Universitatea Naţională de Apărare Carol I Dosar nr … teze-decembrie...sprijinului de geniu în...
Transcript of Universitatea Naţională de Apărare Carol I Dosar nr … teze-decembrie...sprijinului de geniu în...
NECLASIFICAT
1 din 21
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" Dosar nr..............
Nr......................din......................................
Col. SOARE GHEORGHE
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: MOBILITATE ŞI CONTRAMOBILITATE ÎN TEATRELE
DE OPERAŢII MULTINAŢIONALE
CONDUCĂTORUL DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. ing. Gelu ALEXANDRESCU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE ŞI INFORMAŢII
- BUCUREŞTI 2016 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 21
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE .............................................................................................. 7
CAPITOLUL 1. TEATRELE DE OPERAŢII MULTINAŢIONALE ÎN
CONTEXT ALIAT …………………………………………………………... 15
1.1. Mediul de securitate. Premize şi oportunităţi politico-militare,
strategice şi operaţionale........................................................................... 16
1.1.1. Caracteristicile mediului de securitate contemporan............. 16
1.1.2. Riscuri şi ameninţări versus oportunităţi de contracarare în
noul context de securitate................................................................. 18
1.1.3. Obiective şi direcţii de acţiune în domeniul politicii
naţionale, europene şi euroatlantice de securitate şi apărare............ 20
1.2. Teatrele de operaţii multinaţionale - oportunitate politico-militară,
strategică şi operaţională la nivel naţional................................................ 22
1.2.1. Consideraţii şi aprecieri privind necesitatea teatrelor de
operaţii multinaţionale .................................................................... 22
1.2.2. Participarea Armatei României în teatrele de operaţii
multinaţionale .................................................................................. 28
1.2.3. Elemente de oportunitate politico - militară, strategică şi
operaţională, la nivel naţional, în urma participării Armatei
României în teatrele de operaţii multinaţionale .............................. 30
1.2.4. Lecţii învăţate în teatrele de operaţii multinaţionale …......... 31
1.3. Cadrul transformaţional politico - militar, doctrinar şi strategic în
context aliat …………………………………………………………….. 51
1.3.1. Orientări politico – militare, doctrinare şi strategice la nivel
NATO …………………………………………………………….. 52
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 21
1.3.2. Transformarea militară în domeniul operaţional la nivel
NATO …………………………………………………………….. 57
CAPITOLUL 2. MOBILITATEA TRUPELOR …………………………... 72
2.1. Mobilitatea – delimitari conceptuale ………………………………. 72
2.1.1. Determinări istorice de necesitate şi actualitate …………… 73
2.1.2. Conceptul de mobilitate. Implicaţii asupra unor legi şi
principii ale luptei armate ………………………………………... 75
2.1.3. Tendinţe şi perspective operaţionale ale mobilităţii............... 82
2.2. Structuri militare şi misiuni de mobilitate operaţională în unele
armate moderne ………………………………………………………… 89
2.2.1. Conceptul operaţional de mobilitate. Implicaţii asupra
sprijinului de geniu ……………………………………………….. 89
2.2.2. Structuri militare de geniu destinate realizării misiunilor de
mobilitate…………………………………………………………. 97
2.2.3. Proceduri de realizare a misiunilor specifice de mobilitate... 105
2.3. Misiuni de mobilitate operaţională în concepţie românească şi
structuri militare de geniu participante………………………………..... 115
CAPITOLUL 3. CONTRAMOBILITATEA TRUPELOR ……………….. 117
3.1. Contramobilitatea – delimitări conceptuale ……………………….. 117
3.1.1. Determinări istorice de necesitate şi actualitate …………… 118
3.1.2. Conceptul de contramobilitate. Implicaţii asupra unor legi
şi principii ale luptei armate ……………………………………… 119
3.1.3. Tendinţe şi perspective operaţionale ale contramobilităţii… 126
3.2. Structuri militare şi misiuni de contramobilitate operaţională în
unele armate moderne ………………………………………………….. 128
3.2.1. Conceptul operaţional de contramobilitate. Implicaţii
asupra sprijinului de geniu ……………………………………….. 129
3.2.2. Structuri militare de geniu destinate realizării misiunilor de
contramobilitate ………………………………………………….. 130
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 21
3.2.3. Proceduri de realizare a misiunilor specifice de
contramobilitate ………………………………………………….. 132
3.3. Misiuni de contramobilitate operaţională în concepţie românească
şi structuri militare de geniu participante ………………………………. 133
CAPITOLUL 4. MOBILITATE ŞI CONTRAMOBILITATE
OPERAŢIONALĂ ÎN TEATRELE DE OPERAŢII
MULTINAŢIONALE ……………………………………………………….. 136
4.1. Concepte şi misiuni specifice de mobilitate şi contramobilitate în
operaţii de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin …………….. 136
4.1.1. Operaţii de stabilizare şi reconstrucţie. Tipologia
operaţiilor, concepte, mediul operaţional, fizionomie, forţe şi
tendinţe …………………………………………………………… 137
4.1.2. Rolul şi misiunile specifice de mobilitate şi
contramobilitate în operaţii de stabilizare şi
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin în context aliat ………………… 145
4.1.3. Concepţia românescă privind rolul şi misiunile specifice de
mobilitate şi contramobilitate în operaţii de stabilizare şi
reconstrucţie ……………………………………………………… 152
4.1.4. Dezvoltarea structurilor de geniu naţionale în vederea
realizării interoperabilităţii cu structuri similare NATO …………. 161
4.2. Planificarea, conducerea şi realizarea misiunilor specifice de
mobilitate şi contramobilitate în operaţii de stabilizare şi
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin……………………………………….. 162
4.2.1. Elemente specifice privind planificarea şi organizarea
sprijinului de geniu în operaţiile de răspuns la
crize……………………………………………………………….. 164
4.2.2. Organizarea şi executarea misiunilor de mobilitate şi
contramobilitate în operaţii de stabilizare şi reconstrucţie ……….. 172
4.2.3. Conducerea misiunilor specifice de mobilitate şi 178
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 21
contramobilitate în operaţii de răspuns la crize …………………...
4.3. Experienţa românească de asigurare a sprijinului de geniu pentru
realizarea mobilităţii şi contramobilităţii în zone de criză şi în operaţii
multinaţionale …………………………………………………………... 190
4.3.1. Aspecte privind realizarea misiunilor de mobilitate şi
contramobilitate în operaţiile din Bosnia-Herţegovina - studiul de
caz nr. 1 ………………………………………………………… 190
4.3.2. Experienţa românească de asigurare a sprijinului de geniu
pentru realizarea mobilităţii şi contramobilităţii în operaţiile din
IRAK şi AFGANISTAN - studiul de caz nr. 2 ………………….. 200
4.3.3. Aspecte privind participarea structurilor de geniu în
operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie şi contribuţia românească
la îmbunătăţirea procedurilor folosite de Alianţă - lecţii
învăţate……………………………………………………………. 206
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………… 214
LISTA ABREVIERILOR ................................................................................ 222
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ...................................................................... 224
ANEXE............................................................................................................... 230
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 21
CUVINTE CHEIE: operaţii, stabilizare, reconstrucţie, mobilitate
contramobilitate
REZUMAT
Demersul ştiinţific scoate în evidenţă, din punct de vedere conceptual şi al
mediului operaţional, cele două funcţii importante ale sprijinului de geniu -
mobilitatea şi contramobilitatea în operaţiile desfăşurate de forţele armate ale
Alianţei şi României, în teatrele de operaţii multinaţionale şi impactul acestora
asupra viitoarelor operaţii militare. Abordarea, în cadrul tezei, a celor două funcţii
ale sprijinului de geniu – mobilitatea şi contramobilitatea nu a fost întâmplătoare,
ci a fost determinată de insufienta cunoaştere a modului de realizare a acestora, în
special pe timpul operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie şi de impactul pe care l-a
avut pentru îndeplinirea cu succes a unei părţi din operaţiile desfăşurate în cei 25
de ani de misiuni din teatrele de operaţii.
De asemenea, cercetarea ştiinţifică efectuată urmăreşte să scoată în evidenţă
importanţa şi necesitatea întrebuinţării structurilor de geniu pentru realizarea
mobilităţii forţelor proprii şi contramobilitatea inamicului/insurgenţilor în cadrul
operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin desfăşurate în diferite
teatre de operaţii.
Importanţa şi necesitatea de întrebuinţare a structurilor de geniu a fost
determinată de experinţa acumulată de structurile de geniu participante în teatrele
de operaţii din Balcani (1995), Afganistan (2003) şi Irak (2004) şi de capabilităţile
de care dispun pentru sprijinul din punct de vedere genistic în vederea dislocării,
desfăşurării operaţiilor propriu-zise şi extragerea forţelor în/din teatrele de operaţii
multinaţionale.
Stadiul cunoaşterii domeniului cercetat este reliefat, pe de o parte, de
volumul mare de date cu privire la evoluţiile şi transformările Organizaţiei
Tratatului Atlanticului de Nord din punct de vedere doctrinar, strategic şi militar,
în contextul schimbărilor strategice şi geopolitice de anvergură de la începutul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 21
secolului XXI şi pe de altă parte la implicaţiile asupra transformărilor la nivelul
Armatei României şi implicit asupra structurilor de geniu, care au participat şi
participă la executarea misiunilor de sprijin de geniu, inclusiv a celor de mobilitate
şi contramobilitate în operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin.
În acest context, teza de doctorat este structurată în patru capitole teoretice şi
practic-aplicative şi unul de concluzii şi propuneri şi abordează cronologic şi într-o
ordine logică următoarele aspecte:
În capitolul 1 „Teatrele de operaţii multinaţionale în context aliat” se
analizează contextul efectelor generate de mediul actual de securitate, principalele
oportunităţi politico-militare, strategice şi operaţionale, determinate de angajarea
Armatei României în teatrele de operaţii multinaţionale şi cele mai importante
aspecte referitoare la transformarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord,
de la înfiinţare până în prezent, care au impus modificări esenţiale privind
obiectivele şi direcţiile de acţiune în domeniul politicii naţionale, europene şi
euroatlantice de securitate şi apărare.
Studiind transformarea militară a Alianţei în domeniul operaţional, actualele
obiective şi direcţii de acţiune în domeniul politicii de securitate şi apărare, lecţiile
învăţate în urma participării Alianţei şi Armatei României în operaţiile militare de
stabilizare şi reconstrucţie din teatrele de operaţii, în noul context strategic,
apreciem că pentru a realiza o transformare viabilă Armatei României trebuie
atinse trei scopuri: întărirea eficienţei deciziilor, realizarea unor efecte coerente în
spaţiul de desfăşurare a luptelor (teatre de operaţii) şi asigurarea dislocării şi a
sustenabilităţii forţelor întrunite, urmând ca după realizarea acestora să se creeze o
forţă transformată, care să conducă la realizarea obiectivelor şi misiunile primite.
În capitolul 2 „Mobilitatea trupelor” sunt analizate elementele de ordin
structural, operaţional cu privire la conceptul de mobilitate atât din punct de vedere
al implicaţiilor acestuia asupra luptei armate, cât şi din punct de vedere a
procedurilor de realizare ca misiuni specifice a sprijinului de geniu. În temeiul
acestui considerent este expus conceptul de mobilitate, analizat din punct de vedere
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 21
al modului cum acesta influenţează legile, principiile luptei armate, realizând un
tablou cu principalele implicaţii ale mobilităţii asupra luptei armate.
De asemenea, au fost aprofundate tendinţele şi perspectivele operaţionale ale
mobilităţii în contextul transformării organismului militar prin crearea unor
structuri de forţe diminuate cantitativ, performante, eficiente, mobile, flexibile şi
interoperabile.
În finalul capitolului s-a analizat contribuţia şi rolul primordial al mobilităţii
în cadrul sprijinului genistic, pentru pregătirea, desfăşurarea şi succesul operaţiilor
de orice tip şi modul de realizare a acestora de către structurile militare de geniu
din Armata României şi din unele armate moderne.
În capitolul 3 „Contramobilitatea trupelor” sunt analizate elementele care
conduc la detalierea conceptului de contramobilitate, implicaţiile acestuia asupra
luptei armate, procedurile de realizare a acestuia ca misiuni specifice a sprijinului
de geniu. S-a considerat deosebit de utilă prezentarea modificărilor, tendinţelor şi
perspectivelor operaţionale ale contramobilităţii analizând implicaţiile asupra
acţiunilor militare desfăşurate de forţele Alianţei şi României în teatrele de operaţii
militare.
S-a analizat, în principal, procedurile generale de realizare a misiunilor
specifice de contramobilitate şi s-a accentuat pe necesitatea întrebuinţării
structurilor de geniu, de către forţele luptătoare/participante la misiuni ale Armatei
României, pentru realizarea sarcinilor de contramobilitate, în special în operaţiile
de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin, comparativ cu modul de
întrebuinţare la maxim de către structurile din NATO.
În finalul acestui capitol s-a expus punctele de vedere din legislaţia şi
literatura militară privind conceptul de contramobilitate şi s-a arătat importanţa
vitală în toate formele de luptă şi la toate nivelurile şi s-a ajuns la concluzia că
majoritatea armatelor au aproape aceleaşi obiective pentru structurile de geniu, şi
anume: satisfacerea nevoilor de sprijin genistic a trupelor; sprijinul direct al
trupelor; specializarea restrânsă a structurilor.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 21
În capitolul 4 „Mobilitate şi contramobilitate operaţională în teatrele de
operaţii multinaţionale” au fost analizate modalităţile de acţiune pentru pregătirea
şi ducerea operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie, concept acceptat la nivel
NATO comparativ cu operaţiile de stabilitate şi sprijin, legiferate prin legislaţia
Armatei Romaniei. S-a accentuat necesitatea de a prelua conceptul de operaţii de
stabilizare şi reconstrucţie, considerând că acesta este mai complet şi permite
mandatarea structurilor militare, în special cele de geniu, pentru participare la
misiuni de reconstrucţie.
În cadrul acestui capitol s-a completat analiza conceptuală a mobilităţii şi
contramobilităţii prezentată în capitolele anterioare cu procedurilor de acţiune,
structuri şi sarcini pentru realizarea misiunilor de mobilitate şi contramobilitate în
operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie în teatrele de operaţii multinaţionale.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra comenzii şi controlului privind
realizarea mobilităţii şi contramobilităţii s-a dezbătut şi aprofundat conducerea
sprijinului de geniu în operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie. În finalul acestui
capitol s-au prezentat unele studii de caz cu aspecte privind realizarea misiunilor
de mobilitate şi contramobilitate de către structurile de geniu naţionale în operaţiile
de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin din tetrele de operaţii Balcani,
Irak şi Afganistan.
În cadrul acestei cercetări ştiinţifice pe parcursul capitolului patru s-a
abordat în mod special participarea structurilor din Forţele Armate la operaţiile de
stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin în afara graniţelor ţării şi mobilitatea
şi contramobilitatea operaţională, ca elemente esenţiale ale teatrului de operaţii
multinaţional.
În finalul tezei sunt enumerate principalele concluzii rezultate în urma
efortului de documentare şi cercetare:
- existenţa unui mediu de securitate în continuă schimbare, care provoacă
schimbări permanente la nivel conceptual şi acţional privind operaţiile militare,
teatrele de operaţii şi transformarea structurilor. Aceste schimbări, modificări şi
transformări sunt foarte vizibile, mai ales din analiza transformării celei mai
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 21
puternice şi eficiente structuri politico-militare, precum NATO. De asemenea,
apreciem că transformarea operaţională a Alianţei a fost motivată de realizarea şi
menţinerea în permanenţă a unor structuri de decizie ale NATO cât mai flexibile şi
mai bine pregătite, care să răspundă diferitelor situaţii de criză şi conflict. Dacă
până acum 10 ani conceptele, structurile se modificau şi aveau aplicabilitate pe
următorii 10 – 15 ani, în acest moment sunt situaţii când aceste transformări au loc
chiar anual. În această lume a schimbării constatăm că Armata României trebuie să
mărească ritmul pentru realizarea transformării la toate nivelurile;
- angajarea Armatei României în orice fel de operaţie într-un teatru de
operaţii multinaţional în afara teritoriului naţional, credem că trebuie să se facă pe
baza unor criterii politice şi militare bine stabilite, după o analiză riguroasă a
condiţiilor din teatrele de operaţii. În condiţiile actuale, forţele armate româneşti
pot fi angajate în acţiuni de luptă de intensitate ridicată şi în conflictul asimetric, în
teatrele de operaţii multinaţionale, doar ca parte a unei alianţe sau coaliţii de
voinţă, având întotdeauna alături o naţiune-cadru, care să-şi asume efortul principal
al campaniei. Prin urmare, efortul transformării forţelor româneşti trebuie
direcţionat către o interoperabilitate sporită şi o integrare accentuată în cadrul
Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, participarea la Forţa de Reacţie
Rapidă (VJTF), Forţa de răspuns a NATO (NRF) şi Grupurile de luptă ale UE
(EUBG) reprezentând cele mai bune modalităţi în acest sens;
- conceptele de mobilitate şi contramobilitate din punct de vedere acţional
şi în special al sprijinului de geniu reprezintă un factor esenţial pentru obţinerea
succesului, iar cele două elemente - mobilitatea şi contramobilitatea - sunt
inseparabile. De asemenea, se poate concluziona că cele două concepte sunt tratate
în doctrine, regulamente, instrucţiuni şi manuale separat în funcţie de mediul de
acţiune (exemplu: mobilitatea aeriană, navală, mobilitatea ca funcţiune a sprijinului
de geniu) de aplicabilitate (mobilitatea logistică), ceea ce va determina ca anumite
principii, proceduri să se omită sau să nu se aplice;
- structurile destinate pentru realizarea misiunilor de mobilitate şi
contramobilitate în cadrul sprijinului de geniu în operaţiile de stabilizare şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 21
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin pot avea aceiaşi structură ca şi cele pentru
operaţiile clasice, dar cu forţă flexibilă şi agilă prin doctrină, structură, înzestrare şi
atitudine. Trebuie evidenţiat că sunt modificări privind tipurile de misiuni şi în
special sarcinile de mobilitate şi contramobilitate în operaţiilor de stabilizare şi
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin;
- importanţa mobilităţii şi contramobilităţii în operaţiile de stabilizare şi
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin o reprezintă necesitatea de analiză atât la nivel
tactic, cât şi la nivel strategic pentru realizarea fazelor majore ale operaţiei:
dislocare în teatru; desfăşurarea operaţiilor propriu-zise şi extragerea forţelor din
teatru;
- operaţiile moderne, posibil a se desfăşura în teatrele de acţiuni militare,
se vor axa pe transpunerea în practică a unor concepte privind războiul bazat pe
reţea, războiul informaţional, operaţiile bazate pe efecte, operaţii multinaţionale
întrunite, operaţii de stabilizare şi reconstrucţie;
- utilizarea conceptului specific operaţiilor de stabilizare şi
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin este cel de abordare globală (cuprinzătoare),
termenul utilizat în documentele NATO fiind cel de Comprehensive Approach.
Mijloacele militare, singure, nu pot asigura o gestionare eficientă a crizei,
provocările de securitate de astăzi necesitând un spectru larg de cooperare între
organizaţiile civile şi cele militare, precum şi o strânsă coordonare între varietatea
actorilor implicaţi în operaţiile de stabilitate şi de sprijin. Evoluţiile din teatrele de
operaţii din ultima perioadă au reiterat necesitatea unei abordări globale din partea
comunităţii internaţionale.
Forţele militare, şi în special cele de geniu şi organizaţiile civile, trebuie să
planifice împreună acţiunile care implică o participare comună, să opereze în
moduri complementare şi se sprijin reciproc.
În concluzie, pe baza studiilor de caz, analizând planificarea, organizarea şi
executarea celor mai importante misiuni ale sprijinului de geniu pentru operaţiile
de stabilizare şi reconstrucţie, constatăm că pe timpul desfăşurării misiunilor,
geniştii au asigurat mobilitatea forţelor coaliţiei şi a populaţiei civile,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 21
contramobilitatea insurgenţilor, refacerea utilităţilor şi protecţia forţelor în teren,
precum şi misiuni de colectare şi distrugere a subdepozitelor de muniţie şi
armament şi a elementelor de muniţie neexplodată.
În urma demersului ştiinţific efectuat în cadrul tezei de doctorat, pe lângă
concluziile enumerate mai sus am prezentat şi un set de propuneri:
- elaborarea doctrinei operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi
sprijin. După elaborarea acestei doctrine este necesar ca la nivelul fiecărei arme, în
concordanţă cu cerinţele şi standardele Alianţei, să fie elaborate şi actualizate
regulamente, manuale programe de pregătire care să îndrume realizarea
programelor de instruire pentru misiune înainte de participarea la operaţii, precum
şi de reîmprospătare a cunoştinţelor pe timpul derulării acestora;
- continuarea investigaţiilor ştiinţifice, referitoare la conceptele de mobilitate
şi contramobilitate şi fundamentarea acestora întru-un regulament, manual elaborat
la nivelul Armatei României care să fie atotcuprinzător pentru toate de categoriile
de forţe ale armatei, toate tipurile de operaţii şi la toate nivelurile;
- actualizarea conceptelor din Manualul sprijinului de geniu în operaţiile de
nivel tactic, regulamentele şi manualele din punct de vedere al planificării
sprijinului de geniu şi executarea misiunilor de geniu în operaţiile de stabilizare şi
reconstrucţie/stabilitate şi sprijin;
- elaborarea de manuale şi proceduri în domeniul deminării rutelor de
deplasare (conceptul route clearace), deminarea podurilor pregătite pentru
distrugere şi participarea la misiuni de reconstrucţie. Pe plan naţional este necesară
elaborarea unor proceduri genistice specifice operaţiunilor de stabilizare şi
reconstrucţie, având în vedere caracterul diferit al acestora faţă de misiunile clasice
de sprijin genistic;
- definirea într-o abordare complexă obiectivele şi caracteristicile operaţiilor
de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin, ca punct de plecare în
demersurile ştiinţifice ulterioare ce se vor întreprinde pentru dezvoltarea temei
tezei de doctorat alese de noi;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 21
- revizuirea şi completarea cadrului conceptual, referitor la teatrele de
operaţii şi angajarea forţelor, prin implementarea noilor concepte NATO adoptate
sau dobândite în urma experienţelor acumulate. Apreciem că revizuirea şi
completarea cadrului conceptual să se realizeze în următoarele direcţii: elaborarea
unor instrucţiuni, publicaţii care să implementeze şi să detalieze organizarea,
comanda, controlul şi repartizarea resurselor în cadrul teatrelor de acţiuni militare
multinaţionale în conformitate cu noile concepte ale NATO şi din ţările membre
ale Alianţei; analizarea din punct de vedere a organizării teatrelor de acţiuni
militare în funcţie de tipul acţiunii militare; implementarea lecţiilor învăţate
referitoare la organizarea teatrelor de operaţii în urma participării forţelor militare
româneşti la misiuni în teatrele de operaţii multinaţionale;
- elaborarea planurilor de pregătire şi actualizarea acestora în concordanţă cu
lecţiile învaţate propuse prin teza de doctorat şi în funcţie de acceptarea acestora
introduse într-o lucrare de lecţii învăţate şi care să producă efecte;
- pregătirea şi dotarea structurilor de geniu pentru acţiuni şi misiuni
desfăşurate într-un mediu urban, fiind necesară redimensionarea planurilor de
pregătire în acest sens şi dezvoltarea poligoanelor pentru marcarea mediului urban.
Pe timpul operaţiei de stabilizare, structurile de geniu au sprijinit unităţile de
infanterie şi blindate în acţiunile desfăşurate într-un mediu urban pentru executarea
breşelor prin diferite obstacole;
- participarea structurilor de geniu şi militarilor genişti la misiuni de
stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin este o oportunitate pentru pregătirea
acestora în condiţii reale şi posibilitatea de verificare şi evaluare a capabilităţilor
genistice avute la dispozitie;
- reluarea pregătirii specialiştilor de geniu/ingineri în academiile de profil şi
şcolile de aplicaţii pentru realizarea proiectelor şi lucrărilor de drumuri, poduri şi în
domeniul coordonării contractorilor civili;
- constituirea la nivelul Armatei României un departament care să planifice,
organizeze şi să gestioneze transformările permanente din punct de vedere
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 21
conceptual, structural şi acţional, care trebuie să aibă loc la nivelul Armatei
României;
- dezvoltarea, demensionare şi modernizarea structurilor de geniu în vederea
realizării interoperabilităţii cu structuri similare NATO, iar pe baza informaţiilor
din teza de doctorat să se poată elabora o concepţie de transformare a armei geniu
pe termen mediu şi lung. În domeniul înzestrării considerăm că este necesar să fie
făcute eforturi financiare şi de cercetare importante pentru dotarea acestora cu
muniţii şi materiale de ultimă generaţie, tehnică multifuncţională şi policarburantă,
echipamente care să asigure efecte multiple asupra adversarului.
Cercetarea ştiinţifică a avut ca obiective:
- analiza permanentă şi completă a mediului de securitate în schimbare, a
etapelor de transformare din punct de vedere conceptual, structural şi acţional a
NATO în concordanţă cu transformarea Armatei României, operaţiile de
stabilizare şi reconstrucţie versus celor de stabilitate şi sprijin în teatrele de operaţii
multinaţionale;
- modificări conceptuale şi acţionale, trecându-se în timp scurt de la operaţii
de menţinere a păcii la operaţii de stabilizare şi reconstrucţie, iar în ultimii ani la
operaţii clasice sau mai nou la războiul hibrid, care combină operaţiile clasice cu
operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie;
- procesul de transformare, sprijinul de geniu în operaţiile de stabilizare şi
reconstrucţie a constituit pentru noi o temă de actualitate şi de mare complexitate,
fiind în acelaşi timp şi o mare provocare, în care anticiparea şi cunoaşterea trebuie
îmbinate armonios;
- evidenţierea rolului esenţial al celor două concepte de mobilitate şi
contramobilitate din punct de vedere acţional şi în special al sprijinului de geniu.
Drept consecinţă, prezenta cercetare ştiinţifică se doreşte a veni în sprijinul
eficientizării îndeplinirii responsabilităţilor şi cerinţelor pentru realizarea
transformărilor la nivel conceptual, acţional şi operaţional a modului de abordare a
operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie şi în cadrul acestora a misiunilor de
mobilitate şi contramobilitate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 21
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Legi şi acte normative
1. * * * Constituţia României, Monitorul Oficial al
României, partea I, anul 171 (XV), nr.767 din
31.10.2003, Bucureşti
2. * * * Legea nr. 45/1994privind apărarea naţională a
României, Monitorul Oficial al României, partea I,
nr.172/1994, modificat[ cu Legea 58/2011
3. * * * Strategia de securitate naţională a României,
Bucureşti, 2007
4. * * * Carta Albă a Apărării, Bucureşti, 2015
5. * * * Strategia Militară a României,SMG, Bucureşti, 2012
6. * * * Strategia naţională de apărare a ţării pentru
perioada 2015 - 2019, Monitorul Oficial al
României, nr. 450 din 23.06.2015
7. * * * Strategia de transformare a Armatei României,
Bucureşti, 2007
2. Doctrine, regulamente, manuale, instrucţiuni
8. * * * AAP-6 (ed.2015), NATO Glossary of Terms and
Definitions (English and French), NATO HQ,
Brussels, 2015
9. * * * AJP- 01(ed.D), Allied Joint Doctrine, NATO HQ,
Brussels, 2010
10. * * * ATP-52(ed.B) Land Force Military Engineer
Doctrine, NATO HQ, Brussels, 2008
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 21
11. * * * AJP-3 (ed.B), Allied Joint Doctrine for the Conduct
of Operations, NATO HQ, Brussels, 2011
12. * * * AJP-3.2 (ed.A,ver.1), Allied Joint Doctrine for Land
Operations, NATO HQ, Brussels, 2016
13 *** AJP-3.12 (ed.B,ver.1), Allied Joint Doctrine for
Military Engineering, NATO HQ, Brussels, 2014
14. * * * F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre,
Bucureşti, 2006
15. G.-1, Doctrina Sprijinului de Geniu în Operaţiile
Întrunite, Bucureşti, 2016
16. * * * F.T.-2, Manualul activităţii de stat major a
comandamentelor din Forţele Terestre în operaţii,
Bucureşti, 2012
17. * * * F.T.-3, Manualul de tactică generală a Forţelor
Terestre, Bucureşti, 2006
18. * * * S.M.F.T. – 63, Concepţia de comandă şi control a
Comandamentului Forţelor Terestre, Bucureşti, 2005
19. * * * F.T.-9, Manualul Sprijinului de Geniu în Operaţiile
Fortelor Terestre, Bucureşti, 2007
20. * * * F.M. 3-0, Operations – Doctrina operaţiilor Forţelor
Terestre ale SUA, 2008
21. * * * F.M. 3-07, Stability Operations and Support
Operations, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre ale
SUA, 2003
22. * * * FM 6-0, Mission Command:Command and Control
of Army Forces, Department of the Army,
Washington, DC, 2003
23. F.M. 90-7, Combined Arms Obstacle Integration,
Department of the Army, Washington, DC, 2003
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 21
24. * * * SMG – 64, F.T. – 1, Doctrina operaţiilor Forţelor
Terestre, Bucureşti, 2006
25. * * * SMG/P.F.-3, Doctrina pentru operaţii întrunite a
Armatei Romaniei, Bucureşti, 2014
26. * * * SMG/P.F.-5, Doctrina planificării operaţionale în
Armata Romaniei, Bucureşti, 2008
27. F.T./G.1 Manualul pentru Luptă al Brigazii de
Geniu, Bucureşti, 2005
28. F.T./G.-2 Manualul pentru Luptă al Batalionului de
Geniu, Râmnicu Vâlcea, 2005
29. F.T./G.-6.1, Manualul pentru Luptă al Companiei
Geniu Luptă, Râmnicu Vâlcea, 2005
30. F.T./G.-5.1 Manualul pentru Luptă al Grupelor de
Geniu cu Sarcini în Sprijinul Mobilităţii, Râmnicu
Vâlcea, 2007
31. F.T./G.-5.1, Manualul pentru Luptă al Grupelor de
Geniu cu Sarcini în Sprijinul Contramobilităţii,
Râmnicu Vâlcea, 2007
3. Lucrări de autori
32. Adams James Următorul, Ultimul război mondial, Editura Antet,
1998
33. Adams James Risk, UCL Press, London, 1996
34. Dan Ghica Radu,
Emil Victor Cheţe,
Aurelian Raţiu
Transformarea militară, Editura Centrului Tehnic,
Bucureşti, 2010
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 21
35. Bădălan E.,
Frunzeti T.
Asimetria şi idiosincrasia în acţiunile militare,
Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004
36. Bădălan E. Concepte strategice şi operative de actualitate,
Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004
37. Begarie Herve-
Coutau,
Tratat de strategie, Bucureşti, Editura U.N.Ap.
„Carol I”, Bucureşti, 2006
38. Frunzeti Teodor Operaţii de stabilitate, Editura Editura U.N.Ap.
„Carol I”, Bucureşti, 2006
39. Geraldi, Mark Interview by Major Patrick Howell, Fort
Leavenworth, KS, 2006
40. Grad Vasile,
Mureşan Mircea
Tehnologiile de vârf şi domeniul militar, Editura
Militară, Bucureşti, 1995
41. Grecu Petre Amenajarea genistică în acţiunile militare, Editura
Ars Docendi, Bucureşti, 2002
42. Grecu Petre
Dinu Valentin
Componenta genistică în acţiunile militare, Editura
U.N.Ap, 2005
43. James N. R. The US Army Corps of Engineer in Stabililty
Operations, Fort Leavenworth, Kansas, 2008
44. Kernan W.F. Perspectives for 21st Century Challenges,
prezentation to National War College, 13.04.2001
45. Latham Andrew Re-imaging Warfare: The Revolution in Military
Affairs, C. A. Snyder, Contemporary Security and
Strategy, Londra, Macmillan, 1999
46. Mureşan Mircea,
Văduva Gheorghe
Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura
Editura U.N.Ap.„Carol I”, Bucureşti, 2003
47. Mîndru M. Acţiuni militare altele decât războiul, în Tratat de
Ştiinţă Militară, vol.I, Editura Militară, Bucureşti,
2001
48. Paul Vasile Războiul mileniului III, Editura D.B.H., 2000
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 21
49. Paul Vasile Asimetria strategică, Editura DBH, 2001
50. Pivariu Corneliu, SUA – IRAK - Forţa democraţiei v/s dictatura forţei -
Editura Bren, Bucureşti, 2004
51. Uhlmann
Richard D.
Redefinirea securităţii, Internaţional security, 1983
52. Williams Garland H. Engineering Peace: The Military Role in Post-
Conflict Reconstruction. Washington: United States
Institute for Peace Press, 2005
4. Diverse
53. Al Bahrani A. Completed Water Treatment Plant Benefitting 20,000
Iraqis, 2008
54. Ancker J.C.,
Burke M.D.
Doctrine for Asymmetric Warfare in Military Review,
July-August 2003
55. Bărbulescu Ionel Caracteristicile principale ale războiului viitor,
revista Impact Strategic nr. 3-4/2003
56. Ioan Doru Apăfăianu Sprijinul de arme în operaţiile de stabilitate şi de
sprijin, contribuţia sprijinului de geniu în aceste
tipuri de operaţii – teză de doctorat, Editura UNAp.
„Carol I”, Bucureşti, 2010
57. Tofan
Mihai
Contribuţia sprijinului de geniu în operaţiile bazate pe efecte -
Teză de doctorat, Editura UNAp. „Carol I”, Bucureşti, 2009
58. * * *
Websters Third New International Dictionary of the English
Language Unabriged, vol.III, Editura Merriane - Webster, 1993
5. Periodice
59. * * * Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare, anii 2003-2016
60. * * * Gândirea militară românească, anii 2001-2016
61. * * * Military Review, anii 2000-2016
62. * * * Revista Forţelor Terestre, anii 2007-2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 21
6. Mediu de internet
63. * * * www.NATO.int, NATO Strategic Concept, Washington
Summit, 1999
64. * * * http://www.globalsecurity.org/military/ops/allied_force
65. * * * http://es.rice.edu/projects/Poli378/Gulf
66. * * * http://www.aed.usace.army.mil/news/releases.
67. * * * http://www.sigir.mil/reports/pdf/audits/08-010.pdf.
68. * * * http://www.aed.usace.army.mil/news/releases/07-08-26-
2r.pdf.
69. * * * http://www.npr.org/templates/story
70. * * * www.cia.gov
71. * * * http://www.whitehouse.gov/omb/legislative
72. * * * L’apreciation du risque militaire, www.stratisc.org.
73. * * * NATO Standardization Office (NSO) Public Web site,
nso.nato.int/nso/
74. * * * Military Engineering Centre of Excellence,
milengcoe.org/Pages/default.aspx
75. * * * Shpora.panweb.com/158/2811
76. * * * arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
77. * * * www.consilium.europa.eu