/* /ry^
IArt'trs IoYcE
flmerp.fiT'AL AKTXSY{,JLTJX
X"r&" TINXK&Xfi,
Traducere d,in limba englezdFrid,a papad,ache
CAPITOLUL 1
A
A fost odati pe timpuri - si ce timpuri frumoase -o vaci mu-uu care venea pe drum, si vaca aceasta mu-uucare yenea pe drum s-a-ntAlnit c-un biiegel drlgilag pecare-l chema blietelu' tu,tu.
_ Povestea asta i-o spunea tata; tata se uita la el printr-obucati de sticli; avea o fagl piroasi.
El era biie,telu tu-ru. Vaca mu-uu venea pe drumul undelocuia Betry Byrne: care vindea bomboane de hmAie.
O, mdceSu-i plin de/loarein poiana rnicd, ueide.
El cAnta cintecul ista. Era cAntecul lui.
O, mdTesu rnic,i uede
CAnd faci pipi in pat, lntAi e cald gi apoi se face rece.Mamapunea o musama. Aceasta mirosea tare ciudat.
Mama mirosea mai frumos decAt tata. Ea-i cAnta lapian dansul marinarilor, gi el dansa. Aga dansa:
Tralala lala,Tralala tralalila,
tY'"U'fi
Tralala lala,Tralala lala'
Unchiul Charles 9i Dante biteau din palme' Ei erau
mai bitrAni catatagi ca mama, dar unchiul Charles era
mai bitrAn decAt Dante.
Dante avea doui perii in dulapul ei' Peria clptugiti
cu catifea castanie era Pentru Michael Davittl, 9i peria
ciptugiti cu catifea verde era Pentru Parnell2' Dante iidnd.r'o bomboani de menti ori de cAte ori ii aducea un
gervegel de hArtie.
Copiii Vance locuiau la numirul gapte' Ei aveau alt
tate gi altl mami. Erau tatil gi mama lui Eileen'
Se ascundea sub masi' Mama sPunea:
-Vai, Stephen are si ceari iertare'
Dante sPunea:
- Sigur,iacl nu, vine vulturul mare gi-i scoate ochii'
ipi scoate ocbii uuhurul rnare,
Cere repede iertare,
Cere repede iertare,
iyi scoate ochii uulturul rnare,
' tnti"tr.t Davift (1846-1906)' revoluqionar irlandez' conducitor'
ahturi de Parnell, al migcnrii de eliberare nagionah din Irlanda
2 Charles Stewart Parnell (1846-1891), conducitor de seami al
migclrii nalionale din Irlanda. invinuit de preoqii catolici de adulter'
Parneil qi-a ruinat cariera politicl'
Portret al artistului la tinerele
r7
Cere repede iertare,
iyi scoate ochii uulturul rnare,
ipi scoate ochii uulturul rnare,
Cere repede iertare.
Terenurile mari de joc roiau de biiegi. Togi gipau,
;iprefecgiit ii indemnau cu strigite puternice. Amurgeagi aerul era palid 9i ricoros, si, dupl fiecare atac gi
bufnituri de-a jucltorilor, balonul unsuros, de piele,'zbura ca o paslre grea prin lumina cenugie. El se ginea lamarginea terenului, ferindu-se si nu-l vadi prefectul,ferindu-se din calea picioarelor brutale, prefhcAndu-sedin cAnd in cind cI aleargil igi simgea trupul mic 9ineputincios in imbulzeala jucltorilor gi ochii ii erauinceEogagi si-i llcrimau. Rody Kickham nu era aga: el avea
si conducl echipa secgiei a rreia, togi biiegii spuneau asta.
Rody Kickham era biiat de treabi, dar Nasty Rocheera un scirbos. Rody Kickham alrea in dullpiorul luimoletiere si, la refectoriu, igi plstra alimentele intr-unpanerag. Nasty Roche avea nisre mAini uriase. Budinciide piine de vineri ii zicea budinci de ciine. Si intr-o ziil inrrebase pe Stephen:
- Cum te cheami?
Stephen rlspunsese:
- Stephen Dedalus.
' Preot sau clluglr care conduce si supravegheazi cite un sector alactivitigii elevilor: invigitura, disciplina, practicile religioase etc.
James Jolce
r8
$i atunci Nasty Roche zisese:
- Ce nume mai e gi ista?
$i cum Stephen nu gtiuse ce si-i rispundi, NastyRoche il intrebase:
- Ce e taicl-tiu?Stephen rispunsese:
-Un domn.Atunci Nasty Roche intrebase:
- E magistrat ?
Se tAra din loc in loc pe lAngi marginea terenului,zbughind-o din cind in cind la fugi. Dar i se invinegiserl
mAinile de frig. Le blgi in buzunarele vestonuluicenuqiu, incins cu o curea. Purta o curea peste buzunare.
Curea se zice gi cAnd il ameningi pe unul cu bltaia. intr-ozi, un biiat ii spusese lui Cantwell:
- iti trag o curea cAt ai zice pAs.
Cantwell rlspunsese:
- Du-te gi vezi-gi de treaba ta! Trage-i o curea luiCecil Thunder. Sl te vld atunci! igi trage el Eie un gut infund, si-l gii minte !
Nu era frumos sI vorbegti aga. Mama ii spusese sI nustea de vorbi la gcoalS cu biiegii care vorbesc urAt.
DriguEi, mama! in prima zi in holul castelului, cAnd i9i
luase rimas-bun, igi ridicase voaleta pe nas ca s5-l sirute :
' I ' I " " l rosii. Dar el se fXcuse cI nu vedefl nasul, sr ocnfl ll erat
cl-i venea si plAngl Era drlgugi mama, dar cAnd plXngea
nu mai era aga drigugi. $i tatil lui ii diduse doul monede
de cAte cinci gilingi bani de buzunar. $i tata ii spusese ci,
Portret al artistului la tinerele
r9
orice i-ar mai trebui, si-i scrie lui, acasI, gi, orice-ar fi,niciodatl si nu pArascl vreun camarad. Apoi, in poartacastelului, rectorul diduse mAna cu tata 9i cu mama sisutana ii fluturase in vAnr, 9i apoi trisura pornise,luAndu-i pe tara si pe mama. Strigaserl cltre el dintrisuri., fluturAnd mAinile:
- Rimai cu bine, Stephen, rimAi cu bine!Fu prins in iuregul unei invilmi;eli gi, temAndu-se de
ochii scAnteietori si de ghetele noroioase, se chirci gi priviprintre picioare. Biiegii se luprau ;i icneau, iar picioarelelor frecau, izbeau, tropiiau. Apoi ghetele galbene ale luiJack Lawton scoaser5. cu dibicie balonul, gi toate celelalteghete gi picioare se repezirL pe urma lui. Alergi 9i el peurma lor pugintel gi-apoi se opri. in curAnd vene a vacanragi-aveau sI plece acasl DupI cinL, in sala de srudiu, aveasi schimbe numlrul saptezeci 9i gapce, lipit inluntrulpupitrului lui, cu numirul gaptezeci si sase.
Are si fie mai plicut in sala de studiu decAt aici afari,in frig. Cerul era palid gi rece, dar la castel se vedeauc6.teva ferestre luminate. Se intrebl de la ce fereastrl igivafiazvi,rlit Hamilton Rowan pihria ln gangul de gardial parcului gi daci-n vremea aceea or fi fost straturi deflori sub ferestre. intr-o zi cAnd fusese chemat la castel,portarul ii ar5.tase urmele hsate de gloangele soldagilor inlemnul porgii si-i diduse o bucati de pesmet de caremXncau la masa comunititii. Luminile din castel erauplicute gi calde. Parcl erau dintr-o carte. Poate cam aga ofi fost la abagia Leicesrer. Ce propoziEii nostime erau in
James Joyce
cartea de citire scrisi de doctor Cornwell! Parc-ar fi fost
poezii, dar nu erau decAt propozigii ca sI invegi sI
Pronungi corect:
Wokey a ruurit la abaYia Leicester;
Acolo il ingropard scbiunicii.
Ticiunele este o boal,i a PlantelorDe cancer sufer,i anirnalele.
Ar fi pllcut si stai intins pe covorul din faga
ciminului, cu capul proptit in mAini, gi si te gAndegd la
propozigiile astea. Se cutremurl de parci ar fi simgit pe
piele o api rece gi lipicioasi. Era o ticilogie din partea lui\Wells si-l imbrAnceascl in canal fiindci nu voise sischimbe tabachera lui mititici pe castana aromatl, de
tuse, a lui lVells, cAgtigitorul la patruzeci de seturi. Ce
rece gi lipicioasi fusese apa! Un biiat vizuse intr-o zi un
qobolan mare slrind in spumele biltoacei. Mama gedea
acum cu Dante in faga focului 9i agtepta sivini Brigid cu
ceaiul. igi ginea picioarele pe apiritoarea din faEa
ciminului gi papucii ei cu pietricele sclipitoare erau atAt
de fierbinqi gi aveau un miros atAt de bun gi de cald!
Dante gtia o mulgime de lucruri. Ea il invlgase unde era
Canalul Mozambic gi care era cel mai lung rAu dinAmerica, gi cum se chema cel mai inalt munte din luni.Pirintele Arnall gtia gi mai multe decAt Dante, fiindce
dinsul era preot, dar gi tata gi unchiu' Charles ziceau c5'
Dante e o femeie degteaptl gi cititl. $i cind scotea Dante
Portret al artistului-la tinere{e
zgomotul lla dupi masl qi pe urmi i$i punea mAna laguri, se chema.u ",.::::.uJ;il'fi1]u'
o'O yoce strigl de se auzi pe toate terenurile dejoc:- Toad Iumea in clasi!Apoi alte voci strigari dinspre celelalte echipe:- Toati lumea in clasi! Toati lumea in clasl!Jucitorii se adunari. la un loc, infierbAntati gi plini
9: i:r"r,si el se duse printre ei, bucuros ci intrau. RodyKickham tinea mingea de giretul unsuros. Un bliat ilspuse si. mai tragi un sut, dar el merse inainte fXri micarsl-i rispundl. Simon Moonan ii spusese sI nu dea, ci seuitl prefectul. Bliatul se inroarse citre Simon Moonani;i zise:
- $rim togi de ce te-ai gisit tu si vorbegti. Fiindci egtilingiul lu'McGiade.
,,Lingiu" era o vorbi ciudati. Biiatul ii ziceaaga luiSimon Moonan fiindcl avea obiceiul si-i lege prefectuluiminecile sutanei la spate 9i prefectul se fbcea ci se suplri.Dar vorba asta avea un suner urAt. Odati se spilase pemnini la toaleti la hotelul \Zicklow 9i dupi aia tatll luiscosese dopul cu lang gi apa murdari se scuriese prin gaurachiuvetei. $i cand se scursese roati incet, gaurachiriveteifXcuse un zgomotca i.sta: lingJing. Da, mii tare.
Amintindu-gi asra, si ce albi era roaleta, i se flcu frigqi apoi foarte cald. Erau doui robinete - le invArteai siiegea apa rece gi cea caldI. Simgi o riceall gi apoi o ff.r-bingeal5: gi parcl vedea numele robinetelor ,.ris. pe .le.Era foarte ciudat.
James Joyce
22
$i aerul din coridor ii didea fiori reci. Era ciudat 9i
jilav. Dar curAnd o si se aprindl gazul gi cAnd ardeafacea
un zgomot micug, ca un cAntecel, mereu acelagi: 9i cindticeau pentru o clipi blieqii in sala de joc, auzeai
cAntecul.
Era ora de aritmeticl' Pirintele Arnall scrise pe tablio probleml grea gi apoi sPuse:
- Ei, i" tl't .d.*, care cXgtigi? inainte, York! inainte,
Lancaster!Stephen se clznea cAt putea, dar problema Prea era
grea - gi se zlplci. Micuga emblemi de mltase, cu tran-
Jafirul alb pe ea, prinsi cu un ac de pieptul vestonului,
incepu si tremure. El nu era tare la aritmetici, dar se
cLzieacit putea, ca si nu piardi York. Faga pirinteluiArnall arita foarte intunecatl, dar nu era suplrat: rAdea.
Pe urmiJack Lawton pocni din degete gi pirintele Arnall
se uiti in caietul lui gi zise:
- Bine. Bravo, Lancaster! Ttandafirul roqu cXgtigi.
Acu hai'nainte, York! Di-i bitaie !
Jack Lawton ii aruncl o privire de la locul lui. Mica
emblemi de mitase, cu trandafirul rogu pe ea, se vedea
foarte frumos fiindce Lawton Purta un tricou albasru.
Stephen simgi cI rogegte 9i el la fagi cAnd se gindi ce de
mai prinsori or si se puni care va fi primul din clasa intAi
elernentari, Jack Lawton sau el. in unele siptlmAni lua
Jack Lawton premiul intAi, gi intr-altele il lua el. FAgiuga
de mitase albi a emblemei tremura' tremura, pe cAnd eI
se clznea cu problema urmitoare si asculta glasul
P ortYYt !'YYY!! tin e r e ! e
/3
pirintelui Arnall. Apoi i se stinse toati ardoarea si-sisimgi faga rece de .or. igi inchipui ci fagatrebuie ,i-i fi.rrlbi, fiindci 9i-o simgea aga rece. Nu izbutea si rezolveproblema, dar nu-i mai pisa. Tkandafiri albi si trandaffrirosii: ce culori frumoase! Era plicut si gi le inchipui. $idiplomele penrru premiul intAi gi al doilea gi al ireilea,rveau culori frumoase: roz gi gilbui qi liliachiu. Erafiumos si-gi inchipui trandafiri liliachii si gllbui si roz.Poate ci un rrandafir silbatic ar purea avea o culoare dinrsta - si i9i aminti de cAntecul cu floarea de mlceg inpoiana mici, verde. Dar un trandaffr verde nu puteai gisiniciieri. Dar poate ci undeva in lume se gisea.
Suna cloporul 9i elevii din toate clasele incepeau siiasi incolonagi gi s-o ia de-a lungul coridoareloi insprerefectoriu. $edea ;i se uita la cele doui pitrlgele de unrdin farfuria lui, dar nu putea minca piinea aceea jilavi.,Si faga de masi era jilavl si flegcliti. Dar blu tot ceaiulslab si fierbinre pe care i-l turnase in cani rAndagul celgreoi de la bucitirie, incins cu gor! alb. Se inuebl daci;orEul rlndasului era gi el jilav sau daci toate lucrurilealbe erau reci gi jilave. Nasty Roche 9i Saurin beaucacao - le-o trimiteau de-acasl in cutii de cositor.Spuneau cI ei nu pot bea ceaiul - ci. e ca liturile penrruporci. Thgii lor erau magistrati, aga spuneau biiegii.
' t -.Ibgi biiegii ii plreau foarte ciudagi. Togi aveau tagi sirname, si fiecare avea alte haine gi alt glas. ii era dor sI fieacasi si si-gi puni capul in poala mamei. Dar nu se purea,
James Joyce
24
aga cl i se fbcu dor si se termine cu jocul 9i cu invigatul,
gi cu rugiciunile ;i si se duci in pat.
Mai biu o cani cu ceai fierbinte 9i Flemingil intrebl:
- Ce Ei-e ? Te doare ceva ori ce gi-e ?
- Nu 9tiu, ficu Stephen.
- fi-o fi rlu de la stomac, spuse Fleming, egti alb la fagi.
- Da, sigur, fbcu Stephen.
Dar nu-l durea acolo. Gindea cI-l doare inima, daci
poate sI te doarl intr-un asemenea loc. Fleming era
io"rr. de treabi c5-l intrebar.. ii uen." si plingi. i9i
propti coatele pe masi 9i-gi astupi gi-gi destupi urechile.
$i acum a:uzea zgomotul din refectoriu de indati ce-gi
destupa urechile. Se auzea un muget ca de tren noaPtea.
$i cind igi astupa urechile, mugetul pierea ca trenul cind
intrl intr-un tunel. in noaPtea aceea la Da]key ala mugea
trenul, 9i cAnd a intrat in tunel a incetat a mugi. inchise
ochii gi trenul urui inainte, mugind 9i apoi oprindu-se,
iar mugind, iar oprindu-se. Era nosdm si-l auzi mugind
gi oprindu-se, gi apoi iar gAgnind din unel cu muget, 9i
apoi iar oprindu-se.
incepurl sl vini de-a lungul preqului de iuti din
mijlocul refectoriului bliegii din cursul superior, Paddy
Rath qiJimmy Magee, gi Spaniolul, care aveavoie si fu-
meze, gi Portughezul cel mic, care Purta o bereti de liniscimoasl. $i apoi cei de la mesele secliei medii 9i cei de
la mesele sectiei a treia. $i fiecare in parte avea alt fel
de mers.
Portret al artistu,lui la tinerele
2.5
$edea intr-un colg al sllii de joc, flclndu-se cI se uitila o partidi de domino, gi o datl sau de doui ori puturuzi cAte o clipl cAntecul micug al gazalui. prefectulstitea in ugi cu cAgiva biieEi 9i Simon Moonan ii lega laspate mXnecile sutanei. Le spunea ceva despre Tuflaleg.
Apoi pleci din u9i gi Wells veni inspre Stephen liintrebi:
- Ia spune-ne, Dedalus, tu o si.ruti pe maici-ta cAndrnergi la culcare ?
Stephen ri.spunse:
- O sirut.We[s se inroarse cltre ceilalgi biiegi, spunAnd:
- O, i-auzigi ce zice ista, c-o slruti pe maicl-sa in fie_care seari cAnd merge la culcare.
Bliegii se oprirS. din joc gi se intoarser5 citre cei doi,rizind. Stephen rosi sub privirile lor gi spuse :
- Ba n-o si.rut.tW'ells spuse :
- O, i-auziti ce zice, ci n-o sirutl pe maici-sa cAndrnerge la culcare.
. Iar rAserl togi. Srephen incercl sI rAdi;i el. intr_oclipe igi simgi tot trupul dogorind, tulburat. Care erarispunsul corecr la intrebarea asta? Dlduse douirispunsuri gi \Zells tot rldea. Dar $Zells trebuie si gtierispunsul corect, ci. el e in a treia de gramaticir. incercl
:Ct^rl, a, grr**irA- cele care in licee, in acel sistem, le preced pecele de untanisticd Qtoetic,i, retoric,i)
tames Joyce
z6
sI se gAndeasci la mama lui \7ells, dar nu indrlznea siridice ochii spre faga lui. Nu i plicea faga lui Vells' El ilimbrincise ct o zi mai inainte in canal, fiindci nu voise
sI schimbe tabachera lui mititici pe castana aromati, de
tuse, a lui \7ells, invingitorul la patruzeci de seturi' Era
o ticllogie; togi biielii sPuneau aga. $i ce rece 9i lipicioasl
fusese apa! $i-un b5iat vizuse lntr-o zi un gobolan mare
sirind pleosc drept in spuma liturilor.Spuma re.. din canal ii invilui tot trupul; iar cind
suniilopogelul de intrare in sala de studiu 9i biieqii iegiri
incolonagi din silile de joc, simgi prin haine aerul rece
din coridor gi din casa scirii. Tot mai incerca sl giseasci
rispunsul corect. Cum era bine: s-o sirugi pe mama sau
si n-o sirugi ? Ce era aia, si sirugi ? Tir ridicai faga, aga, ca
si spui noapte bunl, 9i atunci mama igi apleca faga. Asta
era s1rutul. Mama igi punea buzele pe obrazul tlu; buzele
ei erau moi gi-Ei umezeau obrazul, gi flceau un zgomot
micug: goc. De ce or fi fbcAnd oamenii aga cu fegele lor?
Cit gezu in sala de studiu deschise capacul pupitrului
Iui gi schimbi numirul lipit inluntru din gaptezeci 9i
gapte in ;aptezeci gi gase. Dar vacanga de Crlciun era inclfoarte departe : insi odati gi odati tot o si vini, fiindcipimAntul se invArtqte mereu.
Erao pozi cu plmXntul pe pagina lntAi a cirgii de geo-
grafie: o minge mare in mijlocul norilor.Ileming avea
I cutie .o ...i,o*. colorate gi intr-o searl de studiu liber
colorase p5"mintul cu verde gi norii cu cafeniu. Asemenea
celor dou5 perii din dulapul lui Dante, peria ciptuqiti cu
Portret al art;ktului la tinerele
27
catifea verde pentru Parnell 9i peria cu ciptugeala casraniepentru Michael Davitt. Dar nu-i spusese el lui Fleming silc coloreze aga. Aga voise Fleming sI le coloreze.
Deschise carteade geograffe ca si-gi invege lecgia; darnu putea gine minte numele locurilor ilora din America.$i doar erau locuri deosebite, cu nume deosebite. Erautoate in giri deosebite 9i girile erau in conrinente, si con-tinentele erau in lume, ;i lumea era in univers. Deschisecartea la pagina albi de dupl coperti gi citi ce scrisese el:rcolo: se scrisese pe el, numele lui si locul unde se gisea.
Stephen DedalasClasa intii elementardCo legiul Clo ngo w es Wo o dSallinsCornitatul KildareIrlandaEuropaLumeain (Jniuers
Asta era scris de el, iar Fleming, intr-o searl, scrisesein joaci pe pagina de-allturi:
Stephen Dedalus rn,i chearnd,
$i lrlanda-i SarA rneA,
Stau la Clongowes deocarudat,iSper s,i rnerg in cer cindua.
tY'"tY'z8
Citi versurile de-a-ndiratelea, dar aga nu mai erau
poezie. Apoi citi pagina netiplritl de jos in sus, pAni
"jrtrt. la numele lui. El era ista: 9i citi iar pagina de sus
in jos. Dupi univers ce era? Nimic. Dar oare era ceva
imprejurul universului care si arate unde se isprivea
ina^inte si inceapi nimicul? Un zid nu Putea si fie, dar se
putea si fie o linie subgire, subgire, care inconjurajur-imprejur tot. Ce gAnd mare, si te gAndegti la tot 9i la
p.rr. io.i Numai Dlr*ner.o Putea face asta' incerci
se-gi inchipuie cAt de mare trebuie sI ffe gAndul acela, dar
se putea gAndi doar la Dumnezeu. Dumnezeu era
numele luiDu*nereu intocmai cum al lui era Stephen'
Dieu eraDumnezeu pe franguzeqte 9i tot numele luiDumnezeu era; gi de cAte ori se ruga cineva la Dumnezeu
gi spunea Dl eu, Dumnezeu numaidecit gtia cI se roagl
o.rh*rr..r. Dar cu toate ci existau nume diferite PentruDumnezeu in toate limbile diferite din lume 9i clDumnezeu ingelegea ce spuneau toti cei care se rugau in
limbile lor diferite, Dumnezeu tot rimAnea totdeauna
acelagi Dumnezeu gi numele adevirat al lui Dumnezeu
era Dumnezeu.CAnd se gandea aga obosea foarte tare. ii fbceau capul
mare de tot. it to"tt. pagina netipiriti 9i privi obosit
plmAntul verde, rotund, in mijlocul norilor cafenii' Se
irrtreb" ce era bine, s5 fii de partea culorii verzi sau a
culorii cafenii, fiindci Dante intr-o zi tiiase cu foarfeca
de pe peria care era Pentru Parnell clptugeala de catifea
verde gi o aruncase, si-i spusese lui ci Parnell era un om
Portret al artistului la tinerele
29
riu. Oare acasl tot se mai certau in privinqa asta? Asta sechema politici. Erau doul tabere care nu se intelegeau:l)ante era de-o parte, gi tata gi domnul Casey de .."ldreparte, dar mama gi cu unchiul Charles ,r', .r"u de nici op"rt.. in ffecare zi eracevainjurnal despre asta.
Se necijea ci nu stia bine ce inseamnlpolitica si ci nu;ria unde se isprlvegte universul. Se simgea mic si nepu-rincios. CAnd o sI ffe gi el ca bliegii din clasele d. po.ii.l;i retorici? Ei aveau glasuri groase 9i ghete mari gi invlgautrigonometria. Mai era mult pAni acolo. intAi venea va_canga gi pe urmi trimestrul urmitor, 9i pe urmi iar vacan_qa, 9i pe urml iar alr trimestru, si pe urmi. iar vacanEa.Era ca un tren care intri in tuneluri 9i iese din tuneluri sitrenul era ca zgomorul bliegilor cAnd stiteau la masi inrefecroriu, pe care-l auzeaidaci-gi destupai gi-ti astupaiurechile. Trimestru, vacangi; tunel, iegire, zgomor,oprire. Ce departe era! E mai bine sI meargi sI se culce.Doar rugiciunile in capeli;i apoi patul. Se infiori siclsci. Ce minunar o si fie in pat dupi ce se incllzeaupuEin ceargafurile! La inceput erau asa reci cAnd te bigaiin pat. Se infiorl cAnd se gAndi ce reci erau la inceput.Dar pe urmi se incilzeau gi atunci putea si adoarmi.Era minunat si fii obosit. Ci.sci iar. Ruglciunile de searigi apoi patul: se infior5 gi-i veni si caste. O si fie minunatpeste cAreva minute. Simgea un val de cildurlinvadAndu-i trupul din cearsafurile reci, care-l ftceau sitr€mure - cald, tot mai cald - pani simgi ci-i era cald din