N. 3, septembrie 2004

Ziariºti din regiunea transnistreanã,din UTA Gagauz-Yeri ºi alte regiuni aleRepublicii Moldova s-au arãtat interesaþide abordarea subiectelor legate dediversitate, prezentând 11 proiecte cu o arietematicã diversã.

Juriul din care au fãcut parte câte unreprezentant al CIJ, al Centrului Contact ºiun expert independent a selectat 6 echipemixte reprezentând presa scrisã ºi ceaelectronicã, localã ºi naþionalã. Este vorbade proiectele «Specificul teatrelornaþionale din Republica Moldova ºipresa», autor Larisa Ungureanu, Lanternamagicã, «Ecologia râului Nistru ºicalitatea vieþii: puncte comune dintre celedouã maluri», autor Natalia Siliþkaia,Nezavisimaia Moldova, «Club de dezbateripublice», autor Aneta Grosu, Ziarul degardã, «Copii fãrã copilãrie, copiiiexploataþi prin muncã», autor NataliaCostaº, FLUX, «Informare pentru]nlesnirea climatului de afaceri», autorPetru Macovei, API, «Turismul rural ]nBugeac: realitãþi si perspective», autor:Maria Praporºcic, sãptãmânalul«Dezvoltarea».

Totodatã, la 15 septembrie s-a ]ncheiata doua etapã a concursului de granturimici (500 USD) acordate pentru activitãþiledin cadrul reþelei de jurnaliºti ce trateazãtema diversitãþii. Au fost selectate 4proiecte din 8 prezentate, ca fiind bine

n luna august, s-a ]ncheiat cea de-a doua etapã acompetiþiei deschise de acordare a granturilor (1000USD) pentru echipe mixte de jurnaliºti ce scriu latema diversitãþii

Condiþiile de participareVor fi acceptate proiectedin presa scrisã, radio ºiTVMaterialele vor fi difuzatesau publicate ]n massmedia locale sau naþionaleSe va acorda prioritateproiectelor care vor aveaposibilitatea sã continue ºidupã finalizareaprogramului actual

Cerinþele faþã de miniproiecteMateriale trebuie sãpromoveze o maibunã elegere ]ntre cetãþeniiR. MoldovaSe va acorda prioritateminiproiectelor careabordeazã subiecte inedite,de interes comunitarPentru candidaþii din presascrisã se cere realizarea acel puþin douã articole, iarpentru reprezentanþii dinaudiovizual – o emisiuneTermenul de implementarea proiectelor nu va depãºi3 luni!

Dosarul de participare (]n românãsau rusã)

CV-ul solicitantuluiCererea de finanþare

Data-limitã de prezentare adosarelor

pentru runda a treia – 15ianuarie 2005

Dosarele pot fi depuse laCentrul Independent deJurnalism: str. Sciusev 53,Chiºinãu. Pentru mai multedetalii, contactaþi-ne lanumerele de telefon: 213652,227538.

este o componentã a Proiectului«Crearea unui cadru de relaþiipaºnice ]n Republica Moldova»(The Peace Building FrameworkProject), administrat de cãtresec þia DFID d in cad rulAmbasadei M ari i Bri tani i laChiºinãu. Proiectul este finanþatde Fondul Guvernului Mari iBri tani i pentru prevenireaconflictelor ]n Rusia ºi alte fostestate sovietice.

GRANTURI MICI

PRINCIPII DE BAZ+P E N T R UCANDIDAÞI

..

..

..

..

.

LA CHIªIN+U S-A DESFªUARAT FESTIVALUL ETNIILOR

«REFLECTAREA DIVERSITÃÞII ]N MASSMEDIA»

Î

.

elaborate, ]n corespundere cu criteriileanunþate: «Problematica HIV/SIDA»,autor Luiza Dorosenko, «Familia fãrãmaladii sociale », autor Liuba Cãtrinici,Pro Familia, Rezina, «Integrarea romilor]n societate – un imperativ al ]nceputuluimileniului trei», autor ElenaCobãsneanu, Observatorul de nord,Soroca, «Elaborarea emisiuniitelevizate «U rodnih istokov», BAS TV,Basarabeasca.

De menþionat cã ]n prima etapã acompetiþiei au fost realizate trei proiecte.Astfel, ca rezultat al proiectului «Reformaagrarã ºi impactul ei asupra economieiºi vieþiii þãranului ]n raioanele din dreaptaºi ]n cele din stânga Nistrului», ]n ziareleCuvântul, Rezina, ºi Dobrii Deni, Rîbniþa,au apãrut 6 articole ample la aceastãtemã.

«Problemele familiei monoparentale ºireflectarea lor ]n presã» este proiectulcoordonat de Larisa Ungureanu. }n urmaacestuia, au fost publicate 4 materiale ]nziarele Pridnestrovie, Dnestrovskaiapravda ºi Timpul. De asemenea, a fosteditat un pliant al Asociaþiei femeilor«MILENA SM».

Proiectul «Analiza ºi reflectarea ]nNovoe Vremea a problemelor predãriilimbii de stat ]n ºcolile din Gagauz-Yeri»a fost realizat de ziariºtii de la Novoievremea, care au publicat o serie demateriale la acest subiect.

ZECE ECHIPE NOI DE JURNALIªTI AUBENEFICIAT DE GRANTURI

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

}n anul 1989 limba moldoveneascã aprimit statutul de limbã de stat. Copiii, care]n acea perioadã pãºeau pentru prima datãpragul ºcolii, au absolvit deja instituþiilede ]nvãþãmânt superior. Dar situaþia cuprivire la cunoaºterea limbii de stat ]nºcolile din regiunea autonomã nu s-aschimbat. Pe parcursul ]ntregii vericolaboratorii ziarului «Novoie Vremea» au]ncercat sã ]nþeleagã cauza acestuifenomen.

Vizitele ]n regiunea autonomã ,comunicarea cu locuitorii, profesorii, eleviine-a permis sã facem urmãtoareaconcluzie: studierea limbii este totalmenteformalã, obiectul se predã nu pentru a]nvãþa copiii, ci pentru a raporta cã acestobiect a fost predat. Anume pentru aceasta,ºi nu pentru cunoºtinþele reale, suntcheltuite mijloacele financiare, timp ºieforturi enorme.

}ntre timp, un numãr din ce ]n ce maimare de locuitori din regiune ajung la

}N G+G+UZIA LIMBA DE STAT ESTE STUDIAT+DOAR PENTRU LINI TEA FUNC IONARILOR

Locuitorii unitãþii teritorial-administrative Gagauz Yeri vorfi, probabil, primii care vor simþi toate avantajeleplurilingvismului ]n Moldova. Aºa s-a ]ntâmplat cã dintimpurile ]ndepãrtate ]n aceastã regiune locuiesc umãr la umãrmoldoveni, bulgari, ucraineni, ruºi. Bine]nþeles, fiecareperioadã istoricã „necesitã o limbã de comunicare. Dupã eliberarea de sub jugul turcesc, regiunea a fost populatã dereprezentanþii diferitelor naþionalitãþi ºi principala limbã de comunicare a devenit rusa. }n perioada dintre anii 1918 ºi1940, româna a fost limba predominantã apoi, pe parcursulmai multor ani postbelici, rusa a ]nceput sã domine din nou.Ca rezultat, limba maternã, gãgãuza, era pe cale de dispariþie.

}n perioada de “restructurare” sovieticã, au devenit actuale]ntrebãrile legate de viitorul limbii gãgãuze. Din fericire, statutulde unitate teritorial administrativã i-a fost acordat Gãgãuziei]n baza Constituþiei Republicii Moldova, fãrã vãrsare de sânge.Limba gãgãuzã a ]nceput sã renascã.

Cu timpul a devenit limpede cã limba românã este, deasemenea, extrem de necesarã ]n comunicare, ]n special pentrucei tineri. Astfel s-a conturat tendinþa pozitivã de studiere alimbii române.

}n cadrul proiectului „Plurilingvismul ]n Gãgãuzia -Dmitrii Dimcioglo

LIMBA MEA - PRIETENUL MEU

2D IVER SITATEA ÎN MASS MED IA = N. 3, septembrie 2004

Tatiana CROPANÞEVA

concluzia cã nu este posibil ºi normal sãtrãieºti fãrã a cunoaºte limba de stat. Darºansa realã de a ]nvãþa limba o au numaicei care studiazã individual. Un exemplueste una dintre eroinele seriei de articole ]n«NV» Natalia Grozdeva, conducãtorulUniunii Tinerilor din Gãgãuzia. Natalia astudiat limba românã individual - dupãabsolvirea ºcolii. Acum ea studiazã ]n unadintre instituþiile de ]nvãþãmânt superiordin România. Natalia este sigurã: astãzicunoaºterea limbii este problemapersonalã a fiecãruia, iar predarea limbii ]nºcolile din regiune este ineficientã.

Profesorii ºi directorii ºcolilor dinGãgãuzia sunt de aceeaºi pãrere. }n opinialor, programul nu permite studierea limbii,curriculumul este supra]ncãrcat, nu seacordã timp suficient dezvoltãrii vorbirii.

Problema este accentuatã ºi de viaþamizerã a profesorilor calificaþi care sedatoreazã ]n mare parte ºi statului. O mareparte dintre ei pleacã, preferând sã spele

geamurile ]nTurcia. Oficialiinu gãsescmijloace pentrum a j o r a r e asemnificativã as a l a r i i l o rprofesorilor, ]ntimp ce banipentru instruireaprofesorilor noise gãsesc. Dupãt e r m i n a r e astudiilor, aceºtiad e v i ndezamãgiþi deprofesia aleasã ºi completeazã r â n d u r i l e

probleme ºi perspective” am realizat câteva reportaje cuprivire la obstacolele ce apar la studierea limbii române ]nGãgãuzia

Astfel am descoperit cã barierele psihologice ºistereotipurile, factori care duceau la refuzul de a studia limbaromânã, au fost demult depãºite. Cea mai actualã esteproblema legatã de nivelul scãzut de profesionalism alprofesorilor, acest fenomen fiind prezent ]n toate raioaneledin regiune. Cu toate acestea, cum se spune, gheaþa a fostspartã: ]n ºcoli ºi licee tinerii au ]nceput sã studieze cuplãcere limba românã, sã foloseascã serviciile biblioteciiregionale ce are o colecþie bogatã de cãrþi ]n limba românã,materiale didactice. Generaþia tânãrã a devenit conºtientã depragmatismul plurilingvismului ºi rolul deosebit al limbiiromâne ]n republicã. O mare parte dintre tineri sunt admiºi launiversitãþile din Chiºinãu ºi doresc sã cunoascã cât mai binelimba românã, aceasta fiind limba de studiu ]n multeuniversitãþi ºi academii prestigioase din republicã. Cu altecuvinte, mai sunt necesari doar câţiva ani de muncã depromovare a limbii române pentru ca ]n regiune sã fieinstauratã atmosfera plurilingvismului ce caracterizeazã multe state europene.

FOTO SERGIU CRUDU

«armatei» foºtilor profesori. De la]nceputul anilor ’90 ai secolului trecut,Universitatea «I. Creangã» pregãteºteanual specialiºti la catedrele de limbãromânã-bulgarã ºi românã-gãgãuzã, cutoate acestea ]n ºcoli activeazã profesoride 60-70 ani, pentru care cuvîntulcurriculum nu ]nseamnã practic nimic.

Unicul care considerã situaþia actualãnormalã s-a dovedit a fi...MinisterulEducaþiei. Auzind despre subiectulinterviului, colaboratorii ministeruluine-au recomandat sã ne adresãm laDepartamentul Relaþiilor Interetnice. Ceide la departament s-au mirat ºi ne-autrimis la...minister. Dupã o mulþime detelefoane la diferiþi funcþionari, «NV» adescoperit cã acum un an specialistul,care s-a ocupat de problemele legate destudierea limbii de stat ]n ºcolile dinregiunea autonomã a fost demis dincauza reducerii de cadre, fiind consideratinutil. Existã un specialist pentrustudierea limbii moldoveneºti ]n ºcolilemoldoveneºti ºi un specialist ]nstudierea limbii gãgãuze ]n ºcolile dinaceast regiune. Dar specialist ]nstudierea limbii de stat ]n regiuneaautonomã nu existã! }nseamnã oareacest fapt cã nici probleme ]n acestdomeniu nu existã?

Probleme existã ºi despreactualitatea ºi seriozitatea acestora nevorbeºte ºi faptul cã publicaþiile dedicateproblemei legate de predarea limbiiromâne ]n ºcolile din Gãgãuzia au cauzatnumeroase reacþii.

OPINII

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

}N OBIECTIV – ASOCIAÞIA FEMEILOR “MILENA SM”n 1999 s-a constituit AsociaþiaFemeilor “Milena SM”, deºiactivitatea ºi-a ]nceput-o ]n 1998.

}n acest an, Asociaþia a depus unproiect la Centrul Independent deJurnalism cu tema “Problemele familieimonoparentale ºi reflectarea lor ]npresã” ºi a câştigat un grant. Ideeaproiectului þine de faptul cã ]n prezent,din cauza crizei economice ºi socialeprin care trece þara, are loc un procesde destrãmare a familiei care a luatproporþii ]nspãim]ntãtoare. La aceasta

D IVER SITATEA ÎN MASS MED IA = N. 3, septembrie 2004 3

Î

}n anul 2003 viaþa socialã din regiuneanoastrã a fost destul de bogatã ]n diferiteevenimente. Pe paginile ziarelor din anultrecut a fost publicatã multã informaþiedespre activitatea organizaþiei obºteºtiVzaimodeistvie” (Tiraspol).

Anul trecut membrii acesteia ºi-audesfãºurat activitatea ]n baza mai multorprograme. Unul dintre acestea, “Liniafemeilor”, a avut ca scop prevenireadiscriminãrii femeilor ]n societate,promovarea egalitãþii ]ntre sexe ]n toatedomeniile de activitate, susþinerea ºiasistenþa victimelor traficului de fiinþeumane ºi lucrul de prevenire cugrupurile potenþiale de risc. }n cadrulacestui program au fost realizate o seriede proiecte, ]n urma cãrora 6 tinere-victimeale traficului au beneficiat de consilierepsihologicã (consultaþii ale celor mai bunispecialiºti ]n timpul perioadei dereabilitare) º i ajutor material (studiiplãtite, acordarea produselor alimentare,bursã) . }n colaborare cu centrulinternaþional de apãrare a drepturilor “LaStrada” ºi Organizaþia non-profit “Stells-Terra” (s.Ternauca) au fost organizate 42de seminare de informare pentruprofesorii din ºcolile medii ºiprofesionale, pentru persoanele dininstituþiile penitenciare.

Denumirea urmãtorului program este«Tineret-timp liber-culturã». Scopurileprincipale ale membrilor organizaþiei aufost: dezvoltarea culturii ºiresponsabilitãþii civile printre tineri,crearea condiþiilor minime pentru

ORGANIZAÞII NON-PROFIT: MIT SAU REALITATESEMNIFICATIV+?

dezvoltarea gândirii critice, capabile sã opunã rezistenþã conflictelor interne ºiinfluenþei negative a mediului. Cel maiimportant proiect ]n cadrul acestei direcþiia devenit „Crearea teatrului-expres ruso-moldovenesc “Pace ºi }nþelegere” ]nsatul Cãlãraºi, raionul Slobozia. }n iulie-noiembrie a fost realizat proiectul“Toleranþã - cale spre colaborare”. 7cluburi de tineret de pe ]ntreg teritoriulTransnistriei au fãcut vizite reciproce ]nbaza principiului rotaþiei. }mpreunã cuteoria comunicãrii tolerante ]n grupuriinteretnice de diferite vârste, tinerii auputut sã aplice ]n practicã cunoºtinþeleprin schimb cultural. Proiectul-pilot(adicã acel care va fi dezvoltat ºiperfecþionat ]n continuare) de creare aclubului inter-raional “Eu ºi familiamea” (s.Blijnii Hutor, raionul Slobozia)a ]nceput ]n decembrie 2002.Reprezentanþii administraþiei localeacordã asistenþã semnificativã, fiindconºtienþi de importanþa proiectului, daractivitatea de bazã este desfãºuratã devoluntari din contul mijloacelor propriiale organizaþiei. ªi, ]n fine, proiectul anual,]nceput ]n noiembrie 2003, de creare aziarului inter ºcolar municipal “ºcolinieocna” (“Ferestrele colii”) oferã elevilorposibilitatea de a participa la elaborareamodelului modern de conºtiinþã democraticã a genera idei tinere.

De menþionat ºi realizarea cu ajutorulaltor organizaþii din Transnistria aprogramului ”Pas cu pas spre o societatestabilã”. Lunar ]mpreun cu centrul de

}n mijloacele mass media de astãzi tot mai des apar informaþii cu privire la faptul cã cel de-al treilea sector ]þi mãreºtepotenþialul, organizaþiile necomerciale joacã un rol important ]n construirea modelului democratic al societãþii ºi altele deacest tip. Dar ce-i revine din toate acestea unui cetãþean de rând? Simte el oare acele ]mbunãtãþiri reale, despre care vorbesc

asociaþiile obºteºti? Pentru a rãspunde la aceste ]ntrebãri, reporterul nostru a ]ncercat sã analizeze activitatea din anul precedenta uneia dintre aceste organizaþii

resurse “Ocno v mir” ºi Fondul Europeanpentru Copii au fost organizate meserotunde cu participarea reprezentanþilorfamiliilor vulnerabile ]n scopul consolidãriieforturilor organizaþiilor de a ]nfruntasituaþia creatã ]n domeniul protecþiei acestorfamilii. }n mai 2003 ]n satul Caraga a fostorganizat pentru reprezentanþiiadministraþiei, bisericii, organelor de drept º i ai cetãþenilor interesaþi seminarul“Resursele ºi posibilitãþile comunitãþiirurale”, rezultatul cãruia a fost creareaproiectului destinat organizãrii Centrului dedezvoltare al tinerilor ]n localitatea sus -menþionatã. }n noiembrie anul trecut a avutloc vizita de cercetare a CentruluiInternaþional pentru Pace ºi a CaseiEuropene ]n Bosnia ºi Herþegovina. Membriidelegaþiei s-au ]ntâlnit cu preºedinteleConsiliului Suprem, liderii miºcãrilorsociale, reprezentanþii asociaþiilor obºteºti.

Anul 2004 a fost nu mai puþin fructuos.“Vzaimodeistvie” a ]nceput colaborarea cuOrganizaþia Internaþionalã pentruMigraþiune ºi administreazã programulde prevenire a traficului de fiinþe umane ºide acordare a asistenþei victimelor traficului.}n prezent, de asistenþã beneficiazã 49femei ºi 15 copii. }n septembrie anul curenta ]nceput un alt proiect, destinat dezvoltãriirelaþiilor interculturale ]ntre Moldova,Ucraina ºi Polonia, la care participã aceastãorganizaþie. Organizaþia polonezã “ªcoalaliderilor” a devenit partener al acesteiorganizaþii.

Larisa Ungureanu

se adaugã ºi plecãrile masive ]nstrãinãtate a unui pãrinte sau a ambilorpãrinþi. Familia monoparentalã nu sebucurã de protecþie socialã. Nu este clarstatutul social al mamei (tatãlui) singurpãrinte. Dat fiind sãrãcia din þarã,situaþia mamelor (9 din 10 familiimonoparentale s]nt conduse de femei)este un caz de discriminare a femeiiprin mecanismele sociale.

Pentru implementarea proiectuluia fost formatã o echipã de ziariºti dinChiºinãu ºi Tiraspol. Din ea au fãcutparte: Natalia Cojocaru, LuizaDoroºenco, Elena Lucaº ºi LarisaUngureanu (autoarea proiectului). Datfiind cã s]nt mai multe tipuri de familiimonoparentale, ne-a interesat ]nspecial situaþia mamei-vãduvã. }n acestscop au fost efectuate vizite dedocumentare ºi ]nt]lniri cu mamele ladomiciliu ]n c]teva familii din Chiºinãu ºi Tiraspol, dar ºi la ºcoala internatdin Tighina, unde ]nvaþã mai mulþi copiicu un singur pãrinte de pe ambelemaluri ale Nistrului.

}n rezultatul vizitelor ºi adiscuþiilor purtate cu mamele, copiii, ]npresa de la Chiºinãu ºi din Tiraspol auapãrut un ºir de materiale, ºi anume:“Un rãzboi nedeclarat” ºi “Nu s]ntduºmanul copiilor mei” de NataliaCojocaru (sãptãm]nalul “Timpul”),

«Современная принцесса» ºi«Замуж? Никогда» de Elena Lucaº(«Днестровская правда»),«История любви и одиночества»(«Приднестровье») ºi «Чувствоодиночества» («Независимая Мол-дова») de Luiza Doroºenco.

S-a creat o echipã de ziariºti ]n care adomnit spiritul creativ. Problema familiilormonoparentale s-a dovedit a fi la fel devulnerabilã pe ambele maluri ale Nistrului.Publicaþiile au sesizat faptul cã la aceastãtemã se scrie puþin ºi au solicitat ]ncontinuare materiale despre familiilemonoparentale.

EROII MATERIALELOR NOASTRE

O. Pravdina

PARTENERII NOªTRI

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Reprezentanþii Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie

D IVER SITATEA ÎN MASS MED IA = N. 3, septembrie 2004

4

T raficul de fiinþe umane este unadintre cele mai actuale ºi mai graveprobleme cu care se confruntã atâtRepublica Moldova, cât ºi multealte state. Dupã amploarea sa,

traficul de fiinþe umane ocupã locul trei]n lume, succedând comerþul cu droguriºi arme.

Necesitatea combaterii acestuifenomen este conºtientizatã ºi dejurnaliºtii din Gagauz Yeri, care la 13septembrie 2004 au organizat o masãrotundã cu participarea reprezentanþilorOrganizaþiei Internaþionale pentruMigraþie. Jurnaliºtii din Gagauz Yericonsiderã cã astfel de acþuni contribuiela informarea locuitorilor autonomiei cuprivire la protecþia victimelortraficanþilor. De asemenea, participanþiila masa rotundã au relatat cã foartemulte tinere de 18 - 35 ani din Gãgãuzialucreazã ]n Turcia, Grecia, Israel numaidin cauza cã nu au putut sã-ºi gãseascãun loc de muncã ]n propria þarã. }nultimul timp, ]n Gagauz Yeri au fostdescoperite 9 cazuri de vânzare afemeilor peste hotare. }n unul din cazuria fost intentat un dosar penal.

Tinerii nu ºtiu ce este traficul de fiinþeumane ºi care sunt consecinþele acestuia.Jurnaliºtii au remarcat cã ]n cãutareaunei vieþi asigurate fetele pleacã dinGãgãuzia. }n strãinãtate, acestea ajungpe mâna infractorilor ºi sunt vîndute ]ncase de toleranþã. Depistarea acestorcazuri este foarte dificilã, deoareceorganele de poliþie refuzã sã colaboreze.

}n Gãgãuzia existã douã organizaþiinon-guvernamentale, «Molodoeedinstvo» ºi “Asociaþia femeilor dinGãgãuzia”, care acordã ajutorvictimelor traficului nu numai ]nreabilitarea socialã, ci ºi ]n ceea cepriveºte protecþia drepturilor lor. Cutoate acestea, nu existã garanþii cãoamenii care s-au obiºnuit cu traiul ]nstrãinãtate se vor putea adapta la modulde viaþã din regiune.

Coordonatorul de programe al OIM,Olga Colomeeþ, a declarat cã scopurilede bazã ale acestei organizaþii suntprotecþia victimelor traficului de fiinþeumane ºi asistenþa ]n urmãrirea penalã,

]n colaborare cu organele de drept.Organizaþia realizeazã ºi programe dinseria dezvoltãrii micului business ºi abusinessului regional. Pe pagina web aacesteia este publicatã informaþie cuprivire la modalitãþi de evitare acapcanelor traficanþilor ºi de fondare aunei afaceri proprii. Fãrã dezvoltareeconomicã fãrã crearea locurilor demuncã ºi fãrã majorarea salariilor,combaterea unui astfel de fenomen catraficul de fiinþe umane va fi foartedificilã, aceasta este concluzia la careau ajuns participanþii la masa rotundã.

Maia Sadovici, Comrat

La Chiºinãu a fost inauguratãduminicã, 19 septembrie, cea de-a patraediþie a festivalului etniilor cu genericul«Unitate prin diversitate». }n GrãdinaPublicã «ªtefan cel Mare», pe parcursul]ntregii zile, 51 de organizaþiietnoculturale din republicã ºi 18acreditate de Primãria capitalei vorprezenta publicului larg elemente aleculturii ºit r a d i þ i i l o rnaþionale.

Printre acþiunilec u l t u r a l eo r g a n i z a t efigureazã expoziþiiale meºterilorpopulari, lansãride carte, diverseconcursuri ºiexpoziþii de bucatenaþionale. Deasemenea, fiecare organizaþieetnoculturalã va beneficia de dreptul de aevolua timp de 15-20 de minute pe scenaprincipalã a festivalului, instalatã peAleea Clasicilor.

Primarul capitalei, SerafimUrecheanu, ]n cuvântul de salut, adresatcelor prezenþi, a menþionat cã Festivaluletniilor reprezintã «un pas important spreconsolidarea unui sentiment profund de]nþelegere ]ntre oameni», precum ºi «oconlucrare prodigioasã orientatã spreprosperarea ]ntregii societãþi». «Ocomunitate civilizatã se creeazã de cãtre

FESTIVALUL ETNIILOR- SIMBOLUL PRIETENIEI

“Douã maluri de Nistru, jurnaliºtii]ºi strâng mâna”, proiect iniþiat ºirealizat pe parcursul ultimilor doi anide cãtre redacþia sãptãmânaluluiTIMPUL din Chiºinãu ]n colaborare cuFundaþia “Press now” din Amsterdamva fi implementat ºi ]n perioadaseptembrie 2004 - iunie 2005.

Gheorghe Budeanu, redactor ºef-adjunct al TIMPUL-ului, unul dincoautorii proiectului a spus cãactivitãþile care urmeazã sã fie realizatela Tiraspol ºi Râbniþa, la care vorparticipa ]n afarã de ziariºtii de pe celedouã maluri ºi reprezentanþi ai unorONG-uri de media, vor include chestiunice þin de etica profesionalã, toleranþã ]n abordarea problemelor ºievenimentelor de pe cele douã maluriale Nistrului. Dacã ]n cadrul proiectuluitrecut au participat ]n calitate demoderatori ziarul TIMPUL ºi “Novaiagazeta” din Tighina, apoi la activitãþile]n cauzã vor participa ºi jurnaliºtii de larevista “Dobr]i deni” din Râbniþa ºiONG “FOR-Media” din Chiºinãu.

Pentru jurnaliºtii de pe fiecare dincele douã maluri de Nistru au fostinstituite câte patru premii a câte 150,100, 75 si 50 euro pentru materialelepublicate despre activitatea ]n cadrulacestui proiect, a precizat Budeanu.

PROIECTULCONTINUÂcetãþenii ei numai prin bunãvoinþã,

respect reciproc. Prin Festival neantrenãm activ la promovarea culturiipãcii, fiind conºtienþi de faptul cãoptimizarea proceselor integraþioniste ]nR. Moldova va grãbi integrarea þãrii ]nComunitatea Europeanã», a subliniatSerafim Urecheanu.

Festivalul Etniilor, desfãºurattradiþional ]n cea de-a 3 duminicã a luniiseptembrie, este unulde talie naþionalã.Concomitent cumanifestãrile artisticedin centrulC h i º i n ã u l u i ,programe cultural-artistice susþinute deminoritãþile naþionaledin Moldova voravea loc ]n toate

centrele raionale din republicã.La inaugurarea Festivalului din

capitalã au participat reprezentanþi aiGuvernului, Parlamentului, Preºedinþieiºi corpului diplomatic acreditat laChiºinãu.

Festivalul etniilor este organizat lainiþiativa Primãriei capitalei cususþinerea Ministerului Culturii ºiDepartamentului Relaþii Interetnice.Sãrbãtoarea se va ]ncheia la ora 18.00 cuo «Horã a prieteniei».

(DECA-press)(Info-Prim)

COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINÞE UMANE-DATORIA FIEC+RUIA DINTRE NOI

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com