L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 1/4
Valabilă an universitar: 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Dispozitive pentru masini unelte
Codul disciplinei: 39.04.3.720.01.02.S.O.69
Domeniul: Inginerie industriala
Specializarea: Maşini unelte
Departamentul: Inginerie Industrială şi Management
Facultatea: Facultatea de Inginerie "Hermann Oberth"
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală COLOCVIU
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DO Numărul de credite: 3
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI
Total ore din planul de
învăţământ 42
Total ore pe semestru:
42
Titularul disciplinei: Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 14 42
Obiective:
În cadrul disciplinei se vizează următoarele obiective: cunoaşterea rolului şi a
modului de utilizare a dispozitivelor pentru prelucrări pe diferite maşini unelte
(utilizată pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării) în cadrul
sistemelor tehnologice de prelucrare mecanică; cunoaşterea principiilor de
proiectare constructivă a dispozitivelor; cunoaşterea aspectelor tehnice şi
economice ale utilizării dispozitivelor tehnologice; valorificarea cunoştinţelor
acumulate de studenţi la alte discipline de specialitate şi corelarea acestora cu
noile cunoştinţe specifice disciplinei
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Studenţii vor cunoaşte principiile de orientare şi fixare a
semifabricatelor în vederea prelucrării
Vor înţelege modul în care se realizează prelucrarea semifabricatelor
prin diferite procedee de prelucrări mecanice, pe diferite maşini
unelte
Vor cunoaşte utilizarea unor mecanisme specifice anumitor procedee de
prelucrare pentru de orientare şi fixare
Vor cunoaşte şi înţelege determinarea erorilor şi importanţa lor în procesul
de prelucrare
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 2/4
2. Explicare şi interpretare:
Studenţii vor explica elementele componente a dispozitivelor de
orientare şi fixare;
Vor explica realizarea orientării şi fixări semfabricatelor în vederea
prelucrării pe diferite maşini unelte;
Studenţii vor putea interpreta comportamentul dispozitivelor ca parte
integrantă a sistemului tehnologic;
Vor putea interpreta şi explica funcţionarea diverselor dispozitive pentru
operaţii specifice de prelucrare convenţională a metalelor
3. Instrumental – aplicative Vor şti să folosească şi să modifice sistemele modulate de dispozitive
Studenţii vor şti să realizeze proiecte de orientare şi fixare a
semifabricatelor în vederea prelucrării pe maşini unelte
Vor şti să realizeze proiecte de ansamblu a dispozitivelor de prelucrare
pe maşini unelte.
4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze funcţional, analizând
şi rezolvând o problemele de orientare specifice semifabricatelor la
prelucrări diverse.
Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să procedeze în laboratoare
dotate cu maşini unelte.
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1. Noţiuni introductive. Locul şi rolul dispozitivelor în cadrul
sistemelor tehnologice de prelucrare. Terminologie,
condiţii impuse, clasificare, eficienţă economică,
metodologie de proiectare, tendinţe şi perspective
Orientarea.
2 ore
2. Baze şi sisteme de baze de cotare. Baze şi sisteme de baze
de orientare. Simbolizarea orientării.
2 ore
3. Sisteme de orientare pentru diferite tipuri de semifabricate
Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor).
4 ore
4. Reazeme principale fixe, reglabile, autoreglabile şi
auxiliare. TEST !
2 ore
5. Erori de orientare. Eroarea admisibilă. Calculul erorilor de
orientare reale. TEST !
4 ore
6. Fixarea semifabricatelor. Forţe care acţionează asupra
semifabricatelor.
2 ore
7. Determinarea forţelor de fixare. Proiectarea elementelor şi
mecanismelor de fixare. Mecanisme de orientare şi fixare
2 ore
8. Proiectarea corpurilor echipamentelor şi a elementelor de
legătură cu utilajele. TEST !
2 ore
9. Echipamente de prelucrare destinate principalelor tipuri de
maşini-unelte
6 ore
10. Echipamente de prelucrare realizate în concepţie modulară 2 ore
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 3/4
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Protecţia muncii 2 ore
2. Analiza constructiv-funcţională a dispozitivelor de prelucrare
şi control 2 ore
3. Identificarea completă şi corectă a condiţiilor tehnice –
premisa proiectării optimale a dispozitivelor de prelucrare şi
control
2 ore
4. Orientarea semifabricatelor în dispozitive de prelucrare şi
control. Determinarea erorilor de orientare 2 ore
5. Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni ale ansamblurilor
dispozitivelor de prelucrare şi control 2 ore
6. Dispozitive specifice pentru operaţia de strunjire şi găurire 2 ore
7. Dispozitive specifice pentru operaţia de frezare 2 ore
Metode de predare /
seminarizare
Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă,
astfel încât studenţii să înţeleagă modul de abordare a concepţiei unui
dispozitiv, dar mai ales în manieră modernă, creativă prin prezentare cu
ajutorul videoproiectorului şi retroproiectorului dar şi prin discuţii cu
studenţii. Se va face în mod curent referire la surse suplimentare de
documentare, mai ales utilizând Internetul. De comun acord cu studenţii,
unele prelegeri se pot desfăşura sub formă de dezbatere a unor tematici
anterior anunţate
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la colocviu (evaluare finală) 80%
- activitatea din timpul anului 20%
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală va cuprinde media a doua teste semestriala ce cuantifica activitatea din timpul
anului in procent de 20% şi un test teoretic în procent de 80%. Testul teoretic constă din discuţia
liberă a 3 subiecte din materia parcursă. Studentul va extrage un bilet care conţine 3 subiecte din
materia predată. Fiecare punct primeşte o notă care trebuie să fie peste 5. Este eliminatoriu dacă
la un subiect nu se obţine minim nota 5. Se face apoi media tuturor notelor, se ia în considerare
activitatea din timpul semestrului şi prezenţa la lucrările practice şi se stabileşte nota finală.
Evaluarea o va face cadrul didactic.
Cerinţe minime pentru nota 5
Trebuie o prezenţa de minim 75% la lucrările
practice, trebuie participat la cel puţin un test
semestrial. Trebuie rezolvat fiecare punct de pe
biletul testului teoretic in proportie de 50%
Cerinţe pentru nota 10 Prezenţă la ore 90% (inclusiv la orele de
curs). Participarea la cel puţin două teste
semestriale si promovarea lor cu cel puţin
nota 7; Răspunsul la întrebările din biletul
de examen să aibe media 9.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 20
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 4/4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Îndrumar de proiectare a dispozitivelor.
Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.
Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Proiectarea dispozitivelor. Elemente
standardizate şi normalizate. Exemplu de proiectare. Sibiu, Litografia
I.I.S., 1983, 1987.
Şteţiu, M. Dispozitive de prelucrare şi control. Construcţie şi exploatare.
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A., 1998
Vasii-Roşculeţ, Sanda, ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1982.
Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare,
construcţie, ediţia a doua. Bucureşti, Editura Tehnică, 1979.
Tache, V., ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti,
Editura tehnică, 1995.
Complementară:
Brăgaru, A. Proiectarea dispozitivelor, vol. I, Teoria şi practica
proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti, Editura tehnică,
1998.
Brăgaru, A. ş. a. SEFA-DISROM, sistem şi metodă. Teoria şi practica
proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte, vol. I şi II.
Bucureşti, Editura tehnică, 1982,1987.
Olteanu, R., Valasa, I. Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire,
găurire, frezare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.
Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei
relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura Tehnică,
1977.
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
videoproiector, retroproiector, laptop, cataloage de maşini unelte şi dispozitive
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU
Director de
departament
Prof. Dr. Ing. Sever-Gabriel RACZ
Valabila an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Sisteme flexibile si roboti industriali 1
Codul disciplinei: 39.04.4.719.01.02.S.O.67
Domeniul: Inginerie Industriala
Specializarea: MUSP
Departamentul MEI
Facultatea: Inginerie
Universitatea: ULBS
Anul de studiu: 4 Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DI Numărul de credite: 4
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS
Total ore din planul de
învăţământ 98
Total ore pe semestru:
42
Titularul disciplinei: S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 14 42
Obiective:
Viitorii specialişti in MSP primesc informaţii şi cunoştinţe privind:
- cunoasterea, implementarea şi exploatarea sisemelor cu automatizare
flexibilă a producţiei; locul şi rolul SFF în producţia modernă;
comportamentul, structura, formele de organizare a SFF; organizarea şi
dotarea subsistemelor (efector, logistic, de comandă şi auxiliar);
- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile
precum si formarea unor deprinderi de documentare în domeniul SFF şi
a analizei eficienţei economice a introducerii fabricaţiei flexibile.
- cunoasterea, proiectarea, implementarea şi exploatarea structurilor
cinematice, de acţionare şi comandă a manipulatoarelor şi roboţilor
industriali, în condiţii de funcţionare individuală sau integrată în celule,
linii sau sisteme flexibile de fabricaţie.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Cunostinte in domeniul: RI/M, a masinilor si utilajelor de prelucrare in
sisteme automate de productie, locul si rolul sistemelor flexibile de
fabricatie SFF in productia moderna; concepte de management in SFF
precum si eficienta introducerii sistemelor robotizate de alimentare si
transfer in SFP.
identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate.
2. Explicare şi interpretare:
formarea unor concepţii corecte privind avantajele sistemelor
flexibile de fabricatie si a robotilor industriali.
3. Instrumental – aplicative Cunoasterea de procese, maşini, utilaje şi instaltii industriale vizând
conceptele de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi
fabricatie integrata.
Prin tematica propusă, lucrările de laborator si proiect au menirea să
asigure legătura organică între aspectele teoretice ale proiectării şi
soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi
iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.
4. Atitudinale:
Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă.
Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.
Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest
domeniul stiintific de varf.
Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore
1. Noţiuni privind sistemele de automatizare. Automatizarea
flexibilă, comanda numerică şi echipamentele specifice.
4
2. Automatizarea flexibilă a fabricaţiei. Corespondenţa
flexibilitate–automatizare..
4
3. Roboti industriali: definire, clasificare, elemente specifice 4
4. Spatii de lucru; structura ,cinematica, dinamica. Corespondenta
spaţiu de lucru – structura - cinematica –dinamica..
2
5. Elemente de acţionare şi comandă a roboţilor
industriali/manipulatoarelor.
4
6. Roboti serie. Structura, sisteme de coordonate. 4
7. Roboti paraleli. Roboţi mobili. 6
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR
1.
Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului si a tematicii
Conceptul de automatizare Lab.MU
2
2.
Automatizare temporala si secventiala –SARO/manipulatoare Automatizare
flexibila - aplicatii Lab.MU
4
3.
RI/M in coordinate cilindrice. Structura, cinematica,actionare. Studiul unui
manipulator utilizat in transferul interoperational Lab.RI
4
4.
Implementarea roboţilor industriali. Subsisteme de transfer interoperational
-aplicatii Lab.RI
4
Metode de predare /
seminarizare
prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin
scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare
a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi
studiul de caz.
Stabilirea notei
finale
- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60
- teste pe parcursul semestrului 20
(procentaje) - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10
- teme de control -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă. (descriptiva şi/sau test grilă)
Cerinţe minime pentru nota 5
Cunostinte minime privind: notiuni, structura,
cinematica, componenta, posibilitati de
programare/prelucrare/transfer in RI/M; MUCN;
CP;SFF;SFP;CIM.
Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind: structura,
cinematica, componenta posibilitati de
programare/prelucrare/transfer in RI/M,
MUCN;CP;SFF;SFP;CIM..
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 100
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Telea, D., ş.a., Maşini-unelte. Ed. Universităţii din Sibiu, 1997
Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFP, Ed. Daci Cluj-Napoca,
2001
Telea, D., Masini, echipamente si strategii in SFP, Ed. Univ.L Blaga,
2009
Telea, D., Roboti, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2001
Telea D.s.a Roboti industriali.Aplicatii Ed.Univ.L Blaga, Sibiu, 2005
Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006
Complementară:
Munteanu, O., s.a. – Bazele roboticii. Roboti industriali, Ed. Lux Libris,
Brasov, 1996
Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.
Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de
laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ
Director departament
Prof. dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica mașinilor și utilajelor
2
Cod:
39.04.4.707.01.02.S.O.68
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB 2.3 Titularul activităţilor de proiect
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 proiect 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 proiect 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 70
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 126
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind mecanica, rezistența materialelor, organe de
mașini, mecanisme, mecanica fluidelor.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea legilor si principiilor de baza din domeniul hidraulic cunoaşterea
elementelor hidraulice din circuitul de forţă al instalaţiei de acţionare,precum si
a celor pentru comanda si reglarea energiei hidraulice;
2
Cunoașterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea instalațiilor
hidraulice acționare a mașinilor și sistemelor de producție;
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale
proiectării instalațiilor hidraulice de acționare și comandă a mașinilor unelte și
a sistemelor de producție;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de
producţie;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Sisteme hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Sisteme hidraulice automate. Copierea hidraulică prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Echipamente hidraulice proporţionale şi servo. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Servosisteme electrohidraulice utilizate la maşini şi
utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Analiza şi sinteza sistemelor hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Circuite hidraulice pentru reglarea vitezei şi
presiunii
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Circuite hidraulice cu acumulatoare prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Circuite hidraulice cu comandă program prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Aspecte specifice montării consumatorilor
hidraulici la maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Lanţuri cinematice generatoare acţionate hidraulic
la maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Lanţuri cinematice negeneratoare acţionate
hidraulic la maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
3
Sisteme hidrostatice folosite la maşini şi utilaje prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea instalaţiilor hidraulice prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Sisteme hidraulice de automatizare utilizate la
maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Total ore curs 28
8.2. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Precizarea temei. Bibliografie. Indicaţii
metodologice. experimentul, metodele euristice 2
Alegerea variantei optime a schemei de montaj şi
realizarea ciclogramei elementelor componente
(planul de funcţionare) care cuprinde următoarele
date: numărul de identitate al motoarelor (care
trebuie să corespundă cu cel din planul de
dispunere), denumirea acestor motoare şi
dimensiunile lor, indicarea poziţiei motorului,
forţele şi vitezele pe care trebuie să le realizeze
motoarele (deplasare rapidă-retragere rapidă-avans
tehnologic), comenzile şi felul controlului
diferitelor deplasări, numerotarea deplasărilor
(identică cu cea din planul de dispunere).Spaţiul
(deplasarea) este indicat pe ordonata iar timpul pe
abscisă.
experimentul, metodele euristice 6
Ridicarea schemei funcţionale de acţionare şi a
ciclogramei de comandă şi execuţie.
experimentul, metodele euristice 2
Sistematizarea datelor de proiectare, calcule de
proiectare, pentru unul sau mai multe circuite de
acţionare. Alegerea şi codificarea elementelor de
acţionare, comanda şi reglaj.
experimentul, metodele euristice
8
Proiectarea parţială sau totală a panoului de
acţionare, comandă şi reglaj
experimentul, metodele euristice 6
Definitivarea şi predarea proiectului. experimentul, metodele euristice 2
Susţinerea proiectului. experimentul, metodele euristice 2
Total ore proiect 28
Bibliografie
Bârsan, I., Popp, I., Bogdan, L., Telea, D., Fetche, V. - Acţionări şi automatizări hidraulice.
Elemente de proiectare. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I., Beres, V., Telea, D., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice.
Probleme, teste, aplicaţii. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I., Breaz, R. - Acţionări şi comenzi hidraulice şi
pneumatice. Îndrumar de laborator. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I. - Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Oprean, A., ş.a. - Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor, Ed. Tehnică Bucureşti '65;
Radcenco, V., Alexandrescu, N., Ionescu, E., Ionescu M. – Calculul şi proiectarea elementelor şi
schemelor pneumatice de automatizare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.
Bărsan, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice pentru maşini unelte, vol. I. Ed. Universitatea Sibiu '93;
Ispas, V., ş.a. - Roboţi industriali, Ed. Didactică Cluj Napoca '85;
a II-a '77 şi ediţia a III-a '83;
Ionescu, Fl. - Mecanica fluidelor şi acţionari hidraulice şi pneumatice, Ed. Didactică şi pedagogică
4
Bucureşti '80;
Ivan, M., Maniut, P., Cristian, I., Dobre, G. - Hidraulica maşinilor unelte, Ed. Universitatea Braşov
'89.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea mașinilor si
sistemelor de producție 2 Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.69
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 proiect 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 proiect 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 95
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 165
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,
proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competențe
profesionale Cunoaşterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea structurii
constructive şi funcţionale a maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;
Cunoaşterea conţinutului şi a etapelor de elaborare a documentaţiei de proiectare
2
Cunoașterea elementelor privind precizia, estetica, fiabilitatea şi întreţinerea
maşinilor-unelte
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale
proiectării mașinilor unelte și a sistemelor de producție;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:
să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de
producţie;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
batiuri.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
mese, sănii, suporţi.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
ghidaje.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea unor componente mecanice ale
structurii de comandă a maşinilor-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de găurit.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de rabotat şi mortezat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de frezat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale: maşini de rectificat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de strunjit.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru
generarea suprafeţelor complexe, de danturat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru
generarea suprafeţelor complexe, de filetat şi
detalonat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
3
Precizia geometrică, statică, cinematică şi dinamică
a maşinilor-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Aspecte ergonomice, estetice şi privind protecţia
maşinii şi a operatorului folosite în proiectare.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Probleme privind fiabilitatea, repararea, recepţia şi
întreţinerea maşinilor-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Total ore curs 28
8.3. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Precizarea temei şi a principalelor etape la
elaborare. experimentul, metodele euristice 2
Calculul elementelor de bază: curse, viteze,
avansuri, forţe etc. experimentul, metodele euristice 4
Elaborarea variantelor de structură pentru maşina
proiectată.
experimentul, metodele euristice 4
Analiza multicriterială pentru alegerea variantei
optime.
experimentul, metodele euristice 2
Alegerea componentelor tipizate de structură. experimentul, metodele euristice 2
Proiectarea structurii cinematice în varianta
optimă.
experimentul, metodele euristice 6
Dezvoltarea proiectului unui subansamblu specific experimentul, metodele euristice 6
Calculul eficienţei economice. experimentul, metodele euristice 2
Total ore seminar 28
Bibliografie
Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.
Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu,1997.
Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,
Bucureşti, 3007.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.
Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.
Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 3003.
Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
3007.
Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia,
Cluj – Napoca, 3001.
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.
* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
4
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Proiect
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Melania TERA
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
Valabila an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Maşini de prelucrat prin deformare 2
Codul disciplinei: 39.04.4.708.01.02.S.O.70
Domeniul: Inginerie industrială
Specializarea: Maşini – unelte şi sisteme de producţie
Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale
Facultatea: de Inginerie
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei
(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber
aleasă): DI Numărul de credite: 5
Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS
Total ore din planul de
învăţământ 70
Total ore pe semestru:
70
Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
42 0 0 28 70
Obiective:
Formarea unei concepţii inginereşti privind structura, cinematica, acţionarea,
precum şi calculul organologic şi energetic al maşinilor de prelucrat prin
deformare.
Cunoaşterea şi calculul mecanismelor auxiliare de presare, în contextul în
care acestea constituie elemente principale de creştere a productivităţii în
sectoarele de prelucrare prin deformare.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
prin obţinerea deprinderilor necesare pentru conceperea, exploatarea
şi întreţinerea maşinilor de prelucrat prin deformare (prese hidraulice,
maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).
2. Explicare şi interpretare:
a funcţionării diferitelor subansambluri componente ale maşinilor de
prelucrat prin deformare, precum şi a maşinilor în ansamblul lor
(prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).
3. Instrumental – aplicative prin însuşirea paşilor de urmat în configurarea maşinilor de prelucrat
prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini
speciale).
4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a
progresului tehnic în domeniul construcţiei maşinilor de prelucrat
prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini
speciale).
2
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1. Prese mecanice cu manivelă (Prese mecanice cu dublă
acţiune): Generalităţi. Prese de tip închis. Prese de tip
deschis. Construcţii de prese cu dublă acţiune.
3
2. Prese cu genunchi: Domenii de utilizare. Clasificare. Prese
cu genunchi cu acţionare simplă. : Prese cu genunchi cu
dublă acţionare.
3
3. Prese cu şurub: Particularităţile de lucru ale preselor cu
şurub. Domeniul de utilizare, clasificare, parametrii de bază.
3
4. Prese cu şurub (Prese cu fricţiune): Clasificare. Mod de
lucru. Caracteristici funcţionale.
3
5. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate hidraulic):
Principiul de lucru. Clasificare. Scheme constructive.
Calculul parametrilor de bază.
3
6. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate electric): Mod de
lucru. Clasificare. Scheme constructive. Calculul
parametrilor de bază.
3
7. Prese mecanice automate: Utilizare. Mod de lucru.
Clasificare. Prese mecanice automate pentru prelucrarea
tablelor; Prese automate pentru presarea volumică.
3
8. Prese hidraulice: Consideraţii generale. Proiectarea
principalelor elemente ale sistemului hidraulic.
3
9. Prese hidraulice: Scheme hidrocinematice ale preselor
hidraulice. Calculul şi construcţia batiului preselor
hidraulice.
3
10. Maşini de tăiat: Maşini de tăiat cu cuţite lamă (foarfece
ghilotină). Maşini de tăiat cu scule disc. Foarfece combinat.
Maşini de ronţăit.
3
11. Prese şi maşini speciale. Prese de ştanţat fin. Maşini speciale
de îndreptat table.
3
12. Prese şi maşini speciale. Prese şi maşini de îndoit. Maşini de
rulat şi îndreptat marginile.
3
13. Prese şi maşini speciale. Maşini de rulat filet. Maşini şi
instalaţii utilizate pentru finisarea suprafeţelor prin
deformare plastică.
3
14. Prese cu comandă după program. Prese de perforat. Prese de
îndoit.
3
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Tema proiectului. 2
2. Determinarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale
maşinii de prelucrat prin deformare.
2
3. Configurarea lanţului cinematic de bază şi a schemei
cinematice.
2
4. Calculul cinematic. Elaborarea diagramelor spaţiului,
vitezelor şi acceleraţiilor.
2
5. Calculul puterii motorului de acţionare. Calculul forţei
disponibile şi ridicarea diagramei acesteia.
2
6. Calculul de dimensionare: Transmisia. Arborele principal. 2
3
7. Calculul de dimensionare: Batiul. 2
8. Calculul de dimensionare: Cuplaj-frână. Volant. 2
9. Întocmirea schemei de ungere. Elemente de ergonomie. 2
10 Elaborarea desenului de ansamblu. 2
11. Elaborarea desenului de ansamblu. 2
12. Elaborarea desenului de execuţie 2
13. Elaborarea desenului de execuţie 2
14. Susţinerea şi predarea proiectului 2
Metode de
predare /
seminarizare
Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre
metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin
descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe
parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,
explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.
Procedura urmată în derularea activităţii de proiectare sete dezbaterea
permanentă cadru didactic – student a problemelor ivite pe parcursul
etapelor de proiectare a maşinii (a unui subansamblu a maşinii) de prelucrat
prin deformare. Metodele didactice utilizate şi aici sunt cele menţionate
deja.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 80%
- teste pe parcursul semestrului 10%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10%
- teme de control -
- alte activităţi(precizaţi)………………………………
……………………………………………………….. -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptive), pe bază de bilete, conţinând
câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.
Cerinţe minime pentru nota 5
La fiecare dintre cele două
întrebări de pe biletele de
examinare să răspundă de nota 5
şi să fi participat, pe parcursul
semestrului, la toate orele de
proiect.
Proiectul sa fie finalizat si notat
cu nota minima de promovare.
Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele de
examinare să răspundă de notă maximă, să fi participat la
testele organizate pe parcursul semestrului la care să fi
obţinut calificative maxime; de asemenea la toate etapele de
rezolvare ale proiectului.
Proiectul sa fie finalizat si notat cu nota maxima de
promovare.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 60
4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.
2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la
rece. Sibiu, I.I.S., 1984.
3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de
laborator. Sibiu, I.I.S., 1989.
4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu,
Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
5. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..
6. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti,
E.D.P., 1982.
7. Rădulescu, Gh., ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,
Bucureşti, E.T., vol. III, 1986.
8. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare.
Bucureşti, Ed. D.P., 1983.
9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece.
Bucureşti, Ed. D. P., 1987.
10. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I,
Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.
Complementară: 1. Blattner, A. – Mecanisme Pressen – Einsatz und Konstruktion – Köln
Verlag TUV Rheinland, 1990.
2. Buzdugan, Gh. – Rezistenţa materialelor, Bucureşti, E.T., 1980
3. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria,
2004.
4. Doege, E., - Umformende Maschinen der Produktionstehnik –
Kontruktion, Automatisierung, Steuerung – IFUM, Universitat Hanover,
1989 şi 1992.
5. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în
construcţia de stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.
6. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988.
7. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti,
Ed. D.P., 1973.
8. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag
Berlin – Heidelberg – New York, 1973.
9. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece.
Îndrumător de proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.
10. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă).
Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.
11. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece.
Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.
12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl
– Hanser Verlag, 1986.
13. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor.
Bucureşti, Ed. D.P.,1083.
14. *** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.
5
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
1. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..
2. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti, E.D.P., 1982.
3. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P.,
1983.
4. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din
Sibiu, 1993, 1996.
5. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura
Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. univ. dr. ing. Octavian BOLOGA
Director de
Departament
Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Automatizarea maşinilor şi
sistemelor de producţie 2
Cod:
39.04.4.703.01.02.S.O.71
2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera
S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare EC 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 90
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 132
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
Cunoştinţe generale de electrotehnică şi electronică
Cunoştinţe de mecanisme şi organe de maşini
Cunoştinţe de acţionări electrice
Cunoştinţe de acţionări hidraulice
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor sisteme de automatizare utilizate în
2
profesionale construcţia maşinilor unelte şi a roboţilor industriali
Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor componente din structura maşinilor
unelte cu comandă numerică
Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind utilizarea şi programarea automatelor
programabile
Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele electrice, hidraulice şi
pneumatice de acţionare şi automatizare ale maşinilor unelte şi roboţilor industriali
Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de automatizare
şi echipamentelor de comandă numerică
Capacitatea de a înţelege structura şi funcţionarea sistemelor de automatizare complexe
pe baza documentaţiei tehnice
Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de automatizare de complexitate medie şi
mare
Capacitatea de a pune în funcţiune şi exploata sisteme de automatizare de complexitate
mare
Capacitatea de a realiza sisteme de automatizare flexibile bazate pe automate programabile
şi a realiza programele pentru acestea
Capacitatea de a pune în funcţiune, exploata şi întreţine maşini unelte cu comandă
numerică
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;
Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;
Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;
Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice avansate în domeniul
automatizării sistemelor de producţie
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să definească conceptele de bază din domeniul maşinilor şi sistemelor de
producţie;
să identifice relaţiile existente între procesele automatizate şi structura acestora;
să proiecteze şi să implementeze, individual şi/sau în echipă, sisteme de
automatizare a maşinilor şi sistemelor de producţie.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Traductoare de poziţie şi deplasare. Definiţii, clasificări.
Traductoare analogice.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Traductoare de poziţie şi deplasare numerice. conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Sisteme de control al mişcării. Elemente de cinematica şi
energetica sistemelor de control al mişcării. Profiluri de viteză.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Sisteme de control al mişcării de tip axă numerică. Axe
numerice incrementale. Axe numerice absolute. conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Comportarea dinamică a axelor numerice. Factori de influenţă.
Algoritmi de reglaj.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Precizia cinematică a axelor numerice. Surse de erori conversaţia euristică 2
3
cinematice. Moduri de compensare a erorilor cinematice şi
dinamice.
explicaţia
studiu de caz
Controlul şi corelarea mişcărilor tehnologice pe mai multe
direcţii. Interpolarea. Algoritmi de interpolare liniară şi
circulară. Tehnica impulsurilor de referinţă. Metoda DDA şi
CDF.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Algoritmi de interpolare circulară. Metoda cuvintelor de
referinţă. Algoritmi avansaţi de interpolare, interpolarea după
curbe spline.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Flexibilitatea sistemelor de automatizare. Sisteme de
automatizare rigide. Sisteme de automatizare flexibile.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Automatizarea rigidă a ciclurilor de mişcări tehnologice.
Sisteme de automatizare rigide electro-mecanice şi
electrohidraulice.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Automate programabile. Structură generală şi tehnici de
programare. Structura memoriei.
conversaţia euristică
explicaţia 2
Elemente avansate de programare a automatelor programabile.
Programarea întreruperilor în program. Programarea
temporizărilor şi a ciclurilor de numărare.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Exemple de programare a automatelor programabile.
Comunicarea cu dispozitivele de programare, afişare şi
monitorizare. Interfaţa om-maşină.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Automatizarea ciclurilor de mişcări utilizând automatele
programabile.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Reglarea poziţiei în sistemele de automatizare. Servosisteme de
reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere
mică, Technosoft, echipate cu placă DSP ISCM 4085 cu
microprocesoare de semnal, cu servomotor sincron cu encoder
şi senzor Hall. Realizarea unor cicluri de mişcare cu ajutorul
software-ului de comandă şi control EasyMotion
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Servosisteme de reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă
închisă, de putere mare, Bernecker & Reiner, cu servomotoare
sincrone cu encoder şi senzor Hall, controlate cu sistemul de
control al mişcării ACOPOS 2003. Automatizarea sistemului
utilizând software-ul de comandă si control Automation Studio.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru
automatizarea unui ciclu de mişcări tip apropiere rapidă-avans
tehnologic-retragere rapidă
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
4
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru
automatizarea unui manipulator pneumatic.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Automatul programabil SIEMENS Simatic S7-200.
Familiarizarea cu software-ul de programare STEP 7 MicroWin
demonstraţia
experimentul 2
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului
pentru automatizarea pornirii şi inversării sensului de rotaţie al
unui motor asincron trifazat
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului
pentru automatizarea ciclurilor de mişcări al unui manipulator
electromecanic cu transmisie prin fire.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
4
4
Total ore laborator 14
Bibliografie
Minimală obligatorie:
Breaz, R., Automatizări industriale, Editura Universităţii din Sibiu, 2007
Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 2003
Complementară: Bogdan, L., Dorin, A., Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali, Ed.
BREN, Bucureşti, 1998
Delesega, I., Vasilievici, A., Echipamente de comandă cu logică programată, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997
Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985
Telea, D., ş.a. Maşini, utilaje şi strategii în sisteme de producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 3, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi
cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Verificare orală 30
Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
cunoaşterea principiilor de funcţionare a echipamentelor prezentate;
înţelegerea modului de funcţionare al sistemelor de automatizare prezentate şi capacitatea de a le
integra în scheme de automatizare simple;
abilitatea de a recomanda un sistem de automatizare în funcţie de aplicaţie;
cunoaşterea algoritmilor de interpolare liniară şi circulară;
înţelegerea modului de utilizare şi programare al automatelor programabile şi capacitatea de a
realiza programe simple.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
15.09.2016
______________ S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera
S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
15.10.2016
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing.. Sever Gabriel Racz
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea asistată a mașinilor
și utilajelor Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.72
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 laborator 3
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 95
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 165
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,
proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competențe
profesionale Cunoașterea metodelor și tehnicilor de proiectare asistată de calculator;
Cunoștințe și abilități privind utilizarea pachetelor software de proiectare asistată
de calculator, Catia v5.
2
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale
proiectării asistate a mașinilor și utilajelor;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:
să utilizeze metodele și tehnicile de proiectare asistată de calculator;
să proiecteze, asistat de calculator, lanţuri cinematice de complexitate medie şi
mare;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Modelarea volumică 3D a sistemelor mecatronice:
realizarea pieselor, ansamblurilor și desenelor
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Parametrizarea modelelor 3D. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Modelarea hibrida 3D a elementelor constructive ale
echipamentelor industriale
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Metode și tehnici utilizate în modelarea hibridă prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
wireframe-urilor.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
suprafețelor
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -
operații de cosmetizare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -
operații de transformare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
pieselor hibride
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: notiuni generale
despre simularea cinematica a echipamentelor
industriale.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: importarea
ansamblurilor si analiza mecanismelor componente.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
cuplelor cinematice ale mecanismelor
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de 2
3
proiectare a imaginilor
Proiectarea asistata utilizând CATIA: definirea legilor
de mișcare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: simularea
cinematică a echipamentelor industriale
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Prezentarea generală a pachetului software. experimentul, metodele euristice 3
Modulul „Part Design”. experimentul, metodele euristice 9
Modulul „Assembly Design”. experimentul, metodele euristice 3
Modulul „Drafting”. experimentul, metodele euristice 3
Proiectarea asistata a structurii portante: batiuri şi
ghidaje.
experimentul, metodele euristice 6
Proiectarea asistată a structurii portante: arbori
principali, lagăre, mese, sănii.
experimentul, metodele euristice 6
Proiectarea asistată a structurii cinematice: cutii de
viteze, variatori continui de turaţii.
experimentul, metodele euristice 6
Proiectarea asistată a structurii cinematice:
mecanisme inversoare.
experimentul, metodele euristice 3
Lucrare de sinteză şi recuperare experimentul, metodele euristice 3
Total ore seminar 42
Bibliografie
Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.
Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu,1997.
Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991.
Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,
Bucureşti, 2007.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.
Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.
Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.
Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
2007.
Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia,
Cluj – Napoca, 2001.
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.
* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere
4
evaluare din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
Valabilă an universitar: 2016- 2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Ingineria sistemelor de producţie
Codul disciplinei: 39.04.6.810.01.02.D.A.76
Domeniul: Inginerie Industrială
Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
Departamentul: Inginerie Industrială şi Management
Facultatea: Facultatea de Inginerie
Universitatea: Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 8 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DO Numărul de credite: 3
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI
Total ore din planul de
învăţământ 56
Total ore pe semestru:
56
Titularul disciplinei: Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 28 - - 56
Obiective:
Definirea şi identificarea domeniului organizării producţiei;
Cunoaşterea şi conducerea proceselor de bază din întreprindere
Organizarea muncii;
Organizarea întreprinderii;
Programarea activităţilor de aprovizionare;
Cunoaşterea utilajului de producţie, clasificare;
Modul de amplasarea al utilajului de producţie;
Logistica producţiei; etc.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor specifice ingineriei sistemelor
de producţie;
Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de aplicare în practică a
acestor concepte;
Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în ingineria sistemelor de
producţie, organizare, planificare, calcul utilaje, suprafeţe de
producţie, capacităţi de producţie, etc.
2. Explicare şi interpretare:
Să explice şi să interpreteze noţiunile generale privind principiile
ingineriei sistemelor de producţie;
Să interpreteze informaţiile obţinute din exploatarea unor activităţi
specifice acestei discipline, etc.
2
3. Instrumental – aplicative Să urmărească indicatorii specifici ingineriei sistemelor de producţie, să
înregistreze, să prelucreze şi să interpreteze informaţiile;
Să prescrie măsuri eficiente de îmbunăţăţire a activităţilor firmei;
Să utilizeze principalele metode specifice ingineriei sistemelor de
producţie.
4. Atitudinale: Să adopte strategiile de organizare adecvate, fundamentate pe datele
colectate şi prelucrate sau pe informaţiile obţinute din diverse surse;
Să aprecieze critic şi corect rezultatele obţinute în domeniul
ingineriei sistemelor de producţie şi să participe activ la
îmbunătăţirea continuă a acestora;
Să se implice în toate activităţile specifice inginerie sistemelor de
producţie, să promoveze şi să implementeze aceste concepte.
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr.
o.re
1. Evoluţia inginerie industriale, Conceptul de sistem, Sistemul de
producţie 2
2. Tipuri de producţie, Mediul ambiant al întreprinderii 2
3. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: evoluţia
organizării sistemelor de producţie, principii 2
4. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: componente,
elemente de condiţionare, 2
5. Planul general al firmei: elaborare, 2
6. Planul general al firmei: reguli de proiectare 2
7. Amplasarea firmelor: criterii, metode 2
8. Suprafetele de producţie: clasificare, dimensionare, căi de
îmbunătăţire 2
9. Utilajul de producţie: clasificare, calculul necesarului de utilaje 2
10. Utilajul de producţie: amplasarea utilajelor 2
11. Capacitatea de producţie: noţiune, factorii care influenţează
capacitatea, unităţi de măsură 2
12. Capacitatea de producţie: metodologia determinării capacităţii 2
13. Gestiunea stocurilor 2
14. Lotul de producţie 2
TEMATICA SEMINARIILOR
1. Prezentarea evoluţiei sistemelor de producţie 2
2. Analiza factorilor interni şi externi care acţionează asupra
sistemelor de producţie 2
3. Elaborarea planului general al întreprinderii 2
4. Realizarea ROI sau ROF 2
5. Proiectarea structurii organizatorice 2
6. Elaborarea fişelor de post şi stabilirea relaţiilor de colaborare, în
funcţie de nivelele manageriale 2
3
7. Amplasarea macro şi microspaţală a firmelor, exemplificarea
principiilor care stau la baza acestei aplasări 2
8. Amplasarea utilajelor 2
9. Calculul suprafeţelor de producţie 2
10. Calculul utilajelor, amplasarea lor 2
11. Calculul capacităţii de producţie 2
12. Stocurile, calulul diferitelor tipuri de loturi de producţie 2
13. Aplicaţie privind loturile de producţie 2
14. Recapitutarea principalelor principii privind organizarea şi
fucţionarea sistemelor de producţie
2
Metode de predare /
seminarizare
Prelegerea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, conversaţia
euristică, brainstorming-ul, observarea, experimentul, exerciţiul, studiul
de caz, modelarea.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen (evaluare finală) 50 %
- teste pe parcursul semestrului 30%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%
- teme de control -
- alte activităti (precizaţi)……………………………… -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală
Evaluarea finală se realizează în scris, cuprinde întrebări şi probleme şi urmăreşte evaluarea atât
a cunoştinţelor teoretice cât şi a celor practic-aplicative.
Cerinţe minime pentru nota 5
Pentru nota finală 5 studenţii trebuie să participe la
activităţile de seminar şi să obţină nota minimă 5 la
testele de pe parcurs şi la teme. De asemenea,
trebuie să obţină minimum nota 5 la examen.
Cerinţe pentru nota 10 Pentru nota finală 10 studenţii trebuie să
participe la activităţile de seminar şi să
obţină nota 10 la testele de pe parcurs şi la
teme. De asemenea, trebuie să obţină nota
10 la colocviu.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = între 50 şi 80 ore (în funcţie de capacităţile
intelectuale şi de stilul propriu de învăţare al studentului) .
4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1. Chiang, S. J. (edited), Cioca, M., Cioca, L. I., et al. Decision Support Systems,
Editura Intech, Croaţia, ISBN 978-953-7619-64-0, 2010;
2. Cioca, L. I., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010;
3. Cioca L., I., şi Constantinescu D., N., Ingineria sistemelor de producţie.
Aplicaţii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009;
4. Cioca L., I., Ergonomie. Note de curs, Sibiu, 2010;
5. Cioca L., I., Ingineria sistemelor de producţie, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2006;
6. Cioca L., I. şi Bogdan L., Managementul şi ingineria sistemelor de producţie
prin adaptare la constrângeri, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
2007;
7. Rapotan, Ioan Organizarea şi conducerea producţiei în întreprinderile
constructoare de maşini, Galaţi, 1988;
8. Iancu, C. ş.a. Organizarea producţiei. Aplicaţii practice, Editura „Academiei
Brâncuşi” Târgu-Jiu, 2005;
Complementară:
1. Abrudan, I. şi.a. Manual de Inginerie Economică. Ingineria şi Managementul
Sistemelor de Producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
2. M. Dumitraşcu, ş.a.–Enciclopedia Conducerii Întreprinderii, Editura
Academiei, Bucureşti, 1981;
3. LEGEA NR. 15/90 – REORGANIZAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE ÎN
REGII AUTONOME;
4. LEGEA NR. 31/90 – SOCIETĂŢILE COMERCIALE;
5. *** – ARTICOLE ŞI LUCRĂRI DIN LITERATURA DE SPECIALITATE,
APĂRUTE DUPĂ 1990 .
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: tabla şi creta; suportul de curs
(tipărit); manualul; retroproiectorul şi folii transparente; filme didactice
Coordonator de
disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA
Director
departament Prof. Univ. Dr. Ing.
Sever-Gabriel RACZ
1
FIȘA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie /Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Tribologie Cod: 39.04.2.802.01.02.D.O.74
2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan
2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof univ dr ing Şerban Remus Ioan
2.4 Anul de
studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/proiect 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator/proiect 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1
Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat 0.5
Examinări 1
Alte activităţi -consultaţii 0.5
3.7 Total ore studiu individual 14
3.8. Total ore din planul de învăţământ 28
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Numărul de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Chimie
Fizică
Studiul materialelor
Organe de maşini
Termotehnică
Tratamente termice
4.2 de competenţe Fenomene fizice din structura materialor
Chimia suprafeţelor metalice şi nemetalice
Cunoaşterea structurii materialelor
Madificarea structurii în urma tratamentelor termice
2
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului Sală de curs, dotată cu tabla şi cu laptop, videoproiector şi
software adecvat – Power Point 5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiest
Laborator dotat cu standuri de laborator conform conţinutului
activitătii de laborator
Sală de proiect dotată cu tablă, videoproiector şi calculator.
6. Competenţele specifice accumulate
Competențe
profesionale
Generalizarea, particularizarea şi intergrarea studiilor tribologice în contextul
funcţional al maşinilor
Generarea de tehnici noi de analiză a fenomenelor tribologice şi utilizarea de
materiale şi sisteme noi de lubrifiere
Competențe
transversale
Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini
responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și
creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a
normelor de etica profesională.
Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general
al disciplinei Însuşirea mijloacelor fundamentale, procedeelor şi tehnicilor aferente
cunoaşterii fenomenelor tribologice de la nivalul suprafeţelor
7.2 Obiectivele
specifice Cunoaşterea de termeni, relaţii, procese şi perceperea unor relaţii şi
conexiuni.
Descrierea unor stări, sisteme, fenomene in cadrul proceselor de frecare,
uzare, ungere
Capacitatea de analiză a fenomenelor tribologice şi sinteză a mecanismelor
de deterioarare a pieselor, din punct de vedere tribologic.
Capacitatea de a soluţiona probleme virtuale şi reale referitoare la formele
ansamblurile mecanice
Capacitatea de a avea un comportament etic
Abilitatea de a colabora cu specialiţii din alte domenii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Frecarea. Cuple de frecare, suprafaţa de
frecare, tipuri şi regimuri de frecare.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, demonstraţia, exemplificarea
2
Frecarea uscată. Teoriile frecării. Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, demonstraţia, exemplificarea
2
Frecarea limită. Suprafeţe contaminate
şi necontaminate, mecanismul frecării
limită, forţa şi coeficientul de frecare.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, demonstraţia, exemplificarea
2
Regimul de frecare mixt, regimul de Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, 2
3
frecare onctuos, curbele Stribeck.
Regimul de frecare EHD, forţa şi
coeficientul de frecare.
expunerea, demonstraţia, exemplificarea
Frecare fluidă. Mecanismul frecării
fluide, mărimile caracteristice, forme de
interstiţii, regimul de frecare fluidă.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea
2
Studiul fenomenelor de uzare. Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, demonstraţia, exemplificarea
2
Ungerea. Lubrifianţi şi aditivi. Etanşarea sistemelor.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, demonstraţia, exemplificarea
2
Total ore curs
14
8.2.1. Laborator Metode de predare Nr. de ore
Instructajul de protecţia muncii, prezentarea
laboratorului. Studiul portanţei. Ridicarea
curbelor Abbott.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul frecării şi posibilităţilor de
defectare din cadrul unui sistem
mecanic.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul regimurilor de frecare. Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul uzării sistemelor mecanice. Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul comparativ al lubrifianţilor
minerali şi sintetici.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul comparativ al lubrifianţilor de
tip compond.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul dispozitivelor de etanşare. Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Total ore laborator 14
Bibliografie
1. ŞERBAN, R. I., Tribologie. Privire de ansamblu, Ed. “Gh. Asachi”, Iaşi, 1997.
2. ŞERBAN, R. I., Îndrumar de laborator, Ed. Univ. “L. Blaga” din Sibiu, 1997.
3. PAVELESCU, D. ş.a., Tribologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
4. BALEKICS, M., Tribologie, Universitatea Tehnică Timişoara, 1991.2009.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au
avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din învăţământul preuniversitar.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs - corectitudinea și Verificare pe parcurs: 30% din evaluarea
4
completitudinea cunoștinţelor
asimilate;
- organizarea conţinutului
- coerenţa;
- - gradul de asimilare a
limbajului de specialitate;
examen partial scris
finală
- criterii ce vizeaza aspectele
atitudinale: interesul pentru
studiul individual şi
dezvoltarea profesionala.
10%
10.5
Laborator/Proiect
Lucrări de laborator
Teme de control, referate
Evaluarea finală
25%
25%
40%
10.6 Standard minim de performanţă
- activităţi pe parcursul semestrului (punctaje obligatorii de promovare): lucrări de laborator, proiect -
50%;
- Teme de control, referate (punctaje obligatorii de promovare) - 50%
- Evaluare finală - 50 %;
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
01.10.2016
..............................
..............................
prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan
Data avizării în catedră Semnătura Directorului de Departament
..............................
..............................
prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie
Departamentul Masini si Echipamente Industriale
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: [email protected] web: inginerie.ulbsibiu.ro
Valabilă an universitar: 2016 - 2017
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
Instituţia de
învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea Facultatea de Inginerie
Departament Masini si Echipamente Industriale
Domeniul de studiu Inginerie Industriala
Ciclul de studii Studii de licentă
Specializarea Masini unelte si sisteme de productie
2. Date despre disciplină
Denumirea disciplinei VIBRATIILE MASINILOR SI UTILAJELOR
Codul cursului Tipul cursului An de studiu Semestrul Număr de
credite
3904 2 4080102 DO75 Obligatoriu IV 8 2
Tipul de evaluare Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DD=domeniu; DS=specialitate; DC=complementară)
Sumativa DD
Titular activităţi curs Prof. univ. dr. Ion GHEORGHE
Titular activităţi seminar /
laborator/ proiect Prof. univ. dr. Ion GHEORGHE
3. Timpul total estimat
Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – număr de ore pe săptămână
Curs Seminar Laborator Proiect Total
1 1 - - 2
Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – Total ore din planul de învăţământ
Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem)
14 - 14 - 28
Distribuţia fondului de timp pentru studiu individual Nr.ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat: 4
Examinări: 10
Total ore alocate studiului individual (NOSIsem ) 64
Total ore pe semestru (NOADsem + NOSIsem ) 92
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
De curriculum
Algebra
Analiza matematica
Mecanica
De competenţe ● Utilizarea aparatului matematic si a calculatorului (SolidWorks)
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie
Departamentul Masini si Echipamente Industriale
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: [email protected] web: inginerie.ulbsibiu.ro
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
De desfăşurare a cursului
Nu va fi tolerată întârzierea studentilor la curs si seminar/laborator
întrucât aceasta se dovedeste distuctivă la adresa procesului
educational.;
Participare activă.
De desfăşurare a sem/lab/pr
Lectura bibliografiei recomandate;
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate;
Participare activă.
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale
Să cunoască terminologia utilizată în Mecanică si Vibratii.
Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din
Mecanică, Rezistenta materialelor si Vibratii.
Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor modele
mecanice;
Să identifice si să aleagă metodele optime de rezolvare a problemelor
de Vibratii.
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu
principiile şi paradigma incluziunii sociale.
Competenţe transversale
Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor
atitudini responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru
valorificarea optimă și creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu
respectarea principiilor și a normelor de etica profesională;
Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.
Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Obiectivul general al disciplinei ● Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe generale din
domeniul echivalentei sistemelor de forte si al echilibrului
corpurilor.
● Dezvoltarea contiinţei profesionale prin faptul ca problemele
abordate de către studenti la această disciplină aplicată sunt
concrete.
Obiectivele specifice Insuşirea de către studenţii specializarii MUSP, a unor
cunoştinţe generale din domeniul mecanicii sistemelor de
corpuri si a vibratiilor, necesare dezvoltării gândirii spaţiale
în zone concrete ale spaţiului tridimensional al lui Euclid,
prin abordarea unor probleme tehnice în modul vectorial şi
trecerea ulterioară în formă scalară si in unele cazuri si
matriciala;
Deprinderea studenţilor cu unele îndemânări practice, în cazul
unor probleme concrete de determinări experimentale şi
fixarea prin aceste activitati a legilor obiective ale naturii ce
se manifestă în mediul înconjurător; a notiunilor teoretice
predate la orele de curs si seminar.
Să respecte caracteristicile persoanei.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie
Departamentul Masini si Echipamente Industriale
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: [email protected] web: inginerie.ulbsibiu.ro
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore
Curs 1 Introducere. Noţiuni generale introductive. Elemente de cinematica vibraţiilor.Vibraţii
în sisteme cu un grad de libertate. Constante elastice. Vibraţii libere neamortizate.
Vibraţii libere amortizate. Vibraţii forţate. Vibraţii forţate fără amortizare (excitaţie
armonică). Vibraţii forţate amortizate. Turaţia critică a arborilor.
2
Curs 2 Vibraţii în sisteme cu două grade de libertate. Stabilirea ecuaţiilor diferenţiale de
mişcare. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale de mişcare. 2
Curs 3 Valorile proprii şi vectorii proprii ai matricii dinamice. Ortogonalitea modurilor proprii
de vibraţie. Vibraţii forţate neamortizate. Absorbitorul dinamic simplu. 2
Curs 4 Vibraţii libere amortizate. Vibraţii forţate amortizate. Absorbitorul dinamic cu
rezonanţă vâscoasa 2
Curs 5 Vibraţii în sisteme cu număr finit de grade de libertate. Generalităţi. Moduri proprii de
vibraţii(n grade). 2
Curs 6 Metoda iteraţiei matriciale. Metoda matricilor de transfer. Utilizarea matricilor de
transfer pentru determinarea pulsaţiilor proprii în cazul arborilor. 2
Curs 7 Analiza dinamica a unuor componente din structura unui sistem mecanic, cu ajutorul
programului “SolidWork Simulation Dynamic”.Analiza in frecventa a unui ansmblu
din componenta unui sistem mecanic, cu ajutorul programului “SolidWork Simulation
profesional”.
2
Total ore curs: 14
-
Seminar (Laborator) Nr. ore
Lab 1 Aplicaţii la teoria parcursă încadrul cursului la temele 1 si 2. 2
Lab 2 Absorbitorul dinamic simplu. Si experimente. 2
Lab 3 Aplicaţii la teoria parcursă încadrul cursului la temele 3. 2
Lab 4 Aplicaţii la teoria parcursă încadrul cursului la temele 4. 2
Lab 5 Determinarea turaţiilor critice ale unui arbore cu doi volanţi. Si experimente. 2
Lab 6 Aplicaţii la teoria parcursă încadrul cursului la temele 5. 2
Lab 7 Aplicaţii la temele teoretice parcurse la poz. 6 şi 7. 2
Total ore laborator 14
Proiect - -
Metode de predare
Prelegere participativa. / Pregatirea teoretica, determinari
experimentale, calculul teoretic. Analiza modelului mecanic,
calcule.
Limba de predare Romana
Bibliografie
Referinţe
bibliografice
recomandate
1. Gheorghe, I., Gheorghe, R., Elemente generale de vibraţii mecanice, Editura
Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2002.
2. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., Elemente de mecanică inginerească ,
Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.
3. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N., Stan, S., Culegere de probleme de Mecanică,
Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu, 1992.
4. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N., Îndrumar de laborator de Mecanică şi Vibraţii
mecanice, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 1987.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie
Departamentul Masini si Echipamente Industriale
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: [email protected] web: inginerie.ulbsibiu.ro
Referinţe
bibliografice
suplimentare
1. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., “Elemente de mecanică
inginerească”, Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.
2. Gheorghe, I., Bercan, N., Oleksik, V., “Culegere de probleme de Mecanică”,
Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2013.
3. Deacu, L., Pavel, Gh., Vibraţii la maşini-unelte, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1977.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
● Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara si din
străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au avut loc întalniri
atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică si informatică din învăţământul
preuniversitar.
10. Evaluare
Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Ponderea în
nota finală Obs.*
Curs
Volumul și corectitudinea
cunoștinţelor asimilate;
organizarea conţinutului;
coerenţa;
gradul de asimilare a limbajului
de specialitate;
criterii ce vizeaza aspectele
atitudinale: interesul pentru studiul
individual şi dezvoltarea
profesionala.
Lucrare scrisa în
sesiunea de examene
Verificare pe parcurs
50%
Rigoarea stiintifica a limbajului 10%
Organizare continutului 10%
Seminar(Laborator) Lucrări de laborator
Teme de control, referate
Verificare orala
Fisa de evaluare 30%
Standard minim de performanţă
• 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate (*) CPE – condiţionează participarea la examen; nCPE – nu condiţionează participarea la examen; CEF - condiţionează
evaluarea finală;
Data completării: 20.10.2016
Data avizării în Departament: ……………………
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Titular disciplină Prof. univ. dr. ing. Ion GHEORGHE
Director de departament Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
Valabil an universitar: 2016-2017
FIȘA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu
1.2 Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul MEI
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Masini unelte si Sisteme de Productie / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Încercarea şi recepţia maşinilor
şi utilajelor Cod:
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Popp Ilie
2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf.dr.ing. Popp Ilie
2.4 Anul de
studiu
IV 2.5
Semestrul
8 2.6 Tipul de evaluare EC 2.7 Regimul
disciplinei
O/Op
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
42 din care: 3.2 curs 24 3.3 seminar/laborator 12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 19
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi ..................................
3.7 Total ore studiu individual 39
3.8 Total ore din planul de învăţământ 36
3.9 Total ore pe semestru 75
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ● masini unelte
4.2 de competenţe ● mecanic pentru întreţinere şi reparaţii.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului ● Participare activă: să respecte modul si durata de desfasurare a
cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile
telefonice in timpul cursului.
2
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului ● Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate; sa respecte modul si durata de desfasurare a laboratorului; sa
efectueze lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub
supravegherea laborantului; sa nu conturbe desfasurarea
experimentelor practice si sa predea referatele de laborator la
termenele stabilite.
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
ențe
pro
fesi
on
ale
Elaborarea, validarea si aplicarea metodologiilor pentru proiectarea, selectarea, testarea,
exploatarea şi asigurarea mentenanţei MUSP.
-Definirea corectă a terminologiei specifice, conceptelor, principiilor, metodelor şi instrumentelor
necesare monitorizării exploatării, conducerii şi mentenanţei MUSP pe toată durata ciclului de
viaţă a acestora;
-Adaptarea cunoştinţelor de bază din dezvoltarea de produs, pentru explicarea şi interpretarea
diferitelor tipuri de proiecte de subansamble structurale de acţionare din construcţia MUSP,
precum şi pentru monitorizarea exploatării şi comanda/conducerea acestora;
-Elaborarea de proiecte profesionale şi studii de caz specifice managementului calităţii exploatării
şi mentenanţei total productive a MUSP;
-Elaborarea de proiecte profesionale pentru tehnologii de demontare, montare, recondiţionare, şi
reglare la maşini unelte.
Com
pet
ențe
tran
sver
sale
Conştientizarea importanţei mentenanţei în domeniul industrial;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii critice şi flexibile în domeniul tehnic;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea ansamblului de activitati care au ca scop
incercarea si receptia masinilor si utilajelor in vederea
punerii in functiune si exploatarii optime a lor.
Cunoaşterea conceptelor de incercare a masinilor, precizie
geometrica, statica, cinematica si dinamica, intretinere,
exploatare optima a masinilor si utilajelor, fiabilitate,
mentenabilitate, sub aspect teoretic şi practic.
7.2 Obiectivele specifice ● Cunoştinţele predate în cadrul acestei discipline urmăresc
pregătirea viitorului inginer industrial pentru exploatarea
optimă a maşinilor si utilajelor.
8. Conţinuturi
8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Obs. Nr. de ore
Exploatarea optima a masinilor si utilajelor. Prelegere: problematizarea,
expunerea sintetică,
explicaţiile, demonstrarea
prin scheme, grafice, etc.
Metoda: învăţarea prin
descoperire şi studiul de caz.
1 prelegere
2 ore
3
Diagnosticarea tehnica a masinilor si utilajelor. - “” - 1 prelegere
2 ore
Precizia masinilor si utilajelor; metode de evaluare. - “” - 1 prelegere
2 ore
Incercarea si receptia masinilor si utilajelor - “” - 1 prelegere
2 ore
Instalarea si punerea in functiune a masinilor si
utilajelor
- “” - 1 prelegere
2 ore
Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor. - “” - 1 prelegere
2 ore
Reviziile tehnice; cauze de defectare - “” - 1 prelegerie
2 ore
Elemente de fiabilitate: indicatori de fiabilitate;
modele de fiabilitate; incercări şi calcule de fiabilitate.
- “” - 1 prelegere
2 ore
Mentenanţa: definire, domenii de acţiune şi
responsabilitate; Mentenabilitatea utilajului.
- “” - 2 prelegeri
4 ore
Protectia masinilor si a operatorului uman - “” - 1 prelegere
2 ore
Probleme de sintază - “” - 1 prelegere
2 ore
Total ore curs 24
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Masurarea preciziei geometrice la SN 320, FUS 32 Studiu individual al lucrarii
urmat de incercari practice
pe standuri si echipamente
de laborator; se foloseste
experimentul ca metodă.
1 laborator
2 ore
Diagnosticarea tehnica si inlaturarea defectelor la
masini universale (SN320, FUS 32).
2 laboratoare
4 ore
Diagnosticarea strungului SPRY 25CNC. 1 laborator
2 ore
Intocmirea documentaţia tehnice pentru reparaţii si
întreţinere la masinile si utilajele din laborator.
1 laborator
2 ore
Studiu de caz privind incercarea, receptia si punerea
in functiune a masinilor si utilajelor in firme si
companii de profil din judet.
1 laboratoar
2 ore
Total ore laborator 12
Bibliografie
1. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice, Ed. OID. ICM, Bucuresti, 1998.
2. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice: Repararea - intretinerea - reconditionarea Curs pentru
uul studentilor, 1994.
3. Popp, I. – Exploatarea, reglarea şi întreţinerea mşinilor unelte, Ed. ULB, Sibiu, 2003.
4. Popp, I. – Mentenanta sistemelor tehnice – note de curs.
5. Popp I. – Indrumar de lucrari de laborator de mentenanta – fascicole.
6. Deneş, C. - Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice. Sibiu, Editura „Alma Mater”, 2003
7. Bărbulescu, C., Ene, C., - Cartea mecanicului şef din unităţile industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1986.
8. Marc, Gabriel - Managementul activitatii de mentenanta, Ed. Facla, Timisoara, 1999.
9. Teodorescu N., Mentenanta generala in domeniul ingineriei mecanice, Ed. Agir, Bucuresti, 2008.
4
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
● În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au organizat o
serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din zona Sibiului şi din
imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte
instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din
domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Însuşirea problematicii tratate la
curs;
-răspunsurile la examen/colocviu
(evaluare finală)
verificari pe parcurs si
o lucrare finala de
sinteza.
60%
- teste pe parcursul semestrului;
- activitaţi gen
teme/referate/proiecte.
20%
10.5
Seminar/laborator
Efectuarea lucrarilor si modul de
desfasurarea a experimentelor;
Prezentarea referatelor
de laborator cu datele
aferente
20%
răspunsurile finale la lucrările
practice de laborator
10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform
pct.10.3. ● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată a
noţiunilor; minim nota 5 la laborator (cunoasterea notiunilor de fiabilitate, mentenabilitate, diagnosticare
tehnica si revizie a masinilor si utilajelor, incercarea, receptia si punerea in functiune a masinilor).
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de
laborator
15.09.2016 Conf.dr.ing. Ilie POPP
Conf.dr.ing. Popp Ilie
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
01.10.2016 Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
……….........................
1
Valabila an universitar: 2016-2017
FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu
1.2 Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Mentenanţa maşinilor şi
utilajelor
Cod:
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Popp Ilie
2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf.dr.ing. Popp Ilie
2.4 Anul de
studiu IV 2.5
Semestrul
8 2.6 Tipul de evaluare EC 2.7 Regimul
disciplinei
O/Op
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
36 din care: 3.2 curs 24 3.3 seminar/laborator 12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi ..................................
3.7 Total ore studiu individual 39
3.8 Total ore din planul de învăţământ 36
3.9 Total ore pe semestru 75
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ● masini unelte, actionarea si automatizarea MU
4.2 de competenţe ● mecanic pentru întreţinere şi reparaţii;
competenţe de operare pe calculator
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului ● Participare activă; sa respecte modul si durata de desfasurare a
cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile
telefonice in timpul cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului ● Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate - să respecte modul şi durata de desfasurare a laboratorului; sa
efectueze lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub
2
supravegherea laborantului; sa nu conturbe desfasurarea
experimentelor practice si sa predea referatele de laborator la
termenele stabilite.
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
țe
pro
fesi
on
ale
Elaborarea, validarea si aplicarea metodologiilor pentru proiectarea, selectarea, testarea,
exploatarea şi asigurarea mentenanţei MUSP.
-Definirea corectă a terminologiei specifice, conceptelor, principiilor, metodelor şi
instrumentelor necesare monitorizării exploatării, conducerii şi mentenanţei MUSP pe toată
durata ciclului de viaţă a acestora;
-Adaptarea cunoştinţelor de bază din dezvoltarea de produs, pentru explicarea şi interpretarea
diferitelor tipuri de proiecte de subansamble structurale de acţionare din construcţia MUSP,
precum şi pentru monitorizarea exploatării şi comanda/conducerea acestora;
-Elaborarea de proiecte profesionale şi studii de caz specifice managementului calităţii
exploatării şi mentenanţei total productive a MUSP;
-Elaborarea de proiecte profesionale pentru tehnologii de demontare, montare, recondiţionare,
şi reglare la maşini unelte.
Com
pet
ențe
tran
sver
sale
Conştientizarea importanţei mentenanţei în domeniul industrial;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii critice şi flexibile în domeniul tehnic;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea ansamblului de activitati care au ca scop
menţinerea în stare de funcţionare a maşinilor şi
echipamentelor, la parametrii nominali şi cu costuri
minime, pe toată durata lor de viata; Cunoaşterea
conceptelor de fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate
şi mentenanţă, sub aspect teoretic şi practic. Asimilarea
noutăţilor în domeniul mentenanţei.
7.2 Obiectivele specifice ● Cunoştinţele predate în cadrul acestei discipline
urmăresc pregătirea viitorului inginer industrial pentru
exploatarea optimă a maşinilor, utilajelor şi
echipamentelor.
8. Conţinuturi
8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Obs. Nr. de ore
Exploatarea rationala a masinilor si utilajelor; Conceptul
de calitate, de fiabilitate; relatia calitate-fiabilitate-
mentenabilitate.
Prelegere:
problematizarea,
expunerea sintetică,
explicaţiile,
demonstrarea prin
scheme, grafice, etc.
Metoda: învăţarea prin
descoperire şi studiul
de caz.
1 prelegere
2 ore
Fiabilitatea produselor; indicatori si parametrii de
fiabilitate, functia de fiabilitate.
- “” - 1 prelegere
2 ore
Determinarea fiabilitatii produselor; incercari de - “” - 1 prelegere
3
fiabititate. 2 ore
Mentenabilitatea sistemelor; indicatori de mentenabilitate;
disponibilitatea sistemelor.
- “” - 1 prelegere
2 ore
Conceptul de sistem; Fiabilitatea sistemelor compuse serie
si paralel.
- “” - 1 prelegere
2 ore
Diagnosticarea tehnica a masinilor si utilajelor. - “” - prelegere
3 ore
Mentenanţa: definire, domenii de acţiune şi
responsabilitate.
- “” - 1 prelegere
2 ore
Organizarea si planificarea activitatii de reparare a
utilajelor; normative de baza in activitatea de mentenanta.
- “” - 1 prelegere
2 ore
Sistemele de mentenanta; strategii de mentenanta. - “” - 2 prelegeri
3 ore
Menteneanta productiva totala: concept, obiective. - “” - prelegere
2 ora
Metode de management al activitatii de mentenanta. - “” - prelegere
2 ora
Total ore curs 24
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Obs. Nr.de ore
Diagnosticarea tehnica si inlaturarea defectelor la masini
din laborator (SN 320, FUS 32, SPRY 25 NC).
Studiu individual al
lucrarii urmat de
incercari practice pe
standuri si
echipamente de
laborator; se foloseste
experimentul ca
metodă.
laboratore
3 ore
Repararea masinilor si utilajelor – aplicatie pe masini din
laborator
- “” - 1 laborator
2 ore
Calculul fiabilitatii unui produs, analiza fiabilitatii
experimentale - aplicatii
- “” - 1 laborator
2 ore
Analiza functionarii unui utilaj de productie - aplicatie. - “” - 1 laborator
2 ore
Studiu de caz privind realizarea mentenantei MU in
companiile de profil din judet.
- “” - laboratore
3 ore
Total ore 12
Bibliografie
1. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice, Ed. OID. ICM, Bucuresti, 1998.
2. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice: Repararea - intretinerea - reconditionarea Curs
pentru uul studentilor, 1994.
3. Popp, I. – Exploatarea, reglarea şi întreţinerea mşinilor unelte, Ed. ULB, Sibiu, 2003.
4. Popp, I. – Mentenanta sistemelor tehnice – note de curs.
5. Popp I. – Indrumar de lucrari de laborator de mentenanta – fascicole.
6. Deneş, C. - Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice. Sibiu, Editura „Alma Mater”, 2003
7. Bărbulescu, C., Ene, C., - Cartea mecanicului şef din unităţile ind., Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986.
8. Marc, Gabriel - Managementul activitatii de mentenanta, Ed. Facla, Timisoara, 1999.
9. Teodorescu N., Mentenanta generala in domeniul ingineriei mecanice, Ed. Agir, Bucuresti, 2008.
10. Baron, T, s.a., - Calitate si fiabilitate, vol. I si II, Ed. Tehnica Bucuresti, 1988
11. Deliu, M.: Fiabilitatea maşinilor-unelte, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2002
12. Martinescu, I., Popescu, I.: Analiza fiabilităţii şi securităţii sistemelor, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, 2002
13. Mărăscu-Klein, V., Toma, V.: Managementul mentenanţei, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2007.
4
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
● În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au organizat o
serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din zona Sibiului şi
din imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu cadre didactice din domeniu, titulare în
alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor
angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de
învățământ superior.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Însuşirea problematicii tratate la
curs;
-răspunsurile la
examen/colocviu (evaluare
finală)
verificari pe parcurs si
o lucrare finala de
sinteza.
60%
- teste pe parcursul semestrului;
- activitaţi gen
teme/referate/proiecte.
20%
10.5
Seminar/laborator
Efectuarea lucrarilor si modul de
desfasurarea a experimentelor;
Prezentarea referatelor
de laborator cu datele
aferente
20%
răspunsurile finale la lucrările
practice de laborator
10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform
pct.10.3. ● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată
a noţiunilor; minim nota 5 la laborator (Cunoasterea notiunilor de fiabilitate, mentenabilitate,
diagnosticare tehnica si revizie a masinilor si utilajelor, sistemele si strategiile de mentenanta.)
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de
laborator
15.09.2016 Conf.dr.ing. Ilie POPP
Conf.dr.ing. Popp Ilie
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
01.10.2016 Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
…………........................
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Creativitate şi inventică COD:
39.04.3.807.01.02.C.O.77
2.2 Titularul activităţilor de curs ş.l.dr. ing.Purcar Carmen
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu 4 2.5
Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei Obligatoriu
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2
curs
1 din care 3.3 laborator 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5
curs
14 din care 3.6 laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 14
3.8. Total ore din planul de învăţământ 28
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Numărul de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum -
4.2 de competenţe -
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului -
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
-
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Rezolvarea creativă aproblemelor tehnice
Competenţe
transversale Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă
Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare
Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de
proiecte
2
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe referitoare la creaţii intelectuale
industriale, semne distinctive, dreptul de autor şi drepturi conexe, dispoziţii
de drept internaţional aplicat dreptului de proprietate industrială, brevetarea
invenţiilor şi a unor metode şi tehnici de creativitate; cunoaşterea unor
tehnici care permit stimularea creativităţii şi rezolvarea creativă a
problemelor – tehnice, organizatorice...
7.2 Obiectivele
specifice
Cunoaşterea modului de valorificare optimă şi creativă a propriului
potenţial în activităţile tehnice şi ştiinţifice
Cunoaşterea modului în care poate fi influenţată creativitatea individuală
şi colectivă
Cunoaşterea modului în care pot fi valorificate creaţiile proprii şi
drepturile care decurg din brevetarea invenţiilor
Cunoaşterea şi aplicarea unor tehnici şi metode care pot îmbunătăţi
creativitatea personală
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Prezentarea cursului
Introducere în creativitate şi inventică: rolul creativităţii şi
inovării în industrie; creativitate şi inventică – noţiuni
definitorii
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
2
Surse potenţiale de inovare. Factorii care influenţează
creativitatea: generalităţi, factorii biologici, factorii
intelectuali, factorii nonintelectuali şi factori auxiliari ai
creativităţii
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
aplicaţii
1
Etapele procesului creator: prepararea sau pregãtirea,
incubaţia, iluminarea şi verificarea conversaţia euristică
prelegerea intensificată
1
Tehnici intuitive de creativitate: asocierea şi consonanţa,
analogia şi extrapolarea, inversia, empatia, combinarea şi
modificarea - ameliorarea - dezvoltarea
conversaţia euristică
aplicaţii
4
Metode de creativitate: brainstorming, sinectica, liste
interogative osborn (autochestionarea), analiza
morfologică, tehnica Philips 66, tehnic SPEE, tehnica
PINDAR, analiza multicriterială avansată
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
aplicaţii
4
Noţiuni de proprietate intelectuală: creaţii intelectuale
industriale, semne distinctive, dreptul de autor şi drepturi
conexe, dispoziţii de drept internaţional aplicat dreptului
de proprietate industrială, brevetarea invenţiilor
conversaţia euristică
studiu de caz
2
Total ore curs 14
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Definirea corectă a problemelor studii de caz 2
Analiza problemelor: scheme logice, harta ideilor,
algoritm de proiectare studii de caz 2
Tehnici intuitive de creativitate: asocierea şi consonanţa,
analogia şi extrapolarea, inversia, empatia, combinarea şi
modificarea - ameliorarea - dezvoltarea
studii de caz 2
Metode de creativitate: brainstorming, liste interogative studii de caz 2
Metode de creativitate: sinectica, tehnica Philips 66 studii de caz 2
3
Metode de luare a deciziilor: analiza morfologică, analiza
multicriterială, tehnica PINDAR studii de caz 2
Studiu de caz: Analiza unei invenţii prin prisma etapelor şi
tehnicilor studiate studii de caz 2
Total ore seminar 14
Bibliografie
1. ***, Manual de creativitate, Ed. Polirom, Iaşi, 2005
2. Simion, Carmen, ş.a., Incursiuni în creativitate, Ed. ULB Sibiu, 2002
3. Azzopardi, G., Dezvoltaţi-vă inteligenţa. Editura Teora, Bucureşti, 2005.
4. Clegg, B., Birch, P., Creativitatea-curs rapid, Ed. Polirom, Iaşi, 2003
5. De Bono, E., Şase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, 2003
6. De Bono, E., Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, 2003
7. Belous, V., ş.a., Performantica; interferenţe, sinergii, confluenţe. Editura Performantica,
Iaşi, 1996
8. Belous, V., Manualul inventatorului, Bucureşti, Editura Tehnică, 1990.
9. Bobancu, S., ş.a., Tehnici de cretivitate. Editura Lux Libris, Braşov
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Rezolvarea a 2 teste a câte 10
întrebări: 5 itemi obiectivi şi 5 itemi
subiectivi
2 probe scrise 2*30%
Participarea activă la rezolvarea
studiilor de caz de la curs
Observarea şi notarea
studenţilor cu
participare activă
10%
Participare activă la seminarii Observarea şi notarea
individuală
30%
10.6 Standard minim de performanţă
Rezolvarea a minim 3 itemi obiectivi şi 1 subiectiv la teste şi participarea activă la minim 50%
din seminarii
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
25.10.2016
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Valabila an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Sisteme flexibile si roboti industriali 2
Codul disciplinei: 39.04.4.809.01.02.S.O.78
Domeniul: Inginerie Industriala
Specializarea: MUSP
Departamentul MEI
Facultatea: Inginerie
Universitatea: ULBS
Anul de studiu: 4 Semestrul 8 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DI Numărul de credite: 3
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS
Total ore din planul de
învăţământ 48
Total ore pe semestru:
48
Titularul disciplinei: S.l. dr. ing. Mihai Crenganis
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 28 48
Obiective:
Viitorii specialişti in MSP primesc informaţii şi cunoştinţe privind:
- cunoasterea, implementarea şi exploatarea sisemelor cu automatizare
flexibilă a producţiei; locul şi rolul SFF în producţia modernă;
comportamentul, structura, formele de organizare a SFF; organizarea şi
dotarea subsistemelor (efector, logistic, de comandă şi auxiliar);
- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile
precum si formarea unor deprinderi de documentare în domeniul SFF şi
a analizei eficienţei economice a introducerii fabricaţiei flexibile.
- cunoasterea, proiectarea, implementarea şi exploatarea structurilor
cinematice, de acţionare şi comandă a manipulatoarelor şi roboţilor
industriali, în condiţii de funcţionare individuală sau integrată în celule,
linii sau sisteme flexibile de fabricaţie.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Cunostinte in domeniul: RI/M, a masinilor si utilajelor de prelucrare in
sisteme automate de productie, locul si rolul sistemelor flexibile de
fabricatie SFF in productia moderna; concepte de management in SFF
precum si eficienta introducerii sistemelor robotizate de alimentare si
transfer in SFP.
identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate.
2. Explicare şi interpretare:
formarea unor concepţii corecte privind avantajele sistemelor
flexibile de fabricatie si a robotilor industriali.
3. Instrumental – aplicative Cunoasterea de procese, maşini, utilaje şi instaltii industriale vizând
conceptele de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi
fabricatie integrata.
Prin tematica propusă, lucrările de laborator si proiect au menirea să
asigure legătura organică între aspectele teoretice ale proiectării şi
soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi
iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.
4. Atitudinale:
Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în
echipă.
Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.
Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest
domeniul stiintific de varf.
Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore
8. Sisteme de fabricaţie, flexibilitate, construcţie modulară.
Concepte
2
9. Consideraţii privind flexibilitatea producţiei. 2
10. Elemente constructive specifice maşinilor cu comandă
numerică si centrelor de prelucrare
2
11. Sisteme de fabricaţie. Sistemul flexibil de fabricaţie 2
12 Roboţi industriali/manipulatoare integraţi în celule
flexibile şi sisteme flexibile de producţie.
4
13 [ Manipularea în sistemele de fabricaţie flexibile. Robocare ] 2
14 Aspecte privind conditiile de implementare a SFP 4
15 Sistemul CIM. Componente.Structuri CIM. Exemplificare 2
16 Abordarea strategică/managementul implementării
sistemului CIM..
2
17 Strategii post CIM. 4
18 Eficienţa implementării sistemelor flexibile de producţie 2
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Subsisteme de transfer interoperational -aplicatii Lab.RI 4
2. Structura si organologia specifica CP Lab.CP 8
3.
CF robotizata de montaj –careter- Conceptul Kanban – studiu si aplicatii la
SC Bielstain Compa SA
8
4. Concepţia de ansamblu privind sistemul de fabricaţie flexibilă 6
5. Sinteza activităţii de laborator si recuperari 2
Metode de predare /
seminarizare
prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin
scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare
a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi
studiul de caz.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60
- teste pe parcursul semestrului 20
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10
- teme de control -
- alte activităti(precizaţi)………………………………
………………………………………………………..
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă. (descriptiva şi/sau test grilă)
Cerinţe minime pentru nota 5
Cunostinte minime privind: notiuni, structura,
cinematica, componenta, posibilitati de
programare/prelucrare/transfer in RI/M; MUCN;
CP;SFF;SFP;CIM.
Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind: structura,
cinematica, componenta posibilitati de
programare/prelucrare/transfer in RI/M,
MUCN;CP;SFF;SFP;CIM..
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 100
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Telea, D., ş.a., Maşini-unelte. Ed. Universităţii din Sibiu, 1997
Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFP, Ed. Daci Cluj-Napoca,
2001
Telea, D., Masini, echipamente si strategii in SFP, Ed. Univ.L Blaga,
2009
Telea, D., Roboti, Ed. Daci Cluj-Napoca, 2001
Telea D.s.a Roboti industriali.Aplicatii Ed.Univ.L Blaga, Sibiu, 2005
Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006
Complementară:
Munteanu, O., s.a. – Bazele roboticii. Roboti industriali, Ed. Lux Libris,
Brasov, 1996
Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.
Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de
laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
S.l. dr. ing. Mihai Crenganis
Director departament
Prof. dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
Valabila an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Tehnologia fabricării maşinilor şi utilajelor
Codul disciplinei: 39.04.3.805.01.02.S.O.79
Domeniul: Inginerie Industriala
Specializarea: MUSP
Departamentul Maşini şi echipamente industriale
Facultatea: Facultatea de Inginerie
Universitatea: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 8 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
D. I. Numărul de credite: 6
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) D.S.
Total ore din planul de
învăţământ 56
Total ore pe semestru:
56
Titularul disciplinei: S.l.dr.ing.Rotaru Ionela
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 28 56
Obiective:
Disciplina are ca obiective formarea inginerului proiectant de procese
tehnologice de prelucrare mecanica si a unui bun tehnolog de secţie.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Inginerul specializat în domeniul proiectării maşinilor - unelte trebuie să
posede cunoştinţe temeinice referitoare la tehnologia fabricării acestor
maşini, aceasta pentru a putea efectua o proiectare tehnologică a
produselor respective.
Obiectivele disciplinei constau în: familiarizarea studenţilor cu
problemele proiectării proceselor tehnologice, optimizarea variantei de
proces tehnologic din punct de vedere al performanţelor tehnologice ce
se pot realiza şi din punct de vedere al costurilor de fabricaţie.
Cursul tratează probleme fundamentale ale disciplinei: conceptul de
sistem tehnologic, prelucrabilitatea materialelor, tehnologicitatea
construcţiei, documentaţia tehnologică, cotarea tehnologică, stabilirea
sistemului tehnologic, calculul adaosurilor de prelucrare, proiectarea
regimurilor de aşchiere.
Se continuă cu influenţa factorilor preciziei de prelucrare prin prisma
creşterii performanţelor de precizie a diferitelor prelucrări mecanice.
2. Explicare şi interpretare:
Studenţii vor cunoaşte modul de elaborare a unei tehnologii de
fabricaţie pentru un anumit produs. De asemenea, vor cunoaşte diferite
variante de prelucrare mecanica, precum şi modul de alegere a
varianetelor cu productivitate mare.
2
3. Instrumental – aplicative Studenţii vor şti să stabilească succesiunea optimă a operaţiilor de
prelucrare mecanică, precum şi modul de stabilire a elementelor
sistemului tehnologic pentru fabricarea diverselor produse.
4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească inginereşte şi să se comporte
corespunzător atât în calitate de proiectant al tehnologiei, cât şi în
calitate de tehnolog de atelier.
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt. Denumirea temei
Nr.
ore
1. Noţiuni generale.
Conceptul de sistem tehnologic şi evoluţia lui în tehnologia construcţiilor de maşini.
Procesul de producţie şi procesul tehnologic.
Tipurile de producţie în industria constructoare de maşini.
Tehnologicitatea construcţiei pieselor componente maşinilor - unelte şi a
maşinilor - unelte.
2
2. Date iniţiale necesare proiectării procesului tehnologic.
Documentaţia tehnologică necesară la elaborarea procesului tehnologic.
Probleme teoretice fundamentale ale proiectării proceselor tehnologice.
Metodica de proiecatre a proceselor tehnologice.
Principii privind proiectarea semifabricatului optim.
2
3. Baze de orientare şi suprafeţe de orientare la proiectarea proceselor tehnologice.
Simbolizarea bazelor de orientare şi fixare a semifabricatelor.
Sisteme de orientare şi fixare a semifabricatelor .
Principii privind stabilirea succesiunii optime a operaţiilor procesului tehnologic.
2
4. Calculul cotelor tehnologice la proiectarea proceselor tehnologice.
Proiectarea structurii operaţiilor procesului tehnologic.
Stabilirea metodelor sau a procedeelor de prelucrare finale pentru realizarea
condiţiilor tehnice impuse suprafeţelor.
Determinarea etapelor de prelucrare intermediare ale procesului tehnologic.
2
5. Stabilirea sistemului tehnologic.
Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare. 2
6. Proiectarea regimurilor de aşchiere optime. Metoda clasică. Metoda modernă. 2
7. Precizia de prelucrare şi factorii preciziei de prelucrare.
Precizia geometrică a sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.
Precizia geometrică a maşinilor - unelte.
Precizia geometriă a sculelor aşchietoare şi a dispozitivului de prindere a sculei
aşchietoare.
Precizia geometrică a semifabricatulu şi a dispozitivelor de prindere a
semifabricatului.
2
8. Precizia de orientare şi fixare a sistemului tehnologic - factor al preciziei de
prelucrare.
Precizia de prindere a sculei aşchietoare.
Precizia de prindere a semifabricatului.
Uzura sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.
2
9. Rigiditatea elastică a sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.
Noţiunea de rigiditate. Rigidităţi parţiale şi totale.
Rigiditatea maşinii unelte.
Rigiditatea semifabricatului.
Rigiditatea sculei aşchietoare şi a dispozitivului de prindere a sculei aşchietoare.
2
3
10. Deformaţiile termice ale sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.
Deformaţiile termice ale maşinii unelte.
Deformaţiile termice ale semifabricatului.
Deformaţiile termice ale sculei aşchietoare.
Tensiunile interne ale semifabricatului - factor al preciziei de prelucrare.
Determinarea erorii totale de prelucrare.
2
11. Vibraţiile sistemului tehnologic.
Autovibraţiile. Vibraţii forţate.
Măsuri pentru evitarea apariţiei vibraţiilor în sistemul tehnologic. 2
12. Reglarea sistemului tehnologic la cotă.
Procesul de reglare. Cota de reglare.
Metode de reglare.
Reglarea prin treceri de probă.
Reglarea după piese de probă.
Reglarea cu calibre sau etaloane.
Prereglarea sculelor aşchietoare
2
13. Normarea tehnică
Structura normei tehnice de timp.
Determinarea normei tehnice de timp.
Măsuri pentru creşterea productivităţii muncii
Măsuri pentru reducerea timpului de bază.
Măsuri pentru reducerea timpului auxiliar.
Măsuri pentru reducerea timpilor de deservire şi a timpului de odihnă.
2
14. Tehnologia de grup.
Principii de bază ale tehnologiei de grup.
Constituirea grupelor de piese.
Proiectarea procesului tehnologic de fabricaţie de grup.
2
TEMATICA LABORATOARELOR
1. Instructaj de protecţia muncii. Prezentarea lucrărilor de laborator. Prezentarea
laboratorului de TCM. 2
2. Influenţa preciziei geometrice a strungurilor normale asupra preciziei de prelucrare. 2
3. Cercetarea experimentală a rigidităţii statice a strungurilor normale. 2
4. Influenţa rigidităţii dinamice a strungurilor normale asupra preciziei de prelucrare. 2
5. Influenţa rigidităţii dinamice a maşinilor de frezat asupra preciziei de prelucrare. 2
6. Influenţa rigidităţii semifabricatului asupra preciziei de prelucrare la strunjirea
exterioară. 2
7. Influenţa rigidităţii sculei asupra preciziei de prelucrare la strunjirea interioară. 2
8. Influenţa deformaţiilor termice ale strungurilor normale asupra preciziei de
prelucrare. 2
9. Influenţa deformaţiilor termice ale semifabricatului asupra preciziei de prelucrare la
strunjire. 2
10 Influenţa deformaţiilor termice şi a uzurii sculei asupra preciziei de prelucrare la
strunjire. 2
11. Influenţa diverşilor factori tehnologici asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate prin
strunjire. Încheierea activităţii de laborator. 2
12. Tehnologia prelucrării filetelor. 2
13. Reglarea sistemelor tehnologice la cotă după piese de probă. 2
14. Reglarea sistemului tehnologic la cotă după piese etalon. 2
Metode de
predare/semi
narizare
Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă, astfel
încât studenţii să înţeleagă bine partea grafică a cursului şi în parte cu ajutorul
retroproiectorului şi discuţii cu studenţii. Se încurajează discuţiile referitoare la
diferite variante de prelucrare mecanică.
4
Stabilirea
notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen (evaluare finală) 70%
- teste pe parcursul semestrului 10%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 20%
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală (E ) este sub formă de lucrare scrisă (descriptivă + test grilă) cu subiecte
teoretice şi aplicaţii.
Cerinţe minime pentru nota 5
Prezenţa la laborator 100%
(incluzând lucrări recuperate).
Rezolvarea fiecărui subiect, în
proporţie de cel puţin 50%, din
cele 3 subiecte date, şi fără
confuzii sau erori grave.
Cerinţe pentru nota 10 Prezenţa la laborator 100% (incluzând lucrări
recuperate).
Nota 9 sau 10 la laborator.
Rezolvarea fiecărui subiect, în proporţie de cel
puţin 90%.
Activitate bună pe parcursul semestrului, printr-
o prezenţă activă la curs.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 30
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1 Popescu, I., Tehnologia construcţiei de maşini. Vol.I + Vol.II,
I.I.S.Sibiu, 1989.
2 Duşe, D., Bologa, O., Tehnologii de prelucrare tipizate. Editura
Universităţii din Sibiu, 1995.
3 Drăghici, Gh., Tehnologia construcţiilor de maşini. Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.
4 Epureanu, Al., Tehnologia construcţiei de maşini. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1985.
5 Şteţiu, G., Dârzu, V., Tehnologia construcţiei de maşini. Îndrumar de
laborator. Lit. Universităţii din Sibiu, 1991.
6 Popescu, I., Dârzu, V., Radu, V.,Tehnologia construcţiei de maşini.
Îndrumar de laborator, I.I.S.Sibiu, 1983.
7 Duşe, M.D.; Dârzu, V. Tehnologii de prelucrare. Vol.I. Bazele
teoretice ale tehnologiilor de prelucrare, Editura Universităţii din
Sibiu, 2001.
Complementară:
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
Cursuri universitare, retroproiector, aparatură de laborator, A.M.C.-uri, diferite maşini-unelte,
scule, materiale metalice pentru prelucrat.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
S.l.dr.ing.Rotaru Ionela
Director de
Departament
Prof. dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Modelarea și optimizarea
mașinilor și utilajelor
Cod:
39.04.4.804.01.02.S.O.80
2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu
Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu 2.3 Titularul activităților de seminar
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 8 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
0/2
3.4 Total ore din Planul de învățământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
0/28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităților enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităților enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 80
3.8. Total ore din planul de învățământ 56
3.9 Total ore pe semestru 136
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoștințe privind desen tehnic, rezistența materialelor, proiectarea
asistată de calculator
4.2 de competențe
Competențe de operare pe calculator (minimal: Excel, Word)
Competențe de utilizare a unui soft de proiectare asistată de calculator
(Catia, Proengineering, SolidWorks etc)
Competențe de programare
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfășurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea și susținerea lucrărilor planificate
Participare activă
2
6. Competențe specifice acumulate
Competențe
profesionale Modelarea, analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma analizelor
structurale sau de optimizare efectuate cu ajutorul unui soft comercial specializat in
FEA;
însușirea principiilor de idealizarea a diverselor structuri mecanice pentru analiză
numerică FEM;
Realizarea unui raport și a unei prezentări cu privire la modul de realizare a unei
analize structurale sau/și de optimizare, utilizând FEM;
Cunoașterea, înțelegerea unui soft comercial (ANSYS, ABAQUS, COSMOS) care
să ii ajute în realizarea diverselor analize întâlnite în practica inginerească.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare și muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
înțelegerea necesităților actuale ale industriei în ceea ce privește utilizarea
FEM;
însușirea procedeelor de modelare folosind programe comerciale de FEA;
însușirea metodei elementului finit pentru analiza statică și dinamică a
structurilor mecanice;
formarea la student a unor capacități intelectuale de analiză, sinteză și
comparație, care să-i permită ca inginer să efectueze expertize corecte privind
comportarea diverselor structuri mecanice.
7.2 Obiectivele
specifice
Studenții vor fi capabili:
să cunoască modul de lucru cu unul din softurile comerciale pentru FEA
(ANSYS, ABAQUS, COSMOS) pentru diverse tipuri de analize;
să cunoască diferențele și asemănările între diverse tipuri de elemente finite
utilizate în FEA;
să identifice, să formuleze și să rezolve probleme inginerești utilizând FEM.
să poată explica diferențele dintre tipurile de elemente finite utilizate în diverse
analize; modurile de rezemare a diverselor structuri mecanice, precum și tipurile de
sarcini ce pot fi aplicate pe acestea, în funcție de tipul analizei dorite;
să poată interpreta rezultatele unei analize structurale sau de optimizare cu FEM.
8. Conținuturi
8.1. Curs (unități de învățare) Metode de predare Nr. de
ore
Exemple de analiză a diverselor structuri mecanice prin metoda
elementului finit. Tipuri de condiții la limită si de sarcini.
Rezultatele analizei și interpretarea lor. Noțiuni despre
programele ANSYS, ABAQUS, COSMOS
Prelegerea clasică, asistată
de utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
2
Elemente de bază ale teoriei elasticității. Generalități. Ecuațiile
Cauchy deformații specifice-deplasări. Ecuațiile Hooke
tensiuni-deformații specifice. Cazul analizei tridimensionale
3D. Cazul analizei bidimensionale 2D. Stare plană de tensiuni.
Starea plană de deformații. Cazul analizei unidimensionale 1D.
Ecuațiile tensiuni-deformații specifice cu considerarea
deformațiilor inițiale. Ecuațiile de echilibru intern. Ecuațiile de
continuitate (compatibilitate)
Prelegerea clasică, asistată
de utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor 2
Etapele analizei prin metoda elementului finit. Generalități.
Idealizarea structurală. Considerații privind idealizarea
structurilor prin metoda elementului finit. Principalele tipuri de
elemente finite folosite la idealizarea structurală. Metode
generale pentru deducerea matricelor de rigiditate.
Prelegerea clasică, asistată
de utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
4
3
Transformări de coordonate. Element de bară. Elementul de
grindă elastică tridimensională. Element triunghiular de
membrană. Element de membrană dreptunghiular. Element de
placă triunghiulară subțire. Elementul de placă subțire
dreptunghiular
Prelegerea clasică, asistată
de utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
2
Matricea maselor consistentă pentru elemente finite
unidimensionale, plane, și de volum
Prelegerea clasică, asistată
de utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
2
Analiza dinamică a structurilor prin metoda elementului finit.
Optimizarea topologica a structurilor mecanice.
Prelegerea clasică, asistată
de utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unități de învățare) Metode de predare Nr. de
ore
Simularea comportării structurale a elementelor componente ale
diverselor structuri mecanice.
Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Model FEM-1D, grindă în consolă, analiză statică, elemente de
grindă elastică. Model FEM-2D, placă izotropă, rezemată pe
contur, analiză statică, elemente quad placă.
Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Model FEM-2D, grindă profil I, analiză statică, elemente quad
shell. Model FEM-2D, cadru plan , analiză statică, elemente de
grindă elastică.
Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Model FEM-3D, cadru spațial, analiză statică, elemente de
grindă elastică. Model FEM-3D, placă ortotropă, analiză statică,
elemente quad shell.
Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Model FEM-3D, analiza structurală a unui ansamblu mecanic Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Simularea fenomenelor termice Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Simularea fenomenelor electromagnetice Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Simularea fenomenelor de curgere a fluidelor Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
2
Simularea procedeelor de deformare plastică la rece prin analiză
în domeniul neliniar
Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
2
Optimizarea constructivă și topologică a elementelor
componente ale mașinilor și utilajelor. Analiza topologică si
analiza constructivă
Studii de caz, asistate de
utilizarea mijloacelor
moderne de proiectare a
imaginilor
3
Total ore laborator 28
4
Bibliografie: 1. Buzdugan Gh. Rezistenţa materialelor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.
2. BATHE, K.J. Finite Element Procedures in Engineering Analysis, Prentice Hall, Engelwood Cliffs,
NJ, 1982.
3. FAGAN, M. J. Finite Element Analysis – Theory and practice, Addison Wesley Longman Limited,
Harlow – England, 1996.
4. BOTIŞ, M. F. Metoda elementelor finite, Editura Universităţii „Transilvania” Braşov, Braşov, 2005.
5. OLEKSIK, V., PASCU, A. Proiectarea optimală a maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2007
6. PASCU, A. Calculul structurilor utilizand metoda elementului finit, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2014
7. BLUMENFELD M., IONIŢĂ A., MAREŞ C. Metoda elementelor finite. Aplicaţii şi programe
introductive, I.P. Bucureşti, 1992.
8. COOK, R. D. Finite Element Modeling for Stress Analysis. John Wiley & Sons, Inc, 1995.
9. ZIENKIEWICZ O.C., TAYLOR, R. L. The Finite Element Method. Fifth edition. Vol. III. Fluid
Dynamics. Butterworth & Heinemann, Oxford, 2000.
10. WASHIZU, K. et al. Finite Elements Handbook, Vols 1 and 2. Baitukan, Japan, 1981.
11. ZIENKIEWICZ O.C., TAYLOR, R. L. The Finite Element Method. Fifth edition. Vol. I. The Basis.
Butterworth & Heinemann, Oxford, 2000.
12. ZIENKIEWICZ O.C., TAYLOR, R. L. The Finite Element Method. Fifth edition. Vol. II. Solid
Mechanics. Butterworth & Heinemann, Oxford, 2000.
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice,
asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaștere a personalității
proiectarea și implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competențelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătățire a funcțiilor cognitive din input, elaborare și output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul și corectitudinea
cunoștințelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea științifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conținutului Lucrare scrisă 10
10.5 Seminar
Laborator
Întocmirea și susținerea unui
referat, a unei aplicații Lucrare scrisă 30
Participare activă la semănării și
laboratoare
Fișă de evaluare
seminar 10
10.6 Standard minim de performanță
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și
gradul acestora.
5
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu ____________________
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
____________________ __________________________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
Top Related