o"} fi'f :: r" ,r'{r';i \ t" i t.r' .,p 'a+i i"..
S4:"1,..:- : i t g- "; LI":f-: I/)I j ,- '+.1 * \".,:,j bJ.4.1 !'*,
Reinhard Rohkamm
Conline 191 de ilustraliirealizale de Manfred Guther
K,#Farma Media
Cuprins
NoTruNr or rnzA
Privire de ansamblu
Craniul
Meningele
LCR
Trunchiul cerebral
Nervii cranieni
Vase carotidiene
Artera cerebralS anterioari
Artere vertebrobazilare
Artere cerebeloase
Artera cerebrali posterioard
Vene cerebrale gi extracerebrale
Vene extracraniene
Vase spinale
s fr $YWl frffi ffi ffi q"$ rutrYfi ffi r$$eLffi
2 Creier
4 ColoanavertebralS 9i canalul vertebral
6 Mdduva spindrii
8 Sistemul cdilor motorii
l0 Sistemulcdilorcerebrale
12 Sistemul cdilor senzoriale
14 Dermatoame gi miotoame
16 Sistemul nervos perifuric
18 Sistemulmuscularstriat
20 Sistemul nervos vegetativ
22 Sistemul limbic
24 Neuroimunologie
26 Neurogenetici
28 Neurodegenerare
30
34
36
38
40
42
44
46
56
58
62
,@66
68
71
Reflexe
Controlul mi;cirii
Ganglioni bazali
Sistemulvizual
Migcirile oculare
Migciriale pupilelor
Nervultrigemen
Nervulfacial.
Sistemul vestibular
Auzul
Durerea
Ritmul circadian
72 Con5tientizarea
74 Vorbirea
76 Memoria
78 Controlulneuroendocrin
80 ,. lnima gi circulalia
u Respiralia
86 Termoreglare
88 Funcliagastrointestinale r
90 Vezica urinari gifunqia sexuale
92 Sisteme de bariere cerebrale
94 Presiunea intracraniani (PlC)
96 Sistemul de neurotransmiletori
98
100
104
106
108
110
112
114
r16
118
120
122
strusn0A{fl8 125
Paralizia centrali
Paralizia perifericd
Tulburdrile de mers
Sindromul cerebelos
Tremorul
Coreea, balismul, diskinezia
Mioclonul ticuri
Distonia
Tulburdri de sensibilitate
Sindroame algice
Vertijul
Nistagmus
Disfunclii ocu lomotorii
Defecte de c6mp vizual
Disfuncqii pupilomotorii
Leziunea de nervfacial
Tulburdri olfactive
Tulburdri gustative
Tulburiri de deglutilie
Sindroame de trunchi cerebral
TABTOURI CTINICE
Sindroame de bazi de craniu
Tulburiri de comportament
Tulburiri de perceplie
Tulburdrile de memorie
Afazia
Tulburiri de vorbire
Tulburdri de vorbire asociate
Tulburdride somn
Tulburdri de con$tienF
Modificiri ale stirii de conStiente, moarteacerebrali
Hipertensiune intracraniand (HlC)
Sindroame infl amatorii ale SNC
Crize epileptice
Crize non-epileptice
Sindroame cerebrovasculare
Neuropatii
Sindroame radiculare
Sindroame de plex
5indroame miopatice
Sindroame neuropsihogene
126
130
134
136
138
"t40
142
144
146
148
150
152
154
172
174
176
178
180
't82
184
186
188
r90
192
196
198
202
206
210
212
214
216
218
221
156
158
160
162
'tu166
168
Accidentul vascu lar cerebral
Accidentul vascular cerebral:diagnostic in urgentd
Accidentul vascular cerebral:investigatii suplimentare
Accidentul vascular cerebral:patogeneza infarctului cerebral
Accidentul vascular cerebral: hemoragiecerebra16 netraumatic5
Accidentul vascular cerebral:patogeneza hemoragiilor netraumatice
Accidentul vascular cerebral:principii terapeutice
Trombozd venoasd cerebralS - vasculitd
Cefaleea
Epilepsia
Scleroza multipl;
lnfecliile SNC
Boala Lyme, neuroborelioza
Neurosifilisul
Meningita tuberculoasd (MTB)
Botulismul gi tetanusul
lnfeclia cu virusul herpes simplex
lnfecgia cu virusul varicelo-zosterian
lnfec{ia cu virusulimunodefi cienlei umane (HlV)
230
238
248
254
262
266
268
270
272
274
276
234
236
Poliomielita
LMP gi infeclia cu citomegalovirus (CMV)
Rabia
lnfeclii fungice oportuniste
lnfeclii cu protozoare gi cu helminli
Encefalopatii spongiforme transmisibile
VArsta qi boala
Boala Parkinson (BP)
BP: fiziopatologie
BP: principii terapeutice
Sindroame parkinsoniene atipice
Demenle
Boala Huntington (BH)
Afecliuni cerebeloase
Tumoricerebrale
Tumori benigne
Tumoriin funclie de localizare
Tumori maligne
Metastaze
Tumori: clasificare gi principii terapeutice
EXAMI$ARE
280 Encefalopatiiereditare 328
282 Encefalopatii dobAndite 330
2U Traumatisme cranio-cerebrale (TCC) 338
286 Traumatismele coloaneivertebrale 3M
288 Mielopatii 348
290 Bolile neuronului motor 354
292 Neuropatii/leziuni radiculare 356
294 Leziunedeplex/mononeuropatia 358
2g8 Mononeuropatii 360
300 Neuropatiadiabetic; 362
302 Neuropatii inflamatorii 364
304 Leziuninervoaseperifericetraumatice 368
310 Neuropatiiereditare 370
312 Distrofia musculard 372
316 Miotonia, paralizia episodicd 374
318 Miopatii congenitale 5i metabolice . 376
32O Sindroame miastenice 378
322 Miozite 380
324 Sindroame neuromusculare 382
326 Malformatrii gitulburdri de dezvoltare 3U
391
Anamnezi
Examinare neurologicd
effiEHe fiL$YeS&tH
392 lnvestigaliisuplimentare
394
403
[-rr&K&1"uRA 503
fr$$$3ffiX 51 1
Notiuniide baz6
Neuranatomie clinicd
Ciile de transmitere 'l
Dermatoame;i miotoame
Sistemu l n elvgs perifer'ic
Sistemul muscular striat
Sistemu I nervos vegetativ
Sistemullimbic
Neuroirnunologie i
NCur6genetici . ,, :
Neurodeg€h€rar€ l
Privire de ansamblu
ffi
Neurologia studiazi bolile sistemului nervosgi ale musculaturii scheletice. Sistemul nervosse clasificd din punct de vedere morfologic gi
functional in sistem nervos central, periferic gi
vegetativ.
Sistemul nervos central (SNC, nevrax)
I Creierul (encefal, tabel l, pag. 4O4)
Prozencefalul (regiunea supratentoriald).Acesta se compune din telencefal gi diencefal.Trunchiul cerebral (regiunea infratentori-al5). Acesta se compune din mezencefal gi
rombencefal. Rombencefalul se subimpartein punte, cerebel 9i bulb.
I Miduva spinalS
Miduva spinirii la adult are aproximativ45 cm. lncepe deasupra primei perechi denervi cervicali, in continuarea bulbului, iar in-ferior se termine cu conul medular, ajungAndpdni in dreptul disculuidintre prima;i a douavertebrd lombari (la nou-ndscut pAni la ni-velul celei de a treia vertebre lombare). prin
urmare punclia lombari se va efectua sub ceade a treia vertebrd lombard. Conul medular secontinui cu filum terminale. Filum terminalese fixeazd cu capdtul distal de fala posterioa-rd a coccigelui. Filumul terminale este formatpreponderent din lesut glial si conjunctiv.incepdnd de la prima vertebrd lombard, rddi-cinile lungi dorsale gi anterioare ale nervilorspinali formeazd coada de col.structura coloa-nei vertebrale gi a nervilor spinali permite seg-mentarea mdduvei spindrii in cervicald, dorsa-15, lombard si sacratd (pag. 34 gi urm6toarele).
Sistemul nervos periferic (SNp)
SNP face conexiunea cu celelalte regiuni alecorpului, Toate celulele nervoase, motorii,senzitive ti vegetative ce nu fac parte din SNC,fac parte din SNP. Prin urmare SNP ii aparlinrdddcinile nervoase ventrole (motorii) 5i dorsa-/e (senzitive), ganglionii spinali, nervii spinali,o mare parte din sistemul nervos vegetativ(de ex. lanlul ganglionar latero-vertebral), fibrenervoose senzitive gi motorii, precum gi nervrlcranieni, cu exceptia nervilor olfactiv gi optic,care fac parte din SNC.
Un nerv periferic mixt, conline fibre senzitive,motorii gi vegetative. Existd insd gi nervi purmotori sau pur senzitivl Fibrele nervoase seindreaptd invelite in perinerv (fascicul nervos)spre diverse organe 5i regiuni ale corpului.Prin intermediul unui lesut conjunctiv lax(epinerv), aceste fascicule sunt legate intre elegi de lesuturile adiacente. in interiorul fascicu-lelor nervoase se regdsesc fibre nervoase mi-elinizate gi nemielinizate, endonerv gi capilaresanguine. Strangula,tiile Ra nvier se formeazdprin inldnluirea tecilor de mielini ale celulelorSchwann, care invelesc respectivul axon. pe
misurd ce diametrul tecilor de mielind cre;te,cregte ;i viteza de conducere a nervului. incazul fibrelor pulin sau deloc mielinizate, oceluli Schwann invelegte mai mulgi axoni. La
interfala dintre fibra nervoasd motorie ti fibramusculard existd o zoni de contact specifici(joncgi u neo n e u ro-m uscu lard sa u placa m otorieterminold). Fibrele nervoas e periferice aferen-fe, respectiv sen zitive, ale celulelor pseudou ni-polare din ganglionii spinali, ajung la miduvaspindrii prin riddcina dorsali aferentd. Astfelstimulii preluali de receptorii cutanali, din fas-cii, muschi, articulatii si organe interne sunttransmigi spre SNC.
Sistemul nervos vegetativ (autonom,visceral)
Sistemul nervos vegetativ coordoneaz6funcgiile organelor interne, adaptdndu{e la
conditiile de viale exogene ;i endogene aleorganismului. Aceste sarcini cad in responsa-bilitatea componentelor periferice (pag. 5B tiurmitoarele) gi centrale (pag.58) ale sistemu-Iui nervos vegetativ.
Privire de ansamblu
encefal(telencefal)
diencefal mezencefal
nerv spinal
ridicina dorsal5
rdddcindventralS
nucleul uneicelule Schwann
fibrd musculari
capilar sanguin.
placd motorieterminali
oerinervu I
uriui fasciculramuricomunicanteLan! ganglionarsimpaticlatero-vertebral
nod Ranvier
nervos
nerv mielinizat
fibrocit
endonerv
capilar sanguincu eritrocit
nerv nemielizat
receptori
puntea gi cerebelul
conul
Sistemul nervos periferic
Craniul
Forma individuali a capului este in principiudeterminat6 de oasele craniului. Datoritd stra-tului sublire de mu;chi 5i de lesut conjunctivcare il acoperd, suprafala sa poate fi palpati.Oasele craniului, in funclie de solicitarea me-canic5, diferd din punct de vedere a grosimiigi a stabilit;lii. La nivel temporal ;i orbital,acolo unde oasele craniului sunt mai subliri ,
("fereastrd osoasS"), pot fi explorate ecografic(pag. 400) arterele de la baza creierului. Trau-matismele se soldeazi cu fracturi preponde-rent in regiunile cu oase mai subliti. Articuloliatemporo-mandibulard, exceptend articulaliileoaselor urechii medii, este singura articulaliea oaselor craniene.
Neurocraniul
Acesta cuprinde creierul, labirintul ;i urecheamedie. La tineri ti la adulli oasele calotei cra-niene sunt interconectate prin sinostoze gi
sincondroze. Oasele craniului au doui straturiosoase compacte (lamele internd gi externd),iar intre acestea se afli os spongios (diploea).
Sutura coronard traverseazd cele 2/3 anterioa-re ale calotei. Aceasta intelnette medialsufurosagitold. Din aceasta pornegte gi se bifurcd oc-cipital sutura lambdoidd. Regiunea.!utei crani-ene unde se articuleazi oasele temporal, pari-etal gi frontal se numeSte pterion. Sub acestase afld bifurcalia arterei meningee mijlocii.Partea inferioard a craniului este reprezentatede baza craniulur'. Aici se gdsesc fosele cronieneanterioarS, mijlocie 5i posterioare. Fosa crania-nd onterioard conline porliunile bazale ale lo-bilor olfactiv gi frontal,fosa mijlocie diencefalul,hipofiza ;i lobii temporali, iar fosa posterioard
cerebelul. La limita laterald dintre fosa anteri-oard gi cea mijlocie se afld marginea posteri-
oari a aripilor mici ale sfenoidului, iar medianjugul sfenoidului. Fosele mijlocie giposterioarisunt limitate lateral de marginea superioarda piramidei osului temporal ;i median suntdespirgite de partea posterioard a 9eii.
Scalpul
Acoper; o mare parte din craniu. Scalpul se
compune din pielea capului (derm, epidermgi pAr), Iesut subcutanat 9i aponevroza epi-craniand. Scalpul este legat de pericraniu prinintermediul unui lesut conjunctiv lax-spagiulsub-aponevrotic-care asiguri alunecarea scal-pului pe oasele craniului. La rAndul s;u acestase fixeazi pe marginea superioari a orbitei,pe osul zigomatic gi pe protuberanla extern;a occipitalului. Leziunile craniene fird afecta-rea aponevrozei epicraniene nu duc la forma-rea de hematoame, iar marginile pligilor nusunt prea depdrtate. Atunci cdnd aponevrozaepicraniand este implicatd marginile rinilorsunt mai mult sau mai pugin depdrtate sau potapirea chiar scalpiri, cu desprinderea apone-vrozei de periost. Hemoragiile din spaliul sub-aponevrotic se extind in plan orizontal.Ritmul de crettere a pdrului de pe scalp estede aproximativ 1 cm pe luni.
Viscerocraniul
Acesta se compune din oasele orbitelor, na-sului gi sinusurilor. Marginea suproorbitaldeste formatd de osul frontal, cea inferioari demaxilar;i de osul zigomatic. Deasupra orbiteieste sinusul frontal, sub ea este sinusul maxi-lar. Cavitd,tile nozale incep cu ndrile gi se con-tinud posterior cu coanele nazale. in cavitdlilenazale se deschid sinusurle paranozale, re-spectiv sinusurile maxilar, frontal gi sfenoidal,precum ;i sinusul etmoidal. in peretele supe-rior al sinusului maxilar se afl5 canalul infraor-bital, ce conline nervul gi vasele infraorbitale.Sinusul sfenoidal se invecineazd cu canaluloptic, cu ganlul prechiasmatic 5i cu hipofiza.
Craniul
sutura sagital;
sutura coronale
pterionul
suturascuamoaSa
sutura
glabela
gaura supraorbitale
orbita
gaura infraorbitali
osul zigomatic
gaura mentonieri
sinusul
osul nazal
marginea -supraorbitali
lama
gaua dorsaldprocesulclinoidanteriorcrista galli
lamaciuruiti
suturalambdoidi
suturaoccipito-mastoidiani
mastoida
Craniul articula;iatemporo-
mandibulari
sinus sfenoidal
sinus maxilat
maxilarul
mandibula
Oasele fetei
gaura occipitald
margineasuperioard a osului
temporalfosa
hipofizaria geii turce'ti
gan.tulprechiasmatic
aripa mice aosului sfenoid
Endobaza(fosa craniani anterioar; -galben, fosa cranianA mUlocie -verde,fosa craniani posterioar; -albastru)
suturd coronard
ffi
6 Meningele
Dura mater (pahimeningele)
Este formati dintr-o foild externd, periostulcare se fixeazd pe craniu ;i o foild internd,de care se fixeazi arahnoida. in foifa externda durei se gisesc arterele meningee, care iri-gd calota ;i dura mater. Capilarele durei suntpar!ial fenestrate (lipse;te bariera hematoen-cefalicd). ln cazul in care dura se desprinde deos/ cum se intAmpld in cazul unei hemoragii(hematom epidural, pag. 339, 342), se for-meazd un spaliu, care pdnd atunci nu exista(spaliul epidural). Arahnoida ceptuSegte foilainternd a durei mater. O hemoragie in aceastdzoni (hematom subdural pag.339,342) prinruperea venelor comunicante (pag. 24) ducela formarea spaliului subdural, anterior inexis-tent. Sinusurile durei mater (nu posedd valve)se afl; intre foilele acesteia (sinusurile sagital,drept gi occipital) sau periostal (sinusurile
transvers ti sigmoidian).intre cele doud emisfere cerebrale se afli coasacreierului (falx cerebri). Deasupra ei se afl5 si-nusul sagital superior, iar sub ea sinusul sagitalinferior. Coasa creierului este atatat; anteriorde crista galli, iar caudal se fixeazd de fala su-perioard a cortuluicerebelului, in dreptul sinu-sului drept. Sub cort se continue cu coasa cere-belului, care conline sinusul occipital, a5ezatdfiind intre emisferele cerebeloase $i ancoratide occipital.Cortul cerebelos se intinde transversal intrefala superioard a cerebelului, pe care o aco-perd, 9i faga inferioard a lobilor occipitali. La
nivelul incizurii tentoriale se invecineazd cutrunchiul cerebral. Cortul igi are originea peprocesele clinoide anterioare 5i posterioare,se prinde pe marginea superioard a porliuniipietroase a osului temporal, pe margini-le gantului transvers al osului occipital, peprotuberanta occipitald internd. Cortul im-parte cavitatea craniand in doui spalii, unulsu pratentori o I ti unul i nfrate ntori a L
Diafragma teii turcetti, o prelungire a dureimater situat; intre procesele clinoide, face cahipofiza si fie situatd extradural. Diafragmaare un orificiu in partea posterioard, prin caretrec tija hipofizard gi arahnoida.
Ramurile meningeale ale celor trei ramuri alen. trigemen (pag. 12, 86) inerveazi senzitivdura mater de la nivelul calotei, a foselor cra-niene anterioard gi mijlocie precum 9i cortulcerebelului. Ramurile meningeale ale n. vog,n.glosofaringion (pag. 12) gi ale primei perechide nervi cervicali inerveaz; senzitivdura materdin fosa craniand posterioar;. Astfel se explicide ce aceste zone ale durei spre deosebire decreier sunt sensibile la durere.Diversii nervicranieni sivasele care irigd creie-rul, in funcgie de locul unde pirisesc craniul gi
strSpung dura mater, au un parcurs extradural(dar intracranian) mai lung sau mai scurt. Aga
se face cd ganglionul trigemenului este acce-sibil fdri a deschide dura mater.
Arahnoida ti pia mater(leptomeningele)
I Arahnoida
Ceptutette pe interior dura cu un strat de ce-lule scuamoase. intre arahnoidA ti pia matereste spotiul subarahnoidian, care este strdbS-tut de fibre fine de colagen gi conline LCR.
Acest spaliu este strebetut de ramurile corti-cale ale arterelor cerebrale (arterele encefali-ce) si de venele cerebrale superficiale. Dato-ritd distanlelor variabile dintre endocraniu qi
suprafala creierului apar spalii mai mari, cis-ternele (pag.9). Prelungirile pe care arahnoidale trimite in sinusul sagital superior se numescv i lozitdli a ra h n oi d ie n e.
I Pia mater
Acoperi creierul pitrunzAnd printrecircumvolugiuni. Prin pia mater trec vaselecreierului p6nd la intrarea sau iegirea lor Ia
suprgfala creierului. Cu exceplia capilarelor,vasele care ies din pia mater gi intre in creiersunt in traseul lor ulterior separate de neuro-pil printr-o membrand glialS. in spatiile peri-vasculare (sposiile Virchow-Robrn) se gdsetteLCR. Pia fiind vascularizati impreund cu epen-dimul ventricular formeazd plexul coroidian inventriculii laterali 5i in tavanul ventriculilor 3
$i 4.
Meningele
granulalii Pacchioni
Scalp, caloti, meninge
artera cerebrald
dura mater (stratul intern;i extern)
spafiul epidural
vend in punte
Pia mater endoteliul sinusuluisoatiulVirchow-Robin r|
- Oscranlan
t
trabecul insubarahnoidian
arahnoida
dura mater(stratul extern)
sinusul sagitalsuperior
dura mater(strat intern)pia mater
scoarlacerebrali
sinusul sagital inferior
sinusul drept
incizura tentorialicortul cerebelului(parlial deschis)spaliul infratentorial
diafragma geii
tija pituitar;
meatul acustic intern€avitatea craniani
(vedere laterald)
coasa
spaliul supratentorial
sinusul drept
coasa
cortulspa!iul infratentorial
sinusul sigmoid
:,ii"/
I
arahnoidiand
LCR
Volumul total al LCR la adult este de .l50
ml. indecursul a 24 h se secrete cca.500 ml LCR, res-pectiv 21 ml/h. Prin urmare LCR este inlocuitin intregime de 3-4 ori pe zi.
Spaliile cu LCR. Srstemulventricular este for-mat din cei doi ventriculi laterali, care pringouro interventriculard Monroe comunicd cucel de al 3-lea ventricul, care prin interme-diul apeductului comunicd cu cel de al 4-leaventricul. Prin intermediul gdurii Magendisituati median ;i a giurilor Luschka situatelateral, ventriculul 4 leagd sistemul ventricular(spagiul interior al LCR intern) cu spaliul sub-arahnoidian (spaliul exterior al LCR extern).Prin cello media se intelege por!iunea centralia ventriculilor laterali.Cisternele sunt dilatalii ale spaliului subarah-noidian. Cisterna cerebelo-medulard (cisternamagna) se afli intre fala posterioard a bulbu-lul gi fala inferioard a cerebelului. in unghiuldintre punte;i cerebel se afle cisterna ponto-cerebeloosd. Lateral de pedunculii cerebraligi in dreptul mezencefalului se afld cisternaa m bi en s (conflne artera cerebralS posterioari,artera cerebeloasd superioari, vena bazilard,n. trohlear). Cisterno interyedunculard situatitintre pedunculii cerebrali (conline n. oculo-motor, bifurcatia arterei bazilare, originea ar-terei cerebeloase superioare ;i artera cerebra-l5 posterioard) in spatele crsternei chiasmatice,care inconjoari chiasma optic5, infundibululgi tija hipofizard. Spaliul subarahnoidian de lagaura mare pAnd la gaua dorsald se numeStecisternd bazald posterioard, iar porliunea dela gaua dorsald la crista galli, cisternd bazaldanterioard.Formarea LCR-lui. LCR este secretat prepon-derent de vasele fenestrate ale plexului co-roid, umple spaliile corespunzdtoare ii estetransparent si incolor. O altd sursd de LCR
sunt pia mater ti arahnoida, precum gi spafiileextracelulare ale parenchimului cerebral. Ex-ceptand proteinele sintetizate de creier, (pag.118, 416) in LCR se regisesc substanle dinsdnge, dar in concentralii mai reduse. Prin ur-mare evaluarea clinici 5i chimicd a LCR, firi a
cunoatte parametrii sanguini este irelevantd.
Rolul LCR'lui. in mod normal LCR nu continehematii 9i nu mai mult de 4 leucocite/pl.Funcliile sale sunt de naturi fizicd (distribuflapresiunii, echilibrarea varialiilor de volum,proteclia fald de oscilatiile presiunii arterialegi venoase, reducerea in situ a greutSlii creie-rului, datoritd forlei arhimedice) gi de naturdmetobolicd (indepdrtarea produgilor de me-tabolism, transportul nutrientilor si hormoni-lor).
Circulalia LCR-lui. Datoritd miscdrilor corpu-lui, a variagiilor volumului vaselor cerebraleprecum ;i a migcdrilor respiratorii apar pulsayiiole LCR in spaliul cranian qi spinal. Datoritevariatiei pulsafiilor in diferite compartimentece conlin LCR, direclia de. curgere a acestuiadiferi. Din aceastd cauz;, modelul ce ilustracirculogia unidireclionald a LCR (de la plexulcoroid spre vilozitdlile arahnoidiene) a fostmodificat pentru a lua in considerare variatiiledirecliei de circulalie a LCR. in acest modelvolumul net (bulk flow) reprezint6 diferenqavolumelor de lichid pulsatile dintr-o anumitiregiune a spatiului subarahnoidian, variabilregional. Prin urmare Ia nivelul convexitdliicerebrale fluxul net nu poate fi mdsurat, darpoate fi mdsurat la nivelul gdurilor Luschkaqi Magendie. Pulsagiile LCR derermine oomogenizare eficienti a acestuia. Viteza decirculalie a LCR variazd in funclie de v6rstdgi de starea individului (bolnav sau sinitos).Viteza de circulalie este unul din factorii careinfluenteazd concentralia proteic5 a LCR - cucat este mai mare viteza de circulalie a LCR,
cu atat concentralia sa proteicd este mai mic;.Consecinlele tulburdrilor de circulagie ale LCR
pot fi vizualizate prin computer tomografie saurezonanti magneticd, respectiv prin dilatareaventriculilor sau prin exudat transependimar.Resorbtia LCR: LCR se resoarbe la nivelulvilozitdlilor arahnoidiene, a rdddcinilor gi ner-vilor spinali, a laminei cribrosa a nervilor olfac-tivi gi oftalmici, precum gi la nivelul nervuluivestibulocohlea r. Transportul LCR-ului resor-bit se face ulterior prin intermediul sistemuluivenos 9i a celui limfatic.
LCR 9
gaura interventricularecornul frontalrecesul opticrecesul infundibularventriculul 3
Apeductul
cornul temporaltavanul ventriculului 4, gaura Magendii
vilozitatea recesul 9i gaura laterald
( lsterna chiasmaticS*
r lsterna interpedunculard*clsterna ambiensclsterna cvadrigeminald
vena epiduraldvilozitate
recesul suprapinealqi pineal
Cornul posterior
Sistemul ventricular cerebral
plexuri coroide
I
cisterna cerebelo-medulard(cisterna magna)
canalul central
,/arannototana /rdd6cind nervspinal J
WS Circulalia lichidului cefalorahidian
10 Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este imperlit in mezence-fal, punte 9i bulb (pag.2). La nivelul sdu suntdispugi etajat nucleii nervilor cranieni. Trun-chiul este str;bdtut in sus ;i in jos de cdilede legiturd dintre creier, cerebel ;i mdduvaspindrii. Centrii vegetativi, care dirijeazi ac-tivitatea inimii, cea circulatorie, cea respira-torie gi comportamentul alimentar (pag. 108gi urmdtoarele), precum gi releele acustice ;ivestibulare (pag.90 gi urmdtoarele) se gdsesctot la nivelul trunchiului cerebral. Transmite-rea informaliilor prin cdile aferente;i eferenteeste reglat5 prin sisteme reflexe.
Topografie
Ventral. La exteriorul mezencefalului se dis-ting picioarele pedunculilor cerebrali, la nive-lul punlii pe linie medianS-ganlul bazilar careaddposte;te artera bazilard, gi la nivelul bul-bului piramidele, iar caudal decusalia pirami-dald. La nivelul mezencefalului se afld nucleiinervilor lll gi lV, nucleii nervilorV, Vl, Vll giVlll la
nivelul pungii, iar nucleii nervilor lX, X, XI 9i Xllla nivelul bulbului.Lateral. Din incidenla laterald se vizualizeazdcerebelul. Daci indepdrtdm cerebelul devinvizibile originile aparente ale nervilor cranieni,cu exceptia nervului trohlear (lV), care iese pefala dorsali a trunchiului. La nivelul mezence-falului sunt coliculii superiori mijlocii gi inferi-ori, la nivel pontin sunt pedunculii cerebelogisuperiori, mijlocii qi inferiori, iar la nivelul bul-bului se afld oliva bulbard.Dorsal. Sub cerebel corespunzdtor felei dor-sale a bulbului gi punlii se descrie fosa rom-boidd, care formeazd peretele anterior al ven-triculului 4, iar lateral sunt aliniali pedunculiicerebelogi.
Cii de transmitere si nuclei
Proiecfii. Prin trunchiul cerebral coboard gi urcifibre motorii (pag. 38) 9i senzitive (pag.42). Pe
parcursul traseului prin trunchi fac multiple in-terconexiuni. Calea simpaticd (centrald) igi areoriginea in hipotalamus (pag.84).
Nucleii. La nivelul mezencefalului se afl5 nu-cleul rogu 9i substanla neagrd. Nucleii punliisunt r5spandili printre fibrele fasciculelor. inace;ti nuclei se gise;te al 2-lea neuron al cdiicortico-ponto-cerebeloase (pag. 40). Nucleiinervilor cranieni sunt repartizati pe diverselesegmente ale trunchiului cerebral.c Mezencefal:lll cu nucleul accesor, IVV
(nucleul mezencefalic al n. V)o Pontrn.'V (nucleul principal motor),Vl,Vll cu
nucleul salivator superior, Vlll (nucleul vesti-bular superior, nucleul cohlear anterior)
c Bulbar:Vlll (nucleul vestibular infero-late-ral, nucleul cohlear posterior), lX (nucleul
tractu Iui solitar, nucleul salivator inferior,nucleul ambiguu), X (nucleul dorsal, nucleulambiguu, nucleul tractului solitar), Xl (nu-
cleulambiguu), Xllo SprnalV (nucleul spinal), Xl
Formaliunea reticulate(tabelul 2, pag.404)
Reprezintd o relea de fibre nervoase gi de nu-clei, care se desfigoard de-a lungul intreguluitrunchi cerebral. Polul caudal al formatiuniireticulate ajunge spinal in regiunea cornuluidorsal, iar cranial pAni la nivelul talamusuluimedial.Formaliunea reticulatd primette aferenge dintoate zonele 5NC. Eferenlele se indreaptd sprecortex, dar 5i spinal. Datoritd multitudinii deinterconexiuni, formaliunea reticulatd joa-ci un rol important in coordonarea reflexd a
funcliilor senzitive, motorii ti vegetative (pag.
98). Fasciculul longitudinal median are rol ininterconectarea nervilor cranieni motori lll, lV$i Vl (pag. 80, 1 s4).
Trunchiul cerebral 11
rAddcinamotorie V
plramida
Cl (rdddcina
anterioar;)
Trunchiul cerebral (ventral)
hipotalamus
respiraliei, circulaliei,suptului, linsului,mestecatului
Controlul:vasomotricitdlii,respiratiei, activitdlii cardiace,emezei
Trunchiul cerebral(dorsal - cerebelul a fost indepdrtat)
glanda pineali
nucleulVlll
nucleulspinal V
nucleul tractuluisolitar
(ridacina posterioara)
Controlul:orientdrii spaliale vizuale,
coordondrii vegetative,a aportului alimentar
cerebelul
lll, nucleul lll,nucleu accesor
ventriculul 3
I
viltIX
xilXI
lV nucleupuntea
nucleulmotorV
VI
nucleul Vll
nucleul salivarsuperior ti inferior
nucleul ambiguu
nucleul dorsal X
nucleul nervului Xll
n. accesor, Xl
decusa!ia piramidali
limita dintremezencefalgi diencefal
Controlul: -vilIX
X
Formaliunea reticulatd(verde: trunchiul cerebral 9i cerebelul, secfiune sagitalS)
aria postrema
Top Related