UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE …

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR Şcoala Doctorală de Ştiinţe Economice

Domeniul: Contabilitate

Olimpia Livia PREDA BUZGURESCU

VALORIFICAREA INFORMAȚIEI FINANCIAR –

CONTABILE ÎN EVALUAREA PERFORMANȚELOR

ORGANIZAȚIILOR

-Rezumatul tezei de doctorat-

Conducătorul de doctorat:

Prof. univ. dr. Marian SIMINICĂ

Craiova

2021

2

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INDEXUL TABELELOR...................................................................................5

INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE................................................8

LISTA DE ACRONIME...................................................................................10

INTRODUCERE...............................................................................................12

PARTEA I. CERCETARE TEORETICĂ

CAP.1. ROLUL INFORMAȚIEI FINANCIAR - CONTABILE ÎN

EVALUAREA PERFORMANȚELOR ORGANIZAȚIILOR.....................18

1.1.Concepte de bază ale informației financiar - contabile. Rolul sistemului

financiar – contabil în evaluarea performanțelor organizațiilor..................19

1.2.Caracteristicile informației financiar-contabile.......................................24

1.3.Raportările financiare si nefinanciare – sursă de informații pentru

analiza performanțelor organizațiilor de afaceri...........................................26 1.3.1.Cadrul general de întocmire și raportare a situațiilor financiare ale organizațiilor de

afaceri .......................................................................................................................................26

1.3.2 Raportarea informațiilor non-financiare, componentă a raportării organizaționale

...................................................................................................................................................31

1.3.2.1. Performanța non-financiară. Delimitări conceptuale, caracterisitici și obiective

...................................................................................................................................................31

1.3.2.2 Norme de referință în raportarea non-financiară........................................................37

1.3.3 Raportarea integrată, reglementare și perspective ale raportării organizaționale

...................................................................................................................................................44

1.3.3.1. Definirea conceptului de raportare integrată..............................................................44

1.3.3.2. Istoricul apariției raportării integrate.........................................................................46

1.3.3.3. Cadrul de reglementare al raportării integrate. Raportul integrat.............................48

1.4. TENDINȚE ÎN PROCESUL DE RAPORTARE FINANCIARĂ.........51 1.4.1. Reflectarea procesului de creare de valoare prin intermediul Raportării

Integrate....................................................................................................................................51

1.4.2. Perspective teoretice ale raportării integrate.................................................................55

1.4.2.1. Teoria părților interesate.............................................................................................55

1.4.2.2. Teoria agenţiei.............................................................................................................56

1.4.2.3. Teoria legitimităţii.......................................................................................................57

Concluzii parţiale...............................................................................................58

CAP.2. PERFORMANȚA ORGANIZAȚIILOR ÎN CONTEXTUL

RAPORTĂRII INTEGRATE..........................................................................60

2.1. Delimitări conceptuale privind performanța organizațiilor.

Performanța financiară versus performanța globală a companiilor............60

2.2. Instrumente utilizate în analiza performanțelor economico-financiare

ale companiilor...................................................................................................64 2.2.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune – concepția continentală .........................65

2.2.2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune – concepția anglo-saxonă .......................75

2.2.3. Abordare comparativă între sistemul anglo-saxon și sistemul continental de

raportare...................................................................................................................................76

2.2.4.Metoda Balanced Scorecard............................................................................................80

2.2.5.Modelul de excelență în afaceri European Foundation for Quality Management

(EFQM).....................................................................................................................................85

2.3. Indicatori de măsurare a performanțelor companiilor..........................88

3

2.3.1. Indicatori de performanță financiară.............................................................................88

a. Indicatori de rezultate...................................................................................................88

b. Indicatori de rentabilitate.............................................................................................90

c. Indicatori de creare de valoare....................................................................................97

d. Indicatori de gestiune ai activelor si capitalurilor.....................................................102

2.3.2 Indicatori de performanță bursieră...............................................................................104

2.3.3. Indicatori non-financiari...............................................................................................106

Concluzii parțiale.............................................................................................113

PARTEA a II-a. CERCETARE METODOLOGICO-APLICATIVĂ

CAP.3. METODOLOGIA DE ANALIZĂ A PERFORMANȚELOR

COMPANIILOR.............................................................................................115

3.1.Stadiul actual al cunoașterii.....................................................................115

3.2.Obiectivul studiului...................................................................................119

3.3. Definirea ipotezelor de cercetare............................................................120

3.4. Analiza datelor cercetării........................................................................120

Concluzii parțiale............................................................................................124

CAP.4. ANALIZA INDICATORILOR UTILIZAȚI PENTRU

MĂSURAREA PERFORMANȚEI COMPANIILOR LISTATE LA BVB

...........................................................................................................................126

4.1. Descrierea eșantionului............................................................................126

4.2. Rezultatele studiului de caz.....................................................................128 4.2.1. Indicatorii de performanță financiară..........................................................................128

4.2.2.Indicatorii bursieri.........................................................................................................166

4.2.3.Indicatorii non-financiari..............................................................................................173


CAP.5. STUDIU EMPIRIC PRIVIND CORELAȚIA DINTRE

PERFORMANȚA FINANCIARĂ, PERFORMANȚA BURSIERĂ ȘI

INDICATORII NON-FINANCIARI.............................................................188

5.1. Definirea relației statistice dintre performanța financiară și indicatorii

de rezultate utilizând modelul de regresie multiplă liniară.........................190 5.1.1. Prezentarea și interpretarea modelului econometric...................................................190

5.1.2.Testarea ipotezelor modelului de regresie multiplă liniară...........................................194

5.2. Definirea relației statistice dintre performanța financiară și ratele de

gestiune ale activelor și capitalurilor utilizând modelul de regresie multiplă

liniară................................................................................................................196 5.2.1. Prezentarea și interpretarea modelului econometric...................................................196



bursieri utilizând modelul de regresie multiplă liniară...............................204 5.3.1. Prezentarea și interpretarea modelului econometric...................................................204



de creare de valoare utilizând modelul de regresie multiplă liniară..........211 5.4.1. Prezentarea și interpretarea modelului econometric...................................................211



non-financiari utilizând modelul de regresie multiplă liniară....................218

4

5.5.1. Prezentarea și interpretarea modelului econometric...................................................218



CONCLUZII, PROPUNERI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE..............226

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT.....................................................230

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE..................................................................232

5

REZUMAT

În contextul actual al economei globale, se pune accentul din ce în ce mai mult pe

conceptul de raportare integrată, încorporând alături de informațiile financiare și indici

privind raportarea sustenabilă. În primul capitol au fost revizuite tendințele de raportare

financiară și raportare non-financiară, argumentându-se principiile și cadrul de reglementare

ale raportării integrate. În cel de-al doilea capitol au fost prezentate conceptele privind

performanța globală și cea financiară împreună cu două instrumente de măsurare a

performanțelor organizațiilor. De asemenea, au fost descrise tabloul soldurilor intermediare de

gestiune atât în accepțiunea continentală cât și în cea anglo-saxonă, indicatorii performanței

financiare, bursiere și non-financiare. În ultima parte a capitolului a fost abordată o

comparație între cadrele normative de raportare a informațiilor non-financiare. O metodă de

cercetare utilizată este compararea cadrelor legislative ale raportărilor financiare și non-

financiare, pe baza reglementărilor aflate în vigoare, dar și a performanței financiare cu cea

globală sau cea operațională. Astfel, cercetarea metodologică a constat în studierea articolelor

găsite cu preponderență în sfera performanței companiilor, având la bază studii realizate în

acest sens. Potrivit mai multor autori, performanța globală este privită prin prisma

performanței sociale, care aduce plus valoare companiei prin promovarea interesului pubic.

Ultimele două capitole prezintă o cercetare empirică la nivelul companiilor listate la

Bursa de Valori București pe baza indicatorilor financiari (de rezultate, de creare de valoare,

de gestiune a activelor și capitalurilor), bursieri și non-financiari în vederea evaluării

performanțelor globale înregistrate între anii 2014-2018. Studiul efectuat analizează de

asemenea gradul de dependență între ROA și indicatorii performanței bursiere, indicatorii

activelor și capitalurilor, cei ai creării de valoare, de rezultate și cei non-financiari. Au fost

folosite diverse teste pentru a analiza relațiile de interdependență existente între indicatori, iar

pe baza acestora au fost elaborate modele econometrice.

Cuvinte-cheie

balanced scorecard

cadre normative

coeficientul de semnificație

comparabilitate

concepție anglo-saxonă

concepție continentală

eficacitate

eficiență

efort

empatie organizațională

evaluarea performanțelor

gândire integrată

indicatori

informația financiar-contabilă

informații financiare

informații non-financiare

inovație

inteligibilitate

metoda ratelor

model econometric

model EFQM

performanță de mediu

performanță financiară

performanță globală

performanță socială

procesul de creare de valoare

raportări financiare

raportare integrată

relevanță

responsabilitate socială

satisfacerea nevoilor clienților

situații financiare anuale

solduri intermediare de gestiune

standarde GRI

standarde ISO

standarde SASB

studiu de caz

teoria agenției

teoria legitimității

teoria părților interesate

testul ANOVA

valoare adăugată de piață

valoare adăugată economică

variabile dependente

6

INTRODUCERE

Contextul general al cercetării

Având în vedere dinamica fenomenelor economice actuale regăsite într-un mediu

economic puternic din punct de vedere concurențial, informația validă are un rol esențial și

fundamental în vederea dezvoltării companiilor. În acest sens, mediul economic și organizațiile

sunt într-un permanent proces de transformare și adaptare la cerințele societății din cauza

schimbărilor de ordin tehnologic, politic, social și nu în ultimul rând economic. Cu alte cuvinte,

ceea ce a fost validat „ieri”, poate fi expirat „mâine”. În consecință, managerii companiilor

trebuie să acorde o deosebită atenție informațiilor financiar-contabile, pe baza cărora se măsoară

și evaluează performanța organizațiilor. Astfel, se conturează un nou mod inovativ de evaluare și

previzonare a performanțelor companiilor cu ajutorul diverselor instrumente de evaluare sau pe

baza indicatorilor non-financiari. În această direcție s-au aliniat majoritatea companiilor care au

apreciat aceste mijloace ca fiind un mod constant de îmbunătățire a performanțelor. Prin

intermediul informațiilor financiar-contabile, managementul companiilor oferă transparență și

încredere în afaceri părților interesate. Prin urmare, o importanță deosebită trebuie acordată

calității informațiilor contabile care conduce la reprezentarea fidelă a realității contabile, fără

care nu s-ar putea realiza evaluarea performanțelor firmelor. Totodată, corectitudinea datelor pot

influența deciziile luate la nivelul managementului. Un prim aspect ce trebuie avut în vedere este

modul de raportare a informațiilor, atât din perspectivă financiară cât și non-financiară.

Raportarea, în ansamblul ei, reprezintă un topic larg dezbătut în literatura de specialitate, iar prin

lucrarea noastră vom încerca să expunem și argumentăm într-un mod logic principalele concepte,

teorii și modele care fac referire la subiectul analizat. Prezenta lucrare se fundamentează pe

aprecierile oferite de profesioniști în domeniu și studiile efectuate de către cercetători cu scopul

de a orienta dezbaterile noastre și de a motiva concluziile dobândite. Așadar, lucrarea se

întemeiază pe fundamente concrete și nu pe simple opinii. Dacă la început, firmele raportau doar

din punct de vedere financiar, în ziua de astăzi, datorită actelor normative în vigoare la nivel

național, european și mondial, acestea trebuie să furnizeze și informații de tip non-financiar. Cu

timpul, a apărut conceptul de raportare integrată, care îmbină raportarea celor două aspecte:

financiar și non-financiar, care au la bază diferite standarde de raportare a informațiilor.

Ambele concepte conduc la evidențierea aspectelor referitoare la performanța financiară

și implicit cea non-financiară. Aspectele non-financiare pe care le urmăresc majoritatea

companiilor se referă la includerea practicilor de responsabilitate socială corporativă în

strategiile lor de afaceri. Altfel spus, sunt urmărite efectele produse ale activităților din mediul de

afaceri asupra părților implicate, precum clienții, angajații, societății, partenerii de afaceri,

autoritățile, investitorii, mediu înconjurător și comunitatea locală. În acest mod, firmele au

început să echilibreze responsabilitățile sociale și de mediu cu profitul. Așadar, obiectivelor

inițiale, precum maximizarea profitului sau creșterea cotei de piață, li s-au alăturat și altele care

conduc la efecte conexe. Practicile în domeniul non-financiar se referă la drepturile omului,

protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea comunităților locale, contribuții corporative și

probleme relaționate cu locul de muncă. Astfel, organizațiile care au adoptat aceste practici pot

beneficia de anumite avantaje, precum consolidarea loialității clienților, îmbunătățirea imaginii și

reputației acestora, atragerea și menținerea celor mai buni angajați. În acest mod, firmele își

cresc performanța financiară. Activitățile dintre responsabiltatea socială coporativă și

7

performanța companiilor a fost cercetată în teoriile raportării, precum teoria legitimității, teoria

stakeholderilor, teoria agenției.

Importanța cercetării

Motivația prezentei lucrării de cercetare intitulată Valorificarea informației financiar-

contabile în evaluarea performanțelor organizațiilor o reprezintă actualitatea şi importanţa

subiectului abordat, prin prisma relevanței acesteia asupra dezvoltării entităţilor economice,

propunându-ne un demers științific focalizat pe radiografierea informației contabile prin

evaluarea situațiilor financiare anuale pentru analiza performanței economice și non-financiare.

Această idee este întărită de numeroasele studii empirice efectuate în domeniu în ultimii ani,

subiect care este constant dezbătut în întreaga lume de către specialiști. Putem afirma faptul că

tema este de interes prin prisma pragmatismului informațiilor incluse în cercetare, care constă în

aspecte teoretice și aplicative cu privire la companiile listate pe o piață de capital.

În contextul fenomenului de globalizare, care se găsește în prezent într-o formă foarte

accentuată, se pune problema din în ce mai des ca oamenii să fie informați în timp real, astfel

încât să utilizeze informația într-un mod eficient pentru luarea deciziilor și la momentul potrivit.

Cu alte cuvinte, cu cât o persoană deține mai multe informații, cu atât mai mult poate fi sigur în

privința decizilor luate.

În contextul actual al mediului de afaceri, unde se pune accentul pe o raportare

transparentă a informațiilor atât financiare cât și non-financiare, raportarea integrată este privită

ca fiind un element al succesului și supraviețuirii atât a companiilor cât și a întregii economii.

Aceasta a apărut ca reacție la fenomenul de globalizare, crizele economice și scandalurile

corporative.

Dezvoltarea sustenabilă constă în abordarea aspectelor economice, sociale și de mediu

într-un mod echilibrat, astfel încât să satisfacă nevoile tuturor părților interesate. Astfel,

companiile trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte pentru satisfacerea nevoilor atât ale

părților interesate, acționarilor cât și ale comunității locale, guvernelor sau instituțiilor naționale

sau internaționale cu scopul de a crea valoare pe termen lung.

Astfel, a apărut nevoia de a implementa alte sisteme de măsurare și raportare a

performanțelor companiilor pe lângă cele tradiționale (Agrawal & all, 2016).

Așadar, conceptul de raportare integrată oferă informații despre activitatea unei

organizații cu privire la modul de influență pe care aceasta îl exercită asupra sustenabilității

durabile, capitalului uman, responsabilității sociale, și nu în ultimul rând asupra mediului.

Stabilirea unui model de afaceri și cunoașterea în mod clar a unei organzații conduce la o

imagine de ansamblu mai amplă cu privire la strategia și performanța unei companii pentru toate

părțile interesate.

Sub aceste premise, subiectul prezentei cercetări îl constituie mijloacele de evaluare ale

organizațiilor, atât pe baza indicatorilor tradiționali cât și a indicatorilor moderni, plecând de la

rolul informației financiar-contabile în modul de raportare.

Companiile selectate fac parte din domeniile de activitate cele mai relvante pentru

industria românească, prin intermediul cărora se creionează o imagine transparentă a economiei

românești.

Tema abordată oferă un subiect larg dezbătut spre studierea performanței economico-

financiare, care este nevoie să fie permanent examinată din cauza schimbărilor în mod continuu

spre fundamentarea celor mai potrivite decizii la nivel managerial pe baza unei reprezentări

8

fidele a proceselor economice. Astfel, se concretează importanța lucrării noastre prin modul de

abordare a analizei performanței financiare prin informațiile contabile deservite părților

interesate, de la clienți, angajați sau acționari.

Un factor important pentru a reliefa stabilitatea financiară a organizațiilor îl reprezintă

evaluarea performanțelor financiare pe baza mai multor indicatori de măsurare cu privire la

capacitatea firmei de a satisface cerințele părților interesate.

Analizarea performanței financiare este o necesitate având în vedere multitudinea

modelelor de analiză derivate. Scopul lucrării este de a realiza o cercetare empirică a analizei

performanțelor financiare prin situațiile financiare regăsite în rapoartele de guvernanță

corporativă pentru a estima poziția și performanța financiară în funcție de indicatorii moderni,

precum cei bursieri, non-financiari sau de creare de valoare.

Pentru a calcula impactul pe care indicatorii tradiționali cât și cei moderni îl au asupra

performanței financiare ne vom propune elaborarea unor modele econometrice de regresie liniară

multiplă pentru 103 companii listate la Bursa de Valori București, având ca variabilă dependentă

rentabilitatea activelor. De asemnena, se impune o analiză a indicatorilor de performanță

financiară în cadrul fiecărui domeniu de activitate.

Așadar, prezentarea relației dintre eficiență, rentabilitate și performanță este un factor

major în aprecierea economico-financiară adecvată companiilor din industria românească.

Rentabilitatea se estimează pe baza ratelor de rentabilitate calculate la nivelul fiecărei industrii,

ca valori medii și furnizează informații contabile cu un grad ridicat de relevanță pentru părțile

interesate despre rezultatele economice favorabile sau nu cu privire la activitățile entităților

economice.

Metodologia de cercetare

Având în vedere importanța acordată conceptului de performanță financiară în cadrul

organizațiilor, am realizat o cercetare științifică cu privire la rolul raportării integrate în contextul

globalizării, formată din stadiul actual al cunoașterii și analiza empirică. Domeniul de cercetare

este variat și face referire la noțiuni din domenii conexe, precum analiza statistică,

macroeconomie și microeconomie.

Obiectivul general al prezentei lucrării constă în analiza performanței financiare pe baza

diverșilor indicatori precum cei tradiționali cât și cei moderni având la bază situațiile financiare,

precum și identificarea impactului raportării integrate asupra acesteia. Astfel, s-au stabilit

următoarele obiective de cercetare:

: Definirea rolului informației financiar-contabile în evaluarea performanțelor organizațiilor;

: Prezentarea conceptului de performanță financiară prin intermediul raportării integrate;

: Definirea metodologiei de cercetare empirică;

: Analiza și determinarea impactului raportării financiare și integrate asupra performanței

companiilor;

:Utilizarea modelelor econometrice pentru studierea performanței companiilor cotate la Bursa

de Valori București.

9

Pentru a atinge obiectivele de cercetare propuse, s-au constituit următoarele ipoteze de

cercetare:

: Datorită gradului de semnifcație ridicat în raportarea contabilă, informația financiar-

contabilă conturează imaginea corectă a situației financiare a organizațiilor;

: Pe baza raportării integrate se definesc aspectele cu privire la performanța organizațiilor;

: Testele de semnificație joacă un rol important în cercetarea empirică;

: Evaluarea performanței financiare pe baza indicatorilor de analiză reprezintă un instrument

al diagnosticului financiar pentru eșantionul cercetării;

: Pe baza modelelor econometrice se identifică ce indicatori influențează performanța

financiară a companiilor listate la Bursa de Valori București.

Astfel, pe baza ipotezelor de cercetare se formulează următoarele întrebări de cercetare (Q):

: În ce măsură reușesc informațiile financiar-contabile prezentate în situațiile financiare să

contribuie la evaluarea performanței financiare a companiilor?

: Prin ce metode se măsoară performanța organizațiilor în vederea fundamentării unor decizii

potrivite?

: Care sunt cele mai elocvente metode de testare ale modelelor econometrice de analiză a

performanței companiilor?

: Care sunt metodele de analiză ale performanței financiare ale organizațiilor?

: Este modelul de regresie liniară multiplă o metodă de studiere a performanței financiare?

Așadar, pe baza validării ipotezelor de cercetare enunțate anterior și aplicate prin

intermediul întrebărilor de cercetare, considerăm obiectivele specifice cercetării emprice și

implicit obiectivul general îndeplinite. În ceea ce privește enunțarea ipotezelor de cercetare,

acestea ajută la creșterea nivelului de claritate al obiectivelor de cercetare stabilite ca target.

Pentru a atinge obiectivele stabilite în cadrul prezentei lucrări facem apel atât la

dimensiunea calitativă cât și la cea cantitativă ale cercetării cu scopul de a oferi acuratețe

demersului științific.

În vederea realizării procesului de cercetare am apelat la documentarea din punct de

vedere teoretic cu rolul de a dobândi cunoștințe noi cu privire la tema aleasă. Cercetarea empirică

de tip calitativ are la bază trecerea în revistă atât a literaturii de specialitate și studiilor altor

autori în sfera performanței companiilor cât și o analiză de conținut a informațiilor din rapoartele

integrate și reprezentarea grafică a rezultatelor. Acestea sunt forme ale metodei descriptive.

Extinderea nivelului actual al stadiului cunoașterii ajută la conectarea rezultatelor

colectate din cercetările precedente și la introducerea acestora în literatura de specialitate.

Analiza conținutului este o metodă utilizată pentru a interpreta informațiile furnizate în

raportele de tipul guvernanței corporative și de mediu. Aceasta oferă utilizatorului modalitatea de

a cuantifica materialul și transformarea infomației în valori numerice pentru a putea fi analizate

din punct de vedere statistic. Un exemplu în acest sens este codificarea datelor cu caracter non-

financiar din rapoartele anuale sub forma unei scale valorice în prezentul studiu de caz. De

asemenea, importanța pe care o organizație o conferă unei probleme se regăsește într-o cantitate

mai mare de informații dezvăluite în cadrul raportării.

În prima parte a lucrării se analizează toate aspectele importante cu privire la evaluarea

performanțelor organizațiilor. Ideea principală de la care se pornește este rolul informației

financiar-contabile în interiorul companiilor, care constituie totodată sursa de informații în

vederea întocmirii raportării financiare. Cu privire la aceste raportări, am analizat cadrul în baza

10

căruia raportările financiare există, dar și elementele componente ale acestora prin intermediul

cărora se pot evalua performanțele. Astfel, o primă metodă de cercetare utilizată este compararea

raportărilor financiare cu raportarea integrată, pe baza reglementărilor aflate în vigoare, dar și a

performanței financiare cu cea globală sau cea operațională. În acest sens, sunt abordate

tendințele cu privire la raportarea integrată în ceea ce privește uniformitatea informațiilor non-

financiare cuprinse în raportul anual al companiilor. În continuare, au fost prezentate

instrumentele tradiționale utilizate în analiza performanțelor economico-financiare ale firmelor

care cuprind indicatorii tablourilor soldurilor intermediare de gestiune atât în accepțiunea

continentală cât și în cea anglo-saxonă, dar și cele moderne care se bazează pe indicatorii non-

financiari sau cei de creare de valoare. De asemenea, am făcut o comparație între cele două

sisteme având în vedere diferențele indicatorilor lor.

Printre metodele de cercetare utilizate de-a lungul întregii lucrări amintim observația de

tip neparticipativă, clasificarea și sistematizarea informațiilor, analiza în timp și spatiu, metoda

comparației, metoda ratelor (compararea rezultatelor între domenii de activitate) și interpretarea

datelor.

La nivelul ultimelor două capitole, am analizat un eșantion de 103 firme listate la Bursa

de Valori București grupate în funcție de apartenența la codurile CAEN în perioada de timp

2014-2018, examinând relațiile de interdependență dintre indicatorii performanței financiare,

reprezentați de rentabilitatea activelor și indicatorii bursieri, indicatorii de gestiune ai activelor și

capitalurilor, indicatorii de rezultate, indicatorii non-financiari și de creare de valoare, denumite

variabile. O variabilă este orice imagine, percepție sau concept ce poate avea diferite valori și

poate fi cuantificată (Pyrczak & Oh, 2018). Un astfel de indicator este coeficientul de corelație

Pearson, care poate avea valori între -1 și 1, o asociere pozitivă este evidențiată de valorile

pozitive, în comparație cu valorile negative care indică o relație inversă. În schimb, valoarea 0

arată inexistența unei corelații. Testul de semnificație t denotă semnificația statistică a

coeficientului. Testele de semnificație efectuate au scopul de a valida modelele econometrice

multifactoriale propuse, metoda denumită generic modelare statistică. Aceasta constă în aplicarea

unui model adecvat analizei datelor de tip panel, urmărindu-se evoluția în timp a rezultatelor

indicatorilor economico-financiari cu scopul de a testa ipotezele de cercetare. O primă metodă

cantitativă utilizată în studiul cercetării îl constituie analiza de corelație, care reprezintă

dimensionarea relației liniare dintre două variabile numerice.

PREZENTAREA SINTETICĂ A CAPITOLELOR TEZEI DE DOCTORAT

În teza de doctorat intitulată Valorificarea informației financiar-contabile în evaluarea

performanțelor organizațiilor, am abordat un subiect complex care se regăsește la nivelul mai

multor domenii, precum contabilitate, finanțe, analiză economică și care este de mare interes

pentru cercetători. Obiectivul propus al prezentei lucrări este de a analiza performanța financiară

având la bază indicatorii moderni și tradiționali calculați pe baza situațiilor financiare anuale

pentru a evalua performanța financiară și a investiga impactul raportării integrate asupra acesteia.

Așa cum am menționat inițial, premisa de la care a pornit prezenta lucrare este aceea că,

raportarea integrată reprezintă elementul cheie al succesului unei companii, deoarece redă o

realitate fidelă a situațiilor financiare tuturor părților interesate. În mod special, se pune accent pe

raportarea sustenabilă care trebuie să satisfacă așteptările părților interesate.

11

Capitolul 1 ROLUL INFORMAȚIEI FINANCIAR - CONTABILE ÎN

EVALUAREA PERFORMANȚELOR ORGANIZAȚIILOR prezintă conceptele de bază ale

informației financiar-contabile, pornind de la caracterizarea informației contabile, a utilizatorilor

acesteia împreună cu nevoile informaționale ale acestora. Informația financiar-contabilă

contribuie la fundamentarea deciziilor la nivelul managementului companiilor, reflectând aspecte

referitoare la potențialul economic al acestora. Utilizatorii informației-financiar contabile sunt

investitorii, creditorii, furnizorii, angajații și guvernul. În ceea ce privește caracteristicile

informației financiar-contabile, acestea stau la baza procesului de luare a deciziilor a

investitorilor, creionând o imagine clară și reală asupra situației financiare a companiilor. Printre

caracteristicile fundamentale ale informației financiar-contabile se regăsesc relevanța și

reprezentarea exactă, comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea. De

asemenea, au fost descrise cadrele de reglementare în vigoare a raportărilor financiare și non-

financiare la nivel național și european. Ulterior, au fost evidențiate delimitările conceptuale,

caracteristicile și obiectivele performanței non-financiare, care se reflectă în principiile

responsabilității sociale corporative, ale raportării rezultatelor de mediu, social și de guvernanță

și ale guvernanței corporative. Aspectele de raportare a informațiilor non-financiare sunt

reglementate de către Comisia Europeană prin Directiva 2014/95/UE, adoptată la nivel național,

prin care companiile sunt obligate să furnizeze informații non-financiare. De asemenea, la nivel

european a fost adoptată Agenda 2030, care stabilește obiectivele de dezvoltare durabilă pentru

abordarea problemelor de sustenabilitate, precum schimbările climatice, sărăcia, energia.

Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă a fost adoptat Pactul Verde

European în anul 2019. Pactul Verde European cuprinde trei componente, astfel: Strategia pentru

Biodiversitate pentru 2030, Legea Europeană privind Clima și Strategia Fermă la Consumator. În

continuare, au fost abordate normele de referință ale raportării non-financiare. Cele mai utilizate

standarde sunt GRI, SASB și ISO, care oferă standarde de ordin economic, social și de mediu,

aspect confirmat și de studiul efectuat de KPMG. La nivelul Europei, rata de raportare

sustenabilă este de 77% în anul 2020. Astfel, a apărut raportarea integrată emisă de Comitetul

Internațional de Raportare Integrată, care conține elemente financiare și non-finanicare în

rapoartele anuale ale organizațiilor. Termenul a fost folosit pentru prima dată în Africa de Sud în

anul 2009 în raportul King III, prin care companiile au fost obligate să publice un raport integrat,

care să conțină aspecte durabile începând cu anul 2011. Un raport integrat trebuie să ofere

informații despre organizație și mediul înconjurător, structura de guvernanță corporativă,

modelul de afacere, riscuri și oportunități, strategie și alocarea resurselor, performanță și

perspective viitoare. Elementul central al raportării integrate este procesul de creare de valoare

pe termen scurt, mediu și lung, care are la bază conceptul de gândire integrată. Principiul de bază

al gândirii integrate îl reprezintă conectivitatea, iar dimensiunile acestui concept sunt planificare

integrată, comunicări integrate, guvernanță și supraveghere eficiente și concentrare pe valoare

externă. Procesul de creare de valoare constă în multiple intrări (tipuri de capital: financiar,

intelectual, de producție, social și relațional, uman și natural), procese interne, ieșiri și rezultate.

Un ultim aspect abordat în cadrul acestui capitol este prezentarea perspectivelor teoretice ale

raportării integrate. Teoria părților interesate se referă la relațiile dintre companii și persoanele

interesate în vederea îndeplinirii obiectivelor acestora și creării de valoare durabilă. Teoria

agenției se referă la asimetria informațională dintre management și acționari. Teoria legitimității

este utilizată cel mai mult în raportarea socială corporativă și solicită companiilor să satisfacă

cerințele societății pe lângă cele ale investitorilor și proprietarilor.

12

Capitolul 2 PERFORMANȚA ORGANIZAȚIILOR ÎN CONTEXTUL

RAPORTĂRII INTEGRATE reliefează conceptele performanței financiare și globale, pornind

de la definirea termenului de performanță la mod general spre descrierea specifică pe domeniul

nostru de interes, instrumentele utilizate în evaluarea performanțelor financiare ale companiilor,

și nu în ultimul rând, indicatorii de măsurare a performanței globale. Conceptul de performanță

este utilizat de către management pentru a măsura rezultatele activității companiilor. O

organizație performantă creează valoare pentru acționari, satisface cerințele clienților și respectă

mediul înconjurător. Există mai multe tipuri de performanță, printre care financiară, socială,

operațională și globală. Sistemele contabile prin care se măsoară performanța sunt modelul

contabil continental și modelul contabil anglo-saxon. Indicatorii soldurilor intermediare ale

concepției continentale descriși sunt marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată,

excedentul brut din exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul total,

rezultatul brut respectiv net al exercițiului, capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea netă.

Soldurile intermediare de gestiune în concepția anglo-saxonă sunt reprezentate de următorii

indicatori: venituri din exploatare monetară, marja brută, EBITDA , profitul din exploatare,

EBIT, EBT, profit net. De asemenea, este prezentată o comparație între sistemele de raportare

anglo-saxon și continental. Instrumentele de management de evaluare a performanțelor sunt

metoda Balanced Scorecard și modelul European Foundation for Quality Management (EFQM).

Modelul Balanced Scorecard conține patru dimensiuni: financiară, a clienților, a proceselor

interne, de învățare și dezvoltare. Conform unui studiu, 65% dintre organizații utilizează acest

instrument. Modelul EFQM are la bază opt principii fundamentale prin care oferă o imagine

transparentă asupra performanței organizaționale indiferent de structura și domeniul de activitate

ale companiei. Următorul subcapitol se referă la prezentarea indicatorilor de măsurare a

performanței companiilor: indicatori de performanță financiară (indicatori de rezultate, de

rentabilitate, de creare de valoare, de gestiune ai activelor și capitalurilor), indicatori de

performanță bursieră și indicatori non-financiari. La indicatorii non-financiari au fost ilustrate

standardele emise de organizația GRI. De asemenea, au fost realizate comparații între

standardele GRI și raportarea integrată, între standardele GRI și cele SASB, evidențiindu-se

deosebirile și asemănările dintre acestea. Cea mai importantă deosebire este faptul că standardele

SASB sunt specifice industriilor în care operează companiile.

Capitolul 3 METODOLOGIA DE ANALIZĂ A PERFORMANȚELOR

COMPANIILOR prezintă stadiul actual al cunoașterii, obiectivul studiului, definirea ipotezelor

de cercetare și analiza datelor cercetării. În primul rând, au fost sintetizate studiile empirice

analizate în domeniul nostru de interes și descrise în stadiul actual al cunoașterii. Studiile au fost

colectate din importante resurse electronice de documentare științifice, precum: Thomson

Reuters Web of Science, platform SpringerLink, Emerald Journals, ProQuest Central, precum și

alte platforme de cercetare. Aceste studii au fost utilizate pentru stabilirea ipotezelor în vederea

alegerii variabilelor în studiul empiric. Ulterior, au fost descriși regresia, diagrama Plot sub

formă grafică, coeficientul de corelație Pearson și testele folosite în cadrul cercetării statistice:

testul Fischer, testul Student, testul T, testele de autocorelație a erorilor și de coliniaritate. În

urma cercetării efectuate, a reieșit faptul că performanța este influențată de mai mulți factori,

după cum urmează: reputația și dimensiunea companiei măsurate prin levierul operațional,

structura capitalului, lichiditatea și solvabilitatea au un impact asupra performanței măsurată prin

ROA. De asemenea un impact remarcabil asupra indicatorului ROA îl au rata de rotație a

activului total, indicele Tobin și valoarea adăugată economică. Referitor la performanța non-

financiară, s-a remarcat pe baza studiilor faptul că performanța de mediu (măsurată prin emisiile

13

de carbon), aspectele de tip social, de mediu și de guvernanță (ESG) sau de reponsabilitate

socială corporativă au un impact major asupra sporirii performanței financiare. De asemenea,

nivelul informațiilor oferite are o influență pozitivă sau negativă asupra performanței financiare;

în cazul companiilor care furnizează informații cât mai detaliate, impactul exercitat asupra

performanței financiare este unul pozitiv.

Capitolul 4 ANALIZA INDICATORILOR UTILIZAȚI PENTRU MĂSURAREA

PERFORMANȚEI COMPANIILOR LISTATE LA BVB prezintă descrierea eșantionului

studiului empiric, rezultatele calculelor indicatorilor luați spre analiză și interpretarea rezultatelor

fiecărui sector de activitate. Au fost selectate 103 companii listate la Bursa de Valori București și

grupate în funcție de domeniul de activitate, având o distribuție geografică uniformă și un

acționariat majoritar românesc. De asemenea, au fost realizate comparații între domeniile de

activitate la nivelul anilor considerați. Indicatorii considerați spre analiză au fost indicatorii

performanței financiare grupați în indicatori de rezultate, de rentabilitate și de creare de valoare,

ai performanței bursiere și indicatori non-financiari. Indicatorii non-financiari aleși spre analiză

se referă la protecția mediului înconjurător, informații despre angajați, empatie organizațională,

etică și deontologie, inteligență artificială, inovare și responsabilitate socială și au fost calculați

pe baza unei scale de evaluare care are valori cuprinse între 0-2, în funcție de informațiile

detaliate cuprinse în rapoartele de guvernanță. Rezultatele studiului de caz au reliefat faptul că

cele mai performante industrii sunt industria de transport și depozitare, de extracție a petrolului,

de fabricare a produselor chimice și cea metalurgică în comparație cu sectoarele de tranzacții

imobiliare, hotelier și de fabricare de echipamente electrice. În ceea ce privește furnizarea

informațiilor de tip non-financiar, acești indicatori se găsesc cu preponderență în rapoartele

anuale ale companiilor din domeniile de extracție a petrolului, de producere a energiei electrice

și metalurgic.

Capitolul 5 STUDIU EMPIRIC PRIVIND CORELAȚIA DINTRE

PERFORMANȚA FINANCIARĂ, PERFORMANȚA BURSIERĂ ȘI INDICATORII

NON-FINANCIARI ilustrează relațiile statistice dintre performanța financiară și indicatorii de

rezultate, ratele de gestiune ale activelor și capitalurilor, indicatorii bursieri, indicatorii de creare

de valoare și cei non-financiari utilizând modelul de regresie liniară multiplă. Au fost elaborate

unele modele econometrice, pentru a putea previziona din punct de vedere statistic și estima

gradul de semnificație între diverși indicatori financiari bazați pe informațiile contabile cuprinse

în situațiile financiare ale entităților economice. Econometria este considerată a fi totalitatea

metodelor statistice utilizate cu scopul de a observa și evalua gradul de dezvoltare al economiei

atât la nivel macro cât și microeconomic, de a analiza și elabora viitoarele previziuni. Astfel,

modelul econometric indică o viziune simplificată a legăturilor dintre variabilele economice

rezultate în urma definirii variabilelor și a factorilor de influență aferenți, evidențiindu-se

legăturile de cauzalitate, gradul de intensitate al acestora și mărimea fenomenelor și proceselor.

Fiecare model econometric a fost prezentat și interpretat, ulterior fiind testate ipotezele

modelului econometric pe baza testelor statistice efectuate. Metodele pe baza cărora s-a efectuat

prezentul studiu de cercetare sunt următoarele: analiza statistică cantitativă și calitativă, analiză

de corelație și regresie, teste de semnificație și nu în ultimul rând modele econometrice

multifactoriale. Datele necesare cercetării empirice au fost preluate de pe site-urile oficiale ale entităților

economice selectate, dar și din raportările anuale publicate pe site-urile bvb.ro sau mfinante.ro.

Eșantionul este compus din 103 companii listate la Bursa de Valori București în perioada 2014-

2018, fiind unul reprezentativ. Datele adunate au fost prelucrate cu ajutorul programului SPSS,

14

prin folosirea metodei Backward. În acest sens, au fost testate și confirmate ipotezele

considerate, conform cărora există relații semnificative între ROA, indicator ales pentru

măsurarea performanței financiare și diferite grupe de indicatori, precum de rezultate, bursieri,

non-financiari, de creare de valoare sau de gestiune a activelor și capitalurilor.

Pentru primul model econometric am selectat ca variabile independente profitul din

exploatare, cifra de afaceri, capitalul propriu și numărul de angajați, pentru a determina influența

acestor indicatori asupra indicelui ROA. S-a constatat că 8% din variația variabilei dependente se

datorează variabilelor independente, confirmându-se validarea modelului econometric pe baza

testelor efectuate.

Al doilea model econometric a avut ca variabile independente următorii indicatori: rata

de rotație a activelor totale, rata de rotație a capitalului permanent, rata de rotație a capitalului

propriu, rata stabilității financiare, rata autonomiei financiare globale, rata de îndatorare la

termen și solvabilitatea generală. Conform modelului summary, variația variabilei dependente

ROA este de 17,6% datorită variabilelor independente. Astfel, modelul econometric a fost

validat, existând o relație pozitivă între ROA și indicatorii de gestiune ai activelor și

capitalurilor.

În al treilea model econometric am verificat existența unei relații semnificative dintre

ROA și indicatorii bursieri, precum PER, P/S, DIVY, EPS, Tobin Q, P/BV și capitalizarea

bursieră. Pe baza modelului summary, s-a constatat că 25,7% din variația lui ROA se datorează

variabilelor independente alese. Așadar, modelul econometric a fost validat.

În ceea ce privește al patrulea model econometric, variabilele independente au fost VAP,

VAE, capitalul investit, profit net operațional, rentabilitatea capitalului investit, costul capitalului

propriu. În urma prelucrării modelului summary, 8,8% din variația variabilei dependente ROA se

datoreaza variabilelor independente. Astfel, s-au conformat ipotezele testate, validându-se

modelul econometric.

Ultimul model econometric a testat influența indicatorilor non-financiari, precum

reponsabilitatea socială, empatia organizațională, inovarea, inteligența artificială, protecția

mediului înconjurător și etica asupra ROA. S-a stabilit că variația variabilei ROA este de 9,3%,

conform modelului summary. Astfel, modelul econometric propus a fost validat. În urma testelor

efectuate pentru toate modelele econometrice s-a evidențiat o distribuție normală a erorilor pe

baza diagramei Plot, ipotezele de normalitate au fost validate cu ajutorul diagramei Scatterplot,

și, de asemenea s-a evidențiat lipsa coliniarității pentru variabila independente.

În urma prelucrări statistice, s-a evidențiat faptul că indicatorii care au cea mai mare

influență asupra performanței financiare sunt profitul din exploatare, numărul de angajați, rata

stabilității financiare, rata autonomiei financiare globale, PBV, EPS, profitul net operațional,

rentabilitatea capitalului investit, VAP, inovarea, etica și deontologie, inteligența artificială,

responsabilitatea socială și empatia organizațională. Astfel, rezultatele obținute pe baza testelor

realizate au validat obiectivul principal al cercetării noastre. Astfel, s-a evidențiat impactul pe

care indicatorii tradiționali și moderni îl au asupra performanței financiare a companiilor.

15

CONCLUZII, PROPUNERI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

Contribuții proprii la elaborarea cercetării

Cercetarea are la bază dezbaterile intense din domeniul contabilității teoretice și a celei

aplicate. În cele ce urmează, vor fi sintetizate principalele contribuții personale cu privire la

elaborarea cercetării:

titlul lucrării, care evidențiază cât mai mult din particularitățile ei;

schița lucrării – începând cu definirea noțiunilor care au la bază conceptul de informație

contabilă și raportare financiară și non-financiară, modele econometrice;

selectarea bibliografiei într-un mod minuțios după criterii de relevanță referitoare la

subiectul ales și de notorietate ale autorilor;

prezentarea rolului sistemului financiar – contabil pentru evaluarea performanțelor

companiilor;

caracterizarea utilizatoriilor informației financiar-contabile și a nevoilor specifice

informaționale ale acestora;

descrierea caracteristicilor calitative ale informației financiar-contabile;

expunerea cadrului normativ cu privire la raportarea situațiilor financiare ale entităților

economice în funcție de tipul acestora;

prezentarea standardelor internationale financiare de raportare;

descrierea reglementărilor privind raportarea non-financiară la nivel național și european;

reliefarea modurilor de definire din literatura de specialitate cu privire la performanța

non-financiară, și implicit a raportării organizaționale;

ilustrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă 2030;

conturarea normelor de referință în raportarea non-financiară;

prezentarea ratelor de raportare sustenabilă a companiilor la nivel global pe baza studiului

efectuat de KPMG 2020;

evidențierea aspectelor cuprinse în rapoartele de responsabilitate socială conform

standardului GRI;

rezumarea abordărilor din literatura de specialitate privind raportarea integrată;

prezentarea cadrului de reglementare a raportării integrate;

descrierea principiilor și elementelor de conținut ale unui raport integrat;

expunerea tendințelor în procesul de raportare integrată prin evidențierea procesului de

creare de valoare a acesteia;

expunerea dimensiunilor de gândire integrată;

caracterizarea perspectivelor teoretice ale raportării integrate, respectiv teoria părților

interesate, teoria agenției și teoria legitimității;

elaborarea unui set de concluzii privind raportarea financiară și non-financiară împreună

cu normele în vigoare;

proiectarea unui cadru privind conceptele de performanță financiară versus globală;

studiu tablourilor soldurilor intermediare de gestiune în viziune continentală și anglo-

saxonă;

abordare comparativă a sistemelor de raportare anglo-saxon și continental;

prezentarea instrumentelor utilizate spre evaluarea performanțelor organizațiilor;

descrierea indicatorilor de performanță financiară;

16

caracterizarea indicatorilor de performanță bursieră;

prezentarea indicatorilor de performanță non-financiară în conformitate cu standardele

GRI;

compararea standardelor de raportare sustenabilă;

elaborarea unui set de concluzii cu privire la indicatorii de performanță financiară și non-

financiară și instrumentele folosite spre evaluarea performanțelor firmelor;

realizarea unei revizii a literaturii de specialitate cu privire la impactul diverșilor

indicatori asupra performanței financiare a companiilor având la bază un set de criterii în

selectarea studiilor de cunoaștere;

elaborarea ipotezelor de cercetare;

prezentarea testelor pentru testarea modelelor de regresie liniară multiplă;

elaborarea unor concluzii referitoare la metodologia de analiză econometrică a

performanțelor companiilor;

stabilirea unor criterii pentru selectarea companiilor în vederea analizei performanțelor

economice;

selectarea unui grup de 103 companii de la care să fie preluate datele necesare operațiilor

financiare, având denumirea de eșantionare dirijată;

procurarea situațiilor financiare anuale ale companiilor pe o perioadă de 5 ani;

descrierea eșantionului și distribuției firmelor selectate în funcție de domeniul de

activitate, acționariat și de poziția geografică a acestora;

selectarea indicatorilor spre analiză;

calcularea indicatorilor propuși pe baza situațiilor financiare anuale ale entităților

economice selectate;

întocmirea unei scale de evaluare pentru a măsura informațiile non-financiare regăsite în

rapoartele anuale;

prelucrarea indicatorilor pentru a obține o medie aritmetică fiecărui sector pentru fiecare

indice;

interpretarea rezultatelor performanțelor financiare ale companiilor din cadrul fiecărui

domeniu de activitate și efectuarea comparațiilor între ele;

elaborarea concluziilor cu privire la performanțele sectoarelor de activitate între ele într-

un anumit interval de timp;

alegerea modelelor econometrice și interpretarea lor;

selectarea variabilelor modelelor de regresie liniară multiplă;

testarea ipotezelor modelelor de regresie liniară multiplă;

calculul coeficienților de regresie ai modelelor econometrice;

validarea modelelor econometrice;

emiterea concluziilor cu privire la modele de regresie liniară multiplă.

Elementele enumerate anterior reflectă contribuțiile personale, indicând totodată efortul

depus pentru conceperea unei lucrării de cercetare, caracterizată prin originalitate, noutate și

utilitate.

17

Limite și direcții viitoare de cercetare

Limitările de față pot fi considerate idei centrale pentru viitoarele cercetări. Astfel,

dezvoltările ulterioare pot fi următoarele:

extinderea eșantionului cu privire la analiza performanțelor financiare;

evaluarea performanțelor financiare a companiilor clasificate în funcție de regiunile de

dezvoltare;

extinderea perioadei de analiză de la 5 ani la 7 ani;

utilizarea altor tipuri de indicatori de performanță financiară;

determinarea unor noi modele econometrice în vederea verificării impactului indicatorilor

asupra performanței financiare;

extinderea ipotezelor de cercetare și a întrebărilor de cercetare.

În consens cu cele menționate, susținem cu tărie faptul că, prezenta lucrare de cercetare

reprezintă atât un punct de vedere pentru cercetători cât și un material informațional cu privire la

rolul informației financiar-contabile în evaluarea performanțelor organizațiilor, răspunzând

nevoilor de informare ale cititorilor interesați de problemele enunțate.

Prin urmare, afirmăm că, obiectivul cercetării noastre a fost îndeplinit, iar limitele

inevitabile sunt transpuse în direcții viitoare de cercetare care vor deservi următorilor cercetători

și profesioniști contabili.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE …

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE …