Un fiu - Alejandro Palomas - Libris.ro fiu...american. Mi-am dat seama ci nu se sim{ea in largul lui...
Transcript of Un fiu - Alejandro Palomas - Libris.ro fiu...american. Mi-am dat seama ci nu se sim{ea in largul lui...
ALIANDRo PlLo,tus
UN FIU
-till
IiNcEPuTUL TUTUROR LUCRURILOR
GUItf,[
TOTUL A INCEPUT ln ziug in eare domniEoara Sonia
a lntrebat ceva. Pe ferestre se vedea un soare galben {barte
mare, iar frunzele palmierilor se miqcau sa atunci ef,nd tnte
se trezegte deweme qi'qi ia la revedere de la mine fdcAndu'ml
cu mina din poarta geolii; fiind iarn4, tata poartl mdnugllo
verzi, :'
Domnigoara Sonia s-a ridicat de la masa ei, care, filndcea a profesorului, este cea mai mare, qi a b$tut'uqor dinpalme, umpl{nd aerul de praf de cretl.',A qi tugit pu{ry,
Nazia spune ci e din cauza eretei, care-fi usucfi g&tul de
parchai fi tngh{it praf, iar uneori, dacl nu bei ap6, voxt$i,
- Acum, inainte si ieqili in recreafie' weau od'mlrlspundefi la o intrebare, copii, a zis.
Apoi s-a intore spre tahl6, a lu*t a eretl roEie 9l * $erll
cu litere foarte marl , '.
CE VREAU SA MA FAC ATUNCI CAND VOICRE$TE MARE
Am ridiEat lmediat mdinile. To1i, p6n6'qi Invler Aguilnrr
c&re $.ero decst,o m0n6,,.fiindc$,a$n s-a n$ucut, qi'o tttlluf,aga prin aer, foarte repede. Domnlqoara a cl*tinat din tepde mai multe ori. Au fost chlar mai rrurlte de cinci,
t2 ALEIANDRO PALOMAS
- in ordine, copii.Am inceput cu primul rind gi am continuat pini la
ultimul, acolo unde stau eu. Domnigoara a notat in total:
Trei fotbaligti la echipa Barcelona, doi la echipa Madridgi unul la echipa Manchester
Un Iniesta
$ase Rafa NadalDoui fotomodele foarte inalteO prinlesi (Nazia)
Un medic bogatTrei Beyoncd
Un BatmanUn pilot de navi spaliali din jocurile videoDoi pregedinfi ai lumii (gemenii Ros6n)O vedeti dintr-acelea care apar seara la televizorO veterinari de cAini mariO cAqtigitoare a concursului TY Next StarUn campion mondial la olimpiade
Cdnd mi-a venit rindul, Mateo Narv6ez ar?ryAit gi to{iau ris, dar au ticut imediat, pentru c[ domnigoarei nu-ipliceau deloc rigAielile, nici pArfurile, gi a aplecat din capgi a zis: ,,$ggttt, Mated', de doui ori.
Apoi s-a uitat la mine.
- Guillermo?Nazia m-a inghiontit cu cotul gi a rAs, acoperindu-gi
fafa cu miinile. Mereu igi acoperl fa1a, fiindca spune c[, inPakistan, daci fetilele rAd tare gi cu gura deschisd, nu este
frumos gi pdrinlii se supirl.- Mie... mie mi-ar plicea sd fiu Mary Poppins, am spus.
UN FIU 13
Domniqoara gi-a pus mdna la gAt gi am crezut ci poate
ricise gi o durea in git, dar n-am. avut timp si intreb,pentru c[ imediat a sunat clopofelul gi am inceput si ne
scoatem gustlrile din ghiozdane, ca si iegim in curte.
- Guillermo, tu mai rimii pufin, te rog, a zis. $i apoi:
Voi, ceilalli, puteli pleca.Dupi ce au iegit cu tofii, domnigoara a venit la pupitrul
meu gi s-a agezat la cel al lui Arturo Salaza\ care nu mai vinela ore de dinainte de Criciun, fiindci intr-o zi ne-am dus
in excursie la un muzeu cu multe planete qi a clzut pe oscari, rupAndu-gi un picior, cinci dinli gi doul degete.
- Sl vedem, Guillermo, spune-mi de ce !i-ar plicea s[fii Mary Poppins cind vei cregte mare... a zis.
N-am rlspuns, pentru c[ Nazia, care de multe ori,dupl-amiaza, se a azhla casa de la supermarket alIturi de
mama ei gi gtie multe lucruri despre oamenii mari, spune
c[, atunci cind clienlii incheie fraza aga, cu puncte de sus-
pensie, lnseamni ci n-au terminat de vorbit gi ci trebuies[ agtepli, pentru c[ ei continul si se g6ndeasci.
- N-ai prefera si fii... altceva? a intrebat domnigoaraatingindu-gi alunila pe care o are intr-o parte a gurii.
- Nu, domni;oari.Domnigoara Sonia a pufnit gi a zAmbit. Atunci mi-am
amintit c[ mama imi spusese c[, uneori, cind persoanele
care nu sunt copii tac nu inseamni ci au terminat de
vorbit, ci ci se opresc pentru ca si nu se inece sau ceva
de genul [sta, acum nu-mi amintesc exact, aqa ci am tlcutin continuare.
- $i spune-mi, Guillermo, a zis scofind aerul pe nas ca
motanul doamnei Consuelo, care eraportireasi la noi aca-
si, inainte si ne mutim in apartamentul unde locuimacum. De ce !i-ar pllcea si fii Mary Foppins?
- Pentru cL zhoar6, domniqoari.
14 ALEIANDRO PALOMAS
Domnigoara a scos un ,,hmmm" gi apoi s-a scirpinatpulin pe frunte.
- Dar gi pisdrile zboar[, nu?
- Da.* Iar tu nu vrei sl fii o pasire, nu-i aga? a zis.* Nu.
- De ce nu?* PAi... dacl aq fi o pasire, n-o$ mai putea fi Mary
Poppins.Domniqoara a pufnit din nou qi, fiindci rr-a mai spus ni-
mic, am rimas din nou ticuli, mai mult timp. Apoi a strAm-bat din guri, aqa cum face tata uneori, qi qi-a dres vocea.
- $i spune-mi, a zis, din ce alte motive 1i-ar pllcea si fiiMaryPoppins?
* Pei... pentru ci are o umbrel[ vorbitoare gi o valizdveehe din care ies multe piese de mobilier... gi puteri pen-tru ca sertarele si se aranjeze singure,.. qi pentru ci, atuncicdnd nu muncette, trliegte in cer, dar se mai scufundi gi inmare, cu pegtii gi caracatilele.
* ln cer?
- Da.Dornn$oara a lnchis ochii tncetiqor, apoi mi-a ciufulit
pirul destul de mult.
- Guille, a spus, tu gtii ci Mary Poppins este... fermeca-ti, nu-i aqa?
* Desigur.
- Vreau si spun c[ nu este ca noi.* Da.* Ceea ce vreau s6-{i spun este c[ Mary Poppins este un
personaj fietiv, ca Superman, sau ca Harry Potter, sau
Matilda.., sau Buretele Bob. Adici exist6, dar nu existi.tnlelegi?
UN FIU 15
- Nu.
- Adicl nu sunt ca noi, pentru ci existi doar ln povegti,
a spus adiugand: Sau, ceea ce este acelaqi lucru, nu-i putematinge pentru ci sunt... inventafi.
- Mary Poppins chiar existi.
- A, da?*Da..M-a privit gi a zAmbit ugor.
- $i unde este?* Acum nu qtiu, dar trlieqte in Londra, pentru ci acolo
se vorbegte englezi. Eu am cunoscut-o. in august, cind amavut zilele libere de SfAnta Maria, marna qi tata m-au dus s[o vld. Locuia intr-un teatru cu animalele ei qi cinta. Iarcind spectacolul s-a incheiat gi toati lumea a plecat, ne-a
lisat si intrim in camera ei gi mi-a povestit fel de fel de
lucruri.Domnigoara gi-a atins aluni{a.
- Aha! Ce fel de lucruri?
- E secret, domnigoari.Atunci a sunat clopolelul, care a anuntat ci trecuse deja
jumltate din recrealie, gi domnigoara s-a uitat din notr laceasul cel mare care atirna deasupra tablei.
- Aha! a spus.
Apoi a ticut, ca gi cum s-ar fi gandit la ceva serios, dup[care s-a intors cu spatele.
- Bine, acum du-te in curte. Sper s[ ai timp si-!i mi-nAnci sandviciul.
in timp ce lmi puneam cirlile ln sertar gi scoteam
sandviciul din ghiozdan, ea s*a dus la catedri, s-a agezat gi
a inceput s[ scrie ceva in carnetul s[u, iar eu am iegit pe
coridor. Nazia mil agtepta in fala chiuvetelor. Cdnd amajuns, mi-a lntins mina gi mi-a zis:
16 ALEJANDRO PALOMAS
- De ce ai intirziat aga de mult?
- Firi motiv.
- Te-a pedepsit domniqoara?
- Nu.
- Ah!
$i-a dat pufin la o parte vllul roz de
pufin suc. Apoi a spus:
- Haide, vino. Vreau si-ti arlt ceva.
pe cap gi a blut
ii
l
SONIA
TOTUL A INCEPUT in dupi-amiaza in care m-amhotirAt si dau acel telefon pe care il tot aminam de cAteva
sdpt[mAni.
- Ag dori s6 vorbesc cu dumneavoastrl despre Guille,domnule Antinez, i-am spus birbatului care md asculta lacelilalt capit al firului.
S-a agternut pulin linigtea gi imediat el a vrut s[ gtie maimulte, dar m-am limitat la a-l limuri pe un ton blAnd, darferm:
- Daci n-ave{i nimic impotriv[,'ag prefera si vorbimpersonal aici, la gcoali.
Am stabilit si ne vedem peste cAtevazile. CAnd ManuelAntrinez a sosit la gcoali, cei mici luau prAnzul, iar zarva ce
provenea din sala de mese de la parter se auzea de pe cori-dor. L-am agteptat in cancelarie. Dupi ce ne-am strdnsmiinile, l-am invitat intr-un birou mai mic, rezervatdisculiilor cu pirinfii. Manuel Antirnez este un birbat tA-
nir gi corpolent, trecut pulin peste treizeci de ani, cu pirnegru, barbl neingrijitl, ochi inchigi la culoare qi pu{inalungifi, brale puternice gi nigte mdini mari, cu unghii pi-trate. Dupi ce ne-am agezat, a trecut direct la subiect.
- Vd ascult, a zis.Am hotirit si fiu la fel de directl.
18 ALEJANDRO PALOMAS
- Pei, si vedeli, am inceput, v-am chemat pentru c[sunt pulin ingrijorat[ pentru fiul dumneavoastrl.
Nu a p[rut mirat. in realitate, toli pirinlii gtiu ci, atuncicAnd ii chemim la o intrevedere, motir,'ul este c[ ceva numerge bine 9i, de obicei, vin cd o atitudine intre agteptare gi
defensivi, unii chiar cu team6. Din cAte am putut si citesc
pe figa lui Guille, Manuel Antrinez este mecanic de aerona-
ve. Pe fiqi era adlugati o parantezil: ,,(recent in gomaj)".
Cdnd l-am privit in ochi, mi s-au p[rut trigti.
. inainte ca el si poati spune ceva, am preferat s[ vor-besc eu:
M-am gAndit ci poate m-a!i putea ajuta si... descifrez
citeva lucruri despre Guille, am inceput.A ridicat o sprAnceanS.
- Si descifrali? a intrebat, luat pulin prin surprindere.Imediat a scos un hohot de rAs sec, prin care nu a reugit
si-gi ascundl nelinigtea atdt de tipicl la mulli pirinfi cAnd
vin si mi vadl in timpul anului gcolar.
- Mei si fie, a continuat, trdgAndu-se de barbi.Aproape cd sun[ a poveste cu detectivi sau a serial polilistamerican.
Mi-am dat seama ci nu se sim{ea in largul lui gi am in-cercat s6-l ajut si se destindi.
- Vreau s[ spun c[ poate mi putefi ajuta si-l inlelegmai bine pe Guille.
A lncuviinfat, coborind in acelagi timp privirea, pentruo clipl. I-am zimbit gi asta a plrut s6-l linigteascl, fiindcimi-a zimbit la rindul lui, degi timid.
in zAmbetul lui l-am vdzat imediat pe cel al lui Guille.Privirea era totugi foarte diferiti. in cea a lui ManuelAntrinez exista un fel de triste{e pe care Guille nu o avea.
Sau poate cd era melancolie
UN FIU 19
- Bine, a spus trecAndu-gi din nou mAna pe blrbie.Sunt la dispozilia dumneavoastrl.
Am tras addnc aer in piept inainte de a vorbi din nou.
- inainte de toate vreau sd gtili ci Guille este un copilminunat gi nu pune deloc probleme. Dimpotrivl: atitudi-nea lui la ore este ireprogabitl. Nu prezintl deficit de
atenlie, este activ gi participi, este optimist, foarte entuzi-ast gi are valori care pot insemna mult pentru grup.
DomnulAntfnez a inclinat capul intr-o parte gi a oftat,dar nu a spus nimic. Am agteptat. in cele din urm[, a pirutsi reaclioneze.
- Da, Guille este un copil... deosebit.
- Afi spus-o foarte bine, am zis. Acesta este cuvAntul:deosebit.
Am observat ci se incrunta gi se incorda. Din nou, ceva
din privirea lui m-a pus in alert6. Am vizut imediat ci nudideam acelagi inleles cuvAntului,,deosebit". Nu, intre cele
dou[ inlelesuri nu exista nicio legiturd.
- Nu v[ faceli gr|ji, a spus cu o expresie iritatl pe chip.
$tiu ce-mi vefi spune: c[ este un copil foarte sensibil, ci stinumai pe llngi fete 9i c[, in loc si joace fotbal sau baschetin curte, aga cum ar fi normal, pierde vremea citind povegti
cttzdne si cu toate prostiile alea.
M-am incordat. Nu mi-a plicut tonul vocii lui. Nicimesajul.
- Nu-i nevoie s[-mi spunefi, a adiugat cu acelagi tonsarcastic, ridictnd o mAn[ gi arltAndu-mi palma. La fel nis-a spus gi la cealaltl gcoali. $i, de asemenea, ci ceilalli copiiincepuser[ s[-l evite, asta in cazulin care nu ridea vreunulde el.
S-a uitat sfid[tor la mine. Apoi o umbri i-a intunecatprivirea.
20 ALEIANDRO PALOMAS
- E din cauzamamei lui. De mic, Guille a fost prea lipitde fusta ei gi... de aici vine ,,deosebitul" acesta, cum spunelidumneavoastr6.
Am vrut s6-'l intrerup, dar nu m-a l5sat.
- Dar este ceva trecitor. Acum ci st[ do-ar cu mine, am
inceput si petrecem mai mult timp impreunl gi si neimp[rtigim mai multe lucruri. $ti{i, ca de la birbat la b[r-bat... Aga cd, dacdvre{i si-mi spuneli ci Guille este... pulinciudat, puteli sd mi scutifi, cdci nimeni nu gtie asta mai binedecdt mine gi am inceput deja si remediez situafia.
A trebuit sl strAng din din{i pentru a-mi stipAni furia. inniciun caznu m[ pregitisem pentru o imprejurare ca aceea
cu care mi confruntam. Manuel Antrinez nu semdna nici pe
departe cu imaginea tatilui unui copil ca Guillermo pe care
mi-o inchipuisem eu. in cAteva minute, surpriza fbcuse locuimirii. Iar uimirea incepea si se transforme in furie.
- Domnule Antirnez, adevirul este c[ mi intristeazifoarte mult si v[ aud vorbind aga despre Guillermo, am
spus incercdnd s[ mi controlez, mai a]es pentru ci asta n-are
nicio leglturl cu motivul pentru care v-am chemat.S-a uitat la mine gi a ridicat iar din sprAncean[, surprins.
- Sincer, daci dumneavoastri crede{i c[ v-am chematca si-l judec pe Guiilermo sau ca si-l desconsider, imi pa-
re riu sI vi spun ci vd ingela{i.Manuel Antrinez s-a lisat pe spate in scaun gi s-a tras
incet de barbi. Din nbu, o umbri de tristefe s-a ivit inochii lui. Doar pentru o clip[, dup[ care expresia fe]ei i s-a
intunecat complet. VizAndu-l aga, am inleles pe dati cl mlingelasem crezindc[ mi puteam agtepta din partea lui la o
cooperare pe care, in mod evident, nu avea sd mi-o ofere.
Aga ci am schimbat strategia gi am frcut ceea ce detest cel
mai mult.
UN FIU 2I
Am minfit.
- Domnule Antfnez, aceasti conversa{ie nu este altce-
va decit o disculie de rutin6. Guille este nou in qcoald 9i
avem obiceiul si ii urmirim mai indeaproape pe elevii
nou-veni!i.
- Aha! a zis incet.* Sunt congtienti c[ am inceput cursurile doar de doui
luni gi ceva gi c[, mai ales la virsta asta, copiii rcaclroneazd
foarte diferit cAnd sunt mutafi la alti gcoa16. Daci la asta
adiug[m absenla mamei lui, trebuie si infelegem ciprocesul se poate dovedi mai... complex.
Nu a spus njmic.
- Desplr{irile de p[rin!i, mai ales la vArsta lui Guille, potfi foarte dificile, am adlugat cu un z?mbetprofesional.
El s-a incordat din nou gi a ridicat brusc mina, ca gi
cum mi-ar fi poruncit si tac.
- M[ rog, nu e chiar despdrlire... nici chiar aga, a trin-tit, in defensivi.
Imediat a pirut si-gi dea seama cd folosise un ton prea
sec gi a incercat s[ se corecteze.
- in cazrtl nostru, este din cauza serviciului. Amanda,
solia mea, este stewardesl gi... cum si spun... avind in ve-
dere cum stau lucrurile, era de un an in gomaj gi in august
a primit o ofertl de la o companie de jeturi private dinDubai. Adevirul e cd n-am prea avut de ales. La cum stau
lucrurile qi dupi ce eu am rimas pe drumuri... Imaginali-vl.
$i, inainte si-mi permitl si intreb ceva, a adiugat Dar este
temporar. Deocamdatd e vorba de numai gase luni.Ne-am privit pre! de cdteva secunde frri s[ rostim un
cuvdnt. Ydzdndci tdcerea se prelungea, iar el nu p[rea dis-
pus sl mai spunl gi altceva, am intervenit: