Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 1/21
SCOALA CU CASELE I-VIII NR.2 LIPIA,
COMUNA GRUIU, JUD. ILFOV Str. Soseaua Manastirea Caldarusani, Nr. 46
PROIECT
Bufnita - Bubo Bubo
Profesor indrumator: Iacob Adriana
Elevi participanti: Soare Gabriela,
Ion Elena,
Macicanov George,
Toma Madalina,
Funieru Valentina
26-FEBRUARIE-2009
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 2/21
CUPRINS
I. Poze si imagini reprezentative .....................................................................................................3
II. Descrierea infatisarii exemplarelor ale speciei bufnita pe sezoane sau de-a lungul vietii .........6
III. Localizare in zona Snagov a speciei bufnita .............................................................................7
IV. Conditii minime si din mediu pentru specia bufnita necesare pentru a exista ..........................8
IV.1 Suprafata minima necesara si Tipurile si cantitatile de hrana:............................................8
IV.2 Momentele dificile ale anului: ............................................................................................8
V. Lantul trofic al speciei bufnita....................................................................................................9
V.1. Lantul pradatorilor:..............................................................................................................9
VI. Ce poate afecta /deranja specia bufnita...................................................................................10
VII. Analiza diferentelor intre ce ar trebui sa aiba si ce se poate asigura acum in zona Snagov..11
VIII. Foloase aduse de specia bufnita ...........................................................................................11
IX. Daune aduse de specia bufnita ................................................................................................11
X. Bilant si concluzie a analizei dintre totalitatea foloaselor si daunelor generate.......................11
XI. Variatia numarului de exemplare ale speciei ..........................................................................11
XII. Ce se poate intampla in zona Snagov ....................................................................................12
XIII. Rezultat VOT .......................................................................................................................12
XIV. Recomandari ale grupului nostru de elevi pentru a proteja /conserva specia ......................12
XV. Activitati pentru protejarea speciei........................................................................................13
XVI. Contributia echipajului nostru – Poezii si desene ................................................................15
XVI.1 Poezia 1 - Bufnita:..........................................................................................................15
XVI.2 Poezia2 - Bufnita............................................................................................................16
XVI.3 Poveste bufnita – Lacrimile bufnitei ..............................................................................17
XVI.4 Legenda bufnitei.............................................................................................................17
XVI.5 Desene bufnita................................................................................................................19
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 3/21
I. Poze si imagini reprezentative
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 4/21
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 5/21
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 6/21
II. Descrierea infatisarii exemplarelor ale speciei bufnita pe sezoane sau de-a lungul vietii
Bufnita, sau Buha face parte din ordinul Strigiformes, familia Strigidae, genul Bubo bumeril,iar
in Romania denumirea stiintifica este de Bubo bubo.
Bufnita este cea mai mare pasare rapitoare de noapte, ajungand la inaltimea cuprinsa intre 15 si
61 cm,70 cm lungime, circumferinta aripilor 170 cm lungime si greutatea varind intre 2-2,5kg,
femela fiind mai grea decat masculul.
Corpul bufnitei este rotund acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarca 2 ochi
rotunzi galbeni-portocalii,pupila neagra ,apropiati unul de altul ce ocupa jumatate din marimea
capului, cu smocuri lungi de pene la urechi. Are aripile lungi, iar coada si picioarele sunt scurte.
Ghearele puternice ii sunt necesare pentru a se agata bine pe crengile copacilor si pentru a vana.
Coloritul penajului pasarii este maro inchis si deschis, in partea anterioara mai ales, fiind
vizibile dungi in nuante de alb combinat cu negru sau galben. Nu are pene la baza picioarelor.
Are un gat scurt dar foarte flexibil pe care il poate intoarce in toate partile, astfel ca poate rasuci
capul la 360 de grade. Este infioratoare la vedere, indemanatica la zbor. Penajul moale al
bufnitelor pe langa faptul ca le permite un zbor fara zgomot, constituie si un excelent dispozitiv
de ascultare.
Discul din pene strans adunate in forma de inima de pe fata unei bufnite este destinat captarii
sunetelor care sunt transmise apoi urechilor ingropate sub pene de pe ambele laturi ale capului.
Una dintre urechi este dispusa usor mai sus decat cealalta, astfel incat pasarea poate colecta
informatii atat pe orizontala cat si pe verticala. Auzul este foarte dezvoltat este dublat de o buna
vedere, ochii sunt atat de mari incat abia se pot misca in orbite.
Ciocul este in carlig prevazut cu un invelis ceros, picioare puternice, musculoase, cu gheare
lungi.
Puii la eclozare sunt acoperiti cu un puf des de culoare albicioasa si pot zbura bine dupa
aproximatv 3 luni.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 7/21
III. Localizare in zona Snagov a speciei bufnita
Bufnita poate fi intalnita in aproximativ toate zonele,pe tot globul pamantesc,exceptie facand
Antarctica, avand capacitatea de a suporta bine atat clima rece cat si pe cea calda. Este o pasare
sedentara de origine geografica transpaleartica, fiind raspandita in zona de campie, in baltile
Deltei Dunarii dar mai ales in padurile Carpatilor. Datorita influentei exercitate de om asupra
mediului, aceasta specie s-a retras in zonele montane, aici gasindu-si linistea necesara pentru
reproducere si posibilitatea pastrarii locului de cuibarit mai multi ani la rand nefiind vandalizat
de ,,colectionarii de oua’’.
In zona Snagov o intalnim in padurile de la periferia satelor, isi face aparitia si in copacii inalti
aflati pe langa case si a fost vazuta primavara anului 2008 in ciresii din fata Scolii Nr. 2 Lipia
intr-un grup de patru bufnite . Acestea erau de marime medie. Traieste singura, in cuiburi
construite in crengile sau scorburile copacilor din padure si pe pamant, in regiuni stancoase.
Pasarea este remarcabila rapitoare. Are putini dusmani cunoscuti; intalnirea ei cu omul este ceva
neobisnuit de aceea o zarim foarte rar,datorita in principal camuflajului si obiceiurilor sale
nocturne.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 8/21
IV. Conditii minime si din mediu pentru specia bufnita necesare pentru a exista
IV.1 Suprafata minima necesara si Tipurile si cantitatile de hrana:
Hrana este de natura exclusiv animala.
Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri.
Este capturata noaptea su pe inserat, bufnitele bazandu-se pe capacitatea lor de a detecta cele mai
slabe sunete si pe exactitatea cu care isi localizeaza prada.
Hrana este ingerata in bucati mari cu blana si oase. Sucurile lor digestive nu pot prelucra insa
decat partile moi nutritive. Astfel ca regurgiteaza oasele, ciocurile, ghearele, blana animalelor
sau insectelor inghitite sub forma unor cocoloase. Pentru a trece mai usor cocoloasele sunt astfel
formate incat partile dure se afla in centru, iar blana si penele in exterior si sunt acoperite cu un
strat subtire e mucus.
Consuma intr-o vara pana la o mie de soareci. Vaneaza intr-un an aproximativ 10 000 de soareci.
Conditii de inmultire: Se inmulteste prin oua, sunt usor mai mici decat cele de gaina.
Isi face cuibul in copaci inalti, in fiecare cuib aproximativ cate 3 oua . Cuibareste si prin locurile
salbatice si neumblate unde iti instaleaza cuibul, si prin scorburile mari ale arborilor, in gaurile
din peretii lutosi sau pe baza de stanca mai mare fiind camuflat sub un perete iar in zonele cu stuf
si-l poate amenaja si direct pe un substrat in mijlocul stufului. Poate depune oua si in cuiburile
abandonate ale altor pasari. Rareori ponta este de 1 pana la 4-5 si exceptional 6 oua iar aceasta
depinde de varsta femelei fiind completa de obicei pe la jumatatea lunii martie. Femela incepe
clocitul dupa depunerea primului ou iar perioada de incubatie este de 28-37 zile. Puii se nasc cu
ochii si urechile inchise si sunt acoperiti cu un puf deschis din care se formeaza un penaj
intermediar. Acestia sunt hraniti cu insecte, soareci, broaste si pasari mici. Hranirea este oarecum
diferita decat cea a pasarilor de prada diurne in sensul ca puii iau in primire hrana de la adulti
atunci cand acestia doar ating hrana cu capul si coltul ciocului lor. Puii sunt hraniti de ambii
parinti iar in 3 saptamani isi dubleaza talia.
Parasesc cuibul dupa o luna si jumatate – doua luni de la iesirea din ou si pot zbura bine dupa 3
luni, iar odata cu parasirea cuibului se pot produce accidente mortale, cand cad de sus.
IV.2 Momentele dificile ale anului:
Iarna bufnita consuma zilnic pana la o treime din greutatea lor in rozatoare. Mai ales femelele isi
fac rezerve ca sa reziste in timpul lunilor de vara, mai competitive.
Sunt cazuri in care chiar parintii isi omoara unul sau doi pui atunci cand hrana se imputineaza
sau este greu de gasit in acea regiune, dar de obicei cei mai firavi sunt omorati astfel ca prin
aceasta selectie parintii dau posibilitatea celui mai voinic pui sa se dezvolte.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 9/21
V. Lantul trofic al speciei bufnita
Bufnita este un consumator polifag ce actioneaza in mai multe lanturi trofice.
Cand spunem lant trofic ne gandim la un sir de verigi care se succed de la un capat la altul . La
figurat vorbind , un sir de specii, respectiv un sir de biosisteme prada –pradator sau jertfa –
rapitor se aseamana ca un lant . Rapitorul dintr-un biosistem este jertfa in biosistemul situat la
dreapa lui . Deci putem defini lantul trofic ca o unitate trofodinamica de transformare si
circulatie a hranei , in care substanta organica circula de la o specie la alta intr-un singur sens .
Fiecare organism care intra in componenta lantului trofic formeaza o veriga trofica . Numarul
verigilor sau legaturilor dintr-un lant trofic sunt variabile ; obisnuit ele sunt in numar de 3-5 ,
rareori ajungand la un numar mai mare . Un alt aspect functional al lanturilor trofice consta in
faptul ca ele reprezinta caile de circulatie ale materiei si energiei in ecosistem .
V.1. Lantul pradatorilor:
fructele arborilor sau vegetatia de stepa –> soarecele de camp-> nevastuica –> bufnita . Intre
ierburile caracteristice vegetatiei de stepa, mamiferele rozatoare si mamiferele carnivore exista
legaturi directe datorita modului lor de hrana . Fructele ierburilor constituie hrana soarecelui de
camp , acestea pot fi mincate de nevastuica , iar aceasta mancata de bufnita.
Deoarece fiecare specie din lantul trofic se hraneste pe seama speciei situata intr-o pozitie
inferioara , atunci rezulta ca fiecare specie este situata pe un alt nivel trofic .
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 10/21
VI. Ce poate afecta /deranja specia bufnita
☺Factori antropici
☼Note
▼Concluzii▼:
Zgomote→
1
Prezenta
umana→
5
Substante
chimice→
4
Valuri ale
ambarcatiunilor→
0
Oamenii folosesc in
agricultura o serie de
substante toxice pentru
combaterea soarecilor,
diverse pesticide, precum si
taierea copacilor fara
autorizatii.Toate acestea
contribuie la disparitia
speciilor care au un rol foarte
important in natura.Prin
taierea copacilor, cuiburile
pasarilor sunt distruse, multi
soareci sunt consumati de
pasari care mor datorita
faptului ca sunt otraviti de
oameni.Renuntarea la acesti
factori antropici duce la
protejarea mediului natural
in care traim.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 11/21
VII. Analiza diferentelor intre ce ar trebui sa aiba si ce se poate asigura acum in zona Snagov
1. Sa achizitioneze terenuri propice traiului bufnitei
2. Dotarea cu senzori a acestor pasari
3. Monitorizarea perechilor in timpul clocitului
4. Tratarea medical a exemplarelor ranite pentru a le reda vindecate naturii
5. Cercetarea cauzelor mortii adultilor si puilor
6. Izolarea electrica a stalpilor de tensiune medie
7. Fiecare fermier sa practice o agricultura ecologica
8. Renuntarea la folosirea otravirilor impotriva soarecilor si sobolanilor
9. Utilizarea unor pesticide selective cu un grad de toxicitate scazut si extinderea metodelor de
combatere integrata
VIII. Foloase aduse de specia bufnita
1. Apara padurea de daunatori- insecte
2. Este o pasare inteleapta
3. Un exemplar poate vana 10.000 de soareci intr-un an
4. Consuma intr-o vara 1000 de soareci
IX. Daune aduse de specia bufnita
In conceptia oamenilor aduc ghinion, anunta moartea si din aceasta cauza sunt vanate de oameni.
Sunt prevestitoare de nenorociri
X. Bilant si concluzie a analizei dintre totalitatea foloaselor si daunelor generate
Este o pasare care aduce mai mult foloase decat daune si este foarte importanta pentru ecosistem
XI. Variatia numarului de exemplare ale speciei – 135 de exemplare
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 12/21
XII. Ce se poate intampla in zona Snagov
1. Inmultirea numarului de rozatoare care duc la epuizarea resursei de hrana, distrugerea
recoltei si a ogoarelor datorita rapiditatii cu care se inmultesc
2. Consecinte grave in lanturile trofice
Alte specii afectate : veverita, ciocanitoarea
XIII. Rezultat VOT
- limitarea unor activitati ale oamenilor in zona
XIV. Recomandari ale grupului nostru de elevi pentru a proteja /conserva specia
Catre oameni mari, turisti:
1. Protejati natura, ocrotiti pasarile pentru ca sunt foarte importante, fiecare au rolul lor, bufnita
distruge un numar mare de rozatoare iar recolta noastra va fi bogata!
Catre institutii responsabile:
2. Contribuiti cu fonduri pentru realizarea de proiecte de ocrotire a speciilor pentru dezvoltarea
ecosistemului! Natura inseamna viata!
Catre colegi, prieteni:
3. Nu taiati copacii la intamplare, nu faceti focul in padure, nu aruncati gunoaiele! O viata curata
incepe cu protejarea naturii si ocrotirea speciilor!
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 13/21
XV. Activitati pentru protejarea speciei
1. Strangerea gunoaielor din padure
2. Realizarea de cuiburi
3. Atentionarea parintilor in privinta utilizarii pesticidelor pe camp
4. Confectionarea de brosuri in care aducem la cunostinta oamenilor de importanta ocrotirii
naturii
5. Activitati locale pe diferite teme de ecologie
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 14/21
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 15/21
XVI. Contributia echipajului nostru – Poezii si desene
XVI.1 Poezia 1 - Bufnita:
Bufnita
In padurea deasa si intunecata
De cetati indepartata
In copac sta atarnata
O bufnita suparata
Vesnic trista ea era
Ca mancare nu avea
Si cum timpul tot trecea
Foamea rau o chinuia
Ganduri, visuri, suparari
Chinuiri si framantari
Toate si le ascundea
Caci batrana rau era
Lumea nu o mai privea
Si copii ea nu avea
Inima se framanta
Sufletu-i mereu plangea
Zile trec si zile vin
Diminetile sunt chin
Luna cand usor apare
Viata mai rea i se pare
Si asa a ramas uitata
Bufnita cea intristata
In padurea fermecata
Si de lume-ndepartata
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 16/21
XVI.2 Poezia2 - Bufnita
POEZII DESPRE BUFNITE
Intr-o padure deasa, de cetati departata,
Mierla se-ntalni seara cu bufnita umflata.
„Prietena — ii zise — ti-as face o-ntrebare,
Daca a mea-ndrazneala n-aduce suparare.
Spune-mi, ma rog, lumina de ce nu-ti e placuta,
De ce stai toata ziua ascunsa, nevazuta?
Nu cunosti, cum se vede, razele diminetei,
Dulceata primaverei, placerile vietei.
Poate esti rusinoasa\ si crezi ca nu canti bine:
Dar eu si alte pasari mai vrednici decat mine
Iti vom da-nvatatura, si vom pune silinta
Sa-ti mai suptiem glasul cat va fi prin putinta.
Vino mtine la mine sa mergem la plimbare,
Ca sa faci cunostinta cu o privighetoare."
Bufnita ii raspunse: Iti multumesc, iubita,
Eu cu soarele vostru nu sunt obisnuita;
Imi supara vederea. Lumea o sa ma vaza,
Insa, cand m-oi deprinde cu a luminei raza."
Multi zic ca" neamul nostru nu este inca-n stare,
Ca altele, sa faca cercari de-naintare,
Ca-nvatatur-adanca, idei, filosofie
Sunt prea vatamatoare l-a lui copilarie,
Declamatia-aceasta, pompoasa, ingamfata,
De vreti, poate sa fie despotilor iertata:
Numai lor le e buna a unui neam orbire,
Caci nu-l lasa sa-si vaza a sa nenorocire:
Dar in gura acelor ce-o zic pe dinafara,
Sau e o nerozie, sau este o ocara.
Noi le-am putea raspunde putinele cuvinte
Bufnitei adresate de mierla cea cuminte:
„Ai vorbit de minune! Dar ia spune-mi, vecina,
Daca macar cercare tu nu faci vreodata
Sa scoti cel putin capul din noaptea-ntunecata,
Apoi cum te vei deprinde cu soare, cu lumina?”
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 17/21
XVI.3 Poveste bufnita – Lacrimile bufnitei
Lacrimele unei bufniţe în noapte
se confundă cu ploaia ce va veni dimineaţa. In ceată lumini mici conduc odihna aceluia
ce caută o îmbrăţişare. Lacrimile bufnitei
pentru cine noaptea caută un adăpost.
Va trece o stea prinzând totul,
dând cadou un vis la cine a adormit obosit in
pădure. ______________ CEI MAI FRUMOŞI COPII,...
Se spune ca intr-o zi o cioara s-a intalnit cu o bufnita. Cum ele se cunoşteau de multa vreme si erau chiar prietene si cum se ştie ca bufnitele obişnuiesc sa mai mănânce puii altor pasări, cioara, care tocmai devenisese mama după multe aşteptări, o roagă pe bufnita sa aibă grija sa nu ii mănânce puii, pe care ii iubea ca pe ochii din cap. Atunci bufnita o intreaba pe cioara care sunt puii ei, cum arata , ca sa nu cumva sa ii mănânce fara sa ştie. Atunci cioara, cu mare dragoste pentru copiii ei, ii spuse ca cei mai frumoşi pui din pădure sunt puii ei, ca nu va putea sa îi confunde, deci unde va vedea cei mai frumoşi pui sa ocolească acel cuib, căci e cuibul ei...
Zis si făcut! Intr-o dimineaţa, venind acasă, cioara isi găsi puii lipsa, semn ca pe acolo trecuse bufnita. Disperata, aceasta pleca la bufnita si, plângând cu foc o intreba de ce i-a omorât puii, cad o rugase sa nu o facă. Atunci bufnita, mirata, ii spuse ca puii din acel cuib erau cei mai uraţi pui pe care i-a văzut in viata ei si nu si-a imaginat ca ar putea fi ai prietenei sale, căci doar aceasta ii spusese ca sunt cei mai frumoşi pui din toata pădurea...
Morala e ca toţi părinţii au impresia ca puii lor sunt cei mai frumoşi pui din lume... Si sa indrazneasca cineva sa susţină contrariul!!!!
XVI.4 Legenda bufnitei
In afara de arborele de Tisa, care nu este atacat de insecte, in pădure aproape toţi copacii sunt
atacaţi de insecte, dar si de rozătoare si alte animale de prada.
In afara de unele pasări folositoare pădurii cum este ciocanitorea denumita "toboşarul" sau
"doctorul pădurii" pentru ca bate în scoarţa copacilor în căutare de viermi, si pentru ca ea se
hrăneşte cu larve (viermi dăunători ai copacilor), mai sunt unele pasări răpitoare de noapte, care
apară pădurea de diferiţi prădători. Asfel o pasare de prada de noapte este bufnita. Este o pasare
sedentara in Carpati si in Dobrogea. Este uriaşul pasărilor de prada de noapte. Ea este înfiorătoare la
vedere, îndemânatica la zbor, are mărimea unei gaste, anvergura aripilor aproximativ 170 cm.
Corpul este acoperit cu pene moi de culoare ruginie-roscata cu pete negre (nu are pene la baza
picioarelor); are cap mare, ochi globulosi înconjuraţi de un disc de pene dispuse radian ciocul si
ghearele sunt foarte curbate. La cap are doua smocuri de pene. Buha porneşte la vânătoare când
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 18/21
s-a înnoptat, in amurg se aude in pădure buhăitul prelung: bu-bu-bu, bu-hu-hu. Are un zbor
liniştit ca un foşnet; vederea si auzul bufnitei sunt foarte dezvoltate, incat poate localiza exact
prada (şoareci, iepuri, jderi, vulpi).
Fiind folositoare omului, bufnita si cucuveaua sunt ocrotite prin lege impotriva vânătorilor.
LEGENDA
Bufnita nu este agreata de copii, deşi este o pasare înţeleaptă si folositoare pentru că apără pădurea
de dăunători (insecte de exemplu). Ziua vederea ei este slaba, dar ochii ei vad foarte bine in
întunericul nopţii (zicem ca are vedere nocturna).
Se povesteşte ca bufnita ar fi fost cândva fiica unor oameni instariti, care locuiau într-un castel
aproape de pădure. Se numea Leonora si in plimbările pe care adesea le făcea in pădure cu părinţii, ea a reuşit sa cunoască vieţuitoarele din pădure, arborii atacaţi de insecte si chiar insectele care ii
prada, ca sî pe cele care fac paguba omului in câmp. Leonora era o fire retrasa, modesta, ii plăcea
mult sa citească, incat prietenele ei au poreclit-o "înţeleaptă".
Anii au trecut, Leonora a crescut mare, dar ea nu se gândea la măritiş. Numai pentru a face pe plac
părinţilor a acceptat sa se căsătorească eu un băiat, tot singur la părinţi numit Ionel, dintr-o
localitate apropiata.
Răsfăţat de părinţi, Ionel si petrecea serile in chefuri, fapt ce i-a neliniştit pe părinţii Leonorei.
Cântecul chefliilor se încheia adesea asa:
Ionel, Ionelule, nu mai bea băiatule,
Rindea te rad fetele!.,,
Leonora stătea trista, seara de seara; la fereastra, asteptandu-l.
Si asa anii au trecut in zbor, părinţii Leonorei au murit. Singura mangaiere
pentru ea, era sa citească pe rând cărţile din biblioteca familiei. De asemenea o
preocupa mult si pădurea cu toate vietăţile din ea.
Soţul ei, după o viata dezordonata pe care a dus-o, s-a îmbolnăvit si a ajuns sa zaca în pat, paralizat.
Deprimat, ii trecea prin minte toata viata lui risipita in zadar, regreta amarnic ceea ce a făcut si
era tare ruşinat de nepăsarea care a aratat-o fata de soţia lui; isi aştepta resemnat sfârşitul, intr-o zi
i-a spus Leonorei trist: 'îmi cânta moartea la fereastra Ca o vecernie'n surdina; imi cânta incet
povestea noastră Un joc de umbra si lumina
Intr-adevar era miezul nopţii când Leonora auzi o bătaie uşoara la geam. S-a încheiat o căsnicie
nefericita. La câtva timp după moartea soţului, spun localnicii ca in turnul vechiului castel apărea
odată cu venirea serii, o pasare singuratica, cu un penaj infoiat care isi lua zborul in pădure, ca un
foşnet de vânt!
Cu ochii mari, ca doua lanterne aprinse cutreiera si urmarea tot ce tulbura liniştea pădurii.
Asa dăinuie in poveste imaginea unei fiinţe bune si răbdătoare atât de folositoare pădurii,
transformata in bufnita!...
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 19/21
XVI.5 Desene bufnita
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 20/21
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 21/21