8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
1/53
1 1. Capitalul social, capitalul educa ional i comunitateaț ș
2. Comunită ile în era globalizăriiț
3. Noua matrice existen ială. Educa ia i societatea actualț ț ș
4. Lumea actuală i criza culturiiș
. Norme i !alori în educa ieș ț
". #ia a muncii i pia a educa ionalăț ș ț ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
2/53
2 Capitalul social, capitalul educa ional i comunitatț ș
1. Capitalul social
Literatura de specialitate a consacrat termenul de capsocial prin care desemnează sistemul de norme informcare protejează un set de valori împărtă ite de membrii ușgrup (comunită i, societă i), urmare aț ț încrederii pe fiecare o are în aceste valori, precum i aș încredreciproce între membrii grupului respectiv.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
3/53
3
Nu se identifică cu capitalul uman, termen uti
pentru desemnarea însu irilor fizice i intelectualeș șcare individul uman le posedă i le utilizează în ac iuș țîntreprinse; deci, nu se identifică cu for a de muncă.ț
Capitatul uman rezerva cantitativă i calitativșresursei umane e!istentă într"o comunitate, la un moment
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
4/53
4
Capitalul social conferă#• integralitatea;• identitatea (c$iar unicitatea• func ionalitatea grupului.ț
oferă acea ordine invizibilă, dar imanentă oricărui grup s
a e!ista i a se manifesta.ș
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
5/53
5
%lementul esen ial ț & edificator & al capitalulu
social încrederea.
'ncrederea are statutul de constantă# pierderea încreddevalorizarea capitalului social.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
6/53
6
n aspect important de care trebuie inut contț î n privalorilor unificatoare î l reprezintă ra ionalitatea alegeriț
evitarea situa iilorț î n care externalităţile capitalsocial se e!primă prin raza negativă de î ncredere.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
7/53
7
$% (grupul, prin valorile promovate, generează încred
att în interior, între membrii săi, ct i în e!terș prestigiul de care se bucură# e!. coala, universitatea)ș $& (grupul generează încredere în interior, între memsăi, dar în e!terior nu este credibil; dimpotrivă
contestat) *itua ie entropică#ț liantul grupului (încrederea) numanifestă nici în interior
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
8/53
8 *e poate u or observaș diversitatea în con inut a unț
axiologic# valorile sunt, prin apartenen a lor,ț generaînsă, diversificate la nivelul planurilor (subdomeniilor) s
• valori predominant politice;• valori predominant juridice;• valori predominant morale#• valori predominant religioase;• valori predominant culturale;• valori predominant tiin ifice etc.ș ț
+ractic, fiecare subdomeniu al socialului dispune de valori i norme informale care constituie capitalul subdoșrespectiv & fragment al capitalului social .
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
9/53
9 iind, prin apartenen ă,ț general-sociale, diversele vasunt nu doar originate, ci i confirmate (validate)ș
societate-comunitate, ceea ce face ca valorile să interferdică, între microuniversurile a!iologice subdomeniului socialului e!istă cone!iuni, ceea ce ampliiș specificitatea iș complexitatea lor structurală# fie
microunivers con ine attț valori predominante, ct i vaș
adiacente 'speci(ice altor subdomenii, dar cu incidenț
subdomeniul respecti!).
a cum stau lucrurile i în cazul educa iei i capitalș ș ț ședuca ional & fragment al capitalului social.ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
10/53
10
%valuarea prezen ei capitalului social la nivțcomunită ilor-societă ilor este dificilă întruct lipț țindicatorii prin care acesta se identifică. /ai facilă constatarea absen ei capitalului social ț , tradusă în termde lipsă de încredere, precum i înș efecte precatomizarea comunită ii ț , disfunc ionalitatea institu iț ț
dezordinea socială, acutizarea crizelor (de identitatevalori, de ideal, de viziune, de finalită i etc.),ț accentuaclivajelor , atrofia morală, atrofierea comunită ii ț , deficde cunoa tere ș , neimplicare.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
11/53
11
bsen a capitalului social se măsoară prin gradețneîncredere care indică fenomene precum#• diminuarea rolului controlului comunită ii-cartierț
asupra conduitelor deviante;• multiplicarea conduitelor deviante;• scăderea în intensitate a ru inii integratoare ca veș
de control al conduitelor;• destrămarea familiei i diminuarea & pnă la atrofieș
a func iilor sale tradi ionale;ț ț• cre terea numărului copiilor proveni i din aș ț
căsătoriei;• ascensiunea nelimitată a profanului asupra sacrului;• neîncrederea în institu ii, în ordinea socială;ț•
relativismul cultural etc.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
12/53
12
2. Capitalul educa ional ț
+entru în elegere, sunt necesare e!plica ii referitoarț țeduca ieț . tt în sensul restrns, ct i în sensul larștermenului.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
13/53
13 0ermenul abundă în conota ii, fiind definit restrictiv#ț• sistem de institu ii;ț• ansamblu de activită i desfă urate într"un cadru formț ș• procesul de învă are prin asimilare de cuno tinț ș ț
comportamente;• învă area 1societală2 (e!perien e sociale);ț ț• procesul de formare prin raportare la un ideal social•
produsul formării unui individ sau al unei genera ii;ț• stadiul (nivelul) atins de o persoană într"o anumetapă a vie ii prin îndeplinirea unor standarde solicțde o societate-comunitate;
• nivelul de cultură i civiliza ie al unui individ-grup eș ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
14/53
14 Dar %duca ia nu este un proces în sine, derulat în ațconte!tului social"istoric# 1Ca rela ie între oameni, educț identifică cel pu inț doi interlocutori , educatorul iședucat , care se află într"un conte!t i recurg la un ș
pentru a putea comunica2 (%nciclopedia de filosofietiin e umane, 3445, p.366).ș ț
*eci# suportul ontic al procesului educa ional țreprezentat de rela ia dintre interlocutori ț , ounilateralizare conducnd la asump ii incomplete.ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
15/53
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
16/53
16
7ăspunsul edificator# gestiunea rela iei dintre interlocuțtrebuie să întărească (acel) cod necesar comunicării, ales că factorii ce pot altera codul se multiplică azi.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
17/53
17
8oar abordnd educa ia din perspectivă pluridiscipliț
i interdisciplinară (sociologia educa iei, antropolș țeduca iei, filosofia educa iei, etica în educa ie, tiinț ț ț ședuca iei) se poate observa că att educa ia pozitivă, cț ț educa ia activă sunt laturi ale aceluia i proces la ț ș
coparticipă actorii educa iei, însă rela ia educaț ț(educa ională) & definită ca interac iune între educatoț ț educat & este cea care pune în valoare valen ele procesuluț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
18/53
18 pare o întrebare# *e ce educa ia actualăț parcurge o criză acută de identitate+
9 criză declan ată prin /area 7uptură i caracterizată prș șa) criza de valori;
b) ocul involutiv al calită ii;ș țc) criza de autoritate epistemică;d)criza institu ional"func ională;ț țe) criza de viziune i misiune;șf) criza morală;g)criza finalită ilor.ț
e conturează un proiect de destructurare a educa
scolastice+
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
19/53
19 !dentitatea educa iei ț setul de însu iri calitașsuperioare, însu iri esen iale prin care educa ia se definș ț ț ca domeniu distinct, însu iri care îi asigurăș unicita
raritatea, scopul iș finalită ileț prin raportare att la domenii, ct i la sine. Construc ia identită ii într"un aș ț țspa io"temporal, presupune un set de elemente țcircumscriu coordonatele prin care educa ia romneascțidentifică în raporturile cu educa ia din alte arii cultuț
ceste coordonate indică#•#rin ce contăm+
•C-t contăm+
în spa iul interna ional.ț ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
20/53
20
bordată din perspectivă sistemică, problema se puntermeni de compatibilizare iș diferen iereț a sistemeduca iei romne tiț ș cu iș fa ăț de alte sisteme educa ionțbordată din perspectivă func ionalist-institu ionț ț
problema se pune în termeni de performan ăț recunoa tere ș a valorii educa iei, deț validare a con inuturței în plan na ional-interna ional.ț ț
:dentitatea educa iei romne ti eviden iază capitț ș ț
educa ional & componentă a capitalului social & de țdispune societatea romnească la un moment dat, setuvalori informale (dar i formale) prin care educa iaș țafirmă, este recunoscută iș apreciată în spa iul univeț al educa iei ț .
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
21/53
21
•9 primă distinc ie obligatorie este cea dintreț educa iț educare (substantival-verbală).
tilizarea termenului educa ieț revendică abordstructural"institu ională a educa iei, respectivț ț î n elegereț ca subsistem al sistemului social , cu structuri i funș
proprii.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
22/53
22 Din această perspectivă# educa iaț ansamblul autorită ilor i instituț ș ț
publice, a agen ilor priva i de interes public careț ț
competen ăț î n formarea ini ială i continuă a indivizilor ț șsocietă i, precum i valorile i normele careț ș ș î ntemeiazreglementează ac iunile circumscrise unor finaț
prestabilite;utilizarea termenului educare abor
func ionalăț , insistndu"se pe caracterul procesuaeduca iei, pe mecanismele, resorturile intime i succesiuț șac iunilor întreprinse în formarea ini ială i continuț ț șindivizilor într"o societate. mbele abordări sunt pacorecte întruct suferă de incompletitudine.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
23/53
23
stfel, abordarea structural-institu ională deț
unilaterală i incompletă, întruc"t nu acop șmecanismele, resorturile intime ale educa iei, oferinț
imagine restr"nsă i relativ statică asupra subdomeni ș
indicat .
#bordarea func ională eviden iază mecanismelț ț
ac iunile, însă nu acoperă aspectele institu ionale, normț ț i valorile preponderente din subdomeniul educa iei ș ț .
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
24/53
24
%vitarea inconsisten elor#ț
− surprinderea concomitentă a structurilor i funcș țsistemului;
− a institu iilor i mecanismelor de func ionare;ț ș ț− a 1anatomiei2 i 1fiziologiei2 sistemului educa ioș ț
$oate într-o dinamicitate continuă.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
25/53
25
Defini ieț # educa ia reprezintă ansamblul relaț ț
dinamice dintre actorii cu competen ă în formțini ială i continuă, precum i dintre ace tiț ș ș ș
persoanele implicate în propria formare
mecanisme i ac iuni ordonate i orientateș ț ș
finalită i prestabilite, întemeiate în norme i valoț șse circumscriu misiunii conferite de
comunitate-societate.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
26/53
26
%nciclopedia de tiin e umane ș ț (p. 36)# educa ia prț
de formare a personalită ii individualeț , prin integ
socială iș transmitere culturală.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
27/53
27
• 0ermenul educa ieț poate indica ac iune formativț
rezultatul ac iunii formaț
:deea de educa ie (lb. latină#ț edere a cre te, a $răni;ședucare a trage în afară)
− dezvoltarea fizică i maturizarea interioară;ș−
dependen a con inuturilor educa iei de concep ia deț ț ț țom, cultură i societate în diferite epoci.ș
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
28/53
28
+rin natura sa, educa ia este un subdomeniu al sociațcare interac ioneazăț cu toate celelalte subdomenii.
%duca iaț interac ionează inevitabil cu politicț
politicul , morala , juridicul , cultura , religia , arta , ș
con innd din fiecare cte ceva, dar fără a se reduț
vreunul dintre subdomenii.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
29/53
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
30/53
30
De aceea# capitalul educa ional ț & ca specie a capitalsocial & este reprezentat de normele informale ce acoper protejează un set de valori fundamentate în ra ionalitțalegerii i împărtă ite de membrii unei comunș ș (educa ionale), urmare a încrederii fiecăruia în setulț
valori respective i încrederii reciproce.ș
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
31/53
31
/ultilateralitatea educa iei revendicăț coexisten aț
interferen ă, la nivelul capitalului educa ional, aț ț valor
care generic întemeiază cultura (valori ale tiin ei, aș ț
moralei, religiei, politicii, dreptului) i care se obiectiveș
în conduite apreciate ca civilizate.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
32/53
32
'ormarea personalită ii individualeț iș integra
socială & coordonatele esen iale ale educa iei ca transmț țculturală & sunt vectorii prin care se dă sens capital
educa ional
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
33/53
33
%timologia cuvntului a fost deja precizată.
revendică în plus unele distinc ii. 9 primă distinc ie# ț țcare identifică educa iaț , ca proces bipolar, în care u
dintre subiec i este educatorul, iar celălalt este educaț
iind un proces, educa ia se caracterizează prinț continui
(educa ia de"a lungul întregii vie i pentru fiecare individț ț
are ca scop transformarea individului func ie de setuț
finalită i solicitate de comunitate-societate.ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
34/53
348in această perspectivă, procesul presupune a
interven ia directăț asupra celui educat, ct i intervenș
mediată, e!terioară (mediul socio"politic i culturșe!ercitată la intervale mai mari de timp, formulndu
cerin e noi pentru educator. ici intervine o aț
coordonată# feed"bac>"ul ob inut în baza evaluării e!terț
a procesului, evaluare ce eviden iază măsura în cț
finalită ile corespund, din punct de vedere calitatț
cerin elor formulate de comunitate-societate pentru ideț
tipul de individ dezirabil.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
35/53
35'n linii generale, a educa se identifică cu a învă aț , p
învă are în elegnd#ț ț
a) acumulare de cuno tin e (memorare activă i selectivăș ț ș b) dezvoltarea capacită ilor cognitive (operarea ț
cuno tin e, rezolvarea de probleme, a gndi criticș ț
compara, concretiza, generaliza, induce, dedu
formaliza, modela teoretic, a!iomatiza etc.);
c) dezvoltarea capacită ilor specifice ra ionalită ii alegeriț ț ț
(a opera cu distinc ii, a surprinde gradualită i,ț ț
manifesta spirit critic, a recunoa te propriile limite etcș
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
36/53
36 d) dezvoltarea de capacită i i deprinderi adi ional"praț ș ț
(a valorifica aptitudini, a efectua opera ii specificeț
întreprinde ac iuni, a dezvolta spiritul de observț
aten ia distributivă, capacitatea de concentrare, a eț
transferul de deprinderi etc.);
e) dezvoltarea de capacită i i deprinderi comportamț ș
civice (a dezvolta spiritul corectitudinii, cin
solidarizării i solidarită ii, dreptă ii, ec$ită ii, armoș ț ț țîntre inerii dialogului, intransigen ei, respectării valoț ț
respectului reciproc, toleran ei, responsabilită iț ț
dezvolta capacită i de apreciere i autoapreciere etc.).ț ș
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
37/53
37
Notele esen iale prin care se define te educaț ș ț
circumscriu verbelor savoir (a, b), savoir-faire (c, savoir-(tre (e), cu men iunea că o educa ie comț ț
1sănătoasă2 revendică, concomitent, pe tot parcursul vie
tii, să tii să faci i să tii să fii. *unt edificatoare întreș ș ș ș
?antiene# Ce pot să tiu@; Ce pot să sper@; Ce pot să facș
este omul@
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
38/53
38%duca ia ca procesț
nput /Educator'i) Educat'i)
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
39/53
39Comunitate(*ocietate)
*istem devalori
e
%duca iaț
(educator, educat, rela ii, institu iiț țnorme, principii, con inuturi, metoț
educa ional etc.)ț
Capitalsocial
inalită ileț
educa ieiț
Capitalul educa ionalțobiectivat i integratșîn capitalul social
Comunitate(societate)
integratoare
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
40/53
40
Comunită ile)societă ileț ț
Cei doi termeni conota ii diverseț , att în limcomun, ct i în limbajul unor tiin e precum iș ș țantropologia, politologia.stfel, în limbajul comun# termenul comunitate o a
umană într"un spa iu determinațregulă local ); un spa iuț localizapartenen ei dar i un spa iu spiț ș ț
comun
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
41/53
41
8imensiuni subîn elese ale comunită ii#ț ț− localizarea;−
stilul de via ă;ț− apartenen a comună i con tiin a apartenen ei;ț ș ș ț ț− dimensiunile restrnse ale teritoriului în care se convie− prioritatea interesului public.
'n acest sens, se vorbe te despre comunitate ca fragș
unui spa iu mai larg ocupat de grupuri de oameni, o comț
în care elementul unificator izvoră te din valorile împș
de fiecare membru în parte.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
42/53
42
unc ie de geneza lor ț naturale (pree!istente s
comunită ile umaneț
sunt# administrative (inven ii ț posterioare statului,
administrativ-teritoriale
artificial constituite
*ensul dat tot mai mult azi comunită ilor în limbajuțeste cel de unită i administrativ"teritoriale, adică ț
1construc ie2 a unor entită i socio"fizico"geografice dț ț
comunelor, ora elor, municipiilor, jude elor, departamș ț
regiunilor etc. cu subdiviziunile lor.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
43/53
+ercep ia la nivelul cunoa terii comune a societă ii este uț ș ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
44/53
44 diversă confuzii. #stfel # a) dacă societatea este indicată din perspectiva is
desemnează convie uirea oamenilor în anumiteț epoci (societamedievală, modernă, contemporană fiecare abordată în plansau pe arii geopolitice)culturale mai restr"nse )
b) dacă societatea este indicată prin raportare la axa nainterna ional ț desemnează popula ia apar inătoare uneț ț omenirea în ansamblul ei, adică societatea globală
c) dacă societatea indică un anumit specific al activi
desemnează categorii profesionale (*tatusuri de gru perioade (societatea educatorilor, societatea oamenilor de tiș rezervi tilor etc.) cu sensul deș asocieri constituite în sensu
particulare. i tot forme de asociere sunt societă ile comerciaȘ ț'n cel mai larg sens# societatea ca formă de convie uiț
umani.
+olisemantismul conceptelor comunitate iș societate afectea
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
45/53
45 măsură iș tiin ele ș ț sociale, cei doi termeni fiind utiliza i cuț
difuze.
stfel# istoria utilizează termenul de comunitate uma
indica forme de convie uire în diferite epoci# comunitateațtribală, familia, poporul, na iunea.ț
cestea sunt forme de comunitate umană caracterizate pr
unificatori precum# rudenia limba
teritoriul via a spiritualăț
(1 factura psi$ică2)
apar in unor societă i încadrate în perioade e!tinse de timț ț
societatea comunei primitive, sclavagistă, medievală, modern
0ermenii sunt mult prea vagi distinc iile dț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
46/53
460ermenii sunt mult prea vagi distinc iile dț
surprins; uneori sinonimi. ceea i abordare poate fi deș
în tiin ele politice, diferen ierile fiind surprinse îndeoș ț ț
prisma dimensiunilor (mari largi pentru societate) iș ampsocializării .
ntropologia i sociologia operează cu ace ti termș ș
mai riguros. :ntroducndu"se c$iar distinc ii între sț
umană i diferite societă i în care convie uiesc unele animș ț ț
8istinc iile precise, prin raportare la genul prț
diferen ele specifice.ț
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
47/53
47
erdinand 0Annies între Bemein
(comunitate) i Besellsc$aft (societate) indică nș
particularită i, ci iț ș un sens al istoriei umanită ii ț , naspectele de discontinuitate, ci iș conservarea unor at
perpetuarea constantelor .
+rin cei doi termeni, 0Annies indică cele două mod
via ă întemeiate în 3 tipuri de ordine socială îțstructura capitalului social diferă.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
48/53
48 +rin comunitate setul de atribute al societă ii europențsocietate premodernă tipică ce consta dintr"o 1re ea densă ț
personale bazată aproape în totalitate pe legături de ruden
contactul direct fa ă în fa ăD care are loc într"un sat mic, înț țaceste comunită i cele mai multe normeț norme nescoamenii erau lega i între ei printr"o re ea de interdependen ă rț ț țce cuprinde toate aspectele vie ii, de la familie i muncă,ț ș
pu inele distrac ii de care se bucurau astfel de societă i2.ț ț ț
+rin societate 1cadrul legilor i al altor reglemșBesellsc$aft formale ce caracterizau societă ilț
urbane, industriale2
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
49/53
49
7ela iile sociale suportă sc$imbări de esen ă; eț ț1mai formale i impersonale2, iar 1indivizii nu conșaceea i măsură unul pentru altul în privin a sprș țreciproc2, fiind mult mai pu in constrn i din punct deț șmoral.
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
50/53
50
$ipul de legături pe care se bazează comunitatea i ș
societatea ( i prin care se realizează ordinea socială) șdiferit# unul concentrat într"o rela ie deț statut (contacunul într"o rela ie deț contract .
primul societă ile premoderneț
secundul societă ile capitaliste moderneț
r. u>uEama# 1n tată este legat de familia lui sau un
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
51/53
51 erbii i servitorii săi printr"o rela ie personală care duș ș ț
via a i care consta dintr"o multitudine de rela ii reț ș ț
informale, tacite i adesea ambigue. Nimeni nu putea rupș
simplu rela ia dacă nu"i convenea ceva. 'n sc$imbțsocietate capitalistă modernă (...) astfel de rela ii se bazț
contractD, de e!emplu o în elegere formală că un angț
depune o anumită cantitate de muncă în sc$imbul unui
salariu din partea patronului. 'ntr"un contract salarial to precizat i de aceea statul are drept e!ecutoriu, nuș
obliga ii sau îndatoriri străvec$i care să înso ească pț ț
sc$imbul serviciilor2 (r. u>uEama, /area ruptură.
umană i refacerea ordinii sociale, p. FG).ș
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
52/53
3
8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea
53/53
53
coala de azi# comunitate sau societate@Ș