Draga mama,
Sa nu-mi dai tot ce-ti cer, te rog frumos,Chiar daca stii ca poti, chiar daca ai,
Fiindca uneori sunt curiosSi-ti cer doar ca sa vad cat poti sa-mi dai!
Cand imi promiti un premiu, nu uitaCa mie tot la el imi va sta gandulSi daca tu te-ai razgandit cumva
Ma pedespsesti ca nu-ti respecti cuvantul!
Sa nu-mi spui niciodata ca doar euSunt mai putin decat prietenii sau fratiiFiindca o sa cred apoi, in drumul meu,
Ca nu pot fi la fel de bun ca altii!
Cand vreau sa fac un lucru, cat de mic,Incurajeaza-ma de la-nceput,
Iar, daca se intampla sa il stric,Nu ma certa ca sunt nepriceput!
Te rog sa nu faci tot in locul meu!Mai lasa-ma sa fac si eu ce stiuPentru ca altfel o sa-mi fie greu
Sa ma descurc in viata mai tarziu.
Cand am curajul sa-ti marturisescCe ma framanta si ce temeri am,Asculta ce iti spun si ce gandesc,
Nu te uita pe ceas si nici pe geam!
Da-mi sfatul tau cel bun si inteleptAsa cum te pricepi si-asa cum stii
Si nu-mi raspunde atunci cand il astept:"N-am timp de fleacuri si copilarii"!
Daca ti-e greu sa faci ce te-am rugat,Atunci cand singur voi putea porniPe drumul vietii mele mult visat,
Intreaba-te: ce om voi deveni?
de Lucia Muntean
Top Related