă pentru stabilirea vremii înregistrării bunurilor
imobile.
Cerificarea detaliată a documentelor prezentate pentru înregistrare include&
a* verificarea valabilităţii documentelor anexate la cerere, plenitudinea )depline sau nu*,
forma documentelor )conform legislaţiei în vigoare*B
b* după necesitate, formularea demersurilor către autorităţile administraţiei publice în
scopul obţinerii documentelor suplimentareB
e* implicarea inginerului cadastral pentru& verificarea documentelor pe terenB conferirea
numerelor cadastrale*, verificarea conţinutului digital al informaţiei grafice.
+n cazurile date s;a constatat autenticitatea, plenitudinea datelor, corespunderea formei şi
conţinutului documentelor, registratorul a adoptat decizia de înregistrare, a efectuat înscrisul în
fişierul 4egistrului bunurilor imobile, a aplicat parafa „înregistrare” pe documentele de drept, a
desc!is şi a completat dosarul cadastral al bunului imobil.
De"a am constatat că înregistrarea bunurilor imobile reprezintă, nu altceva decît o
procedură de înscriere şi descriere a bunurilor şi drepturilor asupra lor în fişierul 4egistrului
bunurilor imobile. +nscrisul în fişierul 4egistrului bunurilor imobile s;a efectuat atît în versiune
manuală )fişierul manual* cît şi electronică )fişierul electronic*. onţinutul informaţiei, indiferent
de versiune este identic.
9-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 58/108
+n al doilea caz are loc înregistrarea 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de
teren”.
+nregistrarea 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren include
următoarele acţiuni&
a* depunerea cererii de înregistrare a bunului imobil la care se va anexa& un exemplar aldosarului lucrărilor cadastraleB două exemplare a 'itlurilor de autentificare a drepturilor
deţinătorilor de terenB
b* examinarea cererii de înregistrare a bunului imobilB
c* înregistrarea cererii în condica de cereriB
d* notarea în fişierul registrului bunurilor imobile a faptului primirii cererii de
înregistrareB
e* examinarea documentelor anexate la cerereBf* emiterea deciziei de înregistrare a dreptului B
g* efectuarea înscrisului )intabularea* în fişierul registrului bunurilor imobileB
g* aplicarea parafei de înregistrare pe ambele titluri de autentificare a dreptului
deţinătorului de terenB
!* desc!iderea dosarului cadastral.
0mbele exemplare ale 'itlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren sunt
restituite solicitantului şi consiliului local.
Aficiul cadastral teritorial păstrează o copie a 'itlului de autentificare a dreptului
deţinătorului de teren scoasă de pe original.
Dosarul lucrărilor cadastrale prezentat oficiului cadastral teritorial va fi, după necesitate,
inclus în dosarul cadastral al bunului imobil.
Dosarul cadastral al bunului imobil desc!is de către oficiul cadastral teritorial, la etapa
dată va include&
a* cererea de înregistrare a bunului imobilB
b* decizia registratoruluiB
c* documentul iniţial în baza căruia a fost atribuit şi privatizat terenulB
d* informaţia despre amplasarea spaţială a bunului imobil )coordonatele punctelor de
!otar şi dimensiunile liniilor de !otar*B
e* copia 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.
/./ Î)$eist$#$e# $e"tului #su"$# bu)ului i!(bil
<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 59/108
+nregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor în 4egistrul bunurilor imobile se
efectuează sub forma de „înscris în registru”. +nscrisul în registru )sau înregistrarea* este
efectuat de către persoana responsabilă 1 registrator.
Arice înscris în registrul bunurilor imobile este identificat, orientat spre un bun imobilconcret. +n calitate de identificator serveşte codul cadastral )numărul cadastral* formulat în
conformitate cu structura cadastrală a republicii.
8iecărei înscrieri în registrul bunurilor imobile îi corespunde un număr de ordine şi data
efectuării.
4esponsabilitatea despre corectitudinea înscrierilor în registru este dusă de către
registrator.
onform datelor din anexa 0 temeiul înregistrării dreptului asupra bunului imobil încazul dosarului de formare analizat este decizia numărul 7 din 9 iulie / cu privire la
formarea bunului imobil prin care proprietarii au decis a diviza bunul imobil, înscris în
4egistrul bunurilor imobile, ţinut de A' #trăşeni, cu numărul cadastral 736//99 şi
suprafaţa de 393!a, care le aparţine cu drept de proprietate, pentru a forma un nou bun imobil,
ca obiect de drept independent, cu stabilirea !otarelor generale, cu destinaţia pentru construcţii&
736//-7 1 cu suprafaţa de ,<6< !a şi 736//-- 1 cu suprafaţa de ,<6< !a, în
conformitate cu planurile anexate. +nregistrarea s;a efectuat la data de /9 iulie /, conformextrasului din registrul bunurilor imobile 736//-7 şi 736//-- din anexa şi anexa D.
'emeiul înregistrării dreptului asupra bunului imobil în al doilea exemplu analizat,
conform datelor din anexa E a servit decizia consiliului local numărul /Q din şase martie --/
prin care deţinătorului i s;a repartizat în proprietate privată pămînt cu suprafaţa totală de ,57
!a, cu scopul repertizării terenului construcţie locativă. +nregistrarea dreptului asupra terenului a
avut loc la data de cinci septembrie anul /3.
%e parcursul anului / în raionul #trăşeni, au fost înregistrate în total un număr de 576
tranzacţii, dintre care /93 tranzacţii s;au efectuat cu construcţii şi 3-35 tranzacţii efectuate cu
terenuri. +n comparaţie cu alte raioane, precum Ar!ei, #oroca, riuleni, Utefan Codă, 8loreşti
raionul #răşeni deţine un număr mic de tranzacţii înregistrate întrucît aici a fost înregistrat un
număr mai mic de deţinători de teren şi respectiv bunuri imobile, ceea ce reduce limitele pieţii
funciare şi imobiliare în această zonă.
<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 60/108
'abelul 3.; 'ranzacţii efectuate cu construcţii înregistrate în raionul #trăşeni în anul /
+n cadrul raionului satul #ireţi conform numărului de tranzacţii efectuate cu construcţii
ocupă locul patru. 0ici au fost înregistrate 6 tranzacţii, obiectul tranzacţiilor de acest fel în cele
mai dese cazuri fiind costrucţie individuală de locuit. (umărul înregistrat de tranzacţii în fiecare
sat din cadrul raionului este arătat în tabelul 3..
</
omuna (umărul de tranzacţii omuna (umărul de tranzacţiiDolna !irianca <
(egreşti Corniceni 6>rebleşti / 4ecea 6
Aneşti / odreanca 7>!elăuza 3 %ănăşeşti 74oşcani 3 4ădeni
4omîneşti 3 2icăuţi >ăleşti 5 #coreni 9
'ătăreşti 5 #ireţi 62icleuşeni 9 $ozova //
?ucovăţ 9 o"uşna 55Jubreşti 9 #trăşeni 95ăpriana < ;
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 61/108
8igura 3. 1 4epartizarea tranzacţiilor cu construcţii în cadrul raionului #trăşeni
onform datelor din figura 3. după clasificarea nominalizată mai sus cele mai multe
înregistrări au fost făcute în oraşul #trăşeni 95 la număr, satul o"uşna 55 înregistrări şi $ozova
cu // înregistrări, ponderea pe care o deţin celelalte sate după numărul de tranzacţii efectuate cu
construcţii poate fi observată tot în această figură.
omuna (umărul de tranzacţii omuna (umărul de tranzacţiiDolna </ !irianca 5
(egreşti 5< Corniceni 59<
>rebleşti 3 4ecea 75Aneşti 99 odreanca /6->!elăuza 57 %ănăşeşti 564oşcani 95 4ădeni //<
Higăneşti 55 2icăuţi 75>ăleşti << #coreni 36
'ătăreşti -5 #ireţi /-32icleuşeni -/ $ozova 76
?ucovăţ 37 o"uşna /<9Jubreşti 9 #trăşeni 359ăpriana <7 Coinova 6/
'abelul 3./; 'ranzacţii efectuate cu terenuri înregistrate în raionul #trăşeni în anul /
<3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 62/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 63/108
predominantă a sectorului de teren amena"ări de îmbunătăţiri funciare în apropiere şi condiţii
climaterice favorabile.
+n tabelul 3.3 sunt arătate tipurile tranzacţiilor efectuate cu construcţii în satul #ireţi, ceea
ce ilustrează modurile de dobîndire a dreptului asupra construcţiilor în această localitate.
onform datelor din tabel în anul /, în satul #ireţi construcţiile au fost dobîndite prin contractde vînzare 1 cumpărare şi prin donaţie, şi anume au fost înregistrate opt contracte de vînzare 1
cumpărare şi nouă contracte de donaţie
'abelul 3.3; 'ipuri de tranzacţii efectuate cu construcţii în comuna #ireţi în anul /
'ipul tranzacţiei (umărul tranzacţiei
ontract de vînzare; cumpărare 7
ontract de donaţie -
0nalizînd tabelul 3.5 putem observa că în anul /, în satul #ireţi terenurile au fost
dobîndite prin contract de vînzare 1 cumpărare 7< cazuri, prin donaţie - cazuri şi prin moştenire
-6 cazuri, celelalte moduri de dobîndire a dreptului asupra bunurilor imobile acumulînd o
pondere mai mică, şi anume prin contract de sc!imb au fost înregistrate şase cazuri, prin !otărîre
"udecătorească două cazuri şi prin privatizare un caz.
'abelul 3.5; 'ipuri de tranzacţii efectuate cu terenuri în comuna #ireţi în anul /
'oate cele enunţate mai sus se pot observa şi în figura 3.3. onform datelor din această
figură pe primul loc se plasează tranzacţiile cu terenuri prin moştenire, după care urmează
contractele de donaţie şi apoi contractele de vînzare 1 cumpărare.
<9
'ipul tranzacţiei (umărul tranzacţiei
ontract de vînzare; cumpărare 7<
ontract de donaţie -
2oştenire -6
ontract de sc!imb <
Kotărîre "udecătorească /
%rivatizare
'ransmise în alte cazuri
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 64/108
8igura 3.3 1 'ipuri de tranzacţii efectuate cu terenuri în comuna #ireţi în anul /
0 SECURITATEA ACTI8ITĂ>II 8ITALE
0.1 A)#li,# st&$ii secu$it&%ii *i s&)&t&%ii 2) !u)c& *i !eiului #!bi#)t 2) c(!u)#
Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i
erinţele concrete de securitate se determină în comuna #ireţi, raionul #trăşeni, conform
normelor şi legilor de securitate a muncii. onducerea şi răspîndirea despre starea şi ocrotirea
securităţii şi sănătăţii în muncă, igienei sanitare o poartă conducătorul gospodăriei şi specialistul
pe protecţia muncii. Ei coordonează activitatea serviciului securităţii şi sănătăţii în muncă în
această localitate. $a început se petrece instructa"ul întroductiv pe te!nica securităţii, pentru ceicare sunt primiţi la lucru şi inclusiv instructa"ul la locul de muncă. Instructa"ul periodic se
<<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 65/108
petrece pentru toţi lucrătorii nu mai rar decît o dată în şase luni. #copul instructa"ului introductiv
general este de a informa despre activităţile specifice unităţii respective şi principalele măsuri de
securitatea şi sănătatea în muncă care trebuiesc respectate în timpul lucrului. Instructa"ul
introductiv general se face în cadrul cabinetului de securitate şi sănătate în muncă sau în alte
spaţii special amena"ate, de persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii şisănătăţii în muncă, împuternicite prin decizie de către anga"ator. Instructa"ul la locul de muncă se
face după instructa"ul introductiv general şi are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor de
prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizată persoana respectivă. Durata
instructa"ului la locul de muncă depinde de complexitatea ec!ipamentului te!nic sau locului de
muncă la care se va lucra şi nu va fi mai mică de opt ore repartizate pe timpul perioadei de lucru
de probă. 0ceastă durată se stabileşte de şeful compartimentului respectiv, împreună cu şeful
compartimentului de securitate şi sănătate în muncă. Instructa"ul la locul de muncă se face pe baza prevederilor normelor specifice de securitate a muncii, precum şi a instrucţiunilor proprii,
elaborate pentru locul de muncă la care va lucra persoana respectivă. Instructa"ul la locul de
muncă include obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o
va desfăşura. 'e!nica securităţii în această gospodărie este stabilită în conformitate cu
respectarea legislaţiei muncii, realizînduse măsurile prevăzute în planul anual de măsuri de
protecţie.
abinetul ,,%rotecţia munciiTT este amena"at cu toate mi"loacele necesare şi este păstrat în
stare bună, organizînduse corect activitatea lui. Ec!ipamentul de protecţie individuală este
menţinut în starea bună de funcţionare. 2i"loacele de stingere a incendiilor sînt prezente la locul
de destinaţie pentru folosire în caz de necesitate.
Drumurile şi trecerile spre locul de muncă sunt asfaltate şi nu sunt afectate de diferite
obiecte şi comunicaţii neizolate. 'eritoriul, clădirile sunt întreţinute permanent în curăţenie. +n
ultimii trei ani nu s;au întîmplat accidente de muncă în gospodăria dată.
0.+ A)#li,# t$#u!#tis!ului *i $e#li,&$ii !&su$il($ e "$(tec%ie
'raumatismul este ansamblul tuturor accidentelor de muncă din cauza cărora accidentaţii
au fost traumaţi.
0naliza se face după datele din forma de evidenţă '; 6 pe gospodărie ultimii /;3 ani.
<6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 66/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 67/108
%lanul de măsuri de securitate şi sănătate în muncă se elaborează anual cu consultarea
reprezentanţilor salariaţilor în cazul înc!eierii contractului colectiv de muncă. %lanul de măsuri
de securitate şi sănătate în muncă va constitui partea integrală a acestui contract.
#pecialistul de securitate şi sănătate în muncă controlează sistematic situaţia protecţieimuncii împreună cu şeful de sector, cu specialistul şef şi c!iar cu conducătorul întreprinderii.
0./ Secu$it#te# #)tii)ce)i#$& 2) (s"(&$ie
+n gospodărie conducerea a format un grup de pompieri binevoli. %ompierii binevoli suntinstruiţi la cursuri speciale de inspectorarul antiincendiar. %ompierilor binevoli li se asigură viaţa
pe contul întreprinderii , li se acordă îmbrăcăminte specială , li se plăteşte în afară de salariu şi li
se oferă < zile de concediu în plus.
#e controlează nu mai puţin de trei ori pe an obiectele, depozitele de păstrare a
materialelor, instalaţiile te!nice de către inspectoratul antiincendiar şi inspecţia întreprinderii.
%entru nerespectarea cerinţelor antiincendiare vinovaţii sunt traşi la răspundere
administrativă, materială sau c!iar penală.
#e organizează măsuri de antiincendiere care constă în controlul şi organizarea respectării
normelor te!nice, în aprovizionarea şi instalarea inventarului antiincendiar.
#ecuritatea antiincendiară poate fi asigurată cu măsurile profilaxiei antiincendiare şi cu
protecţia antiincendiară activă. 2etodele profilaxiei antiincendiare, sunt necesare pentru
prevenirea apariţiei incendiului.
+n caz de incendiu lucrătorul este obligat&
a* să comunice pe telefon despre incendiu formînd -B
b* să comunice şefului despre producereB
c* să înceapă stingerea incendiului cu mi"loace disponibile, respectînd securitatea
necesarăB
d* să organizeze evacuarea celor lezionaţi şi să ofere primul a"utor.
2ăsurile de protecţie antiincendiare&
a* Izolarea mediului inflamabil prin arătură prin sădirea copacilor , folosirea mi"loacelor
antiincendiare 1 inventarul, substanţele, te!nica, folosirea instrucţiunilor despre rezistenţa
materialelor la ardere.
<-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 68/108
b* 8olosirea sistemelor de semnalizare, respectarea în ordine a ieşirilor pentru evacuarea
oamenilor, respectarea distanţei antiincendiare între materialele uşor inflamabile , trebuie să fie
de /;3 m, iar în cele greu inflamabile nu mai puţin de 9 metri.
0.0 El#b($#$e# i)st$uc%iu)ii "e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2) (s"(&$i# Si$e%i'$#i()ul St$&*e)i
'' APROBAT? '' APROBAT?
P$(cesul 9eb#l #l O$i)ul "$i!#$ului )$.+@
Sei)%ei C(!itetului Si)ic#l )$.@
i) 1 iu)ie +1+ i) 0 iu)ie +1+
I)st$uc%iu)e# e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& )$. 2) s#l# e c#lcul#t(#$e
I. Reulile e)e$#le e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c&
. 2uncitorul trebuie să cunoască bine şi să respecte cerinţele instrucţiunii.
./ (erespectarea normelor securităţii se pedepseşte în corespundere cu odul 2uncii.
.3 De respectat normele antiincendiare în operaţiunile cu curent electric şi substanţe
inflamabile.
.5 +ncălcarea cerinţelor instrucţiunii atrage după sine răspundere disciplinară.
.9 +n caz de accident cu leziuni, imediat de acordat a"utor medical accidentatului şi de
anunţat medicul.
II. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2)#i)te e 2)ce"e$e# luc$ului
/. De ascultat instructa"ul la locul de muncă şi de studiat indicaţiile metodice.
/./ De controlat starea dispozitivelor utila"ului şi a inventarului necesar pentru
prospecţiuni ca să fie în regulă.
/.3 De operat cu inventarul şi utila"ul reparat.
/.5 De respectat normele securităţii electrice şi antiincendiare.
/.9 #e va evita supraaglomerarea unei prize de către mai multe utila"e şi mi"loace te!nice.
III. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2) ti!"ul luc$ului
3. #e îndeplineşte sarcina de muncă strict conform indicaţiilor şefului.
3./ #e deconectează utila"ul în timpul reparaţiei.
6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 69/108
3.3 Este interzisă efectuarea oricăror lucrări în timpul pauzei.
3.5 #e interzice de a primi masa în timpul lucrărilor.
3.9 De folosit mi"loace de muncă după destinaţie.
I8. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2) c#, e #ccie)t
5. +n caz de accident de oprit procesul de lucru.
5./ De a acorda primul a"utor medical victimelor pînă a sosi medicul şi de anunţat
administraţia.
5.3 +n caz de încetare a alimentării cu energie electrică, de accidente, calamităţi naturale,
se cuvine să se deconecteze imediat calculatoarele de la reţea.
5.5 4eţelele electrice şi aparata"ul electric defectat urmează a fi deconectate şi interzisăexploatarea lor, pînă la înlăturarea pericolului de incendiu.
5.9 %ersonalul trebuie să se deplaseze spre căile şi ieşirile de urgenţă în caz de accident.
5.< #ă se întreprindă acţiuni în vederea lic!idării consecinţelor accidentului.
5.6 %ersonalul te!nico 1 administrativ este dator să semnaleze toate pagubele materiale
produse în urma unui eveniment sau incident periculos.
8. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& u"& te$!i)#$e# luc$ului
9. De deconectat dispozitivele electrice.
9./ De str@ns instrumentele, de împac!etat dispozitivele în ambala"e.
9.3 De verificat locul de muncă, de pus utila"ul la păstrare.
9.5 De anunţat specialistul despre defectele apărute la instrumentele şi dispozitivele
folosite în timpul lucrului.
9.9 De adus în ordine locul de muncă.
A el#b($#t i"l(!#)t# #).I8' $.0 Lu"u C$isti)#
C(($()#t c()uc&t($ *tii)%i:ic' lect($ su".u)i9e$sit#$ Zubc( E:i!
C()sult#)t lect($ su"e$i($ u)i9e$sit#$ Ulie$ A)#t(l
6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 70/108
0.4 P$(tec%i# !eiului #!bi#)t
%rotecţia mediului încon"urător, protecţia mediului construit, protecţia mediului natural,
protecţia mediului interior sunt noţiuni care desemnează domeniile de intervenţie în vederea
protecţiei mediului la scară globală în domeniul construcţiilor şi dezvoltării urbane.
%rotecţia mediului ambiant a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. +n
prezent, bogăţiile şi sursele de energie sunt afectate în aşa măsură încît se prevede epuizarea
rapidă a unora din ele )specii de animale şi plante dispărute, zone fertile transformate în deşeuri*,
dacă nu se iau măsuri de protecţie a mediului încon"urător.
Amul a contribuit la deteriorarea mediului încon"urător prin& defrişarea pădurilor,
suprapăşunatul, construirea de lacuri de acumulare, bara"e, canale, exploatarea exagerată a faunei
terestre, a resurselor oceanice, a subsolului, poluarea apei, a aerului, a solului.
ea mai importantă problemă ecologică în construcţii este cea a deşeurilor provenite din
construcţii şi demolări şi anume&
a* deşeuri rezultate din demolarea totală sau parţială a clădirilor sau infrastructurii civileB
b* deşeuri rezultate din construcţia de clădiri sau infrastructurii civileB
c* deşeuri rezultate în urma excavării solurilor 1 pămînt, pietriş şi vegetaţie rezultate la
nivelarea terenurilor, lucrări civile, realizarea fundaţiilor pentru construcţiiB
d* deşeuri rezultate din lucrările de modernizare şi întreţinere a străzilor.
$a realizarea unei costrucţii este necesar de respectat următoarele cerinţe de protecţie a
mediului&
a* deşeurile rezultate din activitatea de construcţii vor fi evacuate periodicB b* în cadrul organizării de şantier, precum şi pe durata execuţiei lucrărilor se vor lua toate
măsurile necesare pentru evitarea poluării factorilor de mediu sau pre"udicierea stării de sănătate
sau confort a populaţieiB
c* se vor lua toate măsurile pentru respectarea ordinii, curăţeniei şi liniştii publice în
perimetrul limitrof obiectivului.
lădirile de producţie, construcţiile, utila"ul, procesele te!nologice trebuie să corespundă
regulilor, care asigură condiţii de muncă sănătoase şi fără pericol. 0ceste reguli includ folosirearaţionaţă a teritoriului şi a clădirilor de producţie, exploatarea raţională a utila"ului şi organizarea
6/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 71/108
"ustă a proceselor te!nologice, protecţia lucrătorilor de ficţiunea condiţiilor de muncă
vătămătoare, întreţinerea clădirilor de producţie şi a locurilor de muncă în corespundere cu
normele şi regulile sanitaro; igienice, amena"area de clădiri sanitare şi de trai. $a proiectarea,
construirea şi exploatarea clădirilor de producţie şi a construcţiilor trebuie să fie respectate
regulamentul şi normele cu privire la protecţia muncii. %roiectele de maşini;unelte şi alte utila"ede producţie trebuie să corespundă regulilor cu privire la te!nica securităţii şi igienei în
producţie.
onducătorii organizaţiilor de construcţie, întreprinderilor, organizaţiilor în caz de avarii
a clădirilor şi construcţiilor care se construiesc sau se exploatează sunt datori să realizeze măsuri
pentru a preîntîmpina răspîndirea avariei şi asigurarea de neatins a construcţiilor deteriorate şi
care se prăbuşesc. +n caz de demontare nevoită a construcţiilor pentru eliberarea victimilor aceste
construcţii vor fi păstrate.8iecare poate contribui la salvarea naturii, asigurînd condiţii de viaţă locuitorilor de mîine
ai 'errei. 'rebuie să fie o acţiune comună a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea
industrială şi îndepărtînd pericolul contaminării cu reziduurile aruncate. 'rebuie să înţelegem, de
exemplu, că strada nu este coşul nostru de gunoi. %entru aruncarea lui sunt amena"ate locuri
speciale. Utiinţa de azi are cunoştinţe necesare pentru ca orice produs toxic să fie transformat
întrunul folositor& fumul de cărbune pentru bric!ete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul
minelor pentru cărămizi. %lantarea de pomi fructiferi şi copaci este o acţiune ce sporeşte
purificarea naturii dătătoare de oxigen. +n casele, apartamentele şi grădinile noastre pot fi ţinute
diverse plante. 8iecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar să vrem.
63
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 72/108
CONCLUZIE
Din punctul de vedere al formei, informaţia "uridică reprezintă o informaţie mai mul
descriptivă. 'otodată, dreptul asupra unui bun imobil va fi considerat definit numai atunci cînd
va fi determinată limita răspîndirii lui, !otarul bunului imobil. Informaţia "uridică va include date
despre proprietar, modul de dobîndire a dreptului, despre restricţii asupra bunului, despre dreptul
unor terţe persoane asupra bunului, servitute, grevări, etc.
#copul principal al informaţiei "uridice din registrul bunurilor imobile este de a prote"a
dreptul asupra bunului indiferent cui îi aparţine.
(umai în condiţiile drepturilor prote"ate de stat poate lua naştere o piaţă imobiliară
)funciară* legală şi dezvoltată, aceasta este ideea principală generată de tema analizată în
contextul acestei lucrări.
+n timpul elaborării prezentei lucrări mi;am realizat scopul propus spre realizare şi anume
de a analiza aplicarea metodelor de dobîndire şi înregistrare a dreptului asupra bunului imobil în
satul #ireţi, raionul #trăşeni prin intermediul analizei a două situaţii concrete. +n cadrul acestei
analize am studiat detaliat obiectul şi subiectul de drept, am descris scenariul dobîndirii şi
înregistrării dreptului asupra bunului imobil şi formarea documentului de drept utilizînd ca reper
anexele cercetate, potrivit cărora am descris aplicarea metodelor de dobîndire şi înregistrare a
dreptului asupra bunului imobil în cazul unui dosar de formare a bunului imobil şi a unui dosar
de actualizare a planului cadastral.
+n condiţiile creşterii stabile a numărului de tranzacţii pe piaţa proprietăţilor imobiliare
este firesc ca şi interesul faşă de informaţia cadastrală să sporească, cel puţin, proporţional, dacă
nu c!iar în ritmuri mai avansate. %otrivit datelor +ntreprinderii de stat „dastru”, numărul
extraselor din registrul bunurilor imobile a crescut la <<,< mii, în /5, pînă la /<5,5 mii, în
/<, în primele < luni ale anului /7 înregistr@ndu;se peste 55 mii solicitări. #olicitanţi ai
acestei informaţii sunt diferiţi, de la cetăţeni pînă la diferite întreprinderi, instituţii şi organizaţii,
în primul r@nd, băncile comerciale, notarii, firmele imobiliare, de evaluare, autorităţile publice,
organele procuraturii, "udectoriile, inspectoratele fiscale, ect. De altfel, către iulie,
65
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 73/108
+ntreprinderea de stat „adastru” avea înc!eiate contracte de furnizare a informaţiei cadastrale cu
9 de consumatori.
0naliz@nd situaţia şi tendinţele la acest capitol, precum şi ţin@nd cont de faptul că
informaţiile cadastrale utilizate "udicios pot facilita soluţionarea multor probleme economice,
sociale, "uridice şi dealtă natură cu care se confruntă 4epublica 2oldova am realizat un studiusociologic pe această temă.
A)e=# A
Deci,ie cu "$i9i$e l# :($!#$e# bu)ului i!(bil "$i) i9i,#$e
DECIZIE )$. 1 i) 14 iulie +11
Cu "$i9i$e l# :($!#$e# bu)u$il($ i!(bile
#ubsemnaţii Lu"u I()' #)ul )#*te$ii 1+.1.1@4' c( "e$s()#l ++//@4 *i
R(!#)iuc I($' #)ul )#*te$ii +4.1.1@4' c( "e$s()#l +/1+15+'
domiciliaţi în s#tul Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i *i s#tul Nic($e)i' $#i()ul D$(c6i#'
proprietarii bunului imobil cu )u!&$ul c##st$#l /+1+144 '
amplasat în s#tul Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i esti)#t "e)t$u c()st$uc%ii
AM DECIS
. A i9i,# bunul imobil, înscris 2) Reist$ul bu)u$il($ i!(bile' %i)ut e
OCT St$&*e)i' cu )u!&$ul c##st$#l /+1+144 *i su"$#:#%# e 1/4/6#, ce ne aparţine cu
drept de proprietate, pentru a forma un nou bun imobil, ca obiect de drept independent, cu
stabilirea !otarelor generale.
/. +n rezultatul acţiunii de divizare a forma două bunuri imobile, în !otare generale,
cu destinaţia pentru construcţii& /+1+1@ - cu su"$#:#%# e '55 6# *i /+1+1@@ - cu
su"$#:#%# e '55 6#' în conformitate cu planurile anexate.
69
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 74/108
P$("$iet#$ii bu)ului i!(bil Lu"u I()
R(!#)iuc I($
6<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 75/108
66
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 76/108
67
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 77/108
6-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 78/108
7
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 79/108
7
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 80/108
7/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 81/108
73
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 82/108
75
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 83/108
79
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 84/108
7<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 85/108
76
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 86/108
77
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 87/108
7-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 88/108
-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 89/108
-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 90/108
-/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 91/108
-3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 92/108
-5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 93/108
4egistrul 736//-7 apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ
Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1+144
apitolul 0,?) verificat, 9.6./*
Desc!is 9.6./
Subc#"it(lul I. Bu)ul i!(bil. ?unul imobil 'eren
(umărul cadastral 736//99
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă %entru construcţii
#uprafaţa ,393 !a
'ipul !otarelor >enerale
Subc#"it(lul II. D$e"tul e "$("$iet#te #su"$# bu)ului i!(bil
/. ?unul imobil 736//99
ota parte ,
%roprietarul $upu Ion, codul personal //336-69
4omaniuc Igor, cod personal /3/7</6
DomiciliulQ#ediul 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
4aionul Droc!ia, satul (icoreni
'emeiul înscrierii ontract de vînzare 1 cumpărare nr.55<9 din /5.<./
Data înregistrării 9.6./
Subc#"it(lul III. G$e9#$e# $e"tu$il($ "#t$i!()i#le
(u sunt înscrieri
I)te$ic%ii
(u sunt înscrieri
-9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 94/108
(umele, prenumele registratorului 1Hîrdea 2arin
#emnătura, ştampila şi data ; 9.6./
A)e=# C
E=t$#s i) Reist$ul bu)ului i!(bil /+1+1@
4egistrul 736//-7 apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ
Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1+1@apitolul 0,?) verificat, /9.6./*
Desc!is /9.6./
Subc#"it(lul I. Bu)ul i!(bil
. ?unul imobil 'eren
(umărul cadastral 736//-7
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă %entru construcţii
#uprafaţa ,<6< !a
'ipul !otarelor >enerale
Subc#"it(lul II. D$e"tul e "$("$iet#te #su"$# bu)ului i!(bil
/. ?unul imobil 736//-7
ota parte ,
%roprietarul $upu Ion, codul personal //336-69
DomiciliulQ#ediul 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
'emeiul înscrierii Decizie nr. 7 din 9 iulie / cu privire la formarea
bunurilor imobile
Data înregistrării /9.6./
Subc#"it(lul III. G$e9#$e# $e"tu$il($ "#t$i!()i#le
(u sunt înscrieri
-<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 95/108
I)te$ic%ii
(u sunt înscrieri
(umele, prenumele registratorului 1Hîrdea 2arin
#emnătura, ştampila şi data ; /9.6./
A)e=# D
E=t$#s i) Reist$ul bu)ului i!(bil /+1+1@@
4egistrul 736//-- apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ
Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1+1@@apitolul 0,?) verificat, /9.6./*
Desc!is /9.6./
Subc#"it(lul I. Bu)ul i!(bil
. ?unul imobil 'eren
(umărul cadastral 736//--
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă %entru construcţii
#uprafaţa ,<6< !a
'ipul !otarelor >enerale
Subc#"it(lul II. D$e"tul e "$("$iet#te #su"$# bu)ului i!(bil
/. ?unul imobil 736//--
ota parte ,
%roprietarul 4omaniuc Igor, codul personal /3/7</6
DomiciliulQ#ediul 4aionul Droc!ia, satul (icoreni
'emeiul înscrierii Decizie nr. 7 din 9 iulie / cu privire la formarea
bunurilor imobile
Data înregistrării /9.6./
Subc#"it(lul III. G$e9#$e# $e"tu$il($ "#t$i!()i#le
(u sunt înscrieri
-6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 96/108
I)te$ic%ii
(u sunt înscrieri
(umele, prenumele registratorului 1Hîrdea 2arin
#emnătura, ştampila şi data ; /9.6./
A)e=# E
E=t$#s i) Reist$ul bu)ului i!(bil /+1/10@
4egistrul 736/35- apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ/
Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1/10@apitolul 0,?) verificat, 9.-./3*
Desc!is 9.-./3
Subc#"it(lul I. Bu)ul i!(bil
. ?unul imobil 'eren
(umărul cadastral 736/35-
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă %entru construcţii
#uprafaţa ,57 !a
'ipul !otarelor >enerale
. ?unul imobil onstrucţie
(umărul cadastral 736/35-.
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă asă de locuit individuală
#uprafaţa <-,9 m.p.
./ ?unul imobil onstrucţie
(umărul cadastral 736/35-./
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă onstrucţie accesorie )bucătărie de vară*
#uprafaţa 5< m.p.
-7
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 97/108
.3 ?unul imobil onstrucţie
(umărul cadastral 736/35-./
0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
2odul de folosinţă onstrucţie accesorie )beci*
#uprafaţa /, m.p.
Subc#"it(lul II. D$e"tul e "$("$iet#te #su"$# bu)ului i!(bil
/./ ?unul imobil 736/35-
736/35-.
736/35-./
736/35-.3
ota parte .%roprietarul 'oma 0ndrei //.-.-< anul naşterii, cod personal /733597
DomiciliulQ#ediul 4aionul #trăşeni, satul #ireţi
'emeiul înscrierii Decizia consiliului local satul #ireţi, nr. /Q din şase martie --/
Data înregistrării 9.-./3.
Subc#"it(lul III. G$e9#$e# $e"tu$il($ "#t$i!()i#le
P#$te# I. Alte $e"tu$i $e#le
(u sunt înscrieri
P#$te# II. N(t&$i
(u sunt înscrieri
I)te$ic%ii
(u sunt înscrieri
(umele, prenumele registratorului 1 roitoru $ucia
#emnătura, ştampila şi data ; 9.-./
--
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 98/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 99/108
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 100/108
/
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 101/108
3
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 102/108
5
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 103/108
9
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 104/108
<
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 105/108
6
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 106/108
7
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 107/108
-
7/21/2019 Formarea bunurilor imobile
http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 108/108
BIBLIOGRAIE
. odul ivil al 4epublicii 2oldova. $egea 4epublicii 2oldova nr. 61GC din
< iunie //.
/. odul 8unciar. $egea 4epublicii 2oldova nr. 7/7 din /9./.--.
3. $egea 4epublicii 2oldova adastrul bunurilor imobile nr. 953 1 GIII DI( /9./.--7.
5. $egea 4epublicii 2oldova cu privire la proprietate nr. 59-;GII din //..--.
9. $egea cu privire la registre nr.6 1 GCI din //.3./6.
<. $egea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.395 1 GC din /7 octombrie /5.
6. $egea cu privire la notariat )593 1 GC din 7..//.
7. $egea nr.7<;GCI din .6./7 securităţii ş sănătăţii în muncă, 2.A. al 4.2., /7 nr. 53;
55, art.976.
-. 2onitorul Aficial al 4epublicii 2oldova nr. 5/; 55 )65;653*, /7 octombrie /9.
. ?aieş #., 4oşca (. Drept civil.; !işinău& +.#.8.E.%., /9.
. ?otnarenco I. adastrul în 2oldova.; !işinău& %ontos, /<.
/. ?otnarenco I. adastrul în 2oldova monografie, /6.
3. 'aran 0., $ăcustă I., ?îtcă I.VT%rotecţia muncii TT, !işinău /5.
0ltele.
Top Related