Valorificarea Potentialului Turistic in Zona Muntilor Apuseni
-
Upload
adriano-marcelo -
Category
Documents
-
view
187 -
download
16
description
Transcript of Valorificarea Potentialului Turistic in Zona Muntilor Apuseni
1 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Cuprins
1. Argumentare.................................................................pag.4
2. Prezentarea generală a Munţilor Apuseni.....................pag.4
3. Prezentarea Potenţialului turistic al Munţilor Apuseni.pag.5-17
3.1 Resurse Naturale...........................................................pag.5-14
3.2 Resurse Antropice.........................................................pag.14-16
4. Prezentarea Bazei Tehnice Materiale Existente............pag.17-20
5. Modalităţi de Agrement................................................pag.20-21
6. Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni.pag.22-
23
7. Bibliografie....................................................................pag.23
8. Anexe............................................................................pag.22-28
2 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
1. Argumentare
Munţii Apuseni m-au fascinat şi i-am ales deoarece au vârfuri semeţe ce strapung chiar şi norii.
Acesti munţi au un relief predominant carstic in care există peste 7000 de peşteri dar există şi
chei,ponoare şi cascade.
Sunt multe obiective turistice in această zonă ce pot fi vizitate şi sunt excepţionale ca Peştera
Urşilor din satul Chişcău,Lacul Fântanele,Cascada Şipote din Salciua de Sus,Peştera şi cascada
Vadu Crişului,Cascada Vârciorog din Arieşeni,Cascada Pişoaia din comuna Vidra iar acestea
sunt doar o parte din magnificul relief al Munţilor Apuseni.
Locuitorii zonei se numesc moţi iar ei sunt renumiţi pentru cioplirea lemnului pentru uz
gospodăresc,vânzându-le in toata ţara iar exemple de obiecte de lemn pe care le fac sunt
ciuberele şi doniţele,intâlnite la majoritatea târgurilor din Romania.
Acesti munţi m-au mai interesat deoarece sunt tineri,fac parte din Munţii Carpaţi şi din lanţul
alpino-carpato-himalayan,sunt in vestul Romaniei,sunt străbatuţi de râuri importante cum ar fi
Someşurile,Crişurile şi Mureşul şi este aproape de Timişoara,Oradea şi Arad.
2. Prezentarea generală a Munţilor Apuseni
A. Aşezare Geografică
Munţii Apuseni sunt localizaţi in Vestul Romaniei limitaţi la:
- Nord de Râul Barcău;
- Sud de Râul Mureş;
- Vest de Dealurile de Vest;
- Est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
- Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor ce are 1849 de metri.
B. Căi de Acces
In Munţii Apuseni există numeroase drumuri naţionale şi europene şi ele sunt:
- E60: Cluj Napoca – Vadu Crişului – Oradea;
- E81: Sibiu – Sebeş – Alba Iulia – Turda;
- DN 75: Turda – Baia de Arieş – Beiuş;
- DN 76 (E79): Beiuş – Oradea.
3 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
3. Prezentarea potenţialului turistic al Munţilor
Apuseni
A. Potenţialul Turistic al Munţilor Apuseni
La inceputul secolului al XIX-lea călătoriile turistice erau doar un fenomen marginal iar
pentru acea perioadă activitatea turistică reprezenta activitaţile legate de deplasarea
caravanelor,de deplasarea pelerinilor şi de incursiunile exploratorilor misionari.
Iar dupa un secol şi jumătate datorită dezvoltării economice şi industriale,activitatea turistică
a devenit altceva,in care unele zone au fost valorificate pentru resursele naturale şi artificiale
pe care le au iar pentru a realiza acest lucru s-au dezvoltat mijloacele de transport,s-au
efectuat lucrări publice,s-au dezvoltat centrele de cazare şi alimentaţie a turiştilor şi in zilele
noastre există sute şi mii de firme care au legătură cu turismul,de la micile birouri de voiaj la
lanţuri intregi de hoteluri de lux.
Turismul,ca ramură economică din Romania asigură transferul geografic de
resurse,amenajarea şi sistematizarea teritoriului,echilibrarea balanţei de preţ şi asigurarea
locului in Uniunea Europeană.
In Munţii Apuseni majoritatea populaţiei se ocupă cu mineritul,prelucrarea lemnului şi
olăritul.
Oraşele importante din Munţii Apuseni cu un important potenţial turistic sunt
Zlatna,Abrud,Brad,Roşia Montană şi altele mai mici.
3.1 Resurse naturale
A. Forme de relief
Munţii Apuseni işi impun frumuseţea cadrului natural prin a lor ansamblu şi prin a lor
frumuseţe în peisajelor sale.
Munţii Bihorului este cea mai interesantă zonă carstică din acesti Munţii Apuseni,fiind
cea mai interesantă şi spectaculoasă din ţara noastră,asemenea celor din Europa.
4 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Aici avem:
Chei pitoreşti şi impresionante de pe Valea Garda Seacă (cheile Garda
Seacă,Cerbului,Tauzului,Brusturului,Sohodolului,Gărdişoara),de la Coliba Mică,pe
valea Ordâncuşa,valea Arieşului Mare (cheile Mândruţului),Albacului,Zugăi,Valea
Stearpă;
Peşteri de marimi diferite,cu formaţiuni spectaculoase şi elemente de interes
ştiinţific: Peşterile Gheţarul Scărişoara şi Vârtop,peşterile de pe valea Garda Seacă şi
cele din apropierea lor: Coliba Mare,Coliba Ghiţului,Şură,Peştera cu apă de la Fata
Bălacenii,izbucul Şura Apei,pe Valea Ordâncuşa (pe Zguturaşi),Peştera lui
Ionele,Peştera Urşilor etc.;
Izbucuri pe valea Garda Seacă (izbucul Tauzului,Coliba Ghiobului,Gura Apei);
Cascade şi praguri pitoreşti,pe valea Gărdişoara şi Arieşul Mic (cascada
Vârciog);
Ponoare,doline,lapezuri în depresiuni închise,ocoale,în împrejurimile
cătunelor Gheţari şi Ocoale şi pe platoul carstic Scărişoara.
Muntele Mare are şi el un relief carstic impresionant prin aspectele sale pitoreşti,unde pot fi
admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociul al Arieşului
(cheile Posagii,Pociovalistei,Runcului,Ocolişelului,Săgăgelei ş.c.l,renumitele izbucuri Feredeu şi
Bujori de pe valea Posaga,cascadele Şipote şi izbucul de pe valea Arieşului,în aval de comuna
Sălciua şi masivul calcaros Scărişoara-Băiloaia,cel mai interesant sector al acestor munţi.
Munţii Trascăului au formaţiuni calcaroase pe versantul sudic al masivului Bedeleu prin
peşterile Huda lui Păpară şi Zmeilor,cheile Morilor,Ponorului,Bulzului şi cascadele de pe văile
Poienii,stâncile abrupte cum ar fi Mangaia de lângă Lupşa,Negrileasa şi Culmea Mogoşului.
Munţii Metaliferi are un relief carstic ce se impune prin abrupturi spectaculoase,create de
văi sau vârfuri izolate cum ar fi abrupturile din Muntele Găina,abrupturile calcaroase din dreapta
Arieşului Mic şi Muntele Vulcan,lapezuri,doline,peşteri (Ştiubeni,Leleşi şi “La
Carja”),izbucuri,rezervaţia naturală Dealul cu Melci,cascada Nemes,”clăile” vulcanice
Poieniţa,Vâlcioiu şi Gemenele,Detunatele Goala şi Flocoasa etc.
Munţii Zarandului au cea mai mare înalţime în Vârful Drocea,cu 836 de metri.
Munţii Codru-Moma au cea mai mare înalţime în Vârful Plecu,cu 1112 de metri,iar aici se
află o mare varietate de forme de suprafaţă (doline,polii,sorburi ş.a) şi subterane.
Munţii Plopiş au înalţimea cea mai mare în Vârful Măgura Mare,cu 918 de metri,aici se află
Râul Barcău,Iazu şi Valea Mare.
5 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Munţi Meseş au înalţimea cea mai mare în Vârful Măgura Priei,cu 996 de metri.
Munţii Pădurea Craiului au cea mai mare înalţime în Vârful Hodrâncuşa,cu 1027 de
metri,suprafaţa este de 1150 de km² şi ocupă 15,2% din suprafaţa judeţului Bihor;este la 35 de
km de Vârciorog şi la 60 de km de Suncuiuş.
Munţii Vlădeasa au cea mai mare înalţime în Vârful Vlădeasa,cu 1836 de metri,rocile sunt
cristaline,magmatice,sedimentare şi calcaroase.
Aici avem Peştera cu apă de la Bulz,Peştera Izvorului şi Peştera de la Fata Apei,din
Rămeţi,Peştera Vârfuraşu din Valea Seacă,Peştera Ferice în partea SV a Stânii de Vale,unde s-au
găsit oase ale ursului din cavernă.
Din punct de vedere turistic mai avem aici Circuitul Cascadei din Vlădeasa;Circuitul Masivului
Vlădeasa (cabană-vârf-Pietrele Albe-cabană);Rogojel cu Valea Alunişului;Dealul Domnului cu
specii rare de copaci precum: pinul negru,larice şi sequoia;Râul Ordâncuşa;traversarea crestei
Vlădeasa-Padiş prin poiana Onceasca,ce cuprinde vârfurile Vlădeasa,Buteasa,poiana Onceasca
cu Peştera Onceasca,Padiş;Valea Iadului cu pereţii de stâncă din zona Remeţi,Cascadele Iadolina
şi Săritoarea Iedeţului,barajul Leşu şi valea Leşului;Valea Drăganului cu barajul Floroiu
(Drăgan),izvoarele văii Drăganului şi Cascada Moara Dracului.
Munţii Gilăului are multe vârfuri de mari dimensiuni cum ar fi Vârful Chicera Comarii
(1475 de metri),Vârful Chicera Negrului (1497 de metri),Vârful Piatră Fulgerată (1428 de
metri),Vârful Petreasa (1415 de metri) şi Vârful Măgura Călăţele (1404 de metri).
Acesti munţi sunt cea mai extinşi din unitatea montană din judeţul Cluj iar relieful este format
din şisturi cristaline şi din granite.
Depresiunea Vad Borod se află în NV Munţilor Apuseni de-a lungul cursului superior a
Râului Crişul Repede.
Aici se află Peşterile Vântului şi Vadu-Crişului şi barajele Valea Drăganului şi Leşu.
Aici cea mai importantă localitate este Vadu Crişului,aici se găsesc rămăşitele unei foste vămi a
sării şi vechile cariere de piatră de var din E localitaţii lângă Crişul Repede.
B. Reţeaua Hidrografică
Reţeaua hidrografică a Munţilor Apuseni este foarte dezvoltată deoarece aici există
râurile:Arieş,Crişul Repede,Crişul Negru,Crişul Alb,Someşul Rece şi Someşul Cald.
Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Vărăşoaia-lac ţinut într-o zonă calcarosă) şi
lacuri artificiale (Fântânele,Târniţa şi Gilău pe Someşul Cald).
6 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
În zona munţilor vulcanici reţeaua de ape freatice mineralizate sunt reprezentate apele subterane
(Moneasa-bicarbonate şi sulfurate) iar în regiunile carstice,reţelele de ape sunt discontinue şi
formează grote şi peşteri ce au scorburi şi ponoare iar apele revin la suprafaţă prin guri de
peşteri,izvoare carstice şi izbucuri (Izbucurile Coteţul Dobreştilor,Tăuţ şi Gura Apei).
Arieşul şi afluenţii săi prezintă văi pitoreşti marcate de sectoare de chei,defilee
spectaculoase,întrerupte de bazine şi lunci.
Pentru balneoturism în sezonul estival funcţionează numeroase bazine cum ar fi complexele
lacustre de la Turda,Cojocna,Ocna-Dejului,Băiţa-Gherla etc.
Aici există numeroase lacuri antropice în care cel mai mare lac este Lacul Mare de 2.5 ha,Lacul
Mihoineşti este amenajat la confluenţa Arieşului Mare cu Arieşul Mic.
C. Clima
Clima Munţilor Apuseni este de tip montană cu o influenţă oceanică din V,cu influenţe tropicale
din S şi SV dar şi influenţe polare în N şi NV ,cu temperaturi medii de 2-6°C la baza munţilor şi
0 °C şi poate exista temperaturi negative pe înălţimi şi inversiuni termice în depresiuni.
Precipitaţiile sunt între 700-1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în zonele înalte (Munţii
Bihorului,Muntele Mare,Gilău).
Aici este caracteristic Vântul de Vest,se întâlneşte fenomenul de foehn,care pătrunde în zona
depresiunilor Alba Iulia-Turda de pe Valea Arieşului.
Clime în funcţie de zile:
Zilele de iarnă au temperatura maximă de 0°C,în depresiuni,în intervalul
noiembrie-martie (30-35 de zile) şi octombrie-aprilie (60-100 de zile),în zona înaltă a
Munţilor Bihorului;
Zilele de îngheţ se produc în intervalul septembrie-aprilie pe văile râurilor şi în
intervalul august-iulie în zonele de altitudine mare;
Zilele de vară au temperatura maximă de 25°C în bazinele inferioare ale râurilor în
perioada martie-noiembrie (80 de zile) şi odată ce creşte altitudinea,zilele scad cu 1 sau
deloc (peste 1500 de metri).
Umiditatea în Munţii Apuseni este între 75-85% iar în Munţii Bihorului şi în Muntele Mare este
de 85%.
În zonele înalnte sunt întâlnite des zilele cu cer acoperit iar în E se întâlnesc des zilele senine.
Cel mai mult plouă în lunile mai,iunie şi iulie iar lunile în care plouă puţin sunt februarie şi
martie.
7 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
În zona de munte pe an ninge 50-60 de zile iar în vale 20-30 de zile iar stratul de zăpăda în zona
montană durează 150 de zile iar în vale durează 30-50 de zile.
Peste 900 de metri se practică sporturile de iarnă,unde stratul de zăpăda măsoară 30-40 de
centimetri.
Aici se disting 3 tipuri de bioclimat:
Excitant-solicitant (de câmpie);
Sedativ-indiferent (de dealuri şi podiş);
Tonic-stimulent (de munte).
D. Flora şi Fauna
I. Flora
Flora este aşezată pe etaje de altitudine:
Etajul foioaselor (fag,tei,frasin,mesteacăn);
Etajul pădurilor de amestec;
Etajul coniferelor.
În zona subalpină de peste 1550 de metri (Munţii Bihorului,Munţii Vlădeasa,Muntele Mare) au
tufişuri (jneapăn,ienupăr pitic,afin,arin de munte,smârdar),iar în zona alpină sunt pajisti alpine
(păruşca,iarba vântului,firuţa şi dileconate).
Etajul molidului este întalnit în Munţii Bihorului şi în Muntele Mare între 1250-1350 de metri în
care există molizi,brazi,fagi şi arinul alb de-a lungul văilor.
Etajul pădurilor de fag (ocupă o mare parte din pădurile din bazinul Arieşului) şi răşinoase se
găsesc între 900-1300 de metri în care există fagi,brazi,moliduri,paltini de
munte,tise,frasini,carpeni,tei,aluni etc.
Pajiştile secundare se găsesc în Munţii Metaliferi,Munţii Trascăului şi în depresiuni şi conţin
păiuşti cu diverse specii.
Subetajul gorunelor se găseşte la poalele Muntelui Mare,Munţii Trascăului şi în regiunea
deluroasă,până între 700-800 de metri la limita superioară,fiind însoţite de
stejari,gârniţe,cer,fagi,carpeni,frasini etc.
În depresiuni şi luncile unor râuri avem stuf,papură,trestie,salcie,plopul,arinul
negru,răchita,rogozul,stânjenelul de baltă etc. Iar vegetaţia de luncă se găseşte mai ales pe râurile
Arieş,Arieşul Mic,Abrud,Posaga,Ocoliş,Iara.
8 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Vegetaţia de mlaştină se găseşte în Vârful Căpăţanii (1559 de metri) din Muntele Mare şi aceast
tip de vegetaţie este format din muşchi,fanerogame,merişor,roua cerului etc.
II. Fauna
În Munţii Apuseni avem animale de interes vânătoresc:cerbi,lupi,vulpi,urşi,cocoşi de munte etc.
(în zona montană) şi căprior (în pădurile de deal şi câmpie).
În pădurile de răşinoase avem păsări ca ierunca,piţigoiul,buha,mierla etc.
În pădurile de fag avem şoarecele gulerat,viezurele,lupul,ursul brun,jderul de
pădure,cerbul,mistreţul,iepurele şi veveriţa iar ca păsări avem ierunca.
În pădurile de stejar avem căprioara şi restul animalelor existente aici şi ca păsări avem sturzul
de vâsc,potârnichea,ciocarlia de pădure,graurul,ghionoaia sură etc.
Fauna piscicolă:
Zona păstrăvului ocupă o parte din Arieşul Mare,Bistra,Valea Mare,Lupşa etc. până
între 1400-1500 de metri şi 600 de metri ca limită inferioară dar aici se mai găsesc şi
peşti ca zglăvoaca şi boişteanul;
Zona lipanului şi a moiagei se găseşte pe cursul superior şi parţial al Arieşului şi pe
gâturile afluenţilor mai importanţi a Arieşului şi ca peşti mai este şi mreana de munte;
Zona scobarului se găseşte în cursul mijlociu şi inferior al Arieşului şi ca peşti aici
se mai găseşte şi cleanul;
Zona cleanului se găseşte în cursul inferior al Arieşului.
E. Rezervaţii Naturale
Pentru a se păstra natura,o parte din ea este protejată de lege şi cine încalcă legea va fi sancţionat
dur şi ele sunt protejate deoarece trebuie păstrate pentru generaţiile care vor urma ca să se bucure
şi să se mândrească de Romania.
Ca animale protejate avem acvilele,corbii şi păsările insectivore,declarate ca “monumente ale
naturii”.
9 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Plantele ocrotite de natură în Munţii Apuseni sunt:
Floarea de colţ,întâlnită pe stâncile calcaroase a Muntelui Bihorului,Muntele
Găina,Muntele Mare şi Munţii Trascăului;
Strugurele Ursului de la Scăriţe-Belioara în Muntele Mare;
Pinul de pe stânca din albia Arieşului de la Săcliuşa;
“Fagul împăratului” de la Baia de Arieş;
Frasinul de la Aiton cu o vechime de 300 de ani şi o înalţime de 7 metri.
Tipuri de rezervaţii naturale din Munţii Apuseni:
A. Rezervaţii Geologice
Dealul cu melci de 1 ha din V comunei Vidra,în care se află o mare
diversitate de specii de melci cum ar fi melcul Acteonella,Gigantea şi Lamavki Cenura.
Detunata Goală şi Detunata Flocoasa (24 de ha),în care este remarcabilă
prin coloane de bazalt,de forma prismatic hexagonală şi se află în Munţii Metaliferi iar
aceste vârfuri au înălţimi reduse; Detunata Flocoasa (1258 de metri) are pădure de molid
iar Detunata Goală (1158 de metri) are parţial paduri dar se vede clar
“anatomia”magmatică a ei.
Complexul Carstic Scărişoara (200 de ha) este formată dintr-un sistem
exo-carstic cu o vale oarbă ce are puncte de pierdere regresive şi un sistem etajat de
peşteri,realizată prin adâncirea reţelei hidrografice iar circuitul este pregătit pentru
venirea turiştilor.
Accesul în peşteră se face printr-un aven,dând apoi într-un sistem de galerii etajate cu un total de
2500 de metri lungime şi cu o denivelare de 220 de metri.
Unele galerii sunt active iar altele nu iar apa iese la suprafaţă printr-un sifon prin izbucul ce
formează pârâul Politii,afluentul Râului Garda.
Al doilea sistem de drenaj,care este complet fosil se găseşte deasupra primului sistem de
drenaj,fiind constituit din Peştera Scărişoara şi Pojarul Politei iar întrarea în aceste peşteri se face
prin avene cu decoraţiuni de calcit foarte bogate dar şi spectaculoase.
Peştera Pojarul Politei are formaţiuni perlate (coralite) şi cristalictite-un muzeu
cristalografic,fiind considerată una dintre cele mai frumoase peşteri din Romania.
10 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Peştera Scărişoara are un bloc de gheaţă fosilă,cu o grosime de 20 de metri şi cu un volum de 40
de mii de metri cubi,păstrându-se timp de 3000 de ani iar blocul este alcătuit din straturi
succesive de gheaţă pură dar şi din praf,frunze,crengi,conuri de răşinoase... adică mai exact
lucruri din pădure iar lângă acest bloc de gheaţă pe o parte sunt stalagmite şi coloane de gheaţă
iar în cealaltă parte e un abis către Sala Mare,ce duce în rezervaţia ştiinţifică în care apar
formaţiuni de mari dimensiuni şi ele sunt draperiile,stalagmitele,domurile etc.
B. Rezervaţii Botanice
Rezervaţia Naturală de la Scărişoara-Belioara este situată la 1350 de
metri în E Muntelui Mare,în N Masivului cu acelaşi nume. Aici relieful este calcaros dar
remarcat prin peisaje spectaculoase iar zona ocrotită este situată în partea superioară a
Masivului,având aspectul uniu platou. Aici cresc plante ţepoase,altenând cu plantele
saxofile (argintica,strugurii ursului). Aici mai este importantă şi pădurea de pe versantul
nordic al Masivului calcaros,fiind alcatuită din molizi,pini,ienuperi şi
brazii-ciumei,câtenele cu negi şi laricele.
Rezervaţia Căpăţâna se află pe culmile largi dintre Balomireasa şi Muntele
Mare,găsindu-se cele mai mari tinoave din ţară,numite şi moţii “molhaşuri”. Rezervaţia
este situată la 1600 de metri,fiind formată din muschii Sphagnum şi Holytrichum,specii
de Vaccinum şi elemente arctice foarte rare,pâlcuri de Pinus Mughio,alge etc.
Rezervaţia Negrileasa este formată din poienile de narcise din acest masiv
muntos.
C. Rezervaţii Forestiere
Aici avem Paduricea de Larice de la Vildom,localizată pe stâncile calcaroase ale
Munţilor Trascăului,la S de Arieş iar laricele apare mai des în locuri luminate,în pâlcuri şi în
arborete destrămate.
De obicei laricele creşte în Carpaţi la altitudini mai mari,la limita superioară a etajului boreal
adică cel al coniferelor dar în Munţii Trascăului,laricele se găseşte în cadrul etajului de fag.
D. Rezervaţii Mixte
Aici avem Cheile Turzii cu 125 de ha,care se află la jumatatea Culmii Petreştilor,fiind o
imensă spintecătură în baza de calcare jurasice,desfaşurandu-se pe 15 km lungime,între Buru şi
Tureni iar culmea este formată din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 de metri.
11 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Cheia are peste 2900 de metri lungime şi este străjuită din pereţi verticali de peste 300 de metri
înalţime iar în unele zone pereţii sunt surplombaţi.
Râul ce strabate cheile este Haşdate în care la întrare la chei este situat la o înalţime de 460 de
metri iar la ieşire la 420 de metri şi de aici există o pantă medie de 13 m/km.
Râul Haşdate ce strabate cheile are specii comune de peşti şi brotăcei,67 de specii de păsări
(cojoaica de munte,prescura de stâncă,acvila etc.) iar dintre mamifere cea mai întâlnită este
vulpea.
Ca vegetaţie totul este comun faţă de vegetaţia din Romania dar aici există o specie de usturoi
care este rară în Europa şi care se mai găseşte în Turkistan.
F. Rezervaţii Balneare
Ape minerale şi termominerale;
Lacuri şi nămoluri terapeutice;
Plante medicinale;
Factori climatici (aeroterapie,cura de teren);
Cure de aeroionizare.
3.2 Resurse Antropice
I. Edificii Religioase
Biserica din lemn din Tisa;
Mânăstirea Hodoş din Bodrog;
Mânăstirea Maria Radna;
Biserica Evanghelică Lutherană;
Catedrala “Sfânta Treime”;
Biserica romano-catolică “Sfânta Maria”;
Mânăstirea “Adormirea Maicii Domnului” din Bezdin;
Mânăstirea Feredeu;
Mânăstirea “Sfântul Simion Stâlpnicul” din Gai;
Catedrala “Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
12 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
II. Edificii Culturale
A. Castele Fortăreţe şi Cetăţi
Cetatea Ineului;
Cetatea Dezna;
Cetatea de piatră de la Şiria;
Cetatea Şoimoşului;
Cetatea Aradului.
B. Palate şi Vestigii Istorice
Casa cu lacăt;
Castelul Purgly;
Palatul Administrativ;
Castelul Regal;
Palatul Cultural;
Palatul Justiţiei;
Castelul Konopi;
Castelul Cernovici Karoly;
C. Teatre şi Muzee
Teatrul Clasic “Ioan Slavici” din Arad;
Muzeul Viei şi Vinului Miniş;
Complexul Muzeal din Arad;
Muzeul de Arta din Arad;
Teatrul de Marionete din Arad;
Muzeul Memorial Adam Müller-Guttenbrunn;
Colecţia Muzeală Beliu.
D. Monumente Istorice
Monumentul Sfintei Treimi;
Statuia Libertăţii;
Stâlpul cu imaginea Sfintei Treimi;
Obeliscul Sfintei Treimi;
Statuia Sfântului Urban;
Statuia femeii şezând;
Monumentul victimelor comunismului;
13 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Monumentul martirilor sârbi din lagărul Cezaro-Crăiesc din Cetatea Aradului;
Crucea Rafiroiu;
Parcul Reconcilierii Romano-Maghiare;
Arcul de Triumf;
Bustul lui Mircea V. Stănescu;
Bustul lui Ioan Rusu Şirianu;
Bustul lui Gheorghe Popa de Teiuş;
Bustul profesorului Petru Pipoş;
Bustul poetului George Coşbuc;
Bustul profesorului A. D. Xenopol;
Bustul profesorului Teodor Ceontea;
Monumentul celor 13 Generali;
Statuia Sfântului Florian;
Statuia Sfintei Treimi;
Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk.
III. Arta Populară
În Munţii Apuseni există Arhitectura Populară în bisericile şi casele din lemn specifice
Ţării Moţilor,zonei Buciumului şi a mocănimii din Muntele Mare şi la unele construcţii tehnice
(piue de apă sau mori) din văile Munţilor Metaliferi,Muntele Mare etc.,acolo fiind numeroase dar
din cursul mijlociu şi superior al Arieşului casele au acoperişul ţuguiat şi mai înalt (construit din
şindrile şi din paie) faţă de cele construite din lemn.
Portul popular este de tip pitoresc,purtat frecvent,mai ales în zona Ocoliş-Sălciua şi în
Lupşa,mai bine zis în toată zona la sărbatori şi târguri.
Manifestările folclorice ţin de păstrarea datinilor şi a obiceiurilor tradiţionale din date
calendaristice fixe,anuale,săptămânale,în zile cu diferite ocazii cum ar fi cele de pe Muntele
Găina din iulie,Poiana Calineasca de pe 14 iulie,Poiana Negrileasa şi Sălciua de Jos,Lupşa şi
Câmpeni.
Elementele de arta populară sunt simple,sobre şi funcţionale,specific Ţării Moţilor
mai ales prin obiecte executate din lemn (tulnice,fluiere,dolniţe,ciubere etc.),unelte cu decoraţii
ornamentale,sumane,ţesături,pieptare ornate cu piele,cusături şi unelte din metal cu ornamentaţii.
14 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
4. Prezentarea Bazei Tehnice Materiale Existente
A. Unitaţi de Cazare
Munţii Apuseni cuprind 6 judeţe:
Alba;
Arad;
Bihor;
Cluj;
Hunedoara;
Sălaj.
Cele mai bune cabane din Munţii Apuseni sunt:
Cabana Băişoara din Munţii Gilăului şi are o capacitate de 85 de locuri cu 4-5
paturi şi dormitoare comune cu priciuri;
Cabana Cheile Turzii din Munţii Gilăului şi are o capacitate de 24 locuri cu
camere de 2,3 şi 4 paturi şi cu 20 de locuri în căsuţe iar în apropierea ei se află terenuri de
schi pentru cei neexperimentaţi;
Cabana Scărişoara din Munţii Bihorului are o capacitate de 57 de locuri cu camere
de 3-10 paturi şi un dormitor cu priciuri;
Cabana Someşul Rece din Munţii Gilăului are o capacitate de 71 de locuri cu
camere de 2,3,4,6 şi 12 de paturi;
Cabana Stâna de Vale din Munţii Vlădeasa are o capacitate de 104 de locuri cu
camere de 3-15 paturi iar în jurul cabanei există terenuri de schi;
Cabana Vadu Crişului din Munţii Pădurea Craiului are o capacitate de 131 de
locuri cu camere de 2-10 paturi şi priciuri;
Cabana Vlădeasa din Munţii Vlădeasa are o capacitate de 33 de locuri cu camere
de 3-15 paturi iar în jurul ei se află terenuri de schi.
Pensiuni (în total de 194) din Munţii Apuseni în funcţie de numărul de camere
disponibile:
2 camere (Amalia 2*);
3 camere (Claudia Belis 3*,Rot Haus 3*,Naciu 3*,Complex Turistic Strei 3*,La
Ionica,Valea Cetăţii 3*,Adi&Alex 3* şi încă 2);
4 camere (Ana Valea Drăganului 3,Julia Panzio 3*,Beatrice 3*,Gyongyvirag 3*,Râsca
3*,Cetatea Apusenilor 3* şi încă 13);
15 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
5 camere (Mance Pietroasa 3*,Ungur Belis 3*,La Tovipan 3*,Totu Bun 3*,Casa de
Piatră 3*,Vidra de Sus 3*,Casa Albastră 3*,Sarmis la Râusor 3*,Alex 3*,Urşoaia
3*,Bradu 3* şi încă 16);
6 camere (Maria Belis 3*,Anişoara Pietroasa 3*,Lazea 3*,Iara 3,şi înca 15);
7 camere (Giurgiuman Valea Drăganului 3*,Remeţi Remeţi 3*,Valea Izvorului
Remeţi 3*,Andreea 3*,Maria 3*,Panturism 3* şi încă 8);
8 camere (Maria Vârtop 3*,Ponor Vata de Jos 3*,Florina Bratca 3*,Craiul 3*,Pegas
3*,Casa Germană 3*,Cracu Bordonesc 3*,Valea Paradisului 3*,Clasic 4*,Danciu 3*,La
Jianu 3*,Valea Brazilor 3* şi încă 13);
9 camere (Andreea Valea Drăganului 3*,Claudia 3*,Doru 3*,Iuliana-Brad 3*,La
Aurora 3* şi încă 5);
10 camere (Smida Park-Mountain Resort & Spa Belis 4*,Fântanele Râşca 3*,Laura
Petreştii de Jos 4*,Panoramic Vârtop 3*,Riversound Apuseni 3*,Apuseni 3*,Larix
4*,Miramonte 3* şi încă 8);
11 camere (Dariana Scrind 3*,Andreea Remeţi 3*,Onelia 3* şi încă 5);
12 camere (Casa Morar Valea Drăganului 3*,Rămeţ 3*,Gianina 3*,Voievodul 3* şi
încă 5);
13 camere (Casa Bihoreană 3*,Platoul Soarelui 3*,Casa Moţului 4*,Magic 3*);
14 camere (Ozon Coada Lacului Leşu 2*,Suciu Răchitele 2*, Valea Stânciului 2*);
15 camere (Victoria Valea Drăganului 3*,Andreea Băişoara 4*,Şureanu 4*,Daiana
3*,Eva 3*, Ma Hotels 4*,Retezat 3* şi încă 3);
16 camere (Melinda 3*,La Ionel 2*);
17 camere (Carphatia Remeţi 3-4*,Complex Turistic Terra Mistica 3*,Bujor de Munte
3*,La Vasile 3*);
18 camere (Edelweiss 3*);
20 camere (Ana & Irina Belis 4*,Castelul Alpin 4*,Sportul Alpin 3* şi încă 2);
21 camere (Petre 3*,Iuliana 4*);
24 camere (Skipass Vârtop 3*,Skiland Băişoara 4*,Motel Solaris 3*);
25 camere (Four Seasons 3*,Hanul cu Noroc 3*);
28 camere (Casa Zânelor 4*);
29 camere (Montana 3*);
30 camere (Cetăţile Ponorului 2*);
34 camere (Cabana Vârtop 3*);
35 camere (Royal 3*).
Case (în total de 10) din Munţii Apuseni în funcţie de numărul de camere:
2 camere (Viorica 2-3*);
3 camere (Any & Cătălin 2-3*,Raluca 2-3*)
4 camere (Mona 3*,Teodora 3* şi înca 2);
16 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
6 camere (Binu 3*,Paula 2-3*);
10 camere (Pera Vata de Jos 3-4*).
Vile (în total de 31) din Munţii Apuseni în funcţie de camere disponibile:
2 camere (Christian 2*);
3 camere (Vals Belis 3-4*,Magnolia 4*,Cabana Dacilor 3*,Cabana Belis 3*);
4 camere (Florinel 2*,Daddy 2*,Mălinescu 2*,Theodora 4*);
5 camere (S A F Belis 3-4*,Agrement Doda Pilii 3-4*,Cabana Muntele Băişorii
3*,Danciu 2*,Meri 2*);
6 camere (Anastasia 3*,Pietroasa 2*);
7 camere (Meda Băişoara 3-4,Rămeţ 2*,La Bianca 2*);
8 camere (Daniel Vârtop 3-4*,Platoul Soarelui 4*,Negrele 2*);
10 camere (Viky Vârtop 3-4*,MDM 3*,Roca 4*,Moara Titului 3*,Robert 3-4*);
11 camere (Straja 2*);
12 camere (Sanda Coada Lacului Leşu 2*);
13 camere (Roca Valea Drăganului 4*);
25 camere (La Moşu 3*);
28 camere (Alpin 3*).
Case de vacanţă (în total de 7) din Munţii Apuseni în funcţie de camere disponibile:
2 camere (Cristal Mârgău 2-3*);
3 camere (Cristal Belis 2-3*,Vălişoara 3*,Andrea 3*);
4 camere (Cristian Belis 2-3*,Sorin 2*);
7 camere (Kings Valley Resort 3*).
Hoteluri (în total de 6) din Munţii Apuseni în funcţie de numărul de camere disponibile:
14 camere (President 2*);
16 camere (Victoria 3*);
17 camere (Oxigen 3*);
18 camere (Castelul Prinţul Vânător şi Dracula 4*);
19 camere (Victoriţa 3*);
60 camere (Petroşani 3*)
În Munţii Apuseni există trei popasuri turistice şi acelea sunt Popasul Turistis Padiş Padiş cu
2*,Popasul Haiducilor cu 2*,Popasul Iancului Mărisel 3-4*.
În Munţii Apuseni avem în total 46 de cabane.
17 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
În concluzie în urma căutărilor mele de ore bune am văzut că în Munţii Apuseni sunt 251
unităţi de cazare în care ponderea cea mai mare o au pensiunile,favorizate de relieful montan.
B. Unităţi de Alimentaţie
În Munţii Apuseni în anul 2013 există aproximativ 10500 de locuri în unităţile de
alimentaţie,adică cam o medie de 5-10 locuri pe unitate de alimentaţie.
În Cluj-Napoca avem restaurante cu specific
ardelenesc,internaţional,italian,românesc,unguresc,mexican,chinezesc,libanez,franţuzesc,
oriental şi vânătoresc;pizzeri;baruri;cafenele;cluburi.
În Alba Iulia avem restaurante cu specific
international,românesc,suedez,tradiţional;crame;baruri;fast food-uri;cofetării;pizzerii;pub-
uri;cluburi;terase şi ceainării.
Cele mai multe unităţi de alimentaţie sunt în Cluj-Napoca urmată de Abrud,Roşia Montană şi
Zlatna.
5. Modalităţi de Agrement
Agrementul reprezintă latura cea mai predominantă din turism şi în ofertele turistice prin
diferite forme de turism cum ar fi cel montan şi cel de litoral iar gradul de atracţie al unui produs
turistic este determinată prin nivelul dotărilor şi mijloacele de agrement existente într-un
patrimoniu turistic al unei ţări sau a unei zone/regiuni dintr-o ţară.
Agrementul în Munţii Apuseni este dat de relieful montan cu:
Zonele în care se practică schierea şi sporturile de iarnă (Arieşeni,Stâna de
Vale,Băişoara);
Existenţta traseelor turistice parcurse de turişti (aproximantiv 70 de trasee
turistice);
Practicarea drumeţiilor de vară pentru drumeţi cu pregătire medie în zonele
abrupte şi pe cursurile apelor cu chei şi defilee iar pentru drumeţii cu pregatire mare în
peşteri şi de-a lungul firului apei;
Practicarea drumeţiilor de iarnă în zonele de staţiune şi localităţi bine amenajate
turistic;
Practicarea alpinismului pe pereţii calcaroşi din chei,adică în apropierea râurilor şi a
munţilor pentru escaladări;
18 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
Practicarea speoturismului în peşteri,avene iar pentru turişti sunt Peşterile Urşilor,
Scărişoara,Meziad,Vadu Crişului,fiind însoţiţi de ghid şi Peşterile Cetăţile Ponorului şi
Cetatea Redesei sunt parţial amenajate.
În Munţi Apuseni există şi staţiuni cu băi termale,băi cu ape sulfurate,ape minerale şi aici se
practică:
Electroterapia;
Termoterapia;
Saunoterapia;
Hidrofizioterapia;
Kinetoterapia;
inhalaţii;
Aerosoli etc.
Factorii terapeutici naturali din Munţii Apuseni sunt constituiţi din:
Ape carbogazoase;
Ape sulfatate şi sulfuroase;
Izvoare cu ape bicarbonate,calcice,magnezice,sodice şi hipotone;
Ape concentrate,de tip cloruro-sulfatic şi salifero-sulfuric;
Ape geotermale;
Nămoluri de tip vegeto-mineral;
Climatul,fiind cu o presiune atmosferică scazută,cu radiaţii solare intense şi cu o
ionizare crescută.
19 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
6. Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor
Apuseni
I. Analiza SWOT
A. Evidenţierea Punctelor Tari
Existenţa transporturilor utilizate;
Existenţa turismului recreativ şi culturizant;
Existenţa agroturismului dezvoltat mai ales în bordura nordică (Belis-Răchitele-Călăţele-
Sâncraiu);
Existenţa artei populare,a folclorului,a etnografiei şi a tradiţiilor;
Înalţimea munţilor este scazută ce face ca schiatul sa fie practicat de turişti;
Existenţa fluxurilor turistice;
Existenţa unor râuri importante (Crişurile,Someşul);
Practicarea diferitelor forme de turism;
Existenţa tratementelor etc.
B. Evidenţierea Punctelor Slabe
Învestiţii sărace în zonă;
Valorificare turistică slabă;
Turism nedezvoltat din punct de vedere financiar etc.
C. Oportunitati
Resurse turistice numeroase;
Unitati de cazare numeroase;
Unitati de alimentaţie numeroase;
Realizarea de fonduri de pe urma fluxului turistic;
Elemente narurale foarte numeroase;
Unicitate în lumne;
Practicărea sporturilor în diferite uniati de relief etc.
20 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
D. Ameninţări
Existenţa branconajului în România;
Existenţa defrisărilor de pădure;
Existenţa alunecărilor de teren;
Existenţa erodării munţilor de către ape,râuri,lacuri etc.;
Expoatarea resurselor în mod exagerat (daca există);
Scăderea altitudinii munţilor etc.
7. Bibliografie
http://www.carpati.org/coltul_geografului/Potentialul_turistic_al_munţilor_apuseni/5/
http://www.visit-arad.ro/îndex.php/atractii-turistice/edificii-religioase
http://www.turistînfo.ro/zona-muntii_apuseni/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-zona-
munţii_apuseni/html
http://www.înfopensiuni.ro/cazare-apuseni/
http://www.turisminromania.ro/restaurante/muntii_apuseni/
http://www.escape-romania.ro/trip/view/21/schi-de-tur%C4%83-%C3%AEn-Mun%C8%9Bii-
Apuseni-Muntii-Apuseni
http://www.muntii-apuseni.eu/news.php
Parcuri Naţionalen Naturale si Rezervaţii ale Biosferei din România: Ministerul
Agriculturii,Pădurilor,Apelor şi Mediului
21 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
8. Anexe
A. Tradiţii şi obiceiuri
I. Pragşorul sau Obiceiul de Paşte se practică in comuna Bistra şi este vechi de
peste 250 de ani. Pragşorul este o combinaţie complexă de sarbătore religioasă şi
laică. Incepe din Vinerea Mare şi se termină în Duminica Tomii. Legenda spune că un
episcop greco-catolic din Roma a fost trimis să fie de faţă la procesul de catoliciyare a
comunei.
II. Dragobetele se sărbatoreşte pe 24 februarie iar in această zi, cum se zice in
popor, fetele erau aşteptate cu nerabdare de baieţii din sat. În dimineaţa acestei zile,
fetele si băieţii, îmbrăcaţi de sărbătoare se întâlneau in centrul Bisericii sau in centrul
satului şi mergeau, impreună cântând spre padurile sau poienile din apropiere iar
acolo fetele culegeau flori de primăvară, le puneau în lăutoarea fetelor, cântând.
Iar dacă vremea era urâtă, toţi se strângeau in jurul casei şi se distrau şi povesteau.
III. Colindatul la Mogoş este un obicei ce datează din anul 1770 doar in Comuna
Mogoş şi acest colindat se petrece de Crăciun.
IV. Târgul de fete de la Muntele Găina este o manifestare populara a
românilor transivăneni ce datează documentar din anul 1816 iar aici erau aduse fete
din împrejurimi ca să fie măritate şi tot aici meşterii populari din împrejurimi, îşi
aduceau produsele tradiţionale ca sa fie vândute.
B. Harta Munţilor Apuseni
22 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
C. Detunata Goală si Flocoasa
23 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
D. Groapa Ruginoasa
24 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
E. Cascada Pişoaia
25 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
F. Cascada Vârciorog
26 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
G. Cascada Vălul Miresei
27 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
H. Munţii Bihorului
28 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
I. Peştera Scărişoara
29 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
30 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
31 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
32 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni
33 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni