Facultatea de Știinte Economice si
Administrație Publică
Combaterea evaziuni fiscale
in România
Prof. coord.: drd. Niculae Todireasa
Student:
Motto:”Evitarea impozitelor este singura ambiţie
intelectuală în urma căreia te mai simţi răzbunat.”
J.M.Keynez
2
CUPRINS
Introducere..................................................................................................................................4
EVAZIUNEA FISCALĂ............................................................................................................5
Noțiuni generale......................................................................................................................5
Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale..........................................7
Formele evaziunii fiscale........................................................................................................8
Evaziunea fiscală legală (tolerată).....................................................................................9
Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala)................................................................10
Cauzele evaziunii fiscale.......................................................................................................11
Efectele evaziunii fiscale......................................................................................................13
Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului.............................13
Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală..........................................................14
Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală................................................................15
Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală.......................................................16
Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest scop...................................16
Studiu de caz.............................................................................................................................20
Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale............................................................................21
Concluzi....................................................................................................................................28
Bibliografie...............................................................................................................................29
3
Introducere
Multitudinea obligaţiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor şi nivelul
acestora au constituit un factor motivant, specific economiei de piaţă care stimulează
ingeniozitatea şi creativitatea experţilor fiscali şi juridici, generatori de soluţii şi metode
adaptate nevoilor specifice de evaludare a obligaţiilor fiscale, ale diferitelor categorii de
contribuabili (firme sau persoane fizice).
Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasa, deoarece obligaţiile fiscale
au lovit permanent în averea contribuabililor, atingând interesul material în cel mai sensibil
punct - interesul bănesc.
Am ales această temă deoarece în România la ora actuală evaziunea fiscală este foarte
dezvoltată şi din ce în ce mai multe persoane fizice sau juritice încearcă să fraudeze statul prin
neplatirea taxelor. În această lucarea am avut că obiectiv principal informarea şi educarea
necesară contribuabilului în legătură cu obligaţiile privind evaziunea fiscală şi modalităţile
prin care se poate combate această şi mai ales pedepsele şi sancţiunile de care sunt pasibili
eventualii evazionişti.
4
EVAZIUNEA FISCALĂ
Noțiuni generale
Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii
imperfecte şi rău asimilate, a metodelor şi modalităţilor defectuoase de aplicare, precum şi a
neprevederii şi nepriceperii legiuitorului, a cărui fiscalitate excesivă este tot aşa de vinovată
ca şi cei care provoacă această evaziune.
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (www.antievaziunero) utilizează definiţia
sintetică, precisă, care reuşeşte să elimine până acum, în cea mai mare măsură, confuziile şi
impreciziile menţionate (Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr.
241/2005, publicată în Monitorul Oficial Nr. 672/27.07.2005):
„Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în
parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor
5
locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către
persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau străine "1.
Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii impozabile, aceasta tinde să
evadeze, deci acestea „pun pe fugă" materia impozabilă.
Amenzile fiscale nu-1 vor determina pe contribuabil să declare exact veniturile pe care
le are, ci îl vor determina să ia o serie de măsuri şi precauţii minuţioase, pentru a se sustrage
de la obligaţiile faţă de stat. Există la contribuabil o psihologie de a nu plăti decât ceea ce nu
se poate să nu plătească. Spiritul de evaziune fiscală se naşte din jocul interesului şi este o
formă a egoismului uman. Această mentalitate şi conduită există şi la omul cel mai cinstit şi
constă în sustragerea de la îndatoririle sale faţă de Fisc, fără nicio ezitare.
Natura omenească are tendinţa să pună interesul particular înaintea interesului general
şi să considere impozitul că o povară, şi nu ca o legitimă contribuţie la cheltuielile publice
necesare pentru bunul mers al societăţii. Din cele mai vechi timpuri, contribuabilii au căutat
să reducă obligaţiile fiscale, recurgând la cele mai diverse şi ingenioase metode. A înşela
Fiscul se consideră o probă de abilitate, nu de necinste, a plăti ceea ce pretinde Fiscul este o
dovadă de naivitate, nu de integritate. Aceasta reprezintă în natura omenească un spirit de a se
sustrage de la obligaţiile faţă de Fisc, care este mai viu şi mai puternic manifestat în păturile
orăşeneşti.
Evaziunea fiscală trebuie privită întotdeauna în strânsă legătură eu existenţa finanţelor
publice de-a lungul istoriei. Este cunoscut că primele elemente de finanţe publice (relaţii
economice băneşti - impozite, taxe, împrumuturi) au apărut în orânduirea sclavagistă, odată cu
dezvoltarea economiei de schimb. Până atunci erau folosite prestaţiile în muncă şi dările în
natură. Aceste elemente de finanţe publice s-au dezvoltat în orânduirea feudală, unde relaţiile
marfa-bani au cunoscut o mare amploare. Abia în orânduirea capitalistă, când producţia de
mărfuri a devenit predominantă, relaţiile băneşti capătă o largă dezvoltare şi asigură suportul
pentru exercitarea funcţiilor internă şi externă ale statului.
Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico – sociale complexe de maximă
importanţă cu care statele de astăzi se confruntă şi ale căror consecinţe nedorite caută să le
1 Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial Nr. 672/27.07.2005
6
limiteze cât mai mult, eradicarea fiind practic impisibilă. Efectele evaziunii fiscale se
repercutează direct asupra veniturilor fiscale, conduc la distorsiuni în mecanismul pieţei şi pot
contribui la inechităţi sociale datorate „accesului” sau „înclinaţiei” diferite la evaziunea
fiscală din partea contribuabililor. Dacă nu ar fi decât aceste cauze aduse de evaziunea fiscală,
statul ar trebui să se preocupe sistematic şi eficient de preîntâmpinarea şi limitarea
fenomenului.2
Revenind la spiritul antifiscal, manifestat în special de diferite categorii de
contribuabili, acesta îşi are originea în România de la primele încercări de adaptare în ţara
noastră a conceptelor modeme ale universalităţii şi uniformităţii impunerii.
In condiţiile economiei de piaţă, organele fiscale se confruntă cu un fenomen
evazionist ce ia proporţii de masă, din cauza tendinţei de a fi sustrase de sub incidenţa legii
venituri substanţiale. Proliferarea faptelor ilegale, îndeosebi a celor din domeniul económico-
financiar, este o consecinţă a unor imperfecţiuni ale legislaţiei sau a lipsei unor reglementări
în perioada de tranziţie la economia de piaţă» lacunele legislative sunt mai evidente şi
perfecţionarea cadrului legal este un proces de durată.
Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale se prezintă sub
infinite forme, dar ele se împart în două categorii:
■ procedee ilicite;
■ simple neadevăruri.
Evaziunea fiscală ilicită, aceasta având uneori un caracter fraudulos şi poate fi legală
sau tolerată. Este necesar să se facă o distincţie clară între frauda fiscală, care constituie un
fapt ilicit, chiar de natură penală şi evaziunea fiscală propriu-zisă, care nu implică fapte ce
întrunesc elementele unei infracţiuni.
Lipsa unor reglementări legale, în condiţiile diminuării capitalului de stat în favoarea
capitalului privat, ale creşterii şi diversificării numărului de agenţi economici, cărora le revin
obligaţii fiscale, a creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume
datorate statului.
Creşterea alarmantă a cazurilor de neevidenţiere corectă a operaţiunilor economice,
înregistrările fictive în contabilitate, înfiinţarea unor firme-fantomă, distrugerea intenţionată
2 Patroi D., - “Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspectul contravenţional şi caracterul infracţional”, Editura Economică, Bucureşti, 2006, pag. 13
7
de documente, folosirea unor evidenţe duble, întocmirea şi prezentarea de date nereale în
bilanţuri şi balanţe, ascunderea unor activităţi comerciale, nedeclararea sucursalelor, filialelor,
punctelor de lucru, a depozitelor şi magaziilor, prezentarea de documente false la operaţiuni
de import-export au făcut necesară luarea de măsuri ferme de stopare sau cel puţin de
diminuare severă a fenomenului de evaziune fiscală.
Măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale s-au concretizat prin adoptarea Legii nr.
87/1994, intrată în vigoare la 24 noiembrie 1994. Aceasta a apărut că o necesitate impusă de
schimbarea modului şi relaţiilor de producţie, că urmare a transformărilor social-politice şi
economice intervenite după 1989.
De asemenea, ea a fost direct determinată de atitudinea agenţilor economici şi a
persoanelor fizice care acţionează pe teritoriul României, faţă de îndeplinirea obligaţiilor de
plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate statului, că urmare a
activităţilor economice generatoare de venituri supuse impozitării.
Trebuie să menţionăm şi perfecţionarea cadrului legislativ din acest domeniu prin
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei. Tot în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale şi al întăririi administrării
impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, a fost organizat cazierul fiscal al
contribuabililor, reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001.
Formele evaziunii fiscale
Încă de la începutul secolului s-a încercat a se da o definiţie cât mai completă noţiunii
de evaziune fiscală, dar nici una dintre încercări nu acoperă în întregime faptele în care acest
fenomen se concretizează.
„Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii
imperfecte, a metodelor defectuoase aplicate, precum şi a unei neprevederi şi nepriceperi a
legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi cei pe care îi provoacă
prin aceasta la evaziune."
După modul în care se procedează în activitatea de evitare a legislaţiei fiscale, avem
de-a face cu cele două forme diferite ale evaziunii fiscale:
8
• evaziunea fiscală legală;
• evaziunea fiscală frauduloasă.
Evaziunea fiscală legală (tolerată)
Prin evaziunea fiscală legală se înţelege activitatea contribuabilului de a ocoli legea,
recurgând la o combinaţie neprevăzută a acesteia, deci „ tolerată "prin scăparea din vedere.
Această formă de evaziune fiscală este posibilă atunci când legea este lacunară sau
prezintă inadvertenţe. In această situaţie, contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie
cât mai favorabilă, pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de
reglementările fiscale aflate în vigoare.
Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o anumită parte din veniturile sau
averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasă de la impunere, datorită modului în
care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectivului impozabil.
Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi, exploatând insuficienţele legislaţiei fiscale
şi financiare, eludează în mod „legal" prevederile acestora, sustrăgându-se total sau în parte
plăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor. Procedând astfel, contribuabilii rămân în limita
strictă a drepturilor lor şi statul nu se poate apăra decât elaborând o legislaţie bine studiată,
clară, exactă şi cuprinzătoare. In aceste cazuri, singurul vinovat de producerea evaziunii
fiscale este doar legiuitorul.
În practică, faptele de evaziune fiscală, bazate pe interpretarea favorabilă a legii
(evaziunea fiscală legală), sunt diversificate şi numeroase, în funcţie inventivitatea
contribuabililor şi largheţea legii.
Metodele cel mai frecvent folosite sunt următoarele:
• investirea unei părţi din profitul realizat în achiziţii de maşini şi utilaje pentru care
statul acordă reduceri la impozitul pe profit;
• folosirea prevederilor legale privind donaţiile filantropice, indiferent dacă acestea au
avut loc sau nu;
• scăderea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate, în
valoare mai mare decât cele care rezultă din aplicarea cotelor legale;
9
• interpretarea favorabilă a dispoziţiilor legale, care prevăd importante facilităţi pentru
contribuţiile la sprijinirea activităţilor social-culturale, ştiinţifice şi sportive;
• constituirea de fonduri de amortizare sau rezervă într-un cuantum mai mare decât cel
justificat din punct de vedere economic.
Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala)
Frauda fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legii, profitându-se de modul
specific în care se face impunerea. Prin evaziune fiscală frauduloasă (ilicită) se înţelege
acţiunea contribuabilului de a încălca (viola) prescripţia legală, cu scopul de a se sustrage de
la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume cuvenite statului.
Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscală) se manifestă atunci când contribuabilul,
obligat să furnizeze date în sprijinul declaraţiei de impunere, recurge la disimularea obiectului
impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau a altor căi de sustragere de la
plata impozitului datorat.
Dimensiunile evaziunii fiscale diferă de la o ţară la alta, în funcţie de legile şi
realităţile fiscale ale acestora, iar eficacitatea sistemului fiscal se măsoară nu atât prin nivelul
veniturilor fiscale atrase la buget, cât prin gradul de consimţire la impozit. Nivelul evaziunii
fiscale într-un anumit stat este invers proporţional cu gradul de consimţire la impozit al
contribuabililor din acel stat.
În ţara noastră, fenomenul de evaziune fiscală este intens, iar cauzele acestuia au fost
legate de slăbiciunea legislaţiei fiscale şi de faptul că măsurile de sancţionare nu au fost în
măsură să-i sperie pe cei care comit astfel de fapte, înainte de 1994 se considera că legea
privind evaziunea fiscală era o necesitate stringentă şi gravitatea măsurilor sancţionatorii ce
vor fi instituite prin ea îi vor determina pe evazioniştii de profesie sau de ocazie să se
gândească mai mult înaintea săvârşirii unor astfel de acte şi fapte. După cum s-a constatat,
după apariţia Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, realitatea nu a fost pe
măsura aşteptărilor celor care doreau o diminuare severă a fenomenului evazionist.
“În general este greu să se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind
practic nelimitate. În activitatea fiscală există însă forme care se regăsesc mai frecvent:
- întocmirea de declaraţii false
- întocmirea de documente de plăţi fictive
10
- alcătuirea de registre contabile nereale
- nedeclararea materiei impozabile
- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale
- executarea de registre de evidenţe duble, un exemplar real şi altul fictiv
-diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli neefectuate în realitate
- vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă, care
ascund operaţiunile reale supuse impozitării
- falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenţie
între patron şi contabilul şef, ei fiind astfel ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă.
Micşorarea încasărilor bugetare din impozite, datorită evaziunii fiscale, este în mai
multe state o problemă acută şi frecventă, mărimea acestora nefiind deloc neglijabilă.”3
România deţine în prezent locul II în clasificarea UE privind evaziunea fiscală,
conform unui raport al Asociaţiei contribuabililor italieni şi Klrs Network of Business Ethics.
Evaziunea fiscală atinge în România 18% din PIB, fiind depăşită doar de italieni, cu 23% din
PIB.
Bulgaria se menfine cu 18% în topul primelor trei evazioniste din Europa, iar ţările cu
cei mai buni plătitori de taxe sunt Marea Britanie (evaziune 6%), Belgia (evaziune 5%) şi
Suedia (evaziune 3%).
Cauzele evaziunii fiscale
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple, dintre care, menţionăm pe cele mai importante:
■ excesivitatea sarcinilor fiscale (povara fiscală), mai cu seamă pentru fenomenului de evaziune fiscală,
fiind atât cauză, cât şi efect pentru evaziune;
■ sistemul legislativ fiscal care, pe lângă faptul că este incomplet, prezintă mari lacune, imprecizii
şi ambiguităţi, creează pentru contribuabilul evazionist un spaţiu larg de manevră, în încercarea de
sustragere de la plata obligaţiilor fiscale legale;
■ psihologul contribuabilului şi insuficienţa educaţiei fiscale şi civice a acestuia;
3 Olteanu I., Bistriceanu G. – “Evaziunea fiscală. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii fiscale”, Editura ASE, Bucureşti, 2005, p.69
11
■ modul de organizare, funcţionare şi dotare a organelor fiscale şi a celor de control financiar-
fiscal;
■ lipsa unor reglementări clare, precise şi unitare, pentru combaterea acestui fenomen.
Posibilităţile de eludare a Fiscului diferă de la o categorie socială la alta, în funcţie de natura şi
provenienţa veniturilor ori a averii supuse impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile,
de modul de organizare a controlului fiscal, precum şi de alţi factori specifici. Dintre toate categoriile
sociale, salariaţii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilităţi de eludare a Fiscului, deoarece
impunerea acestora se face pe baza declaraţiei unui terţ întreprinzător (angajator). în schimb, industriaşii,
comercianţii, liber-profesioniştii au din plin posibilităţi de eschivare de la impozit, datorită faptului că
impunerea se face pe bază de declaraţie.
In mod concret, în raport cu condiţiile sociale şi economice ale perioadei de tranziţie din ţara
noastră, abaterile fiscal-financiare şi deficienţele din activitatea agenţilor economici au în principal
următoarele cauze:
■ posibilitatea oferită prin prevederile Legii nr. 31/1990 republicată în 1998, cu modificările
ulterioare, de a autoriza înfiinţarea şi funcţionarea de societăţi comerciale, cu multe activităţi în obiectul
de activitate, tară a se verifica dotările şi condiţiile reale de desfăşurare a acestora, în cadrul legal existent;
■ limita minimă a capitalului social (200 lei noi pentru SRL-uri), care nu asigură condiţiile pentru
recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului;
■ lipsa reglementărilor procedurii de suspendare a agenţilor economici, deşi Legea nr. 31/1990
republicată în 1998, cu modificările ulterioare, prevede posibilitatea suspendării activităţii agenţilor
economici, la care s-au constatat abateri repetate;
■ lipsa de operativitate şi uneori chiar refuzul organelor vamale în furnizarea de informaţii legate
de operaţiunile de vămuire, în vederea identificării operative a cazurilor de contrabandă şi implicit de
evaziune fiscală.
12
Efectele evaziunii fiscale
Impozitele sunt, prin natura lor, legale şi destinaţia lor clasică este o sarcină contributivă
normală, pe care cetăţeanul o suportă faţă de stat, în vederea îndestulării nevoilor reclamate de existenţa
statului, de funcţiile şi obligaţiile acestuia, pentru realizarea condiţiilor dezvoltării societăţii.
Impozitele constituie o formă de prelevare a unei părţi din venitul sau din averea persoanelor
fizice sau juridice, la dispoziţia statului, pentru acoperirea cheltuielilor sale. Această prelevare se face în
mod silit, tară contraprestaţie şi cu titlu nerambursabil.
Impozitele şi taxele au o multitudine de funcţii, începând cu funcţia de bază a alimentării
bugetului de stat şi terminând cu funcţiile sociale şi politice.
Analizând funcţiile impozitelor şi taxelor, în interdependenţă cu fenomenul de evaziune fiscală,
se pot constata mai multe tipuri de efecte, şi anume:
efecte asupra formării veniturilor statului;
efecte economice;
efecte sociale;
efecte politice.
Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului
Existenţa fenomenului de evaziune fiscală duce în mod direct şi obligatoriu la diminuarea
volumului veniturilor statului. Aceasta determină automat un buget de stat mai mic, care nu mai poate să
acopere crearea de fonduri financiare necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor de bază. In această
situaţie, statul trebuie să ia măsuri cu efect imediat - creşterea cotelor de impunere la impozitele existente
şi chiar înfiinţarea de noi impozite şi taxe. Aceasta duce la o creştere a presiunii fiscale care, la rândul ei,
determină o creştere a rezistenţei la impozitare şi o creştere a fenomenului de evaziune fiscală. Se
13
produce un cerc vicios, din care se poate ieşi, dacă se reduce semnificativ fenomenul evaziunii fiscale şi,
implicit, se reduce volumul de venituri ce se sustrag de la bugetul de stat.
Reducerea evaziunii fiscale determină, în mod imediat, o creştere a volumului veniturilor statului,
în condiţiile aceluiaşi nivel de impozitare şi ale aceleiaşi politici fiscale.
În acest mod, în care nevoia de bani a statului este satisfăcută, fondurile sunt sigure şi încasate la
timp, este posibil a se lua măsura reducerii cotelor de impunere (relaxare fiscală).
Se poate observa că fenomenul de evaziune fiscală influenţează în mod negativ volumul
veniturilor statului prin două mecanisme:
■ unul direct; prin fapte de evaziune fiscală privează direct bugetul de stat de o parte a veniturilor
ce i se cuvin, prin neplata obligaţiilor fiscale;
■ un altul indirect, prin determinarea administraţiei centrale de a majora cotele de impozitare şi
deci de a creşte presiunea fiscală, rezistentă la impozitare şi ponderea fenomenului de evaziune fiscală.
Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală
Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor statelor cu economie de piaţă, structura bugetară
îndeplineşte o serie de funcţii importante. In primul rând, bugetul de stat este un mijloc de asigurare a
echilibrului general economic. Planurile adoptate au un caracter pur orientativ pentru agenţii economici.
Bugetul de stat este un fundament al măsurilor de reglare a proceselor economice, de intervenţie a
statului în viaţa economică.
În al doilea rând, bugetul de stat este un mijloc pentru corectarea conjuncturii economice.
Măsurile adoptate sunt diferite de la o ţară la alta, unele ţări au acordat prioritate luptei antişomaj şi altor
căi cu efecte deflaţioniste
Pentru a-şi îndeplini aceste funcţii, bugetul de stat are nevoie de un volum crescut al veniturilor şi
mai ales de venituri sigure şi la termenele prevăzute. In cazul când veniturile bugetare sunt mai mici,
bugetul de stat nu mai are forţa financiară necesară îndeplinirii scopurilor propuse.
Efectele fenomenului de evaziune fiscală diminuează considerabil veniturile bugetului de stat şi,
implicit, diminuează forţa financiară de care are nevoie acesta. Efectele pot fi atât asupra contribuabililor
ce îşi respectă obligaţiile fiscale, cât şi asupra celor care nu îşi respectă obligaţiile fiscale.
14
Ca o consecinţă directă a menţinerii unei fiscalităţi ridicate sau a creşterii acesteia apare
diminuarea veniturilor, ce rămân la dispoziţia persoa¬nelor fizice sau juridice pentru consum personal şi
acumulare. Contribuabilii care varsă la buget o mare parte a veniturilor lor sub formă de impozite şi taxe
sunt lipsiţi de mijloace financiare, pentru a-şi continua activitatea în condiţii bune.
De asemenea, programele de subvenţionare şi sprijinire de către stat a acelor contribuabili care au
de suferit, în sensul că nu primesc subvenţiile sau ie primesc la cote reduse şi cu întârziere. Aceasta
determină o dereglare gravă iau încetarea activităţii unor agenţi economici, situaţie care poate produce
dezechilibre la nivelul economiei naţionale.
Pe de altă parte, existenţa unui volum mic de venituri, ce ajung la bugetul de stat, determină
menţinerea de cote de impozitare mari sau chiar creşterea unora dintre ele.
In cazul agenţilor economici, care nu-şi respectă obligaţiile fiscale, influenţa este în sensul
obţinerii unor venituri crescute la dispoziţia lor, care nu pot fi introduse în circuitul economic, deoarece
se descoperă evaziunea fiscală. Aceste venituri vor merge în conturi bancare camuflate sau vor pătrunde
în economia subterană, întreţinând în acest mod evaziunea fiscală.
Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală
Sustragerea de la plata impozitelor constituie o faptă foarte gravă, care conduce la diminuarea
veniturilor de la bugetul de stat şi în această situaţie statul nu-şi poate îndeplini funcţiile şi sarcinile sale.
Bugetul de stat reprezintă un instrument de realizare a unor obiective social-economice, prin intermediul
subvenţiilor şi al facilităţilor fiscale.
Subvenţiile se realizează atât pe calea cheltuielilor directe, efectuate din resurse bugetare, cât şi pe
calea renunţării statului la anumite venituri bugetare. Acordarea de facilităţi fiscale se referă la măsuri
care să stimuleze anumite activităţi economice (scutiri, reduceri, amânări, reeşalonări).
Acestea se pot realiza numai în condiţiile în care există fonduri suficiente la bugetul de stat. In
condiţiile în care fenomenul evaziunii fiscale este însemnat, bugetul de stat se micşorează, şi aceste
programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfârşit.
15
Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală
După decembrie 1989, toate campaniile electorale au avut în cuprinsul lor lupta
împotriva corupţiei, a economiei subterane, a fenomenului de evaziune fiscală, pentru
asigurarea supremaţiei legii.
în condiţiile existenţei evaziunii fiscale ridicate, în economia românească apare o neîncredere
accentuată a contribuabililor în puterile politice şi în special în cele aflate la guvernare. Acest
factor de nemulţumire a cetăţenilor este determinat de sentimentul de inechităţi sociale şi
economice, ce sunt produse şi amplificate de evaziunea fiscală crescută, având o importanţa
deosebită asupra evoluţiei sistemului politic din ţara noastră.
Din toate aspectele prezentate în acest capitol rezultă importanţa majoră a faptului că
fenomenul de evaziune fiscală trebuie sever diminuat, pentru a înlătura acest lanţ de efecte
negative.
Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest
scop
Pentru a stabili şi aplica cele mai bune şi eficiente măsuri de combatere a evaziunii
fiscale trebuie în primul rând să cunoaştem cauzele acestui fenomen, etiologia sa şi efectele
economice, sociale, politice şi morale pe care le produce.
Eficacitatea procesului de stopare sau măcar de limitare severă a fenomenului de evaziune
fiscală constă în capacitatea de a înlătura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele respective
şi nu de înlăturare a efectelor acestui fenomen.
De aici rezultă în mod clar importanţa cunoaşterii fenomenului de evaziune fiscală, a
mecanismului de transpunere în realitate şi factorii psihologici şi morali, ce îl determină pe
contribuabil să recurgă la acte de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale legale.
Având în vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscală, principala direcţie de
combatere a acestuia se face prin masuri legislative (instrumente de lucru). în acest sens au
fost elaborate:
16
■ “Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în
Monitorul Oficial nr. 672/27.07.2005 şi
■ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei.”4
In prima parte a Legii nr. 241/2005 este definită noţiunea de evaziune fiscală şi sunt
stabilite obligaţiile contribuabililor care desfăşoară activităţi permanente sau temporare,
generatoare de venituri impozabile.
în partea a doua sunt prevăzute capitole distincte de infracţiuni şi pedepse, cât şi contravenţia
sancţiuni.
Dintre infracțiuni menţionăm.
■ refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele
justificative şi actele de evidenţă contabilă, precum şi bunurile materiale supuse impozitelor,
taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligaţiilor
bugetare;
■ întocmirea incompletă şi necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de
astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă fapta a avut
drept consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile; punerea în circulaţie, în orice
mod, fără drept, sau deţinerea în vederea punerii în circulaţiei, fără drept, a documentelor
financiare şi fiscale;
■ sustragerea de la obligaţiile fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea
prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate în scopul obţinerii
de venituri; sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţilor fiscale, în scopul
obţinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a
sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor, că urmare a unor operaţiuni
fictive; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente
legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de
operaţiuni sau cheltuieli nereale în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau
contribuţia;
4 www.onpcsb.ro/pdf/anuntnoiembrie.pdf
17
organizarea şi conducerea de evidenţe contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte
contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de
stocare a datelor, în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile;
■ emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente
fiscale false.
Contravenţiile sunt acele fapte care, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
legii penale, să constituie infracţiuni, au un pericol social mai mic şi dintre ele menţionăm:
■ nedeclararea, în termenele prevăzute de lege, de către contribuabili, a veniturilor şi
bunurilor supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;
■ calcularea eronată a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor, cu consecinţa diminuării
valorii creanţei fiscale cuvenite statului;
■ nepredarea de către contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor
justificative şi contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligaţiile fiscale;
■ refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor
şi taxelor, în vederea stabilirii veridicităţii declaraţiei de impunere şi a realităţii înregistrării
acestora;
■ nereţinerea şi nesăvârşirea, potrivit legii, la termenele legale, de către contribuabilii
cărora le revin asemenea obligaţii, impozitelor, taxelor şi contribuţiilor care se realizează prin
stopaj la sursă;
■ nedepunerea actelor, situaţiilor sau a oricăror alte date în legătură cu activitatea
efectuată de unitatea şi subunităţile de care răspund contribuabilii, cerute de organele
financiar-fiscale, în vederea cunoaşterii realităţii financiar-contabile din acea unitate sau
subunităţi, precum şi utilitatea, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, a documentelor cu
regim special;
■ neducerea la îndeplinire, la termen, a dispoziţiilor date prin actul de control încheiat de
organele financiar-fi scale;
■ neonorarea, în mod nejustificat, de către bănci sau instituţii financiare, la care
contribuabilii au deschise conturi de disponibilităţi băneşti, a tipurilor de creanţă fiscală emise
de organele competente, în vederea urmăririi silite a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor
neachitate la termen, inclusiv a dobânzilor;
Sancţiunile fiscale sunt multiple şi ele pot fi clasificate în raport cu severitatea şi modul de
aplicare, astfel:
■ amenda fiscală (contravenţională) este mijlocul cel mai obişnuit pentru sancţionarea
abaterilor fiscale, considerate contravenţii şi se aplică de organul de control în sumă fixă;
18
■ dobânda reparatorie sau majorările de întârziere şi penalităţile pentru
neplata integrală şi la termen a impozitelor şi taxelor datorate;
■ confiscarea bunurilor, ca măsură complementară, potrivit legii;
■ repararea prejudiciului adus statului în cazul evaziunii fiscale prin
aceea că organul de control are legiferat dreptul de a stabili, prin estimare, nivelul impozitului
sau taxei datorate, utilizând orice documente şi informaţii referitoare la activitatea şi perioada
desfăşurată.
Această ultimă măsură, alături de sancţiunile fiscale menţionate mai sus, care fac
obiectul noilor reglementări, constituie o dezvoltare şi o reconsiderare a sistemului fiscal din
ţara noastră.
19
Studiu de caz
20
Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale.
“Cabinetul Boc a decis, ieri, introducerea unor noi măsuri de combatere a evaziunii
fiscale. Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a apreciat că măsurile sunt dintre
cele mai dure. El a menţionat, printre cele mai severe prevederi, controlul strict al accesului în
ţară a produselor cu risc de evaziune ridicat, cu trecerea lor pe culoare specifică şi plata
obligaţiilor vamale şi fiscale în puncte prestabilite, taxarea inversă pentru grupe de produse
precum cereale, legume, fructe, flori, carne şi produse din carne, zahăr, zahăr brut,
introducerea registrului operatorilor intracomunitari, prin care se va încerca eliminarea a cât
mai mult din evaziunea în zona TVA intracomunitare, eliminarea antrepozitelor fiscale de
depozitare, "cu excepţia celor ale producătorilor, care vor fi în număr limitat atât în cazul
producătorilor de ţigarete, cât şi al rafinăriilor", şi menţinerea doar a celor de producţie,
obligativitatea avizului Fiscului în cazul cesionării firmelor cu datorii, răspunderea comună a
administratorului în cazul insolvenţei, plata anticipată a TVA, a taxelor vamale şi accizelor în
cazul duty-free-urilor.
Principalele prevederi
1. Actul normativ prevede că deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a
peste 10.000 de ţigarete sau mai mult de 200 de litri de băuturi spirtoase fără a fi marcate sau
marcate necorespunzător va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 4 ani.
2. Achiziţiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peşte, flori, zahăr şi materiale
de construcţii vor avea TVA, iar pentru tranzacţiile în interiorul ţării cu aceleaşi produse, la
care se adaugă pâinea, va fi aplicată taxarea inversă, respectiv la beneficiar.
3. La 1 august va fi suspendată valabilitatea autorizaţiilor deţinute de antrepozitarii fiscali de
produse accizabile şi îi va obliga pe aceştia să obţină un nou aviz, dar condiţionat de lipsa
datoriilor bugetare şi plata unei garanţii, noua autorizaţie urmând să fie acordată pentru
maxim un an.
4.Va fi sistată şi eliberarea de autorizaţii de funcţionare pentru magazine duty-free, iar
termenul de valabilitate a actualelor avize va fi limitat la cinci ani de la data eliberării, dar fără
ca după acest interval să mai fie eliberate noi autorizaţii. Până la acea dată, vor fi introduse
21
limite cantitative la produsele de tutun şi alcool care pot fi vândute unei singure persoane prin
magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize.
5. Persoanele fizice care trec graniţa fără să declare la vamă că deţin asupra lor o sumă egală
sau mai mare de 10.000 euro nu vor mai fi sancţionate cu amendă şi confiscarea banilor, ci
vor intra în închisoare pentru o perioadă cuprinsă între doi şi şapte ani, fapta lor fiind tratată
drept infracţiune.
6. Atribuţiile comisarilor Gărzii Financiare şi angajaţilor Autorităţii Vămilor vor fi extinse în
vederea combaterii evaziunii, aceştia având dreptul de a opri mijloace de transport pentru
control, după ce în 2009 a permis inspectorilor Gărzii să confişte bunuri şi să participe la
percheziţii.
7. Va fi introdusă o acciză de 100 euro/hl de produs la băuturile fermentate altele decât bere şi
vin, precum cidrul şi băuturi fermentate din fructe, şi va fi majorată acciza cu 100 euro, la 165
euro/hl, la produsele intermediare, care fac parte din aceeaşi categorie, dar au o mai mare
alcoolemie.
8. Vor fi reintroduse şi accizele la iahturi, parfumuri, blănuri, arme de vânătoare, bijuterii şi
alte produse de lux, Guvernul asumându-şi astfel riscul unei sancţiuni din partea Comisiei
Europene, după ce anul trecut a decis eliminarea acestor taxe care contravin normelor
comunitare.
9. Operaţiunile de cesionare ori înstrăinare, sub orice formă, a acţiunilor, părţilor sociale sau
activelor fixe ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost
anulată sau revocată trebuie anunţate cu cel puţin 60 de zile înainte de realizare, în vederea
efectuării controlului financiar-fiscal, şi vor fi condiţionate de plata datoriilor bugetare.
10. Firmele sau persoanele fizice care preiau de la un debitor declarat insolvabil active
vândute fictiv sau la un preţ "neserios" faţă de valoarea de piaţă vor răspunde solidar cu
acesta. Tot pentru debitorii declaraţi insolvabili, care nu îşi mai pot achita obligaţiile de plată
restante, vor răspunde solidar şi administratorii de drept ori de fapt care în perioada exercitării
mandatului ori a controlului efectiv nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei
deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi
rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate.
22
11. În acelaşi timp, instituţiile de credit vor fi obligate să furnizeze Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală date privind rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise şi să informeze
dacă un debitor are sau nu închiriate casete de valori, informaţii care vor fi utilizate de ANAF
pentru recuperarea datoriilor.”
12. La 1 iulie va fi înfiinţat "Registrul operatorilor intracomunitari", care va include toate
persoanele impozabile şi companiile care efectuează operaţiuni intracomunitare, măsura
având ca scop o mai bună monitorizare a acestora, creşterea veniturilor la buget şi diminuarea
evaziunii fiscale. (M.T.)” -http://www.gandul.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-
evaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-
62171315
“Germania a început să-şi dea seama, în februarie 2008, că s-ar putea afla în faţa celui
mai mare scandal de evaziune fiscală din istoria sa, în condiţiile în care justiţia anchetează
sute de personalităţi bănuite că şi-au ascuns câştigurile în Liechtenstein (flux ştiri AFP).
... „în foarte multe cazuri, personalităţi-cheie ale ţării noastre au vrut să se sustragă
datoriei lor de solidaritate pe care o reprezintă plata impozitelor practicând o evaziune fiscală
către Liechtenstein", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanţe. Una dintre
aceste „personalităţi-cheie ", este deja cunoscută: influentul şef al Poştei Germane, Klaus
Zumwinkel, bănuit că a lipsit administraţia fiscală de plata unui milion de euro. El şi-a
prezentat demisia, după 18 ani la conducerea Poştei Germane, a doua zi după o spectaculoasă
percheziţie la domiciliul şi biroul său.
...După cum a apreciat cancelarul Angela Merkel, scandalul „merge dincolo de ceea
ce-mi puteam imagina".
...Potrivit Süddeutsche Zeitung, au fost emise 900 de ordine de percheziţie împotriva a
circa 700 de suspecţi, iar aceste ordonanţe urmează să fie puse în aplicare.
...Se vorbeşte despre investigaţii şi despre „cea mai amplă anchetă fiscală cunoscută
vreodată de Germania", frauda se referă în unele cazuri la sume „mult mai importante decât în
cazul Zumwinkel".
...Toate privirile se întorc de-acum către Liechtenstein şi în special către banca LGT a
familiei princiare.
5 http://www.gandul.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131
23
...Nu este pentru prima dată când micul principat apare în prim-planul unui scandal
financiar în Germania. In anul 2000, în timpul uriaşului scandal al fondurilor nedeclarate ale
CDU (Partidul Conservator Creştin-Democrat), s-a scris mult despre conturile acestuia din
Liechtenstein.
...Ministrul de finanţe, Peer Steinbrück, a subliniat că noul scandal riscă să lase urme.
„Elitele sunt cele care provoacă prăbuşirea sistemului", iar „asemenea evenimente antrenează
reflexe protectioniste, conservatoare şi implicând o politică de stat, ceea ce nu ne putem
permite", a avertizat ministrul, citat de ediţia on-line a revistei EHe Zeit.
...Reputaţia patronatului german a fost serios ştirbită în ultimii ani de două afaceri cea
de corupţie de la Volkswagen şi cea a normelor nedeclarate ale conglomeratului
Siemen,”6(flux ştiri Newsln)
“In România, posesorii de active de lux continuă să reprezinte „noile modele de
succes", iar veniturile acestora nu sunt verificate sub aspectul legalităţii provenienţei şi al
impozitării conform legii.
Indiferent de rezultatele alegerilor locale sau generale, motivaţia acestei stări de fapt
poate fi auzită cel mai adesea: - „A,... aceştia sunt oamenii prim-ministrului, ai preşedintelui,
ai partidului x sau y... sunt banii părinţilor ... sau sunt interlopi protejaţi de poliţişti, de
procurori etc..... Acestea sunt metode clasice de timorare a autorităţilor prin menţinerea unor
legende pe piaţa zvonurilor, dar, adeseori, s-a demonstrat că instituţiile statului nu sunt deplin
funcţionale unor angajaţi corupţi sau fricii conducătorilor lor că vor fi destituiţi din funcţiile
pe care le ocupă dacă îşi îndreaptă atenţia asupra acţiunilor unor persoane care savurează o
imunitate specială, obţinută cu importante contribuţii la alimentarea unor trasee financiare
obscure, dar niciodată în folosul bunăstării generale a contribuabililor.
în mai 2005, Dinu Patriciu a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală; în 2006 era
să se trezească cu dosar penal pentru şase capete de acuzare: complicitate la evaziune fiscală,
spălare de bani, manipularea pieţei de capital, constituirea de grup infracţional organizat şi
două fapte de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, ale căror tentacule s-au întins spre
Orient... (www.kritik.ro)
... Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrolpentru 2,7 miliarde USD şi a
devenit cel mai bogat român...”7 (Cotidianul, 27 august 2007).
6 flux ştiri Newsln7 Cotidianul, 27 august 2007
24
“... C. Iacobov şi acoliţii săi au reuşit ca prin trei contracte încheiate pe parcursul a
zece zile să prejudicieze Rafo SA cu 243 miliarde lei (circa şapte milioane euro); afaceristul
de la Oneşti este acuzat de spălare de bani şi evaziune fiscală... (www.kritik.ro)
... C. Iacobov a fost achitat de judecători în dosarul Rafo Oneşti. Alături de el, alte trei
persoane implicate în dosar au fost găsite nevinovate. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au
decis achitarea lui Corneliu Iacobov deoarece: „faptele pentru care au fost cercetaţi nu sunt
prevăzute în legea penala sau nu există".(www.antena3.ro - 12 mai 2008).”8
“... Grupul de la RAFO, în care activează Iancu şi Tender, nu este străin de sălile de
judecată şi Parchet, recent aducându-se şase capete de acuzare: spălare de bani, delapidare,
evaziune fiscală, înşelăciune, bancrută fraudu¬loasă şi asociere în vederea comiterii de
infracţiuni. Prin aceste infracţiuni economice au prejudiciat bugetul de stat cu 2.700 de
miliarde de lei (circa 77 milioane lei)”9(www.kritik.ro)
“Constderat a fi unul dintre cei mai bogaţi români, George Copos -proprietarul
grupului de firme Ana - a fost trimis in judecată pentru o fraudă de pesta un milion de euro în
dosarul vânzării unor spaţii comerciale către Loteria Română. In plus, anchetatorii au pus
sechestru pe o parte a banilor dtn conturile sale. reprezentând valoarea prejudiciului.
Senator şi fost vicepremier în Guvernul României, acţionar la firmele Ana Electronic,
Ana Group, Ana Hotels, Ana Pan, Ana Teleferic, Ana Internaţional, Ana Imep şi Switel
Corporation, Copos primeşte o grea lovitură, fund acuzat de evaziune fiscală şi trimis în
judecată
„A fast o simplă tranzacţie care n-are nicio legătură cu ceea ce se vorbeşte. Din
punctul meu de vedere nu este nicio problemă. Lucrurile au fost făcute în conformitate cu
legislaţia în vigoare. N-am nicio teamă. Eu n-am mici o legătură cu Ioteria, n-am nici un act
semnat. Lucrurile sunt evidente", spunea atunci Copos, care in 15 ani a reuşit să adune o avere
de peste 300 de milioane de dolari. Anchetatorii au fost însă de altă părere şi, alături de omul
de afaceri, am mai trimis în judecată alte patru persoane acuzate de evaziune fiscală şi
complicitate la evaziune fiscală
Din prima categorie fac parte Gilio Giuzepe Roza, acţionar la Ana Electronic, Ana
Group, Ana Pan şi administrator unic (director) la societatea Rom Tour G.M. Impex, membru
fondator al Fundaţiei ProRapid, şi Stei ian loan Raţiu - administrator la firma Transilvania
Internaţional.
8 www.antena3.ro - 12 mai 20089 www.kritik.ro
25
Pentru complicitate au fost deferiţi justiţiei Nicolae Cristaa - fost director general şi
preşedinta al Consiliului de administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română, m
prezent consilier in cadrul CNLR, membru fondator al Fundaţiei ProRapid - şi Gabriel
Rogoveanu agent imobiliar la firma Euroest Invest.
Anchetatorii spun că, in perioada iulie-decemhrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi
preşedinte al CA al Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi
Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţilor fiscale, aducând bugetului de stai un
prejudiciu de 39,4 miliarde lei vechi (pesta un milum euro).
Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare,
respectiv persoana juridică Rom Taur G.M. Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea
şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui „pachet" de 38 de
spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Loterie, informează Direcţia
Naţională Anticorupţie (DNA). Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie
a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la Transilvania OU, prin intermediul lui Stelian Ioan
Raţiu, afirmă sursa citată.
Comiterea infracţiunii de evaziune frscală prin „metoda interpunerii de noi proprietari
în procesul de vânzare-cumpărare " între firma Ana Electronic SA şi CNLR a reieşit, în urma
activităţilor de urmărire penală.
Anchetatorii au descoperit că, după ce în Adunarea Generală Extraordinară a
Acţionarilor din cadrul Loteriei s-a aprobat oferta de achiziţie a celor 38 de spaţii comerciale,
în sumă de 211 miliarde lei vechi, acceptarea a fost comunicată firmei Ana Electronic.
Aceasta din urmă, reprezentată de Copos şi Roza, a încheiat tranzacţii cu alte persoane din
care reiese că aceleaşi spatii s-au vândut cu suma de numai 53 miliarde lei vechi (de aproape
patru ori mai puţin).
Astfel, spatiile comerciale au fost vândute fictiv către Niculaie şi Antoaneta Ghinea
(cinci spatii), Ion şi Măria Gilda Matei (şapte spaţii) şi către SC Rom Tour (26 de spatii).
După circa şapte-zece zile, aceleaşi spaţii comerciale au fost revândute către Loteria Română,
la aceeaşi microîntreprindere, calitate în care era obligată să plătească la data acestor
tranzacţii un impozit pe venit prin aplicarea unei cote de numai 1,5% din cifra de afaceri. Mai
mult, prin intermediul noilor proprietari, în procesul de vânzare-cumpărare s-a ascuns faptul
că bunurile dobândite de la stat în mod gratuit prin efectul Legii nr. 15/1990 au intrat din nou
în proprietatea statului, dar, de această dată, cu plată", susţine DNA.
26
Prin vânzările alternative, spaţiile achiziţionate de firma Rom Tour G.M. Impex SRL
de la Ana Electronic au fost achitate din banii proveniţi de la Loterie şi nu din banii din
activitatea anterioară a firmei Rom Tour.
„Menţinerea învinuiţilor în funcţii de conducere a determinat serioase dificultăţi m
stabilirea adevărului, din cauza controlului pe care aceştia îl exercitau asupra funcţionarilor
din subordine şi a legăturilor pe care le aveau cu organele ierarhic superioare din sistem sau
cu organele de control din cadrul sistemului'', susţine DNA”10. (www.zf.ro - 7 iunie 2008).
10 www.zf.ro - 7 iunie 2008
27
Concluzi
„Ocolirea impozitării ar putea să fi fost, deci, esenţială pentru bunăstarea economică.
Dacă lucrurile ar fi stat aşa, câştigul a fost obţinut cu preţul unei mari risipe de resurse şi prin
introducerea unei inechităţi larg răspândite "
.- Concluzia apreciatului economist-forum.juristnet.ro
Evaziunea fiscala la ora actuala a devenit un fenomen omniprezent in lume pe plan
economic si social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala nu este de neglijat ba chiar
este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere aceasta ar putea in viitor duce la
instabilitatea economiei nationale. In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat
ar determina un progres economic si iesirea din criza a economiei..Pentru combaterea
evaziunii fiscale ar trebui facut un control fiscal mult mai eficient, un sistem legislativ viabil
si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.
„Legile fiscale trebuie sa fie simple, clare, precise si relativ stabile, sa se faca o
deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate
din culpa, din neglijenta, sau din cauze independente de vointa contribuabilului. Este necesar
sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale, sa se elaboreze de catre B.N.R. norme clare
cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de
persoanele fizice.”-Evaziunea fiscala- Radu Voides
28
Bibliografie
Nedelescu, Mihai, Finante publice si evaziunea fiscala, Editura Economica, Bucuresti, 2008
Patroi D., - “Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspectul contravenţional şi caracterul
infracţional”, Editura Economică, Bucureşti, 2006,
Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în Monitorul
Oficial Nr. 672/27.07.2005
Olteanu I., Bistriceanu G. – “Evaziunea fiscală. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii
fiscale”, Editura ASE, Bucureşti, 2005
Pagini web: www.zf.ro - 7 iunie 2008; www.antena3.ro - 12 mai 2008;
www.kritik.ro; http://www.gandul.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscale-
cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131;
www.onpcsb.ro/pdf/anuntnoiembrie.pdf;
Ziare: Newsln ; Cotidianul, 27 august 2007
29
Top Related