7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
1/30
CHIRURGIA MINII
Elemente detraumatologie a mainii
Mana reprezinta o unitate functionala
organ de expresie si de recunoastere stereognozica a obiectelor
-asigura interactiunea cu mediul inconjurator
actiune de comunicare
O multitudine de concepte ale actiunilor sint constuite in creier prin senzatiile si
uzul miinii ,acestea reprezinta plasticitatea cerebrala
proprietate a creierului de a-si modica structura si functia ca raspuns laintensitatea si tipul informatiilor primite.
Traumatismele mainii afecteaza:
-abilitatea pacientului de a inteactiona cu mediul
-capacitatea de comunicare
Rareori sunt Life-saing ,frecent life st!le saing
"copul principal al c#irurgiei mainii consta in restaurarea structurilor afectate
astfel incit sa se apropie de ziologic ,cu obtinerea unei reinsertii socio-
profesionale adecate
$n c#irurgia mainii ,rezultatele depind de :
- arsta pacientului
- mecanismul de producere a traumaumatismului
- statutul social
- gradul de cooperare si motiatia
Examenul clinic al mainii
Inspectia
se face concomitent cu palparea:
-anterior,posterior,
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
2/30
-borduri %radial,ulnar&
-se urmareste
-atitudinea,posturi icioase,
-malrotatii %degetele conerg in cascada spre tubercululscafoidului,policele a'indu-se in adductie si in 'exie ()* in articulatia
interfalangiana&,malpozitii,
- modicari de relief %tumefactii ,colectii ,atroi musculare &
-pielea-culoare, temperatura, suplete, cicatrici, aderente, modicari
troce - plagi localizare, profunzime, structuri interesate,
contaminare, singerare, defecte tegumentare
- amputatie niel ,tip %oblic ,transersal &
-starea ung#iei si patului ung#ial -,tumori ,ulceratii
Examenul clinic al miinii
-ascularizatia
deget alb si rece leziune arteriala
- deget albastru si plin staza enoasa
-puls la a. ulnara si radiala.
- testul +llen
- testul de reumplere capilara
Obiectiarea starii de circulatie se face prin arteriograe,examen
dopler
- starea sc#eletului
- deieri in plan sagital sau transersal
- malrotatii,malpozitii
otilitate pasia
-ARC
- fexie 7-! "
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
3/30
- extensie #-$"
-A%M
- a&ductie '-7"
- adductie 7"
- antepulsie (-7"
- retropulsie )"
-AM*
- fexie !-)"+)) pt dg ,
- extensie )-."
- lateralitate - AI*/
- fexie )."
- extensie )"
-AI*0
- fexie #-$"
- extensie '-." otilitatea actia
-pune in eidenta prezenta miscarii, amplitudinea, forta.
fectuarea unei miscari contra aplicarii unei presiuni din partea
examinatorului se poate cuantica pe o scala
)-fara miscare
-musc#iul se contracta dar nu apare miscare
/- este prezenta miscarea in sensul graitatiei
( este prezenta miscarea contra fortei de graitatie
0 miscarea este posibila contra rezistentei dar fara forta
1- miscare posibila cu forta normala
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
4/30
Testarea musc#ilor mainii
Testarea musc#ilor extrinseci
- musc#ii extensori comuni degete $$-$2 -prin extensia +3
- musc#iul extensor propriu dg$$,respecti extensor propriu dg.2 permitextensia dg $$ si 2 cind celelalte degete sint 'ectate
Testarea musc#ilor intrinseci
- usc#ii interososi si lumbricali
- permit 'exia +3 si extensia +$3
- abductia %interososi dorsali &si adductia degetelor%interososi olari&
Testele 2erdan
1pentru testarea tendoanelor fexoare pro2unde si super3ciale
'exorii superciali dg. /-1 sint examinati blocind celelalte degete pe
masa de examinat ,se solicita pacientului sa efectueze 'exia +$34 la
dg. examinat
- 'exorii profunzi dg./-1 se examineaza blocind toate dg. la nielul +$34
si se solicita pacientului sa efectueze 'exia din +$35
-pentru police
'exorul lung de police asigura 'exia falangei distale cind articulatia
3 este xa in abd si extensie
-extensorul lung permite retropulsia si extensia falangei distale de
police
- tendonul. lung abd. si scurt extensor fac abd. si extensia falangei
proximale a policelui
Testarea policelui
-'exorul lung de police asigura 'exia 35
-lungul extensor permite retropulsia si extensia 35
-lungul abductor si scurt extensor fac abductia si extensia 34
musc#ii #ipotenari participa la abductia si adductia degetului 1
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
5/30
musc#ii tenarieni participa la
efectuarea pense pulpo pulpare si ung#iale
%estarea sensi&ilitatii
-pierdera sensibilitatii duce la excluderea functionala a segmentului.
4entru testarea corecta a sensibilitatii se exclude controlul izual .se eita
mobilizarea degetelor care ar duce la reperare pe cai proprioceptie si se fac
testari succesie.
Tipuri de sensibilitate tactila na se testeaza cu un tampon de ata
%estarea sensi&ilitatii - Testul 6eber se testeaza distanta la care cele doua irfuri ale compasului
se percep separat.
% /-0 mm la pulpa dg. ,7-8 mm palma ,8-) fata dorsala mina cind distanta
este de /-1 mm atunci lipseste sensibilitatea discriminatia&
- Testul "eddon stereognozia % identicarea cu oc#ii inc#isi a unor obiecte in
raport cu forma lor.&
-Testul pic9ing up cronometrizat se apreciaza in ce interal de timp poate
aduna pacientul o serie de mici obiecte asezate pe masa
%estarea sensi&ilitatii
%estul de sensi&ilitate termica -se apreciaza cu doua eprubete cu apacaldarece
%estul de sensi&ilitate 4i&ratila se foloseste un diapazon
la () #z corpusculul eissner% este primul reinnerat&
la /17 #z corpusculul 4acini %este ultimul innerat&
%esterea sensi&ilitatii dureroase se ealueaza prin intepaturi cuacul.4acientul trebuie se ealueze diferenta senzatiei de intepatura fata de
atingere
5&iecti4area reinner4arii se realizeaza prin
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
6/30
-semnul Tinel- se percuta traiectul nerului si apar senzatii de
fulguratii in distal.Testul se pozitieaza la ( spt de la repararea
neroasa si ramine astfel /,1 luni.4ercutia dinspre distal spre proximal
indica nielul leziunii,percutia dinspre proximal spre distal indica
nielul progresiei reinnerarii
- electromiograma recuperarea electromiograca precede semnele
clinice de reinnerare
/er2ormanta motorie glo&ala
- 4re#ensiunea
pensele de precizie pulpo-laterala %sa prinda foaia de #irtie ,sa
introduca o c#eie in broasca &
sint raspunzatori primul interosos dorsal si add. de police
- pulpo-pulpare bi si tripulpara police cu dg. /-(
- pense ung#iale police cu dg. /-(
/- pense de forta sferica permite prinderea unei sfere de ;-) cm.
- cilindrica prinderea unui miner cilindric
- in cirlig ridicarea unei greutati de 1 9g
- in caus
-"prijinul
- re'ex%in cadere& sau inatat
-se face pe toata palma,police si irful degetelor sau pe degetul 2%la
scris&
- iscari libere
- +utoapararea
-
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
7/30
4rincipii generale
-toaleta c#irurgicala primara%toaleta c#imica si c#irurgicala&
- debridare-excizia tesuturilor compromise,desc#iderea fasciei
- conserarea inneratiei si a enelor dorsale ale mainii
-plagile simple se pot sutura direct in primele 7 ore
- plagile contuze se debrideaza apoi se sutureaza la /0-08 ore
- plagi complexe #emostaza ,osteosinteza ,reparare tendoane si
neri,reparare ase ,acoperire cutanata in urgenta sau urgenta
aminata .
- prolaxia tetonosului
+nestezia in c#irurgia mainii
depide de sediul traumatismului ,durata operatiei,starea generala ,gradul
de cooperare
%ipuri de anesteie
-anestezie locala ,
- regionala de preferat %creste gradul de siguranta si prezinta
aplicabilitate crescuta la nielul membrulu superior&
-blocuri neroase-interscalenic ,axilar,medio #umeral
-anestezie regionala intraenboasa sub banda smac# prin injectarea a
()-0) ml xilina ),1=-pentru operatii de max 0) min
$nterentiile c#irurgicale la nielul miinii se fac in cimp exang#in prin folosirea
garoului % turni>uet &
/ansamentele in c6irurgia mainii
-sa e absorbante,antiseptice,sa asigure un mediu de indecare
apropiat de cel ziologic
-sa se efectueze cu compresie medie,sa e comfortabile,
-sa permita monitorizarea extremitatii operate
-sa permita elearea postoperatorie si mobilizarea dinamica
Ele4atia mainii
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
8/30
-scade edemul
-scade #emoragia postoperatorie
- faorizeaza drenajul enos
aluarea capacitatii de munca in functie de traumatismele mainii
aluarea capacitatea de munca depinde de arsta
pacientului,profesie,status psi#ic,loc de munca,leziunea initiala
-pierderea mainii dominante-dreapta -71=,-stanga 1/=
-paleta metacarpiana cu anc#iloza +R< -71=
- pierderea a policelui-1)=
- pierderea a patru degete 1)=
-sectiunea tendoanelor 'exoare police 8=,index(=
-sectiunea tendoanelor extensoare-police 7=,index /=
Recuperarea mainii
-in orice trauma de mana este important timpul scurs de la accident pana la
instaurarea tratamentului
Recuperarea functiilor mainii implica recuperarea pre#ensiunii, sensibilitatii,
gnozia, functia sociala
4re#ensiunea de nete,de precizie si de forta impune integritate motorie,
senzoriala, supletea si mobilitatea elementelor de suport si a celor de
acoperire
4entru obtinerea pre#ensiunii sint necesare:
-cel putin doua elemente oponente functionale
- cel putin unul din ele sa e mobil
- sa existe sensibilitate
4reenirea sec#elelor
- tratament corect,prompt,in urgenta
- intretinerea mobilitatii si supletii articulare
- eitarea complicatiilor tegumentare
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
9/30
Tratamentul c#irurgical de refacere a pre#ensiunii
pune o serie de probleme terapeutice legate de
-tratamentul leziunilor cutanate
-tratamentul leziunilor osoase
-tratamentul leziunilor tendinoase
- tratamentul leziunilor neroase
- tratamentul leziunilor articulare
- tratamentul leziunilor multiple
2aloarea tegumentelor la mana
-mana nu are tesuturi ?de umplutura@
-mana nu prezinta exces tegumentar
-pe fata olara lipsesc glandele pilosebacee,pielea este aderenta la
structurile profunde si prezinta un grad de xitate
-pe fata dorsala a mainii exista aparenta mobilitate tegumentara
-mana prezinta toate tipurile cunoscute de sensibilitate
+coperirea defectelor cutanate se face cu lambouri sensibile
-daca este posibil-sutura directa
-grefe de piele
-lambouri de ecinatate %cross nger&
-lambouri regionale %lambou radial&
-lambouri transferate liber
$n cazul plagilor intens contaminate se a acoperi defectul tegumentar
urmind ca repararea elementelor profunde sa se faca secundar
$nciziile la nielul mainii trebuie sa respecte anumite reguli
- sa respecte liniile Langer
- sa nu compromita returul enos
- sa nu creeze lambouri aasculare sau insensibile
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
10/30
- nu se fac incizii perpendicular pe pliul de 'exie
8eiunile ostearticulare
5iagnosticul de fractura se stabileste pe baza semnelor
de probabilitate ec#imoza ,
-deformarea regiunii,
- durere ie in punct x
-functio lesa % impotenta functionala &
-de siguranta % cautate fara a agraa leziunea & mobilitate anormala in focarul
de fractura ,crepitatii osoase ,intreruperea continuitatii osoase ,netransmiterea
miscarii.
- de certitudine radiograa miinii in trei incidente fataproloblic
- fractura bazei fractura intraarticulara
fractura in A % Rolando&
fractura luxatie %Benett &
5iagnostic
- edem, durere, limitarea opozitiei policelui
3ractura metacarpianului $
Tratament ortopedic sau c#irurgical pentru a nu afecta functiile policelui.
-trebuie refacut ung#iul de desc#idere intre m si m/
3racturile metacarpienelor si falangelor
- frecent prin traumatisme directe si indirecte si insotite de distrugeri de
tesuturimoi
0iagnostic.
Clinicsemne de probabilitate si de certitudine
Radiologic -in cel putin / incidente
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
11/30
3racturile metacarpienelor si falangelor
Tratamentul nec#irurgical pentru
-fracturi fara deplasare ale metacarpiene sau falange
-multe din fracturile bazei metacarpiene c#iar cu o anumita deplasare
- anumite fracturi extraarticulare ale mc sau falangelor policelui %din
cauza independentei lui ca raza digitala este acceptabil o anumita
deformare ce nu cauzeaza diformitati &
-fracturi ale gitului metacarpienelor cu deplasare palmara minima .
reducere inc#isa si imobilizare aparat gipsat (-7 saptamini
%ratamentul c6irurgical
reducere inc6isa si xare cu brose Cirsc#ner % mai putin folosita &se adreseaza
fracturi intraarticulare ale bazei policelui
-fracturi transerse sau oblice ce pot reduse inc#is
-fracturi ale gitului sau corpului mc sau falange cu un anumit
grad de angulare
- reducere desc6isa si xare interna
fracturi ireductibile ortopedic sau instabile
- fracturi spirale sau oblice insotite de malrotatii
- fracturi intraarticulare
- fracturi desc#ise cu sau fara pierderi de substanta osoasa
cominutie intraarticulare
tratament c#irurgical - tractiune continua transosoasa
- artrodeza % desintarea articulatiei si xarea oaselor intr-o pozitie
de functie
- artroplastie % nu in tratament in urgenta &
- necominutie xare osoasa cu
suruburi ,placute in ? T@ ,@A ? ,suruburi , brose ?C ? sau cerclej
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
12/30
- fracturi git < fractura boxerului specica mc 0-1 a caror articulatie
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
13/30
falangele ,/ trasee de fractura transersale, oblice, cominutie
%ratament
reducere inc#isa si imobilizare
- reducere desc#isa si xare cu brose ?C@ ,surub ,xare intramedulara %
brosele pot strabate aif dar nu amf &
tractiune continua transosoasa sau xator extern pentru fracturi cominutie
sau intraarticulare
$mobilizarea miinii
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
14/30
Leziunile musculotendinoase
Leziunile tendoanelor complicate cu distrugeri sau aulsii ale tesuturilor ce
le acopera sau intens contaminate nu se repara primar ,pentru acestea
prioritatea este debridarea si acoperirea plagii urmind ca repararea
tendoanelor sa se faca secundar.
Eu toate leziunile necesita tratament c#irurgical
rupturile ale benzilor centrale a tendoanelor extensoare la nielul
falangei medii sau distale pot reparate prin imobilizare.
+ceasta se poate face datorita excursiei scurte a aparatului
extensor.5e asemenea la pacientii in irsta sau cu probleme mintale
unde repararea creste riscul de a compromite functiile ramase ale
miinii.
Repararea tendoanelor
$deal ar repararea primara in primele /0 ore dela accident.5aca aceasta
nu poate facuta datorita tipului leziunii sau din alte motie ,repararea se
poate face in
urgenta aminata in primele ;/ ore ,
urgenta primara intirziata de la ;/ ore la )-0 zile,
secundara precoce )-0 zile ,
secundara tardia dupa / luni de la accident.
5e mare importanta este contaminarea bacteriana a plagii, ranile
muscate sint cunoscute pentru ca dezolta infectii. $n acest caz
tendoanele se repara secundar. Leziunile proocate de striiri sau
aulsii pot cauza isc#emii ce scad mecanismele de aparare si in acest
caz tendoanele nu se repara primar.
Te#nica repararii tendoanelor
Repararea tendoanelor se face numai in sala de operatie, folosind
instrumentar adecat, lupe maritoare, anestezie adecata.
%e6nica repararii tendoanelor /rincipii
alinierea precisa a capetelor tendoanelor
- te#nica de reparare trebuie sa e sucient de puternica sa reziste la
tensiuni locale.
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
15/30
- plasarea suturii in asa fel incit sa produca o minima trauma
tendonului si tesuturilor din jur.
- cea mai folosita este te#nica Cessler modicata foloseste distributia
tensiunii longitudinale in forte de compresie transersale.Eodul este
plasat intre capetele tendonului astfel incit este eliminata posibilitateade a impiedica mecanic glisarea tendonului
Leziunile tendoanelor 'exoare in raport cu repararea lor
xista 1 zone ale tendoanelor 'exoare ,iar repararea lor se face diferentiat in
functie de sediul leziunii
ona )distal de insertia tfs.$n aceasta zona exista numai tfp.
sectiunea tfp duce la imposibilitataea 'ectarii falangei distale
tratamentul este c#irurgical- tenorae directa
- daca bontul distal este prea scurt %mai mic de -,1 cm& sau nu exista
se practica reinsertia transosoasa a tfp
ona . de la zona la pliul palmar distal
sectiunea tf duce la imposibilitatae de 'ectare a falangei distale si
medii in cazul sectionarii ambelor tendoane.
- ?no manF s land ? datorita dicultatii de restabilire a functiilor in cazul
lezarii tfp si tfs.
- scopul repararii este de restabilire a balantei 'exorilor si functiei de
'exie a degetelor.
- se prelungeste incizia pentru a aea o expunere satisfacatoare de
obicei leziunile au loc cu degetul in 'exie de aceea zona de sectiune a
tendonului este distal de plaga. 5aca este necesar se desc#id si
scripetii % circulari nu anulari&. "e repara daca este posibil ambele
tendoane.5aca nu se repara doar tendonul 'exor profund.
- repararea se face prin tenorae directa % primara ,aminata sau
secundara &, se repara si scripetii
Leziunile tendoanelor 'exoare in raport cu repararea lor
ona 9 de la pliul palmar distal la canalul carpian- pot lezate tfs tfp sauambele.
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
16/30
- imposibilitatea 'exiei falangei medii sau distale % 'exia falangei
proximle se face si prin tendoanele m. interososi dorsali &
- in aceasta zona se repara ambele tendoane
ona ( in canalul carpian- se aseamana cu zona /
- tendoanele sunt compactate intr-un canal bros inextensibil % canalul
carpian & impreuna cu nerul median..Leziunile tendoanelor la acest
niel se pot asocia cu leziuni ale n. median.Lezarea tf la acest niel sint
mai rare datorita protectiei oferite de ligamentul carpal transers.
- de cele mai multe ori repararea tuturor celer D tendoane in canalul
carpian nu este posibila % datorita formatiunii oluminoase ce se poate
forma in canalul carpian &
- se repara numai tfp ale dg. /-1 si t'p
ona ' la nielul antebratului.La acest niel sint prezante si tendoanele'exoare. ale arc.+cestea trebuie reparate intotdeauna pentru a mentine 'exia
adecata a arc
5e obicei in aceasta zona se insotesc de leziuni ale n. median ulnar
cit si deleziuni asculare .
- prioritate are repararea tf police , tfp dg. si tendoanele 'exoare de
carp.
- $n cazul in care nu se poate efectua repararea primare se repara
secundar repararea poate necesita grefe de tendon datorita
sectionarii capetelor sectionate.
4olicele are 1 zone
- zona-insertia t'p,
- zona/ pina la pliul de 'exie amf , zona ( in eminenta tenara ,
- zonele 0,1 aceleasi ca la degete
Repararea tendoanelor
anagementul postoperator
dupa repararea tendoanelor mina este imobilizata in atela gipsata timp de (
spt.
imobilizarea degetelor si arc se face in asa mod incit sa scada tensiunea in
tendoanele reparate si sa minimalizeze riscul de rupere.
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
17/30
- arc in 'exie la () * %relaxeaza muscii antebratului
- amf in 'exie la 7)* ,
-aif in rectitudine sau relatia extensie
obilizare pasia
- de asemenea in cadrul programului de recuperare este importanta
mobilizarea precoce asistata pe montaj Cleinert % r de n!lon trecut
transung#ial si xat la arc prin banda elastica ,permitind extensie actia si
'exie pasia, miscarile or incepe la ;/ ore post operator
Leziunile tendoanelor extensoare
apar mai frecent datorita expunerii mai superciale pe fata dorsala a
miinii.
- sunt structuri mai subtiri ca tendoanele 'exoare, de aceea mai susceptibile
la rupturi sau aulsii c#iar la forte mai mici.
- lezarea acestora difera de lezarea tendoanelor 'exoare prin aceea ca nu se
insotesc de retractia imediata proximala,de aceea unele se pot trata prin
imobilizare.
- exista o balanta delicata intre tendoanele 'exoare si extensoare de aceea
repararea te nu trebuie aminata.
Leziunile tendoanelor extensoare
xista ! one ale tendoanelor extensoare in raport cu repararea lor.
ona) pina la aifd G ona .la nielul falangei medii
- sectiunea sau aulsia te in apropierea insertiei distale duce la
deformarea ? in ciocan ? a dg. % 'exia aifd si #iperextensie aifp &
- nu se poate extinde acti f(
- se poate trata conserator imobilizare 7 spt in f( #iper extensie sau
operator.
ona 9la niel aifp G ona (la nielul falangei proximale
- leziunea la acest niel duce la deformarea ? in butoniera ? a dg.
% 'exie aifp si #iperextensie aifd.& prin lezarea bandeletei centrale.
- tratamentul operator tenorae si refacerea bandeletei centrale.
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
18/30
ona ' la nielul amf nu se poate extinde amf
-tratament operator tenorae tf
ona # la niel metacarpian G ona 7 la nielul retinaculului extensorilorG ona $la nielul antebrat proximal G ona !la niel antebrat distal-
- reparare prin tenorae directa dupa aceleasi principii generale ca la
tendoanele 'exoare.
Leziunile tendoanelor extensoare
Leziunile tendoanelor extensoare
anagementul postoperator
- imobilizare in aparat gipsat timp de ( spt ,cu arc in extensie 0)-01* si aif in
usoara 'exie pentru a preeni redori articulare.
-si in cazul tendoanelor extensoare este alabil principiul mobilizarii precoce
asistate dupa ;/ ore.
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
19/30
Leziunea n. median
inalte sau joase, proximal sau distal de originea nerului interosos anterior
la nielul proximal al antebratului.
- paralizia joasa
sint paralizati musc#ii innerati de n. median
- musculatura tenara add. police oponent cap supercial 'exor
lung police
- aspectul miinii ? mina simiana ? cu policele in acelas plan cu
degetele ,
-aplatizarea eminentei tenare ,
+ceasta conduce la :
-anestezie in teritoriul periferic al n. median
- imposibilitatea efectuarii opozitiei policelui
Leziunea n. median
$n paralizia inalta se adauga
paralizia m. rotund si patrat pronator , m. 'exor radial de carp ,m.
'exor dg. /-( ,si 'exor lung police
-piele luciosa si uscata , ung#ii friabile , stergere reliefuri dermice.
- mina are acelas aspect clinic la care se adauga imposibilitatea 'exiei
dg. /-( si police.
0iagnosticul di2erential se face cu
sindroame de compresie a n. median
compresie la cot % sdr. de rotund pronator & , compresie
la arcada 'exorilor,
sdr. de canal carpian
%ratamentul
neurorae n. median % directa sau grefa de ner &
- operatii paleatie pentru restabilirea opozitiei policelui , 'exie police
, restabilire sensibilitatii police
7/25/2019 CHIRURGIA MINII.docx
20/30
Leziunea n. ulnar
leziunea josa de n. ulnar
- mina are aspectul caracteristic de ? grifa ulnara ? ,datorita paraliziei m.
interososi ,paraliziei m. eminentei #ipotenare , paraliziei m. add. police
- la inspectia mainii
lipsa prizei laterale dg. 0-1 , absenta abd. add degetelor. ,
#iperextensie amf. dg 0-1
- +troa spatiilor interosoase si eminentei #ipotenare ,
-decit senzorial interitoriul periferic al n. ulnar -piele lucioasa si
uscata , ung#ii friabile , stergere reliefuri dermice .
Leziunea n. ulnar
- in leziunea inlta se adauga si
paralizia m. 'exor ulnar de carp - decit de inclinare ulnara
paralizia tf. dg. 0-1 lipsa 'exiei dg.0-1
0iagnosticul di2erential se face cu
sindroame de compresie ale n. ulnar
- sdr. canal cubital la cot, compresie sub fascia Osborn
- sdr. canal Hu!on
%ratamentul
- neuroraa n. ulnar % directa sau grefa &
- operatii paleatie refacere pensa laterala
Leziunea n. radial
Clinicaspectul de mina in@ git de lebada ?
- imposibilitatea extensiei dg. si police
- imposibilitatea extensiei +R
Top Related