7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
1/72
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
2/72
Ion Pirn
Emil Voicu
MirceaRadu
RaduCiuperc
Adriana Muscalu
Coordonarealucrarii a fostrealizata de:
Ion Pirn
Colectiv tehnoredactare:
Iris Mateescu
George Roat
tefan Popescu
Laura Pun
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
3/72
1
PROF. ONORIFIC. Dr. Ing. Pirn IonDr. Ing. Voicu Emil, Ing. Mircea Radu, Dr.ing. Ciuperc Radu,
Drd. Ing. Muscalu Adriana
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
4/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
2
PROF. ONORIFIC.Dr. Ing. Pirn IonDr. Ing. Voicu Emil, Ing. Mircea Radu, Dr.ing. Ciuperc Radu,Drd. Ing. Muscalu Adriana
CURS
TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELOR
MEDICINALE I AROMATICE DIN ZONA CALARAI-SILISTRA
BUCURESTI
2011
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
5/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
3
Motto:
Sntatea este darul cel mai de pre i mai bogat pe care natura tie s-lfac!
Michel de Montagne
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
6/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
4
Textul lucrarii a fost elaborat de autori dupa cum urmeaza:
Dr. ing. Pirna ION-Director General al INMA Bucuresti; cap 1, 6, 8; Dr. ing. Voicu EMIL-Director tiinific al INMA Bucuresti; cap 4,5,6,8; ing. Mircea RADU-INMA Bucuresti; cap 1,2,3,4,5,6,7,8; Dr. ing. Ciuperca RADU-INMA Bucuresti ; cap 1,2,3,4,5,6,7,8; Drd. Ing. Muscalu ADRIANA-INMA Bucuresti ; cap 6(colaborare);
Coordonarea lucrarii a fost realizata dePROF. ONORIFIC.Dr. ing. Pirna ION
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
7/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
5
CUPRINS
pagina
Cuvant inainte. 61 Generalitati.. 82 Tipuri de organe de plante ce pot fi recoltate.. 103 Factori ce influenteaza cresterea productiei la plantele medicinale si
aromatice...................................................................................................... 11
4 Scheme tehnologice de recoltare a plantelor medicinale si aromaticeutilizate......................................................................................................... 18
5 Cerinte agrotehnice de exploatare. 256 Tehnici/tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si aromatice
cultivate in zona Calarasi-Silistra.................................................................. 26
7 Concluzii 498 Anexe. Fise tehnice ale utilajelor de recoltat plante medicinale si
aromatice, utilizate si propuse....................................................................... 50
9 Bibliografie 68
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
8/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
6
CUVANTNAINTE
Interesul pentru terapia cu produse farmaceutice obtinute din plante
este in continua crestere, din a doua parte a secolului trecut, datorita faptului ca
acestea sunt mai compatibile cu organismul uman, fiind mai apropiate din punct
de vedere metabolic si mai usor de tolerat decat medicamentele de sinteza.
n Romania, folosirea plantelor de leac are o veche traditie amintind faptulca filozoful si istoricul grec Herodot (484-425 .e.n.) mentiona pricepereadacilor in folosirea plantelor pentru vindecarea ranilor si calmarea durerilor.
Preocuparile privind valorificarea plantelor medicinale si aromaticedin tara noastra au un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul secolului
al XX-lea. Prima statiune experimentala din lume specializata in studierea
plantelor medicinale a fost infiintatala Cluj, in anul 1904. Studiile in domeniulplantelor medicinale si aromatice au continuat din anul 1930 in cadrul
Institutului de Cercetari Agronomice al Romaniei, la Statiunile Agricole din
Bucuresti, Cluj, Campia Turzii, Magurele, Brasov, Valul lui Traian, iar din anul
1975 in cadrul Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si AromaticeFundulea.
Avand conditii foarte variate de clima si sol, tara noastra are o flora
diversificata si bogata.
In scop medicinal si aromatic, pentru nevoile interne si pentru export, in tara
noastra se recolteaza sistematic, in prezent, peste 150 de specii de plante. [1].
Cerintele mereu crescande de materie prima vegetala pentru industriachimico-farmaceutica, si ale solicitarilor pentru alti beneficiari, au condus la
marirea suprafetelor cultivate cu plante medicinale si la largirea sortimentului
acestora.Necesitatea cultivarii plantelor medicinale si aromatice decurge si din
faptul ca, in flora spontana, diferitele specii cresc pe areale mari, uneori greu
accesibile, incat depistarea, culegerea si transportul lor se face greu, neasigurand
un ritm adecvat, iar pretul de cost al materiei prime devine foarte ridicat, precumsi faptul ca nu intotdeauna, culegatorii ocazionali cunosc foarte bine plantele
medicinale si momentul recoltarii lor, ducand la impurificarea materiei prime,
respectiv la recoltarea unui produs sarac in principii active.
Prin cultivarea pe baze stiintifice si recoltarea mecanizata a plantelor
medicinale si aromatice, se asigura necesarul de materie prima vegetala pentruindustria de medicamente din tara noastra, se obtine un produs bogat in principii
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
9/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
7
active si mai omogen, se poate evita substituirile si falsificarile, recoltarea sepoate face in momentul optim (cand continutul in principii active este maxim).
Lucrarea de fata prezinta tehnici si tehnologii de recoltare a plantelor
medicinale si aromatice in zona Calarasi-Silistra.I n prima parte se prezinta organele de plante medicinale si aromatice care
se recolteaza, momentul optim de recoltare, factori ce influienteaza cresterea
productiilor la plante medicinale si aromaticesi scheme tehnologice de recoltare
utilizate. In partea finala sunt prezentate plantele medicinale si aromatice
cultivate in zona Calarasi-Silistra, epoca de recoltare, modul de recoltare si
descrierea tehnicilor folosite la recoltare
Lucrarea se adreseaza tuturor celor care direct sau indirect contribuie laproducerea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. Sunt prezentate in
lucrare cunostinte utile unui public larg, doritor sa cunoasca, sa cultive sau sa
recolteze si sa valorificeplante medicinale si aromatice, pentru nevoi proprii si
pentru cerintele economiei nationale.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
10/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
8
1.GENERALITIPlantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin
cultivare, la recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu
mentiunea ca la speciile recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea
excesiva, in vederea prevenirii disparitiei acestora.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in
prelucrarea primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru
utilizarea in diferite ramuri ale industriei.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optimeeste determinanta pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi
masura pentru un randament de prelucrare crescut..
Recoltarea organelor necorespunzatoare, prematura sau tardiva, uscarea
neglijenta sau conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului
vegetal (herba).
Modali tati de recoltare- Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana): cu combina, pluguri,
dislocatoare, cositori si tocatoare;- Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali;
Conditi i de recoltareConditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile
meteorologice ale perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara
precipitatii; la unele specii sunt mentionate momente optime cum ar fi: pe roua(petale de trandafir), si pe de alta parte la fenofaza optima (momentul de
vegetatie in care planta are cel mai bun potential productive si calitativ).
Conditi il e de cal itate
- Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor: aspect, culoare,
miros, gust, descriere botanica macro si microscopica, puritate (corpuri straine si
impuritati minerale).- Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include
determinarea cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul
terapeutic: glicozizi, alcaloizi, uleiuri volatile, etc.
- Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din
plante.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
11/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
9
In functie de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuietransportate in conditii optime fie la procesator, fie pe piata, caz in care
distributia trebuie facuta imediat, pentru a evita degradarea produsului.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
12/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
10
2. TIPURI DE ORGANE DE PLANTE CE POT FI RECOLTATE
- Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea
circulatiei sevei, uneori chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza candsunt complet dezvoltati, inainte de deschidere, ex.: muguri de brad, de plop, nuc,
coacaz, etc.
- Scoarta (cortex): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei
sevei, deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se
recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii
circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal, ex .:crusin,salcie,etc.
- Frunzele (folium): se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In
general momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata
infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi,neatacate de boli si daunatori si in vegetatie, ex.: patlagina, salvie, cimbru, isop,
roinita, anghinare, patlagina, potbal, menta, papadie, etc.
- Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei.De la speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele pereneiarba va fi taiata deasupra partii lignificate, ex.: sunatoare, rostopasca, coada-
soricelului, cicoare, sovarf, etc.
- Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire,
determinat in functie de nivelul de principii active acumulate, ex.: salcam,
lavanda, trandafir, soc, paducel, cimbru, isop, craite, galabenele, etc.
- Semintele (semen): se recolteaza la maturitatea deplina, momentrecunoscut dupa culoare si forma, ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu,
castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita, galbenele, anghinare, patlagina,
cicoare, etc.
- Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma),bulbii (bulbus),
tuberculii (tubera): se recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand
sunt mai bogate in principii active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie,
ex.:valeriana, lemnul dulce; menta; obligeana, stanjenelul; brandusa de
toamna; tataneasa, brusture, cicoare.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
13/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
11
3. FACTORI CE INF LUENTEAZA CRESTEREA PRODUCTIEI LA
PLANTELE M EDICINALE SI AROMATICE
I nf luenta folosir ii ingrasamintelor chimice
Ingrasamintele cu azot si fosforin doze de N70, P70, au contribuit la
sporirea productiei la craite, obtinandu-se un spor de 160q/ha samanta, spor ce
reprezinta 32% fata de martorul neingrasat. [2]
Fig.1Variatia productiei de craite (media 1984-1986) in functie
de ingrasamintele cu fosfor [2]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
14/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
12
Fig.2Variatia productiei de craite (media 1984-1986)
in functie de ingrasamintele cu azot [2]
Doza optima economica de azot a fost de 70,3 kg/ha, la care s-a obtinut si
o eficienta economica si energetica destul de ridicata. [2] Eficienta economicasi energetica a aplicarii ingrasamintelor cu NP la craite cultivate pentru samanta
(tabel 1).
Tabelul 1Nr.
varia
nta
Doza
de
fosfor
kg/ha
Doza
de
azot
kg/h
a
Spor de
productie
Valoare
spor
lei
Costul
ingrasa
min-
telor, lei
Venit net
suplimen
tar
lei/ha
Venit su-
plimentar
obtinut/1
leu cheltuit
cu
ingrasaminte
Energia
consumata
cu
Ingrasami
nte,
kWh/ha
Kg/
ha
Kg/1
kg
ingra
sa-mant
10
70
50
00.2
1.0
0.6
0930
6510
4650
0260
364
468
0670
6146
4182
03.5
17.8
9.9
01285
1799
2313
10
40
90
100
0.2
0.4
0.8
0.7
930
3720
8370
9300
230
490
594
698
700
3233
4776
8602
4.0
7.5
14.0
13.3
283.5
1568.5
2085.5
2596.530
110
0.4
0.9
2790
10230
322
572
2468
9658
8.6
17.8
395
1680
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
15/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
13
160140 1.20.8 1488013020 686700 1419412320 21.618.6 21943708
50100
140
130
0.60.7
0.8
0.8
46509300
13020
12090
414674
778
882
42368626
12242
11208
11.213.7
16.7
13.7
508.51793.5
2307.5
2823.5
I nf luenta plantei premergatoare si a epoci i de semanat
Epoca de semanat influienteaza semnificativ productia de herba in
perioada 20oct.-10nov. cand se realizeaza un spor de productie de 172,2-194,8%
(tab.2). [3]. Planta premergatoare a influientat de asemenea, productia de herba,
cea mai buna fiind orzoaica pentru matraguna.( tab.3) [3]
Tabelul 2
Varianta de semanat Productia
q/ha
Diferenta
q/ha
% Semnificatia
Epoca de
toamna
1 octombrie
10octombrie
20
octombrie
30
octombrie10
noiembrie
81.8
93.9105.9
114.7
98.6
42.9
55.067.0
74.8
59.7
210.3
241.3272.2
294.8
253.4
***
Epoca deprimavara
10 martie20martie
30 martie
10 aprilie
38.938.4
36.6
31.9
-0.5-2.3
-7.0
100.098.7
94.7
82.0
***
DL 5%DL 1%
DL 0.1%
5.26.9
9.1
Influienta epocii de semanat asupra productiei de herba la matraguna
(media anilor 1978-1980) . [3]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
16/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
14
Tabelul 3
Varianta Productia
q/ha
Diferenta % Semnificatia
Chimion 67.6 - 100
Orzoaica 74.8 7.2 110.6
DL 5% 4.9
DL 1% 9.1
Influienta plantei premergatoare asupra productiei de herba la
matraguna (media anilor 1978-1980). [3]
I nf luenta distantei de semanat si a normei de samanta
Productiile cele mai mari de herba la marar s-au obtinut la distantele de
12,5-25 cm cu normele de 16-18 kg/ha samanta . [4]
Cel mai mare continut de ulei volatil (1,43%) s-a realizat la varianta in
care s-a folosit norma de 14kg/ha si distanta intre randuri de 37,5cm . [4]Influienta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la
marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 4) sifig.3.
Tabelul 4
Varianta Productia Diferenta q/ha Semnificatia
q/ha %
Influenta distantei de semanat (cm)
12.5
25.0
37.5
71.7
71.9
66.4
107
108
100
5.3
5.5
Mt.
DL5% 5.0
Influenta normei de samanta (kg/ha)
14
16
1820
67.2
71.8
72.467.8
100
107
108101
Mt.
4.6
5.20.6
DL5% 4.5
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
17/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
15
Fig.3Influenta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la
marar (media anilor 1986-1989). [4]
Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si aproductiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 5) si fig.4.[4]
Tabelul 5
Varianta Productia
de herba
q/ha
Continutul
ml/%
Productia
de ulei
Diferenta
Kg/ha
Semnificatia
Kg/ha %
Influenta distantei de semanat (cm)
14
1618
20
67.2
71.872.4
67.8
1.32
1.241.17
1.25
77.1
77.473.6
73.7
100
10095
95
Mt.
0.3-3.5
-3.4
*
DL 5% 0.27
Influenta distantei de semanat (cm)
12.5
25.037.5
71.7
71.966.4
1.26
1.221.28
78.5
76.373.9
106.2
103.2100
4.6
2.4Mt.
*
DL 5% 4.4
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
18/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
16
Fig.4Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si aproductiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) [4]
I nf luenta lungimi i de segmentare a stoloni lor asupra productiei de
herba si ulei volati l(tab.6).Lungimea de segmentare a stolonilor de menta influienteaza productia de
herba si ulei volatil . [1].Tabelul 6
Lungimea
stolonilor
Productia medie de:
Herba proaspata Ulei volatil
q/ha % Kg/ha %
Stoloni intregi 42.9 100 2-3 100
Stolonisegmentati la 5-
6 cm
28.7 67 15.3 66
Stoloni
segmentati la
15-16 cm
38.5 90 19,3 84
Stoloni
segmentati la
20-27 cm
42.2 48 21 91
Influenta lungimii de segmentare a stolonilor asupra productiei de herba si
ulei volatil.[1].
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
19/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
17
Cu cat stolonii sunt mai mici, scade densitatea si productia de herba si uleivolatil. Paun E. 1988, arata ca stolonii de 20-27cm, realizeaza productii similare
cu cei nesegmentati si reprezinta un deosebit avantaj la plantarea mecanizata.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
20/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
18
4. SCHEME TEHNOLOGICE DE RECOLTARE A PLANTELORMEDICINALE SI AROMATICE UTILI ZATE
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a mugurilor de plantemedicinale sub forma de vrac
Mugurii-se culeg cu mana, unul cate unul, cautandu-i pe cei de marime
corespunzatoare si verificand sa nu fie deschisi.
Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemeletehnologice dinfig.5.
Fig.5Schema tehnologica pentru tehnologia de recoltat muguri de plante
medicinale
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a scoartei de plantemedicinale sub forma de vrac
Scoarta -se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei,
deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se
recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii
circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal.
Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele
tehnologice dinfig.6.
Adunat Incarcare Transport
Cu unelte
speciale
Mijloace de
transport auto
sau agricole
Vrac sau in saci
in mijloace de
transport
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
21/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
19
Fig.6Schema tehnologica pentru recoltat scoarta de plante medicinale
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a frunzelor de plantemedicinale sub forma de vrac
Frunzele-se recolteaza manual, una cate una sau prin strujire numai pe
timp frumos si uscat. In general momentul optim se considera a fi perioada de
dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse lamaturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie.
Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele
tehnologice din fig.7.
Delimitat inele
de scoarta
Incarcare Transport
Cu unelte speciale
Mijloace de transport
auto sau agricoleVrac sau in saci in
mijloace de transport
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
22/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
20
Fig.7-Schema tehnologica pentru recoltat frunze de plante medicinale in vrac
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a ierbei(herba) de plantemedicinale sub forma de vrac
Iarba-se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De laspeciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi
Recoltat
Incarcare Transport
Cu unelte
spcialeMijloace de
transport auto
sau agricole
Frunza cu
frunza
Strunjire
Vrac sau in saci in
mijloace de
transport
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
23/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
21
taiata deasupra partii lignificate. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor suntprezentate n schemele tehnologice dinfig.8.
Fig.8Schema thnologica pentru tehnologia de recoltat iarba de
plante medicinale in vrac
La recoltarea cu cositorile cu aparat de taiere cu elemente rotative se varegla inaltimea de taiere astfel incat sa nu se infesteze plantele taiate cu pamant.
TransportCosit Incarcat
Cositoare cu degete
Cositoare cu aparat de
taiere cu elem. rotative
Vindrover fara valturi
de strivire
Remorca
autoincarcatoare de
furaje
Remorca
autoincarcatoare de
furaje
Mijloace de transport
auto sau agricoleEchipamente speciale
de incarcat
Cositoare cu dublu cutit
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
24/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
22
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a florilor de plantemedicinale sub forma de vracFlorile-se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in
functie de nivelul de principii active acumulate.
Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemeletehnologice dinfig.9
Fig.9-Schema tehnologica pentru recoltat flori de plante medicinale in vrac
Mecanizat, masini
de recoltare
Direct in buncarul
de alimentareDirect cu masina
de recoltat
Mijloace de transport
auto sau agricole
Vrac sau in saci
in mijloace de transport
Adunat
flori
Incarcatat Transport
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
25/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
23
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a semintelor de plantemedicinale sub forma de vrac
Semintele-se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupaculoare si forma. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate nschemele tehnologice dinfig.10.
Fig.10- Schema tehnologica pentru recoltat samanta de plante medicinale
in vrac
Recoltare selctiva
+ treierat cucombina la
stationar
Recoltat
seminte
Incarcat Transport
Mecanizat, direct
din
lan
Taiat complet +
treierat la stationar
cu combina
Direct in
buncarul masinii
Di
rect cu combina
Mijloace de transport
auto sau agricole
(tractor+remorca)
Incarcare directa in
mijloace de transport
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
26/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
24
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a radacinilor, stolonilor,r izomi lor , bulbi lor , tuberculi de plante medicinale sub forma de vracRadacini le, stoloni i , r izomii, bulbi i , tuberculi i-se recolteaza toamna la
sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active sauprimavara, inainte de intrare in vegetatie. Operaiile efectuate n cadrultehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.11.
Fig.11-Schema tehnologica de recoltat radacini, stoloni, rizomi, bulbi si tuberculi
de plante medicinale in vrac
Recoltat Incarcare Transport
Mecanizat
Masina de scos
rizomi sau
dislocatoare
Plug fara cormana
sau dislocatoare
Masina de scos
stoloni
Masina de scos bulbi
Direct sau cu
echipamente speciale
Mijloace auto
sau agricole de
transport
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
27/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
25
5. CERINE AGROTEHNICE DE EXPLOATARE
Principalele cerine agro-tehnice impuse culturilor si echipamentelor larecoltare pentru mecanizarea lucrrilor din cadrul tehnologiilor pentrurecoltarea, i transportul plantelor medicinale si aromatice sunt urmtoarele: suprafata care se recolteaz s fie bine nivelat, curata de muuroaie, de
vegetaie lemnoas, cioate, pietre i alte obstacole sau corpuri strine; condiii agrometeorologice normale n timpul lucrului (umiditatea normal a
solului, lipsa precipitaiilor, etc.); organele de lucru ale mainilor, echipamentelor tehnice i tractoarelor de
agregare s nu antreneze sau s murdreasc cu pmnt plantele medicinale; roile mainilor de recoltat, ale echipamentelor tehnice i tractoarelor de
agregare sau ale celor de transport s nu calce lanul nerecoltat sau plantelelsate pe sol n brazd continu;
n procesul de lucru echipamentele s copieze denivelrile terenului pelimea i pe direcia de lucru;
s nu produc tocarea suplimentar a plantelor (fragmente cu lungimea sub10 cm), procentul maxim admis fiind 1%;
sa nu se preseze plantele in mijlocul de transport; sa nu se infesteze cu impuritati plantele recoltate (pamant).
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
28/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
26
6. TEHNICI /TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELORMEDICINALE CULTI VATE IN ZONA CALARASI -SI LI STRA
Pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice se folosesc tehnologiiadecvate fiecarei culturi, in functie de tehnologia de cultivare, de organele
plantelor care se recolteaza si de dotarea tehnica existenta.
o ANGHINARE(Cynara scolymus) .(fig.12 )Anghinarea este o planta perena, erbacee de la care se recolteaza frunzele
pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturilor.
Fig.12-Anghinare
Epoca de recoltareMomentul optim de recoltare a frunzelor se apreciaza dupa marimea si
culoarea lor. Frunzele trebuie sa aib lungimea de cel putin 35-40 cm [5] , candpetiolul si nervura principala sunt fragede. Frunzele ajunse la maturitatea tehnica
au culoarea verde, spre deosebire de cele tinere din mijlocul rozetei care sunt
verzi-argintii.
Pentru a obtine o productie de frunze bogata in principii active, recoltarea
se face in zile insorite, dupa ce s-a ridicat roua.Recoltarea antodiilor inflorecente in loturile semincere se face esalonat pe
masura maturarii semintelor fiind marcat de desprinderea din inflorescenta a
primelor seminte impreuna cu papusul (praful) lor.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
29/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
27
Modul de recoltareOperatia de recoltare se face prin taierea frunzelor de la exteriorul rozetei
cu scule specializate. Frunzele tinere mici, din mijlocul rozetei care asigura
recolta urmatoare nu se recolteaza. Frunzele recoltate se pun in cosuri care se
descarca in remorci auto, remorci agricole sau motocare, transportandu-seimediat la locul de uscare. In cursul vegetatiei se fac 3-5 recoltari de frunze.
In loturile semincere se recolteaza cel mult o singura data frunzele in anul
I de vegetatie. Recoltarea inflorescentelor se face in anul al II-lea de vegetatie
prin taiere scule specializate, uscarea lor pe platforme sau prelate, apoi se treiera
cu batozele sau combina de recoltat cereale la stationar, dupa care se
conditioneaza si se pun in saci. [6]
ProductiaProductia de frunze proaspete realizata este in medie 120-150 q/ha,
ajungand pana la 200-350 q/ha. [6]
In loturile semincere de anghinare, productia este de cca. 6-8 q/ha seminte. [1]
o ARMURARIU(Silybum marianum),(fig.13)Armurariu este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza samanta.
Fig.13-Armurariu
Epoca de recoltareDe la armurariu se recolteaza semintele cu ajutorul combinei reglata
corespunzator. Se recolteaza in perioada cand 80% din antodii sunt uscate, insa
inainte ca acestea sa elibereze samanta, care datorita prezentei papusului este
usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. [7]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
30/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
28
Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase(fig.14): turatiabatator =950 min-1, distanta intre batator si contrabatator= 15-20 cm; la iesire
10-15 cm; sita cu ochiuri rotunde =4 cm; ventilator la minim.
Fig.14-Combina de recoltat cereale paioase
Productia de seminte este in medie 600-1200 kg/ha. [7]
o CICOARE(Chihorium intybus)(fig.15)Cicoarea este o planta perena de la care se recolteaza radacina si herba
pentru procesare si samanta pentru infiintare cultura.
Cicoarea, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise, cum ar fi
fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane, din campie si pana in
zonele montane joase. Per ioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna
octombie, inceputul lunii noiembrie.
Fig.15-Cicoare
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
31/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
29
Epoca de recoltarePartile aeriene de la cicoare, se recolteaza in prima parte a perioadei de
inflorire, in lunile iulie-august, cind
tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate
superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacina plantei, se recolteaza inluna noiembrie.
Modul de recoltarePartea aeriana (herba)-se recolteaza cu cositori mecanice cu dublu cutit
(fig.16), vindrover fara valt de strivire (fig.17) sau combina tractata de furaje
(fig.18).
Fig.16-Cositoare cu dublu cutit
Fig17-Vindrover tractat Fig18- Combina tractata de
furaje
Dupa recoltare, herba se ridica de pe sol cu remorci autoincarcatoare
(fig.19) sau se incarca imediat in remorci agricole (fig.20) si se transporta la
locul de uscare sau distilare.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
32/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
30
Fig.19-Remorca autoincarcatoare Fig.20-Remorca agricola
Radacina plantei, pe suprafete mici, se recolteaza prin dezgropare cu
cazmaua. Dupa culegere, radacina se spala in curent de apa repede, dupa care se
despica pe lungime si se pune la uscat in strat subtire, intr-un loc uscat sicalduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si
se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie. Pe suprafete mari
radacinile se scoat cu dislocator de radacinoase (fig.21), combina de recoltat
cartofi CRC-1(FIG.22) sau masina de scos rizomi (fig.23).
a)-in lucru b)-rizomi dislocati
Fig.21-Dislocator de radacinoase
Fig.22-Combina de recoltat cartofi CRC-1 Fig.23-Maina de scos ceapa MSC-2P
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
33/72
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
34/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
32
Modul de recoltareRecoltarea partii aeriene(herba)- se poate face manual cu secera, in
cazul unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16), vindrovere
fara valturi de strivire (fig.17), daca suprafata este de ordinul a zeci de hectare,taiera facandu-se la inaltimea de 5-7cm de la sol sau cu masini specializate de
taiat si incarcat herba (fig.25).
Fig.25- BONINO SPECIAL-Italia
Samanta se recolteaza cu combina de cereale (fig.14) reglata
corespunzator.
Productia de herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, estede 20-30q/ha. [8] In loturile semincere de cimbru de gradina, se realizeaza 300-
500 kg/ha nucule. [1]
o CRAITE(Tagetes patula L.) (fig.26)Craitele sunt plante anuale, de la care se recolteaza florile fara receptacul
pentru procesare si semintele pentru infiintarea culturii.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
35/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
33
Fig.26-Craite
Epoca de recoltareMomentul optim de recoltare a materiei prime vegetale (inflorescente),
este la deschiderea completa a florilor ligulate, cand inflorescentele au diametrul
de 2-2,5 cm, respectiv din iunie si pana in septembrie de 4-6 ori.
Recoltarea se face pe timp frumos, cand s-a ridicat roua, de preferat
dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd inflorestenta si se recolteaza cudificultate.
Pentru obtinerea de seminte, plantele se recolteaza la maturitatea deplina.
[1]
Modul de recoltareInflorescentele recoltate semimecanizat cu scule specializate(fig.27), se se
transporta la locul de uscare, unde li se scot florile marginale si cele tubuloase
pentru a fi puse la uscat, indeparandu-se receptaculul, precum si celelalte
impuritati sau corpuri straine
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
36/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
34
Fig.27-Dispozitivul de recoltat galbenele si craite[10]
La recoltare, se vor lua masuri de echipare corespunzatoare a
culegatorilor, pentru a impiedica femomenul de alergie in contact cu planta.
Recoltarea plantelor semincere se face secvential, intai taindu-se florile
ajunse la maturitate cu secera sau unelte specializate, lasate sa se usuce si apoi
treierate la stationar cu batoza sau combinele de cereale reglate
corespunzator.(fig.14)
ProductiaIn mod curent productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 40-50 q/ha,
dar pot ajunge si la 60-80 q/ha. [1]
Productia de samanta medie este de 4-6 q samanta/ha, dar in culturile
reusite se obtine si 8-10 q samanta/ha. [1]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
37/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
35
o GLBENELE(Calendula officinalis) (fig.28)Galbenele sunt plante anuale sau bienale, de la care se recolteaza florile
pentru procesare si semintele pentru infintarea culturii.
Fig.28Galbenele
Epoca de recoltareRecoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori
ligulate, incepand cu luna iunie si continuand pana in octombrie. Se recolteaza
florile ligulate de la antodiile deschise sau antodiile intregi, pe timp insorit, deindata ce s-a ridicat roua, pana seara.
Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor (au
culoarea cafenie si se desprind usor din inflorescenta). [11]
Modul de recoltareFlorile ligulate si antodiile se culeg cu scule specializate (fig.25), la
inceput, la intervale de 2-3 zile, apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat,cu atat plantele formeaza mai multe inflorescente.
In Bulgaria se recolteaza si herba de Calendula officinalis (plante intregiinflorite) [11] .
Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cu
combina de cereale (fig.14), sau cu scule specializate, urmand sa se treiere dupa
uscare.
ProductiaDe pe un ha se realizeaza productii medii de 15-30q flori ligulate in stare
proaspete sau 40-90q inflorescente proaspete.
In loturile semincere de galbenele, productia este de cca.6-8 q/ha seminte.[11]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
38/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
36
o I SOP(Hyssopus officinalis) (fig.29)Isopul este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza partea
aeriana.
Fig.29-Isop
Epoca de recoltareMasa vegetala folosita in scopuri medicinale se va recolta inaintea
infloritului, iar cea care urmeaza a fi prelucrata pentru obtinerea uleiului volatilse va recolta la inceputul infloritului. Se recomanda efectuarea in timp optim a
recoltarii, deoarece plantele puternic indesite, mai ales cele din anul al II-lea si
urmatorii pierd repede frunzele, cea ce va diminua productia. Recoltarea vaincepe dimineata dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, linistit si calduros.
Modul de recoltareRecoltarea se poate face semimecanizat cu scule specializate, in cazul
unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16) sau vindrovere
(fig.17) daca suprafata de recoltat este de ordinul a zeci de hectare, taiera
facandu-se la inaltimea de 5-7 cm de la sol pentru plantele din primul an si la 1-
2 cm deasupra nivelului de taiere anterior. [12]
Productiade herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, este de30 q/ha. In loturile semincere de isop, se realizeaza 300-600 kg/ha nucule. [1]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
39/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
37
o LEVANTICA(Lavandula angustifolia) (fig.30)Levantica este o planta perena, un subarbust, de la care se recolteaza
florile cu partea aeriana pentru procesare si seminte pentru infiintarea culturii.
Fig.30-Lavanda
Epoca de recoltareRecoltarea se face pe vreme uscata si senina. Este bine sa inceapa cand
cca. 50% din flori au inflorit si sunt putine flori vestejite.[13]
Plantele destinate producerii de samanta se recolteaza cand fructele ajung la
maturitate pe majoritatea inflorescentelor.
Modul de recoltareDe la levantica se recolteaza florile pentru distilare.Inflorescentele se taie cu echipamente specializate de recoltat lavanda pe
1 rand cu buncar propriu de colectare a herbei taiate (fig.31), echipamente
specializate de recoltat lavanda pe 1 rand prevazut cu toba de tocare a herbei(fig.32), echipamente pe 2 randuri (fig.33) sau pe 3 randuri (fig.34) ce pot fi
atasate la combinele de recoltat furaje. Taiere se face cu cel mult 10 cm de tija
sub ultimul verticil. Dupa taiere, herba care se toaca se incarca direct in remorciagricole si se traqnsporta imediat la locul de uscare sau la distilarie.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
40/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
38
Fig.31-Echipament specializat de recoltat lavanda fara toba de
tocare[14]
Fig.32-Echipament specializat de recoltat lavanda cu toba de tocare [14]
a )in lucru b) in transport culegtoarelelaterale ridicate
Fig.33-Echipament de recoltat lavanda pe 2 randuri [14]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
41/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
39
Fig.34-Echipament de recoltat lavanda pe 3 randuri [14]
ProductiaProductia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este in medie 2-3
t/ha, In loturile semincere se realizeaza o productie de 300-400 kg/ha nucule.
.[1]
o MENTA(Mentha piperita) (fig.35)Menta este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza partea aeriana
si stolonii.
Fig.35-Menta
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
42/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
40
Epoca de recoltareMasa vegetala folosita pentru extractia de ulei volatil se va recolta in faza
cand plantele sunt inflorite 50-75%. Recoltarea frunzelor pentru industria
ceaiurilor se face in doua etape cand frunzelor au lungimea de 5-6 cm. In toate
cazurile, recoltatul mentei se va executa intre orele 10-14, pe vreme calda,linistita, uscata si insorita. [15]
Modul de recoltareRecoltarea in tregii mase vegetative (herba)-se poate face mecanic cu
cositori mecamice (fig.16), vindrovere fara valturi de strivire (fig.17), sau cu
masini specializate (fig.36) care taie, incarca in buncarul propriu si descarca in
mijloacele de transport, in vederea trimiterii imediata la uscatorii sau distilare.
a)-in lucru
b)-incarcare in buncar a herbei taiate c)-descarcarea herbei taiate
in remorca agricola
Fig.36-Masina de recoltat herba de menta FR100 [16]-fabricata de firmaDE PIETRI Italia
Recoltarea stolonilor- se face toamna cu ajutorul plugului fara cormana,a masinilor de scos bulbi si tuberculi realizate in Romania sau de catre alte firme
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
43/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
41
din strainatate cum sunt: masina de scos cartofi MRC-1 (fig.22), masina de scosceapa MSC-2P (fig.23), maina de scos ceapa WR 135-180 (fig.37), maina descos ceapa AAO(fig.38), masina de scos rizomi de miscanthus MRM.(fig.39) si
masina de scos stoloni de menta (fig. 40).
F ig. 37-Maina WR 135-180 [17], fabricat de firma Asa Lift (Danemarca)
Fig. 38-Maina AAO [18], fabricat de firma Simon (Frana)
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
44/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
42
Fig.39-Masina de scos rizomi de Fig.40-Masina de scos
stoloni miscanthus MRM de menta
Productia-de herba proaspata este de 10-20 t/ha, respectiv 2,5-3t/haherba uscata, sau 1-1,3 t/ha frunze uscate. [1]
o MUSTAR ALB(Sinapis alba) (fig.41)Mustarul alb este o planta anuala, erbacee, de la care se recolteaza
samanta.
Fig.41-Mustar alb
Epoca de recoltareEpoca optima este situata in faza maturizarii depline a semintelor, care se
coloreaza in galben-auriu, intraga planta fiind de culoare galbena. Aceasta epoca
este recomandata in cazul in care cultura se recolteaza cu combina de cereale.
Daca recoltarea se face in doua faze, se va incepe mai devreme de epoca
indicata, prin taiere cu cositoarea si se va treiera pe brazda cu combina.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
45/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
43
Modul de recoltareRecoltarea direct din lan-se face cu combina de recoltat cereale (fig.14).
La recoltare trebuie sa se acorde atentie mare reglarii combinei, pentru a reduce
cat mai mult pierderile prin scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de
tulpini.
Recoltatul in doua faze-impune folosirea vindroverului sau a masinii de
recoltat mazare cu cutit, care lasa plantele taiate in brazda. Taierea tulpinilor
trebuie facuta cat mai sus posibil. Dupa uscarea fructelor, plantele de mustar vor
fi treierate cu combina pregatita cu pick-up.
ProductiaSe realizeaza o productie de 15-20 q/ha seminte. [1]
o PATLAGINA (Plantago lanceolata) ( fig.42)Patlagina -este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza frunzele
pentru procesare si samanata pentru infiintarea culturii.
Fig.42-Patlagina
Epoca de recoltareFrunzele de patlagina, se recolteaza inainte de aparitia tijelor florare, cand
au ajuns la maturitate tehnica, avand lungimea de 12-14 cm. Calendaristic,
recoltarea incepe in luna mai si se repeta de 3-4 ori in decursul unei veri.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
46/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
44
Modul de recoltareDe la patlagina se recolteaza frunzele si
semintele.
Recoltarea frunzelorse face cu scule specializate, pe timp frumos, dupa
ce s-a ridicat roua, ducandu-se cat mai repede la uscare.
Semintele de patlaginase recolteaza in al doilea an de vegetatie, cand
70% din inflorescente s-au brunificat si semintele au culoarea specifica speciei
[19]
Inflorescentele se taie cu secera, se usuca pe platforme betonate, se treiera
la stationar cu combina de cereale, iar samanta se conditioneaza.
ProductiaProductia de frunze proaspete este in medie 10-12 t/ha. In loturile
semincere de patlagina, productia este de cca. 3-4 q/ha samanta. [1]
o ROINIA (Melissa officinalis)(fig.43)Roinita este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza masa
vegetativa pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturii.
Fig.43-Roinita
Epoca de recoltareLa plantatiile realizate prin samanta se obtin doua recolte. Epoca optima
de recoltare este la sfarsitul butonizarii si aparitia primelor flori deschise. Prima
recolta se obtine de regula in luna iunie, iar a II-a in octombrie. Intotdeauna se
va recolta pe timp insorit, calduros si fara vant, dupa ce s-a ridicat roua. Masavegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru defoliere, in
cazul obtinerii de frunze, sau se va pune la uscat.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
47/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
45
Modul de recoltareO plantaie bine ngrijit dureaz 5-6 ani i chiar mai mult. n primul an
producia la hectar este mic i se recolteaz la sfritul verii. ncepnd cu aldoilea an se obin dou recolte anual: prima n luna iunie-iulie i a doua naugust- septembrie. Recoltarea se face pe timp uscat, dimineaa, dup ce s -a luatroua, nainte de nflorire. nainte de recoltare cultura se plivete de nuruieni.Plantele se taie deasupra pmntului la o nlime de 10 cm, apoi se ndeprteazfrunzele ptate i nglbenite. Frunzele se recolteaz fie culegndu-le una cteuna, fie prin strujire. Vrfurile i rmurelele se vor pune separat pentru a nu seamesteca cu frunzele. Recoltarea intregii mase vegetative se poate face manual
cu secera si numai culturile curate de buruieni se pot recolta cu orice tip de
cositoare la 10 cm de sol. Defolierea plantelor pentru productia de frunze se varealiza numai pe plantele proaspat recoltate, deoarece cele ofilite se defoliaza
foarte greu.
Plantele destinate producerii materialului de semanat (seminte), se
recolteaza prin taierea inflorescentelor, care se usuca, se treiera la stationar cu
combina de cereale, se conditioneaza si se pastreaza in saci. . [20]
Productiamedie este de 4-5 t/ha frunze verzi (1-1,5 t/ha frunze uscate) si15-18 t/ha herba proaspata (3-4 t/ha herba uscata).
In loturile semincere de Melissa officinalis, productia este de cca. 4 q/ha
nucule. [1]
o SALVIA (Salvia officinalis) (fig.44)Salvia este o planta perena, semilemnoasa, de origine mediteraneana, de
la care se recolteaza partea aeriana pentru procesare si semintele pentru
infiintarea culturii.
F ig. 44-Salvia
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
48/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
46
Epoca de recoltareFrunzele de salvie, ajung la maturitatea tehnica in faza de butonizare
(Staikov si Stoianka Ilieva, 19610), care este considerata a fi faza optima de
recoltare a frunzelor, cand continutul de ulei volatil atinge valorile cele mai
ridicate. Recoltarea se face in zilesenine si in orele cu insolatie maxima (11-15). In primul an de vegetatie se
obtine o singura recolta de frunze in luna septembrie, iar in anii urmatori se
realizeaza 2-3 recolte (Astadjov si colab.,1980).
La salvie se pot recolta nu numai frunzele sau lastarii destinati pentru
preparate farmaceutice, ci si planta intreaga pentru distilare, la inflorirea deplina.
Se recomanda sa nu se recolteze frunzele in culturile semincere, pana la
recoltarea semintelor. [20]Recoltarea culturilor semincere se face din anul doi de vegetatie, cand
incepe uscarea caliciului florilor inferioare, iar o parte din seminte au culoarea
inchisa. Daca se intarzie exista pericolul scuturarii semintelor.
Modul de recoltareFrunzele se recolteaza manual sau prin taiere cu cutitul si se aseaza in
cosuri, fara sa se preseze, lastarii se taie cu secera, iar plantele intregi se
recolteaza cu combina de recoltat furaje (fig.18), cu masa de taiere reglata lainaltimea de 10-15 cm de la sol. [20] sau cu masina de recoltat herba de plante
medicinale si aromatice FR100 (fig.35)
Culturile semincere se recolteaza cu secera, taindu-se portiunea de tulpina
pe care sunt dispuse inflorescentele, se usuca si se treiera la stationar cu combinade cereale, iar semintele se conditioneaza si se pastreaza in saci.
Productiade frunze uscate este de 3-6 q/ha, in primul an de fabricatie, iarin al doilea si urmatorii, este de 10-14 q/hq. Cea de herba uscata, este de 20-
30 q/ha. In loturile semincere de salvie, se realizeaza 200-500 kg/ha nucule.[1]
o OVRF(Origanum vulgare) (fig.45)ovrf este o specie perena, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
49/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
47
Fig.45-Sovarf
Epoca de recoltareSe recolteaza in timpul infloririi (iulie-august). [1]
Modul de recoltareRecoltarea se poate face manual cu secera, sub locul de ramificatie,
cuprinzand ramuri, cu frunze si inflorescente. [1]
Planta se poate pstra n frigider cam 3 zile, ns frunzele proaspete se potcongela, rezistnd astfel 1 an.
o VALERIANA(Valeriana officinalis) (fig.46)Valeriana este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza radacina
si semintele.
Fig.46-Valeriana
Epoca de recoltarePentru producerea de radacini, valeriana, se mentine in cultura numai inprimul an de vegetatie.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
50/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
48
Modul de recoltareRecoltarea radacinei consta in operatia de dislocare, de scuturare a
pamantului, de strangere in gramezi si de decoletare a frunzelor.
Dislocarease efectuiaza cu plugurile fara cormana, dislocatoare de
radacinoas(fig.21) sau cu combina de scos cartofi CRC-1.(fig.22) Decoletarearozetei de frunze se face cu ajutorul unor cutite mai mari .
Operatia obligatorie o constituie spalarea radacinilor, imediat dupa
recoltare. Radacinile spalate se aseaza in straturi de 8-12 cm grosime pentru a
se zvanta.
Semintele de valeriana se formeaza in al doilea an de vegetatie, se
maturizeaza esalonat si se scutura foarte usor din inflorescenta recoltandu-se in
mai multe etape. Pe masura ce semintele ajung la maturitate (cand 20% dinseminte a aparut puful si au culoarea galben-brun). Se recomanda scuturarea
inflorescentelor in cosuri captusite cu tifon sau hartie, de cateva ori, apoi taierea
inflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarea lor pe platforme
acoperite, pentru maturizarea restului semintelor si treierarea cu batoza sau
combina (reglarea vantului trebuie sa se faca cu atentie). [20]
ProductiaProductia de radacini uscate si rizomi este in medie 10-15 q/ha. In loturile
semincere de valeriana, productia este de cca. 3-5 q/ha. [1]
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
51/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
49
7. CONCLUZII
Recoltarea PMA, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsuluivegetal;
Plantele medicinale si aromatice, pot fi obtinute din flora spontana si culturi;Recoltarea PMA se face manual si mecanizat;Conditiile de recoltare a PMA, depind de caracteristicile meteorologice ale
perioadei de recoltare (vreme calda, fara precipitatii), momentul de vegetatie
in care planta are cel mai bun potential productiv si calitativ;
Organele ce pot fi recoltate de la PMA, sunt: muguri, scoarta, frunza, iarba,florile, samanta, radacina, stoloni, rizomi, bulbi, si tuberculi;
Conditiile de calitate a PMA se refera la: caracterizarea biomorfologica sibotanica a speciilor, caracterizarea chimica a PMA;
Factorii ce influienteaza cresterea productiei de PMA: tipul si cantitatea deingrasaminte chimice folosite, planta premergatoare dupa care se seamana,
epoca de semanat, distanta de semanat intre randuri si intre plante pe rand,norma de samanta lungimea stolonilor si rizomilor folositi la plantare;
Pentru mecanizarea lucrarilor de infiintare a culturilor si recoltare se folosescutilaje agricole universale cat si unele specifice recoltarii PMA.
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
52/72
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
53/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
51
COMBINA DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE
-DROPIA-
Domeniul de utilizare
Combina de recoltat cereale paioase ,,Dropia-se foloseste la recoltareasemintelor de plante medicinale direct din lan sau la stationar
Caracteristici tehnice
Tipul masiniiautopropulsataTuratia batatorului min
-1...460-1200Comanda variator turatie......electrohidraulicSuprafata contrabatator m2....0,67Distanta batator-contrabatator, mm..reglabila :1-30Turatie ventilator centrifugal, min-1635-1088Sita superioara....reglabila, tip CloszSita inferioara...... interschimbabila cu ochiuri 2- 16mm
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
54/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
52
MASINA DE RECOLTAT HERBA DE PLANTE MEDICINALE SIAROMATICE
-FR100-
Domeniul de utilizare
Maina FR 100 este un nou model de masina de recoltat pentru recoltareade legume i plante medicinale: cum ar fi: patrunjel, busuioc, spanac, salat,salvie, urzica, ment, levanic, etc
Caracteristici tehniceMotor ........John Deere 4045
Putere maxima, Kw (CP)...74 (100)Transmisie...hydrostatic Sauer Danfoss cu 2 vitezePunte fa ..directoare (55)Punte spate .fixa cu reductor centralTraciune4 roi motriceAparatul de tiere ....cu dublu cuit, acionathidraulic
Limea de lucru, m..2,05Ridictorulcu degete escamotabile, banda de
cauciuc, cu dispozitiv automat de deplasare a
produsului recoltat
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
55/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
53
Podea buncr.cu 2 lanuri, ce asigur micareacontinua a materialului, acionate printr-un reductorde la un motor hidraulic
Viteza km/h.......0-20 / 0-35 , prin comand electricLungime max., m.7,40Lime max.m.2,40Ampatament, m2,59Inlime max., m..3,40Masa cu buncarul gol, kg.4650
MASINA DE RECOLTAT RIZOMI DE MISCANTHUN
-MRM-
Domeniul de utilizare
Echipamentul execut operaia de dislocare a rizomilor de cicoare dinmasa de sol i separarea acestora de pmnt.
Caracteristici tehnice- Tipul echipamentului.....................purtat- Puterea tractorului din agregat, CP.....70...80- Limea de lucru, m ...1,2- Adncimea de lucru, cm........max. 25- Modul de acionare a transportorului de separare....hidraulic- Dimensiuni de gabarit, mm
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
56/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
54
- Lime.2090- Lungime..1590- nlime...1395
- Garda la sol, mm...350- Masa, kg....565
COMBINA TRACTATA DE FURAJE
-CTF-2,1-
Domeniul de utilizare
Combina tractata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei deplante medicinale si aromatice in perioada optima
Caracteristici tehnice- Tipul masinii............tractata- Puterea tractorului din agregat, CP.....65- Limea de lucru, m ....2,1- Viteza de lucru, km/h....4-6- Masa, kg..2500-Capacitatea de lucru, t/h..12-16
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
57/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
55
COSITOARE PURTATA PENTRU FURAJE-CPTF-1,5M-
Domeniul de utilizare
Cositoarea purtata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei deplante medicinale si aromatice in perioada optima
Caracteristici tehnice- Tipul masinii..purtata- Puterea tractorului din agregat, CP .45- Limea de lucru, m ....1,5-Tipul aparatului de taiere..cu dublu cutit-Pasul lamelor taietoare, mm.....76,2
-Cursa cutitelor, mm..38,1- N r. curse duble la cutite, c.d./min......1140- Viteza de lucru, km/h.10- Masa, kg...165-Capacitatea de lucru, ha/h...1,2-Consum de combustibil, l/ha....2-2,5-Inaltimea de taiere,mm........40-50
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
58/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
56
VINDROVER TRACTAT PENTRU FURAJE- FC-250-
Domeniul de utilizare
Vindroverul tractat pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbeide plante medicinale si aromatice in perioada optima
Caracteristici tehnice- Tipul masinii....tractat- Puterea tractorului din agregat, CP .65- Limea de lucru, m.......2,5- Inaltimea de taiere, mm.30-80- Latimea brazdei.m...0,7-1,6
- Masa, kg....165-Capacitatea de lucru, ha/h.....1,5-1,8-Latimea in transport,m ....2,5
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
59/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
57
COMBINA DE RECOLTAT CARTOFI-CRC-1-
Domeniul de utilizare
Combina de recoltat cartofi execut recoltarea mecanizata a radacinilor si
stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima
Caracteristici tehnice- Tipul masinii..tractata- Puterea tractorului din agregat, CP.......65-Distanta intre randuri, cm.70-75-Adancimea de dislocare, cm .....25- Viteza de lucru, km/h.......10- Masa, kg.........165
-Capacitatea de lucru, ha/h............10, 1-0, 25
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
60/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
58
MASINA DE RECOLTAT CEAPA-MRCU-1,2-
Domeniul de utilizareMasina de recoltat ceapa execut recoltarea mecanizata a radacinilor si
stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima.
Caracteristici tehnice-Tipul ........................................................................................... .............purtata;
-Tractorul folosit ....................................................................... .................U650-Latimea de lucru, m.....................................................................................1,2
-Amplitudinea vibratiilor, mm.......................................................................25
-Masa, kg......................................................................................................810-Viteza de transport, km/h.......................................................................max.15
-Adancimea de lucru, mm.............................................................................150-Viteza de lucru, km/h....................................................................................3,7
-Capacitate de lucru, ha/zi................................................................................3
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
61/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
59
REMORCA AUTONCRCTOARE DE FURAJE-PROF1-
Domeniul de utilizare
Remorca autoncrctoare de furaje PROF1, n agregat cu tractoarele cuputerea de 50 CP pe roi, este destinat pentru adunatul din brazd al furajelorierboase, ncrcatul, transportul i descrcatul acestora.
Caracteristici tehnice
-Tipul remorcii.............................................................................monoax, tractat-Tractorul folosit ....................................................................... .min 50 CP pe roji-Sarcina util, t.................................................................................................4-Dimensiuni de gabarit,cca:
-Lungime, m ..........................................................................................7,33-nlime:
-cu suprastructura pliat, m......................................................2,300-cu suprastructura nepliat, m................................................. 3,190-limea, m...........................................................................................2,500
-volum util, m3:-cu suprastructura pliat............................................................9-cu suprastructura nepliat.......................................................18
-Masa remorci goal echipat cu cuite i cardan.....................................2.850 kg
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
62/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
60
REMORCA AGRICOL BIAX PENTRU TRANSPORT UNIVERSAL-R7-
Domeniul de utilizare
Remorca agricol biax pentru transport universal, R7, este destinats efectueze transportul de produse i materiale agricole n vrac
Caracteristici tehnice-Tipul remorciiagricol, cu proap articulat-Dimensiuni de gabarit, mm,:
-lungimea..6430-limea.2305-nlimea cu obloane suplimentare......2150
-Suspensia.. cu arcuri lamelare-Ecartament, mm,...... 1700-Ampatament, mm,....2800-Tipul roilor.... 400/60-15.5/14 PR-Masa util,kg,...7000-Unghiul max. de basculare, grad,... 48-Presiunea aerului n pneuri, bar.,.. 3,6-Viteza maxima de transport, km/h,.... 25
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
63/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
61
DISPOZITIV DE RECOLTAT FLORI DE GALBENELE SI CRAITE
Domeniul de utilizare
Dispozitivul execut recoltarea mecanizata a florilor de galbenele si craitein perioada optima.
Caracteristici tehnice- Tipul masinii..purtata-Actionare..motorelectric-Autonomie sursa, ore....4-5-Sistem taiere.forfecare-Forma cutit.......spirala
-Turatie rotor cutite, min-1
:-galbenele...150-craite.210
-Rata de recuperare flori taiate, %....................................................70-80
-Capacitatea sac colector, kg..1-2
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
64/72
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
65/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
63
MASINA DE RECOLTAT LAVANDA-MSM-
Domeniul de utilizareMaina executa dislocarea, scuturarea pentru indepartarea particulelor
aderente de sol si incarcarea stolonilor de menta intr.-un mijloc de transport carese deplaseaza paralel cu masina.
Caracteristici tehniceTipul...TractataPutere maxima, CP...................110Organe active
-diametrul cutite disc,mm...........................................................510-brazdar (unchiul de lucru),.........................................................270
Tambur de alimentare
-diametrul tamburului inferior,mm............................................234
-diametrul tamburului inferior,mm............................................300
Scuturator
-turatia ax excentric, min-1......................................................340-500
Viteza de lucru, km/h..5,6Viteza de transport, km/h..25Latimea de lucru, m..............2,5Adancimea de lucru, cm........15Masa, kg.............................................................................................2300
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
66/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
64
-NB2005V-
Domeniul de utilizare
Maina NB2005V este un nou model de masina pentru recoltarealavandei.
Caracteristici tehniceTipul...TractataPutere maxima, Kw (CP)...74 (100)Aparatul de tiere ......cu dublu cuitLimea de lucru, m.....1,3 sau 1,6Latinea transportorului cu banda.m.0,5
Reglarea unghiului de taierecontnuu intr-o gama de 150
, hidraulicViteza de lucru, km/h..2-5Viteza de transport, km/h.....25Lungime max., m.5,3Lime max. m....2Inlime max., m......1,9Volumul buncarului, m3..2Inaltimea de descarcare buncar,m.....2/2,4
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
67/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
65
ECHIPAMENT DE RECOLTAT LAVANDA-CLIER-1-
Domeniul de utilizare
Echipamentul CLIER-1-este un nou model de masina pentru recoltarealavandei.
Caracteristici tehniceTipultractataPutere maxima, CP.....90-100Limea de lucru, m......1,6 sau 1,9Viteza de lucru, km/h...2-5Inlimea de taiere, cm.....8-65
Capacitatea de recoltare, ha/h..3
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
68/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
66
CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SIAROMATICE
-HT-Kuma -
Domeniul de utilizare
Culegatorul HT-Kuma-este un nou model de masina pentru recoltarea
herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici.
Caracteristici tehniceTipulimpinsaActionare aparat taiere...motor electricAparat taiere.....cu cutit, alternativ
Limea de lucru, m0,75-1,2Viteza de lucru, km/h.........1-2Inlimea de taiere, cm.2-12Masa, kg..........35Dimensiuni, m:
-lungime, m...1,7-latime, m.....1,4-inaltime, m..1,1
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
69/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
67
CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SIAROMATICE
-HT-KumaP
Domeniul de utilizareCulegatorul HT-KumaP-este un nou model de masina pentru recoltarea
herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici.
Caracteristici tehnice
Tipul................ impinsaActionare aparat taiere...motor electricAparat taiere....cu cutit, alternativLimea de lucru, m.......0,85-1,2Viteza de lucru, km/h........1-2Inlimea de taiere, cm.....3-33Masa, kg..........57
Dimensiuni, m:-lungime, m...2,35-latime, m......1,38-inaltime, m........0,83-0,97-1,085
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
70/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
68
9. BIBLI OGRAFI E
[1]. LEON Sorin Muntean - Tratat de plante medicinale cultivate si
spontane. Ed. RISOPRINT. Cluj-Napoca. 2007;
[2]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari
pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,
vol.9/1989-pag.59;
[3]. MIRICIOIU V si colab.- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari
pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,vol.3/1981-pag.47;
[4]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari
pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,
vol.10/1991-pag.99;
[5]. MIHALEA A - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si
aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.15;
[6]. MIHALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate
vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.189;
[7]. MIRCEA M - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si
aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.20;
[8]. DUM ITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivatevol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.250;
[9]. ..Pospect masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice
BONINO SPECIAL-Italia
[10]. ..Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite realizat deUniversitatea Tehnica Cluj-Napoca in cadrul proiectului
CEEX-2199/2006
[11]. VERZEA M - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate
vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.119;
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
71/72
Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
69
[12].PAUN E
- Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.326;
[13]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-
Ed. Academiei RSR -pag.7;
[14]. ..Pospectde echipamente de recoltat herba de lavanda realizate de
firma CLIER-Franta
[15]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-
Ed. Academiei RSR -pag.80;
[16]. ..Pospectmasina de recoltat herba de menta FR100 realizata de firma
DE PIETRI-Italia
[17]. .. Pospect masina de recoltat ceapa WR1135-180 realizata de firmaASA LIFT-Danemarca
[18]. ..Pospect masina de recoltat ceapa AAO realizata de firma Simon-
Franta
[19]. DUM ITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivatevol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.263;
[20]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-
Ed. Academiei RSR -pag.74;
[21]. MI HALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate
vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.308;
7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO
72/72
Top Related