Wi Fi.docx

5/20/2018 Wi Fi.docx

1/20

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Tehnologia WI FI

Studenti

Alexandru-Georgian Alexinco

Marius Dumitru

- Bucuresti, 2013 -


2/20

Cuprins

Introducere

Concluzii

Bibliografie


3/20

INTRODUCERE

Wi-Fi este numele obisnuit al unei tehnologii wireless populare folosita in retelistica,telefoane mobile, jocuri video si altele, tehnologie suportata de aproape toate PC-urilemoderne si majoritatea consolelor de jocuri.Wi-Fi se bazeaza pe standardele IEEE 802.11 siutilizeaza mai multe tipuri de tehnologii bazate pe unde radio, care au dus la succesul in fataunor competitori ca Bluetooth.

Inceputul tehnologiei cu spectru larg poate fi datat in 1985, cand FCC(Comisia Federalapentru Comunicatii SUA) a facut posibila utilizarea tehnologiei cu spectru larg neinregistrat,dar precursorul direct al Wi-Fi a fost inventat in Olanda in 1991. Scopul sau initial era saofere suport pentru sistemul de case electronice, purta numele de WaveLAN si o vitezamaxima de 2 Mbit/s.

Cand aceasta tehnologie a inceput sa fie folosita pentru retele au aparut numeroaseprobleme datorita diverselor incompatibilitati dintre producatorii de produse. Standardizarea ainceput in 1999 cu constituirea Aliantei Wi-Fi(Wi-Fi Alliance), si cu introducerea marciiCERTIFICAT Wi-Fi, care asigura consumatorii ca produsele vor interactiona fara probleme.Wi-Fi Alliance este compania care certifica produsele dupa un set de teste pentru a determinainteroperabilitatea. Tehnologia Wi-Fi a trecut prin mai multe faze incepand din 1997. Wi-Fi estesuportata de diferite extensii sub sisteme de operare precum : Microsoft Windows, Apple Mac OS X,Unix, Linux. In plus exista numeroase incercari de standardizare, care nu doar sa selectionezecomponentele compatibile, ci sa asigure compatibilitatea inca din timpul proiectarii saufabricarii. 802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicaiile n reele locale,elaborate deIEEE,i din care maifac parte standarde pentru alte feluri de reele, inclusivstandardul 802.3, pentruEthernet.Cum Ethernet era din ce n ce mai popular la jumtateaanilor 1990, s-au depus eforturi ca noul standard s fie compatibil cu acesta, din punctul devedere al transmiterii pachetelor.

Standardul a fost elaborat de IEEE n anii 1990, prima versiune a lui fiind definitivat n1997. Acea versiune nu mai este folosit de implementatori, versiunile mai noi i mbuntite

802.11a/b/g fiind publicate ntre 1999 i 2001.

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile standardelor 802.11 folosite in Wi-Fi:

Proto

col

Rele

ase Date

Op.

Frequency

Throu

ghput (Typ)

Data

Rate (Max)

Modula

tion

Technique

Range

(Radius

Indoor)

Depen

ds, # and

type of walls

Range

(Radius

Outdoor)

Lossincludes one

wall

Legac

y

1997

2.4GHz

0.9Mbit/s

2Mbit/s

~20Meters

~100Meters

802.11a

1999

5GHz

23Mbit/s

54Mbit/s

OFDM~35

Meters~120

Meters

802.11b

1999

2.4GHz

4.3Mbit/s

11Mbit/s

DSSS~38

Meters~140

Meters

802.11g

2003

2.4GHz

19Mbit/s

54Mbit/s

OFDM,DSSS

~38Meters

~140Meters

802.11n

June2009(est.)

2.4GHz

5 GHz

74Mbit/s

248Mbit/s

OFDM~70

Meters~250

Meters
http://ro.wikipedia.org/wiki/IEEEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IEEEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11_%28legacy_mode%29http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11_%28legacy_mode%29http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11a-1999http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11a-1999http://en.wikipedia.org/wiki/Orthogonal_frequency-division_multiplexinghttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11b-1999http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11b-1999http://en.wikipedia.org/wiki/Direct-sequence_spread_spectrumhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11g-2003http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11g-2003http://en.wikipedia.org/wiki/Orthogonal_frequency-division_multiplexinghttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11nhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11nhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11nhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11nhttp://en.wikipedia.org/wiki/Orthogonal_frequency-division_multiplexinghttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11g-2003http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11g-2003http://en.wikipedia.org/wiki/Direct-sequence_spread_spectrumhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11b-1999http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11b-1999http://en.wikipedia.org/wiki/Orthogonal_frequency-division_multiplexinghttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11a-1999http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11a-1999http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11_%28legacy_mode%29http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11_%28legacy_mode%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://ro.wikipedia.org/wiki/IEEE


4/20

802.11y

June2008(est.)

3.7GHz

23Mbit/s

54Mbit/s

~50Meters

~5000Meters

OFDM - Orthogonal frequency-division multiplexingDSSS - Direct-Sequence Spread Spectrum

IEEE 802.11aProtoculul IEEE 802.11a foloseste acelasi nucleu ca varianta initiala a standardului,

functioneaza la o frecventa de banda de 5 GHz cu o rata de transfer maxim de 54 Mbit/s, careduce la rate convenabile de trecere in retea de aproximativ de 20 Mbit/s. Faptul cafunctioneaza la o frecventa de 5 GHz, o banda putin ocupata, aduce protocolului IEEE802.11a un avantaj fat de variata originala care opera in banda de 2.4 GHz. Un dezavantaj estefaptul ca semnalul este mai usor absorbit de pereti si alte obstacole.

IEEE 802.11bAcest standard opereaza la o frecventa de banda de 2.4 GHz, ceea ce inseamna ca

semnalul sau va fi in continuare afectat de interferente provenite de la aparatele carefunctioneaza la aceeasi frecventa(cuptoare cu microunde, aparate Bluetooth, telefoanemobile), insa cu o rata de trecere mult imbunatatita fata de standard si un pret redus, el s-aimpus rapid pe piata ca urmatorul standard.

IEEE 802.11gTot un protocol dezvoltat folosind nucleul standard, care functioneaza la aceeasi

frecventa, dar ofera rate de transfer si de trecere mai mari, si compatibilitate cu aparateleIEEE 802.11b. Desi exista aparate care integreaza toate aceste protocoale, un dispozitiv carefoloseste exclusiv varianta b va incetini o retea care folosesete varianta g a protocolului IEEE.

Din cauza faptului ca functioneaza la aceeasi frecventa si acest protocol sufera din cauzainterferentelor.

IEEE 802.11nDin 2004 s-a lucrat la o nou versiune, intitulat 802.11n i care este deja implementat

de unii furnizori de echipamente. Este un protocol asteptat deoarece promite capacitatea deintrari si iesiri multiple (MIMO).

IEEE 802.11yUn standard care foloseste o alta frecventa de banda, de aceasta data licentiata, astfel

incat nu mai exista decat posibilitatea interferentelor intre licente.

Incepand cu anul 2007 Wi-Fi a inregistrat un boom extraordinar, atat in domeniulafacerilor, cat si a utilizatorilor casnici, in prezent toate computerele portabile, sau telefoanelemobile nou fabricate avand cel putin o parte din facilitatile Wi-Fi.
http://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11yhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11yhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11yhttp://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_802.11y


5/20

1. STIVA DE PROTOCOALE

Standardul IEEE 802.11 descrie protocoale de comunicaie aflate la nivelul gazd-reeaalModelului TCP/IP, respectiv la nivelurile fizic i legtur de date aleModelului OSI.Aceasta nseamn c implementrile IEEE 802.11 trebuie s primeasc pachete de la

protocoalele de la nivelul reea (IP) i s se ocupe cu transmiterea lor, evitnd eventualelecoliziuni cu alte staii care doresc s transmit.

1.1. Nivelul fizic.

n 1999, IEEE a standardizat dou modaliti de transmisie, cu scopul de a mri ratelede transfer, i anume OFDM (multiplexare cu divizare n frecvene ortogonale), o tehnicsimilar cuCDMA,prin aceea c transmisia este prezent simultan pe mai multe frecvene; iHR-DSSS, modalitate similar spectrului mprtiat cu secven direct, dar cu o rat mairidicat de transmitere a fragmentelor, n band mai ngust.

OFDM permite, teoretic, viteze de transmisie de pn la 54 Mbps, i a fost standardizatsub denumirea IEEE 802.11a.

HR-DSSS permite viteze de 1, 2, 5,5 sau 11 Mbps, ntre care poate schimba peparcursul transmisiei. Standardul HR-DSSS a fost denumit IEEE 802.11b.

Standardul 802.11g combin banda ngust a HR-DSSS cu tehnica de modulaie

OFDM.OFDMreprezint o tehnic bazat pe principiul transmiterii simultane a mai multorsubpurttoare ortogonale modulate.

Folosind OFDM se pot realiza transmisii de date cu viteze mari de transmisie,utilizndu-se perioade de simbol mari, astfel nct s se elimine interferenele dintresimboluri, ISI.

Caracteristica de baza a OFDM este ortogonalitatea.

Spectrul se utilizeaz mult mai eficient printr-o dispunerea canalelor cu suprapunereparial de spectru.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Modelul_de_referin%C8%9B%C4%83_TCP/IP&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Modelul_de_referin%C8%9B%C4%83_TCP/IP&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Modelul_OSIhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=CDMA&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=CDMA&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=CDMA&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Modelul_OSIhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Modelul_de_referin%C8%9B%C4%83_TCP/IP&action=edit&redlink=1


6/20

Ortogonalitatea purttoarelor nseamn faptul c fiecare purttoare realizeaz un numrntreg de cicluri pe o perioada de simbol. Din aceast cauz, n spectrul fiecrei purttoare seobine un nul la frecvena central a fiecreia dintre celelalte purttoare din sistem.

Mai precis, dou semnale periodice sunt ortogonale cnd integrala produsului dintre elede-a lungul unei perioade este egal cu zero, deci sunt ndeplinite relaiile:

pentru interval de timp continuu

pentru interval de timp discret.

In OFDM, datele de la intrarea sistemului sunt mprite n subfluxuri paralele de date,transmise cu vitez mai mic dect n fluxul de la intrare

E le sunt modulate i transmise fiecare separat pe subpurttoare ortogonale ntre ele.Fiecare subpurttoare este modulat prin intermediul unui flux de datede vitez sczut.

Banda Wdisponibil a canalului este mprit n Ncsubpurttoare.NumrulNcde subpurttoare este ales n funcie de necesitile sistemului. De obiceieste de dorit un numr mai mare de subpurttoare.

DSSS (Direct-Sequence Spread Spectrum) este o tehnica de modulare. Ca si celelaltetehnici cu imprastierea spectrului, semnalul transmis ocupa mai multa banda decat semnalulinformational care moduleaza purtatoarea.

In DSSS semnalul informational este multiplicat cu un flux continuu de simbolurinumite chip-uri cu durata mult mai scurta decat a unui bit de informatie (pseudo-zgomot).Acesta este o secventa pseudo-aleatoare de valori (1,-1), la o frecventa mult mai mare decat asemnalului informational.Semnalul rezultat seamana cu zgomotul alb si este folosit la receptie

pentru recuperarea informatiei. Secventa de chip-uri de la transmitator este cunoscuta lareceptie. Receptorul utilizeaza aceeasi secventa mixand-o cu semnalul receptionat, pentrurealizarea demodularii.

Avantajele utilizarii DSSS sunt rezistenta la interferente si posibilitatea utilizarii unuicanal comun de catre mai multi utilizatori (secvente diferite de imprastiere),

Exemplu: structura unui canal OFDM de 20 MHz (802.11a). (Subpurtatoarele pilot suntfolosite pentru sincronizare si pentru evitarea ICI).


7/20

Structura unui simbol OFDM pentru standardele 802.11 a/g este urmatoarea:

Tehnicile de modulatie folosite in cadrul standardului 802.11 g :


8/20

DSSS-OFDM este o tehnica hibrida de modulatie, header-ul si preambulul sunt ca in

DSSS, iar partea de payload ca in OFDM. Ratele de transmisie sunt tot de 6, 9, 12, 18, 24, 36,48, 54 Mbps.

1.2. Nivelul legatura de date.

Subnivelul accesului la mediu

Exist dou tehnici principale de acces la mediu n standardul 802.11. Una este funciade coordonare distribuit (nenglezDistributed Control Function, DCF), prin care staiilecontroleaz fiecare propriul acces la mediu, similar Ethernetului, constituind o reeaad-hocfr fir. Cealalt metod de control al accesului la mediu se numete funcie decoordonare punctual (nenglezPoint Coordination Function, PCF) i implic arbitrajulcentralizat al accesului la mediu, cu ajutorul unei staii de baz.

Funcia de coordonare distribuit

Problemastaiei ascunse:Ancearc s transmit luiBn timp ce Ctransmite

deja;Acrede c nu va fi nicio coliziune.

Problemastaiei expuse:Bvrea s-i transmit luiAn timp ce Ctransmite

altcuiva.Bcrede c va avea loc coliziune laAS-a ncercat ca modelarea nivelului legtur de date a standardului IEEE 802.11 s fie

ct mai similar cu standardul 802.3 (Ethernet), deja familiar implementatorilor. Realizareacontrolului accesului la mediu prin tehnicaCSMA/CD de la Ethernet nu este ns posibil,deoarece caracteristicile mediului sunt foarte diferite. La Ethernet, exista ntotdeaunacertitudinea c, odat transmis un semnal pe mediu (cablu), acesta ajunge la toate staiile dindomeniul de coliziuni. n cazul 802.11 mediul nu mai este ns cablul, cieterul. Domeniul decoliziuni este aici mrginit de puterea de transmisie a emitorului radio al staiei caretransmite i este influenat de poziia spaial a staiilor, ducnd la probleme ca staiaascunsistaia expus, probleme ce afecteaz funcionarea CSMA/CD.

Problemastaiei ascunseapare cnd o staieAtransmite unei staiiBn timp ce aceasta

din urm primete mesaje de la o alt staieC, aflat n afara ariei de acoperire a luiA.Anurecepioneaz semnalul trimis deC, deci nu poate detecta coliziunea n caz de transmisie peaceeai frecven. Similar, problemastaiei expuseapare n exemplul de mai sus dacBvreas-i transmit luiA, ascult canalul i constat c n acel moment transmite C, darAiCnu se
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=CSMA/CD&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Wifi_hidden_station_problem.shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Wifi_hidden_station_problem.shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Wifi_hidden_station_problem.shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Wifi_hidden_station_problem.shttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=CSMA/CD&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83


9/20

vd una pe cealalt i la destinaie nu ar fi nicio coliziune. Din aceste motive, CSMA/CD nueste utilizabil n contextul reelelor fr fir.

Cum coliziunile sunt foarte greu de detectat, IEEE a recurs la o alt strategie de cont rolal accesului la mediu, i anume CSMA cu evitarea coliziunilor (nenglezCSMA with

collision avoidance, CSMA/CA). Cum canalul trebuie s fie liber i la transmitor i ladestinatar, transmitorul transmite doar cnd simte canalul liber. n acel moment, el trimiteun cadru RTS (Request To Send) i ateapt rspunsul o perioad, repetnd cererea dac trece

un anumit timp. Destinatarul, dac este liber, rspunde cu un CTS (Clear To Send). Dupprimirea CTS, transmitorul trimite cadrul de date, dup care ateapt confirmareareceptorului. Toate staiile altele dect cele dou i care primesc un RTS sau un CTS transmisde altcineva i iau o perioad de ateptare n care nu transmit, pentru a evita coliziunea cucadrele transmise de celelalte staii

Funcia de coordonare punctuala

n cazul funciei de coordonare punctual, exist o aa-numitstaie de baz, care poatefi un punct de acces IEEE 802.11, unruter cu capabiliti IEEE 802.11, sau un calculator cuinterfa de reea 802.11 configurat n modul de lucrumaster. Aceast funcie de coordonarese bazeaz pe ideea c staia de baz este cea care controleaz accesul la mediu, acordnd cteo cuant de timp fiecrui dispozitiv conectat. n acest fel, ntruct staiile transmit doar atuncicnd li se permite, sunt evitate coliziunile. Periodic, staia de baz emite un cadru -baliz(nenglezbeacon frame) care conine setri privind conexiunea fizic (de exemplu, duratele

de timp pentru saltul de la o frecven la alta n cazul utilizrii FHSS) i care cere staiilor cedoresc s se conecteze s anune acest lucru. Staia de baz poate, de asemenea, n cazul ncare poate pstra ntr-unbuffer cadrele primite, s cear unei staii conectate s treacnstand-byi s o trezeasc atunci cnd aceasta a primit mai multe cadre.

Operarea mixt

Cele dou funcii, coordonarea punctual i cea distribuit, nu sunt mutual exclusive, ele

putnd fi folosite simultan n aceeai reea. Pentru aceasta, un cadru de confirmare (ACK)venit n urma transmiterii unui cadru de date este urmat de o perioad de linite, n care,dup anumite perioade de timp, se pot trimite diferite alte tipuri de cadre (cadre baliz alestaiei de baz, cadre RTS/CTS, sau cadre ce semnaleaz erori).

Controlul logic al legturii

Controlul logic al legturii(nenglezLogical Link Control, LLC) este un subnivel al

nivelului legtur de date dinmodelul OSI care se ocup cu controlul fluxului datelor. Laacest nivel se preiau pachetele de la protocoalele de nivel 3 (de exemplu,IP sauIPX) i seadaug ntr-un antet LLC informaii necesare la destinaie pentru a decide crui protocol sunt

destinate pachetele respective.Fiind independent de mediul de transmisie, LLC a fost standardizat de IEEE sub numelede IEEE 802.2, mult nainte de elaborarea standardului 802.11, fiind utilizat deja i n altetehnologii de reea din seria IEEE 802, cum ar fiEthernet sauFDDI.Folosirea de ctre 802.11a subnivelului LLC aa cum este el definit n standardul 802.2 a ajutat la ndeplinirea scopuluide a realiza o tehnologie fr fir compatibil cu Ethernet.

Exist mai multe tipuri de cadre transmise n cadrul IEEE 802.11cadre de confirmare,cadre RTS/CTS, cadre de date, cadre ce semnaleaz diverse erori, cadre de autentificare,asociere sau reasociere cadre baliz, cadre de cutare i rspuns la cuta re. Ele suntidentificate n primul rnd dup primii doi octei ai acestora, care formeaz antetul de controlal cadrului. Semnificaia fiecrui bit din acest antet este cea din tabelul urmtor:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ruterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Buffer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Controlul_logic_al_leg%C4%83turii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Controlul_logic_al_leg%C4%83turii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Modelul_OSIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IPXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IPXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=FDDI&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=FDDI&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=FDDI&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernethttp://ro.wikipedia.org/wiki/IPXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/IPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Modelul_OSIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Controlul_logic_al_leg%C4%83turii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Buffer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ruterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83


10/20

CmpDimensiune

[bii]Semnificaie

Versiune 2Specific versiunea de MAC pe care o

implementeaz acest cadru

Tip 2Identific tipul cadrului: poate lua trei valori:cadru de date, cadru de control sau cadru de

gestiune

Subtip 4Identific mai precis tipul de cadru. De

exemplu, cadrele de control pot fi RTS, CTS sauconfirmri.[10]

Ctre DS 1Arat direcia cadrului (dac este de la staie

spre sistemul de distribuie)

De la DS 1 Invers dect bitul anterior

MF 1Semnaleaz faptul c acesta este un cadru

multifragment

Rencercare

1Semnaleaz faptul c acest cadru este

retransmis dup un eec

Consum 1 Bit prin care staia de baz pune receptorul nateptare sau l trezete din starea de ateptare

Mai mult 1Arat c transmitorul mai are cadre de trimis

receptorului

WEP 1 Semnalizeaz criptarea prin metoda WEP

Ordine 1Arat c acest cadru, mpreun cu celelalte

care au acest bit setat trebuie s fie preluate nordinea n care au fost transmise

Celelalte cmpuri ale cadrului sunt descrise astfel:

CmpDimensiune

[octei]Semnificaie

Controlulcadrului

2Fiecare bit are semnificaia dat n tabelul de mai

sus

Durat 2

Durata estimat de ocupare a canalului, antetfolosit de cadrele de control (RTS/CTS). Acest antet este

citit de staiile tere, pentru a ti ct timp s stea n

ateptare atunci cnd detecteaz transmiterea lui.Adres 1 6 Exist patru cmpuri de adres. Primele dou

reprezint, respectiv, adresa transmitorului i cea areceptorului. Celelalte sunt folosite n cazul

Adres 2 6

Adres 3 6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi#cite_note-10http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi#cite_note-10http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi#cite_note-10http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi#cite_note-10


11/20

comunicaiei ntre celule diferite ale aceleiai reelefiind respectiv adresa celulei surs i a celulei destinaie

Secven 2Reprezint numrul de secven (primii 12 bii) i

numrul de fragment (ultimii patru bii)

Adres 4 6 A patra adres

Date 02312n cazul cadrelor de gestiune i al cadrelor de date,

aici st ncrctura informaional a cadrului.

Suma decontrol

4

Folosit pentru a asigura integritatea datelor. Secalculeaz cu ajutorul CRC (n caz de transmisie

necriptat sau criptat cu WEP), algoritmului Michael(n cazul WPA) sau CCMP (n cazul WPA2)

Fiecare cadru poate conine maxim 2304 octei de date utile, dimensiunea minim acmpului de date fiind de 2312 octei, pentru a faceloc posibilului overhead al WEP. Nu toatecadrele folosesc toate cmpurile. De exemplu, cadrele de control nu folosesc adresele 3 i 4,nici secvena i nici datele.

2. UTILITATEA WI-FI

Tehnologia Wi-Fi ofera posibilitatea PC-urilor, Consolelor pentru jocuri, Telefoanelor celulare,MP-3 playere-lor, PDA-urilor sa se concecteze la internet cand acestea se afla intr-o arie de acoperire aunei retele wirelles conectata la internet. Zona delimitata de unul sau mai multe acces point-uri estenumita hotspot. Hotspot-urile pot acoperi suprafete de la o camera delimita de pereti pana la cativakilometri acoperiti de puncte de acces inlantuite. Wi-Fi este folosita pentru a crea o retea larga carepoate acoperi chiar un oras intreg, cum este de exemplu cazul

Londrei. Aceasta retea poate fi folosita de toti cetatenii.Wi-fi permite conectarea in mod punct-la-punct, ceea ce daposibilitatea echipamtelor sa se conecteze direct unul cu altul.Aceasta conectare este utila in conexiunea echipamentelorelectrocasnice si a aplicatiilor pentru jocuri.

Modurile retelei folosesc secvente de numere pentru aasigura actualizarea rutelor prin diverse protocoale. Aceastaoperatie este scalabila pentru un numar mare de noduri si seautogenereaza. Nodurile retelei wireless construiesc rute utilizandcicluri de renegociere a conexiunilor. Cand un nod doreste sa seconecteze la un alt nod pentru care nu are deja o ruta, trimite unpachet de request tuturor nodurilor din retea, iar tabela de routare este modificata.

Cand a fost lansata tehnologia s-au intampinat multe probleme deoarece existau clienti care nuerau siguri ca produsele de la diversi producatori sunt compatibile. Wi-Fi Alliance a creat brandul Wi-Fi Certified care arata consumatorilor ca produsele sunt compatibile cu alte produse chiar daca nu suntale aceluiasi producator. Multe produse de larg consum folosesc tehnologi Wi-Fi. Printre altele,computerele personale se pot interconecta intre ele si se pot conecta la internet, laptopurile se potconecta la internet prin Wi-Fi hotspot, iar camerele digitale pot transfera imaginile wirelles.

Routerele care au incorporate un modem DSL sau modem de cablu si un punct de acces Wi-Fisunt adesea folosite in locuinte si asigura accesul la intenet si interconectarea cu toate echipamentelecare sunt conectate wireles sau prin cablu la aceste routere. Echipamentele care suporta Wi-Fi se pot

conecta intre ele chiar si fara sa mai treaca printr-un router.
http://en.wikipedia.org/wiki/Image:WirelessMesh.png


12/20

Wi-Fi pentru afaceri si industrie s-a raspandit incepand din 2007. In mediul de afaceri, crestereanumarului de puncte de acces Wi-Fi asigura o mai buna redundanta, suport pentru roaming rapid si ocrestere a capacitatii retelei de a utiliza mai multe canale sau de a crea celule mai mici. Wi-Fi asigurafunctionarea aplicatiilor de voce (VoWLAN si WVOIP). De-a lungul timpului, Wi-Fi a evoluat de la

puncte de acces restranse la echipamente de retea inteligente . Acum, tehnologia Wi-Fi permite portide acces securitate, firewall, servere DHCP, intructiuni de detectie a sistemelor si alte functii.

Pe langa utilizarea cu acces restans in birou si locuinte, Wi-Fi este disponibila si pentru accesulpublic sau prin inscriere la diversi provideri. Hotspot-uri cu acces liber se gasesc in restaurante,hoteluri, aeroporturi, care ofera acest serviciu pentru a atrage sau pentru a oferi asistenta clientilor.Metropolitan-wide WiFi (Muni-Fi) are deja mai multe de proiecte in desfasurare

3. TOPOLOGII DE RETEA

O reea Wi-Fi conine cel puin 2 interfee wireless lucrnd conform specificaiilor 802.11.Reeaua poate fi chiar i un laptop conectat la un alt laptop sau server (denumit ntr-o astfel deconjunctur i reea ad-hoc); poate fi de asemenea constituit dintr-un numr de dispozitive wirelessconectate ntre ele sau la un punct de acces al unei reele.

Reelele Wi-Fi pot fi configurate n mai multe topologii: topologia punct la punct; topologia punct la multipunct (mod bridge); topologia bazat pe puncte deacces (modul infrastructur); topologia n perechi (modul ad-hoc);

topologia mesh.

Topologia punct la punct, const n conectarea prin intermediul unei legturi punct la punct,PTP. Printr-o legtur PTP se pot conecta direct cldiri i ca urmare eli mina costurile aferente liniilornchiriate.


13/20

Topologia punct la multipunct, PMP, permite unui set de noduri s partajeze o conexiune cuun nod singular central, soluiile PMP fiind mai economice dect PTP, deoarece n momentul n carenoi noduri dispunnd de o cale de comunicaie n vizibilitate direct cu nodul central sunt adugatereelei, nu este necesar efectuarea de modificri la staia de baz. O astfel de soluie se practic pentruconectarea unei cldiri centrale cu alte cldiri adiacente (spre exemplu ntr-un campus, ora saucartier).

Topologia bazat pe puncte de acces, AP. ntr-o astfel de reea, clienii comunic prin

intermediul punctelor de acces care asigur acoperirea radio a zonei. De regul se utilizeaz mai multepuncte de acces wireless amplasate astfel nct zonele acoperite s se suprapun 1015% pentru apermite roaming-ul.

Topologia n perechi (modul ad-hoc).ntr-o astfel de reea, dispozitivele client pot comunicadirect unele cu altele, deci punctele de acces wireless nu sunt nec esare. Reeaua ad-hoc permitedispozitivelor client s comunice direct unele cu altele, fr a fi nevoie de existena unui dispozitiv desupervizare cum ar fi routerul. O caracteristic a acestei reele este aceea c orice nod al reelei (nparticular, un computer) poate deveni membru sau poate prsi reeaua oricnd, acest fapt putndconstitui att o calitate (reconfigurabilitate facil a reelei), ct i o lacun (nu se cunoate exactnumrul membrilor reelei i identitatea acestora).

Topologia mesh poate crea reele ce utilizeaz conexiuni folosind mai multe noduriintermediare pentru transmiterea pachetelor IP ntre nodul iniiator i cel de destinaie. Abilitatea de autiliza ci diferite de propagare, n funcie de condiiile specifice (interferen, limitri sau scderi aleputeri semnalului, obstacole etc), deci redundana cilor de propagare, permite ca topologia mesh s seconstituie ntr-o reea flexibil, de ncredere i eficient din punct de vedere al utilizrii lrgimii deband. n reeaua wireless mesh pot fi adugate / nlturate noduri sau poate fi modificat locaiaacestora, acest fapt constituindu-se ntr-un avantaj major pe msur ce mobilitatea populaiei crete,capabiliti wireless sunt adugate unor noi serii de dispozitive, iar necesitile concrete comercialesau domestice pot impune adaptarea sau reconfigurarea reelei.

Alte beneficii ale topologiei wireless mesh includ costuri iniiale reduse, traficul echilibrat,mobilitatea i disponibilitatea.

n concluzie, ca urmare a analizei diferitelor soluii de configurare i avnd n vedere obiectiveleproiectului, reelele wireless mesh dispun de un avantaj major fa de celelalte implementri din cauzafaptului c reeaua poate fi adaptat n funcie de necesiti.

4. AVANTAJE, DEZAVANTAJE

Avantaje

Wi-Fi ofera posibilitatea de a dezvolta retele fara a folosi cablu pentru conexiunea intredispozitive, reducand astfel costul efectiv al lucrarii si de asemenea, reteaua poate fi extinsa cu costuri

reduse si relativ rapid. Incaperile in care nu pot fi trase cabluri, asa cum sunt cladirile istorice, sunt unspatiu potrivit pentru retele wireless.

Incepand din 2007 adaptoare de retea wireless sunt incluse in aproape toate laptopurilemoderne. Preturile pentru chipurile necesare pentru Wi-Fi continua sa scada.

Wi-Fi este raspandita din peste 250.000 de hotspot-uri publice si in zeci de milioane de case,companii si universitati. WPA (Wi-Fi Protected Access) nu este usor de patruns daca sunt folositeparole puternice, iar codarea din WPA2 nu are brese de securitate cunoscute.


14/20

Noile protocoale WMMfac WiFi-ul mai potrivit pentru aplicatii cu latenta sensibila precumsunt transmisiile de date si voce, luandu-se in calcul si mecanisme de diminuare a consumului deenergie (WMM Powe Save) pentru a imbunatatii eficienta bateriei.

Dezavantaje

Spectrul si limitarile operationale nu sunt aceleasi in intreaga lume. In mare parte din Europa

sunt permise utilizare a inca 2 canale aditionale fata de cele din US (1-13 vs 1-11), Japonia intre 1 si14. Un aspect care este de multe ori confundat este acela ca Wi-Fi ocupa 5 canale din banda 2,4 GHz,in loc de 3 canale in SUA : 1,6 ,11 si 4 canale in Europa: 1,5,9,13.

Puterea izotropa echivalenta radiata in Europa este limitata la 20 dBm (0.1W). Energia necesaraeste mai mica decat a celorlate standarde de joasa largime de banda, ca de exemplu Zigbee sauBluetooth, avand astfel grija de viata bateriei.

Codarea cea mai des folosita in standardele de comunicatii wireless a fost Wired EquivalentPrivacy WEP, dar s-a dovedit a fi fragila si usort de patruns chiar si in cazul in care este corectconfigurata. Wi-fi Protected AccessWEP - a fost lansat in 2003 si are ca tinta rezolvarea acesteiprobleme si este acum disponibil pe cele mai multe produse. Wi-fi Protected Access poate fi descrisa

ca o codifcare libera. Incepatorii beneficiaza de o configuratie de la zero a dispozitivului, ceea ceinsemna ca initial, echipamentul nu are nici un standard de protectie setat, astfel fiind accesibil pentrutoti utilizatorii retelei wireless inclusiv a proprietarului, care ulterior, daca doreste, poate sa activeze unastfel de cod de protectie, restrictionand astfel accesul altor utilizatori.

Multe dintre acces point-urile wireless ce folosesc standardele 802.11b, 802.11g 802.11n vin cusetari initiale prin care se foloseste acelasi canal pentru comunicatie, ceea ce conduce la congestie.Pentru a evita acest lucru, administratorul trebuie sa faca setarile necesare printr-o intergata grafica.

Retele Wi-Fi au arie de acoperire limitata. Un router Wi-Fi normal ce foloseste standardele802.11b, 802.11g, cu o antena standard, are o arie de acoperire de circa 32 de metri in spatiu inchis si95 de metri in spatiu deschis. Aria de acoperire variaza in functie de frecventa de banda. Pentru ofrecventa mai mare (5 GHz) aria de acoperire este putin mai mica decat pentru o frecventa mai mica(ex. 2.4 GHz). Aria de acoperire in spatiu liber poate fi imbunatatita daca se folosesc antenedirectionale, ajungand pana la cativa kilometri daca echipamentele sunt in linie dreapta. De asemenea,performantele Wi-Fi descresc proportional pe masura ce distanta dintre emitator si receptor creste.

Un numar excesiv de mare in aceeasi arie de acoperire, in special pentru aceleasi canale saupentru canale invecinate, poate impiedica accesul si poate produce interferente, fiind cauzate desuprapunerea canalelor din spectrul standardului 802.11b/g, dar si de scaderea raportului semnalzgomot SNR intre acces point-uri. In plus, alte echipamente care utilizeaza banda de 2.4 GHz :cuptoare cu microunde, camere de securitate, bluetooth, radio amator, emitatoare video, telefoanemobile, pot cauza multe alte interferente. Solutia generala a celor care au aceste probleme sauaglomerari in retea, este de a migra la echipamente Wi-Fi pe 5 GHz, cum e 802.11n, deoarece banda

de 5 Ghz este foare rar folosita si dispune de mai multe canale libere.

5. NOUTATI IN TEHNOLOGIA WI-FI

Dezvoltarea noului standard 802.11n este bazata pe MIMO (multiple input, multiple output).MIMO este o inovatie semnificativa si o tehnologie ce a fost adaptata pentru a putea functiona sipentru alte cateva standarde wireless in fara de 802.11, ca de exemplu standardul 4G. MIMO folosesteo tehnica numita MULTIPLEXARE SPATIALA pentru a transporta doua sau mai multe streamuri dedate simultat pe acelasi canal de frecventa. Multiplexarea spatiala sta la baza standardului 802.11n siare potentialul de a dubla capacitatea canalului cand doua streamuri de date sunt trimise. Generand

streamuri spatiale multiple este nevoie de transmitatoare si receptoare multiple si de cai distincte,necorelate pentru fiecare stream ce se trimite prin mediu. Caile multiple se pot obtine folosind antenepolarizate sau cai multiple in canal.


15/20

Caile multiple sunt un fenomen obisnuit in canalele wireless, unde semnalul este reflectat deziduri si obiecte. Reflexiile se combina, distorsionand semnalul la receptor. In timp se standardele maivechi 802.11a/b/g lucreaza pentru a preveni efectul de multicale, multi-emitatoarele MIMOfolosesc multi-caile ca avantaj. Receptoarele din sistemele MIMO sunt capabile sa prelucreze foartebine informatiile din fiecare multi-cale, eliminand astfel amestecul de componente iesite din faza incare produc uneori distorsiuni in semnal.

Capacitatea de multiplexare spatiala este obligatorie pentru produsele Wi-Fi 802.11n.

In timp ce retelele mai vechi opereaza pe canale de 20 MHz, 802.11n defineste utilitateacanalelor pe 20 si 40 MHz cu pana la 4 streamuri spatiale pe canal.

Viteza de date a standardelor 802.11b/a/g/n

Un sistem MIMO are un anumit numar de emitatoare N si un anumit numar de receptoare M,asa cum e aratat in figura de mai jos. Semnalul de la fiecare din cele N emitatoare poate ajunge lafiecare din cele M receptoare pe cai diferite in canal. MIMO lucreaza mai bine daca aceste cai suntdistincte spatial, rezultand in receptionarea de semnale care sunt necorelate. Multi-caile ajuta ladecorelarea canalelor, si astfel sporesc eficienta multiplexarii spatiale.

Un sistem MIMO NxM

Pe langa multiplexarea spatiala, echipamentele 802.11n deasemenea pot folosi modelultraditional de receptionarea varietatii spatiale, cum este Maximum Ratio Combining (MRC).

Standardul introduce tehnici de transmitere variate spatial, cum este Space Time Block Coding(STBC) si Cyclic Shift Diversity (CSD), pentru a imbunatatii receptia prin impartirea streamurilorspatiale intre antene multiple sau transmitand acelasi semnal cu decalaje ciclice diferite.

Standardul 802.11n introduce de asemenea imbunatatiri in protocolul MAC (media accescontrol) prin forma frame-urilor si a blocurilor de confirmare. La standardele 802.11a/b/g o


16/20

congfirmare (ACK frame) este trimisa de la receptor la emitator pentru a confirma receptie fiecarulcadru. Daca emitatorul nu primeste ACK-ul, el retransmite cadrum pana cand ACK este receptionat.ACK-ul este folosit si pentru viteza de adaptare a algoritmilor astfel incat, daca prea multeretransmiteri sunt cerute, emitatorul trece la o viteza de transmitere mai mica. Mecanismul ACKadauga robustere standardului 802.11 si asigura ca toate cadrele transmise ajung la destinatie, daraceasta robustete are dezavantajul ca pentru fiecare cadru transmis este necesar in cadru aditionalACK.

Mecanismul confirmarii blocului de cadre vine cu avantajul de a trimite un singur cadru ACKpentru a confirma cateva cadre receptionate imbunatatind semnificativ eficienta protocolului siviteza de comunicare. De cand protocolul ACK a fost definit pentru standardele mai vechi el nu a fostdeloc imbunatatit. Standardul 802.11n a redus dimenisunea cadrului ACK de la 128 biti la 8 biti, ceeace reprezinta o imbunatatire semnificativa pentru eficienta comunicarii wireless, deoarece cadreleACK au scazut atat ca frecventa, cat si ca dimensiune.

O alta imbunatatire a eficientei nivelului MAC se poate observa prin reducerea header-elorframurilor si a golurilor dintre framuri si prin marirea spatiului corespunzator informatiei utile dincadru. Cu cat cadrul este mai mare cu atat mai mult creste eficienta comunicarii, daca si golurile dintreframe-uri sunt suficient de mici. Mecanismul Aggregated MAC Service Unit (A-MSDU) a crescutmarimea frame-ului de la mai vechiul 2304 bytes la 8K bytes. Mecanismul Aggregated MAC ProtocolData Unit (A-MPDU) a crescut dimenisunea frame-ului trimis wireless de la 1304 bytes la 64K bytes.


17/20

6. ECHIPAMENTE STANDARD CE FOLOSESC TEHNOLOGIA WI-FI

Wireless acces point conecteaza un grup de echipamente wireless la o retea cablata

adiacenta.Acces point-ul este similar cu hub-ul de retea, transmitand

date intre echipamentele wireless conectate la el si echipamenteleconectate prin cablu la retea, cel mai des fiind legat direct la unhub sau switch, lasand astfel echipamentele wireless sa comunicecu alte echipamente conectate prin cablu.

Adaptoarele wirelesspermit conectarea echipamentelor laretelele wireless. Aceste adaptoare se conecteaza la echipamente prin diverse interfete de conectare :PCI, miniPCI, USB, ExpressCard, Cardbus si PC card. Cele mai noi laptopuri sunt echipate cu

adaptoare wireless interne.

Routerele Wireless integreaza WAP, switch ethernet si o aplicatie interna de routare carefurnizeaza adresa IP routabile, NAT (Network Address Translation) si transmiterea DNS (Domain

Name System) printr-o interfata WAN integrata. Un router wireless permiteechipamentelor de retea wireless cablate sa se conecteaze la un WAN (cablemodem sau DSL modem). Acest echipament are atat functii de acces point siroutare cat si de switch-ing intre echipamentele conecate la el , toate asteafiind configurate printr-o interfata, de multe ori, grafica.

Wireless network bridges conecteaza o retea cablata cu o reteawireless. Este diferit de acces point, in sensul ca acces point-ulconecteaza echipamente wireless la o retea cablata lanivelul data-link. Doua wireless bridge-uri pot fi folositepentru a conecta doua retele cablate printr-o conexiune

wireless, folositoare in situatiile in care utilizarea cablurilor nueste permisa .

Repetoarele wireless pot extinde aria de acoperire a retelelor wireless existente.Trebuie insa tinut seama ca fiecare punct de repetare a semnalului, pe langa amplificareaacestuia, introduce si un timp de intarziere.
http://en.wikipedia.org/wiki/Network_bridgehttp://en.wikipedia.org/wiki/Network_bridgehttp://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://en.wikipedia.org/wiki/Network_bridgehttp://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Planet_WAP-4000.JPGhttp://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21DB795X7TL._AA200_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.co.uk/D-Link-Dwl-660-Wireless-Card-Nics/dp/B0000E2O9H&h=200&w=200&sz=8&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=GRzqv8tjKe0QLM:&tbnh=104&tbnw=104&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ecx.images-amazon.com/images/I/21HdniKUehL._SS160_.jpg&imgrefurl=http://www.amazon.com/tag/usb%20wireless%20nic/products&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=gXiK2J25ngoJEM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/img/dlink_pci_dwl528.jpg&imgrefurl=http://www.practicallynetworked.com/howto/071906wireless1.htm&h=312&w=500&sz=18&hl=ro&start=12&um=1&tbnid=hwEm9CTD519jaM:&tbnh=81&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=https://secure.scientificsales.com/cw2/Assets/product_thumb/7626_wireless_repeater.jpg&imgrefurl=https://secure.scientificsales.com/pricesTooLow.cfm&h=211&w=182&sz=5&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=Vo-MtgEuU0iJXM:&tbnh=106&tbnw=91&prev=/images?q=wireless+repeaters+&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.bjorn3d.com/Material/ReviewImages/DLink_GamingNetwork/DI-624_pr.jpg&imgrefurl=http://www.bjorn3d.com/read_pf.php?cID=735&h=352&w=500&sz=25&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=ITrjJio5gIJppM:&tbnh=92&tbnw=130&prev=/images?q=Wireless+NICs+d-link&svnum=100&um=1&hl=ro&rlz=1T4GGLJ_roRO235RO235


18/20

7. SECURITATEA RETELELOR WI-FI

Este evident ca vorbind de semnale radio, securitatea solutiei fara fir este din start dezavantajatacomparativ cu o solutie cablata. Problema securitatii a fost, pana de curand, bariera principala deadoptare a retelelor fara fir. Primele standarde de securitate s-au dovedit ineficiente si anunturilerelativ la vulnerabilitatea acestora au tinut prima pagina a presei de specialitate si au ajuns in rubricade IT a presei generaliste. De aceea, multi utilizatori au inceput sa se teama de folosirea solutiilor fara

fir si pe buna dreptate.Configurarea implicita a dispozitivelor fara fir este in general fara niciun nivel de securitate,ceea ce, pentru un utilizator fara cunostinte avansate, este, in 90% din cazuri, configuratia care va fifolosita. Acest lucru poate duce la deschiderea portilor pentru accesul in reteaua proprie al unorpersoane neautorizate, care poate duce la scurgeri de date, ceea ce reprezinta un risc major.

Producatorii de echipamente fara fir se straduiesc ca instalarea si configurarea sa decurga catmai usor, iar toate aceste riscuri pot fi evitate in cazul folosirii solutiilor moderne de protectie. Pentruo protectie maxima trebuie folosite chei de criptare WPA2 si o protectie suplimentara a accesului prinidentificarea unica a fiecarei statii de lucru prin adresa MAC.

Reelele wireless sunt relativ mai puin sigure dect cele cablate, datorit accesului mai

facil la reea al persoanelor neautorizate aflate n zonele de acoperire ale punctelor de acces.Exist, implicit n implementarea reelelor wireless, diferite bariere care formeaz aa numitasecuritate de baz a reelelor wireless, care impiedic accesul neintenionat al persoanelorstrine de reea, aflate n aria de acoperire a unui punct de acces. Pentru persoane ruintenionate, cu bun pregtire n domeniu, de tipul hackerilor, securitatea acestor reele, ca dealtfel i a altora, este discutabil.

Barierele de securitate (securitatea de baz) care au fost prevzute n protocoalelereelelor Wi-Fi asigur un nivel relativ sczut al securitii acestor reele, ceea ce le -a frnatntructva dezvoltarea. n iunie 2004, s-a adoptat standardul 802.11i care mbuntestesecuritatea reelelor wireless.

Securitatea de baz a reelelor wireless este asigurat de urmtoarele funcii

implementate:

SSID (Service Set Identifiers); WEP (Wired Equivalent Privacy);

Verificarea adresei MAC (Media Acces Control).

SSID este un cod care definete apartenena la un anumit punct de acces wireless.Toate dispozitivele wireless care vor s comunice ntr-o reea trebuie s aib SSID-ul propriu,setat la aceeai valoare cu valoarea SSID-ului punctului de acces pentru a se realizaconectivitatea. n mod normal, un punct de acces i transmite SSID-ul la fiecare ctevasecunde. Acest mod de lucru poate fi stopat, astfel nct o persoan neautorizat s nu poat

descoperi automat SSID-ul i punctul de acces. Dar, deoarece SSID-ul este inclus n beacon-ul - mici pachete de date transmise continuu de un punct de acces pentru a-i face cunoscut

prezena i pentru a asigura managementul reelei - oricrei secvene wireless, este uor pentruun hacker dotat cu echipament de monitorizare s-i descopere valoarea i s se lege n reea.

WEP poate fi folosit pentru a ameliora problema transmiterii continue a SSID-ului princriptarea traficului dintre clienii wireless i punctul de acces. Se realizeaz prin aceasta oautentificare printr-o cheie (shared-key authentication). Punctul de acces transmite clientuluiwireless o provocare pe care acesta trebuie s-o returneze criptat. Dac punctul de acces poatedecripta rspunsul clientului, are dovada c acesta posed cheia valid i are dreptul de a intran reea. WEP dispune de dou posibiliti de criptare cu cheie de 64 de bii sau de 128 de

bii.Desigur, WEP nu asigur o securitate prea mare. Hackerul dotat cu echipament de

monitorizare poate recepiona i nregistra nti provocarea plecat de la punctul de acces apoirspunsul criptat al clientului i, pe baza unor procesri se poate determina cheia pe care apoio poate folosi pentru a intra n reea.


19/20

Verificarea adresei MAC. Se poate spori securitatea reelei, dac administratorul dereea utilizeaz filtrarea adreselor MAC, adic punctul de acces este configurat cu adreseleMAC ale clienilor crora le este permis accesul n reea.

Din nefericire, nici aceast metod nu asigur o securitate prea mare. Un hacker poates nregistreze secvene din trafic i, n urma unor analize, poate s extrag o adres MAC pecare ulterior o poate folosi pentru a intra n reea.

Imbunatatiri ale securitii reelelor802.1x. Este un standard de control al accesului n reea bazat pe porturi. El asigur per

utilizator i per sesiune o autentificare mutual puternic. n funcie de metoda deautentificare utilizat, 802.1x poate asigura i criptarea. Pe baza IEEE ExtensibleAuthorization Protocol (EAP), 802.1x permite punctului de acces i clienilor din reea sfoloseasc n comun i s schimbe chei de criptare WEP n mod automat i continuu. Punctulde acces acioneaz ca un proxy server, efectund cea mai mare parte a calculelor necesarecriptrii. Standardul 802.1x suport managementul centralizat al cheilor de criptare din reea.

WPA (Wi-Fi Protected Acces). A fost introdus ca o soluie intermediar la criptareaWEP dup ce standardul IEEE 802.11g/n a fost ratificat. Cnd WPA este implementat,

punctul de acces permite numai accesul clienilor care dispun de fraza de trecere corect. Cu

toate c WPA este mai sigur dect WEP, atunci cnd cheile sunt memorate i la clieni, furtulunui dispozitiv-client poate permite hoului accesul n reea.WPA suport att autentificarea ct i criptarea. Autentificarea realizat cu ajutorul

cheilor prestabilite este cunoscut ca WPA Personal. Cnd este realizat conform standardului802.1x, este cunoscut ca autentificare WPA Enterprise. WPA ofer ca algoritm de criptareTKIP (Temporal Key Integrity Protocol), precum i noul algoritm de integritate numitMichael. WPA face parte din standardul 802.11g/n.

WPA2 este o certificare de produs pentru echipamentele wireless compatibile custandardul 802.11g/n. Aceast certificare asigur suport i pentru proceduri de securizaresuplimentare ale standardului 802.11g/n care nu sunt incluse n WPA. WPA2 ca i WPAsuport procedeele de autentificare Personal i Enterprise. WPA2 conine mbuntiri care

faciliteaz roamingul rapid pentru clienii wireless aflai n micare. Permite o pre-autentificare la punctul de acces ctre care se deplaseaz clientul, meninnd nc legtura cupunctul de acces de la care pleac.

8. CONCLUZII

Foarte probabil ca fenomenul intalnit in cazul telefoniei mobile versus telefonie fixa seva replica si in cazul transferurilor de date. Cu exceptia catorva cazuri particulare, in careratele de transfer necesare nu acopera necesitatile, pentru 90% din companii sau utilizatorii de

acasa retelele fara fir reprezinta astazi o alternativa viabila. In plus, odata cu ratificareastandardului nou ce ofera atat o acoperire imbunatatita, cat si rate de transfer net superioare,din ce in ce mai multe companii, in special mici si mijlocii, vor lua in considerare aceastaalternativa si o vor implementa.

Probabil ca vechea modalitate de interconectare cu ajutorul cablurilor va disparea celputin pentru acest segment de companii, care vor aprecia usurinta si costurile reduse deinstalare - mai ales in cazul schimbarii periodice a sediilor, pe masura cresterii.


20/20

Bibliografie :http://freewimaxinfo.comwww.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.broadcom.com/docs/WLAN/802_11n-WP100-R.pdfwww.wikipedia.orgwww.wi-fi.orgwww.ieee.org
http://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.htmlhttp://www.broadcom.com/docs/WLAN/802_11n-WP100-R.pdfhttp://www.wikipedia.org/http://www.wi-fi.org/http://www.ieee.org/http://www.ieee.org/http://www.wi-fi.org/http://www.wikipedia.org/http://www.broadcom.com/docs/WLAN/802_11n-WP100-R.pdfhttp://www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.html

Wi Fi.docx

Documents

Transcript of Wi Fi.docx