Debitul cardiac
Dr. Kovacs Judit
CEEA 2013
Definiţie
Cantitatea de sânge ejectat/ minut DC = VB x FC
Vincent JL, Crit Care 2009
Debitul cardiac
DCHormoni tiroidieni
Temp. Corp.
SN. Parasimp.
SN. Simp.Contractilitate
Ef. Bowditch
Ca
Postsarcină Presarcină
P.intraperic.
P.intrator.
Volemie
Întoarcerea Ven.
Contracţia
atrială
Compl. Ventr.
Frank-Starling
Impedanţa
vasculară
P transmurală
RVPRVS
P intratoracică
Efect Anrep
Cal. şi cant. proteinelor contractile
Calitatea rec.-lor
pH O2/ ATP
Catecolamine
VB FC
Frecvenţa cardiacă
• SN simpatic
• Catecolamine
• SN parasimpatic Rec. colinergici M2
• Reflexul Bainbridge – dilatare atrială (întoarcerea
venoasă) → stimularea nodului SA
• Hormonii tiroidieni
• Ca
• Sex, vârstă
• Condiţia fizică
• Temperatura corporeală
Rec. adrenergici β1
Frecvenţa cardiacă
• Bradiaritmii < 50/ min
• ↑ VED
• Depinde de VB
(ex. sportivi)
• Tahiaritmii > 150/ min
• ↓ VED
• Ischemie mioc.
• Umplere ventr. ↓
Frecvenţa cardiacă
Efectul Bowditch / efectul Treppe
• ↑ FC → ↑ contractilitatea miocardică
• ↑ activitatea canalelor de Ca tip L → ↑ Ca citosolic
• Antiportul 3Na+/Ca++ → ↓Ca intracelular
devine ineficient → ↑ Ca citosolic → ↑ inotropismul
• Dacă FC > 150/ min
• Ischemie mioc.
• Umplere ventr. ↓
↓ Contractilitatea miocardică
↓ VB
Volumul bătaie
= Volumul ejectat într-o contracţie
_
Dependent de:
• Presarcină
• Postsarcină
• Contractilitatea miocardică
VB = VED – VES
Presarcina
= sarcina care tensionează (întinde) miocardul în repaus la o
nouă dimensiune
= V (sau P) ventriculului la sfârşitul diastolei – VED (PED ~ PA)
Presarcina
Depinde de:
• Umplerea ventriculară
• Întoarcerea venoasă – status volemic, P intratoracică, P
intrapericardică, poziţia corpului, tonusul venos, pompa musculară
• Contracţia atrială - 15-35%
• Sincronicitate A-V
• Complianţa ventriculară - ∆VED /∆PED
• HVS, ischemie mioc., P intratoracice mari
• ↓ compl. ventr. → ↑ PED → ↓ gradientul de P →
↓ umplerea card. → ↓ VED → ↓ DC
• Postsarcina
• ↑ VED (↑ VES + V din întoarcerea venoasă)
Presarcina
• Legea Frank -Starling: Contractilitatea depinde de
lungimea fibrei musculare – creşte sensibilitatea
Troponinei la la Ca
Presarcina
Postsarcina
= forţa care se opune contracţei ventriculare =
tensiunea dezvoltată transmural (în peretele
ventricular) în timpul sistolei
Postsarcina
Tensiunea transmurală
Presiunea sistolică
Impedanţa aortei
Complianţa arterială Rezistenţa arterială
Raza ventriculară
Volumul telediastolic
(presarcina)
σ = P . r/2h
(Laplace)
Presiunea
intratoracică
Postsarcina
•P intratoracică +
↓ P transmurală
facilitează golirea VS
•paO2, paCO2
•pH, ac. lactic
•Temperatura
•Impedanţa vasculară
•Complianţa
•R vasculare
•RVS = (TAm – PAD)/ DC
•RVP = (TAP – PAS)/ DC
Rec. β2
Rec. α1
•Catecolamine, vasopresina, ..., NO
Depinde de:
Postsarcina
Postsarcina
Efectul Anrep
= Autoreglare intrinsecă a miocardului
↑ TA →↑ VES +↓ VB → ↓ DC
Efectul Anrep - ↑postsarcina →↑ contractilitatea
Postsarcină ↑↑ →↑ travaliul cardiac →↑ necesarul de O2
Relaţia dintre presarcină, postsarcină şi VB/DC
Curbele de presiune-volum
A= deschiderea mitralei
AB umplerea ventriculară
BC contracţia izovolumetrică
(AO şi VM închise)
B = VED = presarcina
C = deschiderea AO
CD ejecţia
D = închiderea AO
DA relaxarea izovolumetrică
Contractilitatea
= velocitatea scurtării fibrei musculare la o presarcină şi
postsarcină constante
Depinde de:
• Interacţiunea dintre
proteinele contractile
• Nivelul de Ca intracelular
• Oxigenare adecvată/ ATP
• pH
• Droguri inotrop +, -
• Calitatea receptorilor
•SN simpatic
•SN parasimpatic
•Catecolamine
•Presarcina
•Postsarcina
•Frecvenţa cardiacă
Contractilitatea
Contractilitatea
Contractilitatea
Controlul funcţiei cardiace
Reglare neuronală
• Rec. Adrenergici: β1, α1, M
Reglare hormonală
• Hormonii tiroidieni
• Angiotensina I şi II – inotrop+, cronotrop +
• Peptida natriuretică – stimulează guanilciclaza şi
cGMP
• Aldosteron - ↑ reabsorbţia de Na şi apă, produce
fibroză ventriculară
• Adrenomedullin – cronotrop +, ↑ producţia NO
Controlul funcţiei cardiace
debitul cardiac ↓ (CO)
activare neuro-umorală
sistemul simpato-adrenergic sistemul renină-angiotensină-aldosteron
↑ receptorii β ↑ receptorii α reabsorbţie de Na
retenţie de apă
↑ CO
PaO2 ↓
acidoză
↑ presarcina
edem
interstiţial
vasoconstricţie
↑ postsarcina
↓ perfuzia
tisulară
↑ contractilitatea
↑PAP
↓ CO
acidoză
tahicardie
↑ necesarul de O2
↓ oferta de O2
ischemie
miocardică
↓ densitatea
rec. β
↓ contractilitatea miocardică
Bibliografie
1. Kaplan JA. Kaplan’s cardiac anesthesia. 5th ed.
Cardiac physiology. .
2. Mohrman DE, Heller LJ. Lange cardiovascular
physiology. 2006. The heart pump.
3. Guyton and Hall. Textbook of Medical Physiology. 11th
edition. Heart muscle; the Heart as a pump and function
of the Heart valves.
4. Ganong WF. 22nd edition. The heart as a pump.
5. Miller RD. Miller’s Anesthesia. 7th edition. Cardiac
physiology.
6. Vincent JL, Understanding cardiac output, Crit Care,
2009
7. Braunwald’s Heart Disease, 7th edition
Top Related