Uemp Tn.severin Completed-rom

Comisia Europeana - DG Mediu Inconjurator

Proiect: INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR LOCALE SI REGIONALE DE IMPLEMENTARE A ACQUIS-UL DE MEDIU Ref.: 220210/2006/442710/MAR/E3

PLAN URBAN DE MANAGEMENT DE MEDIU AL MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN 2008 - 2014

Planul Urban de Management pentru Mediu al Municipiului Drobeta Turnu Severin 2008

1

Prefata Proiectul Phare Multicountry Intarirea capacitatii autoritatilor locale si regionale pentru implementarea acquis-ului de mediu s-a derulat, sub autoritatea si cu finantarea Comisiei Europene, in Bulgaria, Croatia, Romania si Turcia, intre octombrie 2006 si iunie 2008. El a avut ca scop imbunatatirea cunostintelor autoritatilor locale si regionale in planificarea strategica si in managementul urban in domeniul protectiei mediului. Pentru Romania, obiectivul general al proiectului a fost elaborarea de catre municipalitatile Bistrita, Suceava, Craiova si Drobeta Turnu Severin a Planurilor Urbane de Management pentru Mediu, utilizand o abordare integrata si interdisciplinara a politicilor in domeniu, printr-un proces participativ si proactiv, implicand factorii interesati. Planurile au fost elaborate de autoritatile locale din orasele respective, printr-o metodologie utilizata in Uniunea Europeana. Planul Urban de Management al Mediului in orasul Drobeta Turnu Severin reprezinta unul din rezultatele proiectului, elaborat de un grup de lucru local format din functionari publici din cadrul APM Mehedinti si Primaria Drobeta Turnu Severin, beneficiind de asistenta tehnica din partea coordonatorului de proiect COWI Danemarca si a expertilor din ICIM Bucuresti. De asemenea, proiectul si elaborarea Planurilor Urbane de Management pentru Mediu au beneficiat de sprijinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Planul Urban de Management pentru Mediu al orasului Drobeta Turnu Severin, ca si planurile celorlalte trei localitati implicate in proiect, constituie o prima incercare de acest fel in Romania si un model pentru alte municipalitati care, pe viitor, isi vor elabora astfel de planuri.

Drobeta Turnu Severin, Mai 2008

Echipa care a elaborat Planul Urban de Management pentru Mediu:APM Mehedinti Gabriela CHIVU Liliana OCICA Viorica IACOB Litian PALALOGA Dana CARABA Ramona POPESCU Mihaela VATUIU consilier consilier referent consilier consilier consilier consilier Dept. Relatii Publice, Comunicare, Planuri Dept. Relatii Publice, Comunicare, Planuri Serv. Monitoring Comp. Gestiune Deseuri Comp. Protectia Mediului Birou Integrare Europeana, Dezv. Regionala Birou Integrare Europeana, Dezv. Regionala

PRIMARIA Dr Tr Severin

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin


2

Cuprins

1

INTRODUCERE......................................................................................................................... 32.1 Scurt istoric.............................................................................................................................................6 2.2 Caracteristicile mediului natural, economic si social..........................................................................7

3.

CONDITII ACTUALE DE MEDIU....................................................................................... 1113.1. Starea actuala a factorilor de mediu .................................................................................................11 3.2. Aspecte institutionale si legislative ..................................................................................................177 3.3. Stabilirea prioritatii ............................................................................................................................21 3.4 Procesul de consultare a factorilor interesati ..................................................................................319

4.

ACTIONAND PENTRU UN MEDIU MAI BUN.................................................................. 3294.1 Viziunea Municipalitatii Dr. Tr. Severin ...........................................................................................31 4.2 Obiective strategice..............................................................................................................................32

5. 6. 7.

INTERACTIUNEA CU ALTE PLANURI SI POLITICI ....................................................... 42 IINSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA..................................................... 463 MANAGEMENT SI RAPORTARE ......................................................................................... 47

ANEXE..............................................................................................................................................47

Lista de Abrevieri EIA Evaluarea Impactului de Mediu EMP = PUMM EMS IPPC SEA Plan Urban de Management de Mediu Sistem de Mangement de Mediu Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii Evaluarea Strategica de Mediu



3

1

INTRODUCERE

Aprut pe agenda de lucru european la nceputul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobndete un caracter distinct odat cu semnalarea, de ctre Clubul de la Roma, a diminurii resurselor naturale i a deteriorrii rapide a calit ii apei, aerului i solului. Zonele urbane joac un rol important n atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabil. In ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economic i cea social interfereaz cel mai puternic. In orae sunt concentrate cele mai multe probleme de mediu, i tot acolo este locul unde se regsesc cei mai multi agen i economici i cele mai multe investi ii. Patru din cinci cet eni europeni triesc n mediul urban i calitatea vie ii lor este direct influen at de starea mediului urban. O calitate nalt a mediului urban contribuie de asemenea la atingerea priorit ii Strategiei Lisabona revizuite, i anume s facem din Europa un loc mai atractiv pentru a tri i a investi. Al 6-lea Program de Ac iune pentru Mediu a facut apel pentru realizarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, cu obiectivul de a: contribui la o mai bun calitate a vie ii printr-o abordare integrat privind zonele urbane i de a contribui la un nivel mai nalt al calit ii vie ii i a bunstarii sociale a cet enilor, prin asigurarea unui mediu n care nivelul polurii nu genereaz efecte nocive asupra snt ii umane i a mediului i prin ncurajarea dezvoltrii durabile urbane.In contextul mentionat mai sus, Planul Urban de Management de Mediu al municipiului Drobeta Turnu Severin, document strategic, va stabili obiectivele de mediu pe termen scurt, mediu si lung, pentru orasul Drobeta Turnu Severin. El va defini viziunea strategica, modul de actiune pentru atingerea tintelor stabilite, dar si planificarea lor in timp, pentru orientarea deciziilor curente de management, in vederea imbunatatirii graduale a calitatii mediului si a vietii cetatenilor nostri intr-o maniera durabila. De asemenea, PUMM va incuraja implicarea publica in dezvoltarea politicilor noastre, ceea ce va conduce la transparenta si acceptarea publica a actiunilor propuse.

Adoptarea unei abordri integrate a managementului mediului urban ajut la evitarea conflictelor ntre diferite politici i ini iative aplicabile ariilor urbane i la adoptarea unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea oraului. Prin adoptarea unui management integrat de mediu scopul nostru este de a imbunatati consistenta si coerenta dintre diferite politici si de a maximiza eficienta acestor politici in domeniul mediului in cadrul bugetelor disponibile. De asemenea, noi incurajam implicarea publica in dezvoltarea politicilor noastre ceea ce va conduce la transparenta si acceptare publica a actiunilor propuse.In consecinta, acest document va incerca sa furnizeze un ghid detaliat pentru imbunatatirea integrarii obiectivelor de mediu in obiectivele planificarii urbane. De asemenea, acest document va contribui la:

Stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu; Utilizarea eficienta a resurselor locale limitate; Coordonarea prevederilor legale si a altor cerinte; Stabilirea si ierarhizarea pe niveluri de competent a tuturor responsabilittilor din cadrul managementului general al municipalitatii; Instruirea si constientizarea angajatilor Comunicarea intern si extern Posibilitati crescute pentru finantarea investitiilor pentru mediu.



4

Necesitatea evaluarii strategice de mediu (SEA) a PUMM Directiva 2001/42/EC referitoare la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (cunoscuta si sub denumirea Directiva SEA), a fost transpusa in legislatia romana prin Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Cadrul legislativ in aceasta problema mai cuprinde si urmatoarele reglementari: - OM nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub inciden a Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - OM nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - OM nr. 480/2006 privind constituirea si functionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de incadrare a procedurii de evaluare de mediu. Conform HG 1076/2004, prima cerinta pentru ca un plan/program sa faca obiectul evaluarii strategice de mediu este intrunirea simultana a 2 criterii si anume: 1. sa fie obiectul pregatirii si/sau adoptarii de catre o autoritate, la nivel national, regional sau local; 2. sa fie solicitata prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. PUMM se inscrie in categoria documentelor supuse procedurii SEA deoarece indeplineste aceste conditii. In primul rand este produs de autoritati locale (Primarie in colaborare cu Agentia locala de mediu) si trebuie adoptat de Consiliul Local; in al doilea rand, in conformitate cu prevederile OM nr. 995/2006, PUMM se incadreaza in lista planurilor i programelor care care intr sub inciden a Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004, la punctul 12: amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor; #strategii de dezvoltare durabil; #programe de dezvoltare urbanistic a localit ilor (comunei sau oraului). Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) este un instrument prin care se analizeaza impactul politicilor, strategiilor, programelor si planurilor asupra mediului inconjurator, scopul urmarit fiind acela de a identifica impactul negativ pe care acestea le pot avea. In urma analizei SEA, titularii trebuie sa isi ajusteze programele astfel incat impactul lor asupra mediului sa fie nesemnificativ. Conform legislatiei romanesti in vigoare, planurile si programele nu pot fi adoptate/aprobate decat in momentul in care SEA este finalizata si exista garantia ca ele nu vor avea o influenta negativa semnificativa asupra mediului inconjurator. Avantajele supunerii PUMM la procedura SEA constau in urmatoarele: - PUMM va fi analizat de toti factorii implicati in implementarea lui, inca din faza de proiect si in consecinta larg diseminat si mai bine cunoscut - va putea fi completat sau ajustat prin contributia oricaruia dintre factorii interesati - va fi facilitata aprobarea si adoptarea sa in Consiliul Local - va exista garantia ca dupa adoptare nu va putea avea efecte negative asupra componentelor mediului (fizic, biologic, economic, social).



5

PLANUL URBAN DE MANAGEMENT PENTRU MEDIU AL MUN. DR. TR. SEVERIN Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin face eforturi sustinute pentru imbunatatirea calitatii mediului in orasul Drobeta Turnu Severin, pentru conservarea mediului natural si pentru promovarea aspectelor de mediu in cadrul politicii locale, in vederea cresterii calitatii vietii cetatenilor care locuiesc in Dr Tr Severin. Planul Urban de Management al Mediului in municipiul Drobeta Turnu Severin constituie angajamentul Consiliului Local in ceea ce priveste politica locala de mediu si integrarea acesteia in cadrul strategiei de dezvoltare la nivel local. Locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin se confrunta cu numeroase probleme de mediu, cum ar fi: - traficul intens din municipiu, avand in vedere ca acesta nu beneficiaza de o centura ocolitoare si tranzitul se realizeaza pe DN 6 ( E 70 ) care strabate orasul, facand legatura intre granitele din vestul tarii si capitala, si chiar cu alte state ex: Bulgaria, Turcia, Serbia; - zgomotul si emisiile rezultate din trafic - inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor - inexistenta unei statii de epurare a apelor uzate provenite de la populatie si agentii economici de pe raza municipiului - spatii verzi insuficiente, etc. Aceste probleme afecteaza negativ sanatatea populatiei, dezvoltarea urbana si dezvoltarea economica a orasului. De aceea, este necesar ca aceste probleme sa fie abordate in cadrul politicii locale, intr-un mod integrat, adoptand masuri pe termen mediu si lung. Prin responsabilitatile pe care le are, Consiliul Local poate imbunatati coerenta dintre politicile locale, dand maxima eficienta politicii de mediu in cadrul bugetului local. Pentru a atinge obiectivele prevazute in PUMM, ne angajam pentru urmatoarele actiuni: - identificarea, implementarea si promovarea celor mai bune practici de management al mediului - imbunatatirea si/sau mentinerea biodiversitatii, a calitatii aerului si apelor in zona noastra de influenta, respectand principiile proximitatii, autonomiei si subsidiaritatii, care stau la baza politicii de mediu - respectarea legislatiei de mediu nationale si europene - personalul nostru va cooperarea cu contractorii, cu factorii implicati, cu Ministerul Mediului, cu societatea civila si cu cetatenii pentru a dezvolta si implementa intiative de mediu care sa conduca la atingerea obiectivelor stabilite - revizuirea anuala a acestui plan si a programului de monitorizare a acestuia, in vederea evaluarii performantelor noastre de mediu - comunicarea catre comunitate a gradului de performanta de mediu, a stadiului atingerii obiectivelor propuse si a rezolvarii problemelor semnificative de mediu.



6

2. INFORMATII GENERALE DESPRE MUN. DR. TR. SEVERIN 2.1 Scurt istoric

Pozitia municipiului in cadrul judetului Mehedinti

Drobeta a fost prima cetate din piatra ridicata in Dacia (103-105), un castru roman de aparare, initial pentru a adaposti 500 soldati care aparau Podul lui Traian. Dintr-un punct strategic initial, Drobeta devenise un oras civilizat si de rascruce a drumurilor pe uscat si pe apa. Devenise primul centru urban din Oltenia romana si al treilea din Dacia, iar Cetatea Severinului era cea mai importanta reduta strategica de pe Dunare. Cu aceasta istorie la temelie si cu ferestrele unui prezent prosper, noul oras Turnu Severin intra in epoca moderna cu fata spre Dunare.

Orasul actual a fost proiectat in 1833 cand generalul Kisseleff viziteaza ruinele Drobetei si apoi Cernetiul (capitala orasului) care inca nu fusese refacut dupa ce fusese pradat de turci. Locuitorii veniti sa il intimpine pe generalul Kisseleff, i-au solicitat stramutarea orasului in Campia Severinului, in jurul castrului Roman, deoarece majoritatea caselor din Cerneti trebuiau refacute. In 1841 Turnu Severin a devenit capitala judetului Mehedinti, iar in 1851 a devenit municipiu. Si asa a inceput adevarata dezvoltare economica a Severinului.



7

Obiectivele principale ale dezvoltarii orasului Drobeta Turnu Severin constau in: dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii n sectorul industrial, promovarea cercetarii si introducerea tehnologiilor nalte, modernizare si diversificare n vederea realizarii de produse competitive; dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a ntreprinderilor mestesugaresti si a IMM-urilor care activeaza n domeniul serviciilor; dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, mbunatatirea ofertei serviciilor turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism alternativ si a produselor turistice complementare; dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor n structura economica locala, prin mbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar-bancare, precum si prin dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori (dezvoltarea durabil a serviciilor de utilitate public, dezvoltarea serviciului public de salubrizare n municipiul Drobeta Turnu Severin n colaborare cu operatorul, dezvoltrii durabile a serviciului public de transport local cltori n municipiu, dezvoltarea serviciului de iluminat public; continuarea cu prioritate a investitiilor incepute si orientarea municipalitatii spre acele investitii care sa satisfaca cerintele comunitatii locale; controlul receptivitatii prestatorilor de servicii publice la nevoile si asteptarile clientilor. 2.2 Caracteristicile mediului natural, economic si social Drobeta-Turnu Severin este reedin a i cel mai mare ora al jude ului Mehedin i, port la Dunre. Are o popula ie de 107882 locuitori cu o densitate de 1.901 loc./km. Oraul este situat pe malul stng al Dunrii, la ieirea fluviului din defileu, n depresiunea subcarpatica a Topolni ei, pe drumul european 70, la 220 km sud-est de Timioara, 113 km vest de Craiova i 353 km vest de Bucureti. Are trei localit i suburbane: Schela Cladovei, Dudau Schelei, Gura Vii. Factorul climateric n perimetrul oraului Drobeta Turnu Severin, se remarc prin unele particularit i ce-l fac s se deosebeasc de alte zone climatice, n primul rnd datorit influen ei climatului mediteranean. Clima n aceasta zon este cea mai blnd din ar, cu o temperatur medie anual de 11,5 grade celsius, avnd vizibile influen e tropicale. Temperatura medie a iernii este numai de 2 grade celsius. O medie a zilelor de ninsoare este de 20-25 de zile, iar a celor de nghet este de 80-100 zile. Cea a este un fenomen frecvent n dimine ile toamnei trzii i ale primverii timpurii, dar mai ales pe timpul iernii cand se men ine pn la prnz. Vara este clduroas, cu temperaturi medii de 20 grade celsius. Luna cea mai calduroas a anului este luna iulie, cnd temperatura medie este de 23,1 grade celsius. Vara, uneori temperaturile depesc 35 grade Celsius la umbr ca urmare a valurilor de aer fierbinte, tropical. Precipita iile atmosferice sunt reduse n perimetrul oraului. Cele mai mari cantit i medii lunare cad n octombrie. Severinul este nconjurat de o centur de dealuri: dealul Varanic la nord-vest, dealul Curile, dealul Gardanul i dealul Balota la est. n amonte, Dunarea leag Severinul de Belgrad, de Budapesta i de Viena, iar n aval de Marea Neagr, Severinul are deschis fereastra spre toate orizonturile. Oraul este punct de ntlnire al Culoarului Timi-Cerna, al Podiului Mehedin iului, al depresiunii subcarpa ilor oltenesti cu Cmpia Olteniei. n mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile din judetul Mehedinti, pe primul loc sunt resursele de ap, n special ale fluviului Dunrea, pe o lungime total de 195 km la nivelul jude ului.



8

Cursul inferior al fluviului Dunarea se desfoar pe teritoriul Romaniei pe o distan de 1.075 km. ntre localit ile Bazia i Sulina, facnd grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) i Ucraina (53,9 km). Bazinul hidrografic aferent jude ului Mehedin i are o suprafa de 4933 km2 i o re ea hidrografic n lungime de 1456 km construit din cursuri de cmpie cu curgere lent i cursuri de deal i munte cu scurgere rapid. Municipiul Drobeta Turnu Severin se afla pe cursul fluviului Dunarea, in sectorul Portile de FierCalaras (sectorul luncii) . In zona limitrofa municipiului Drobeta Turnu Severin Gura Vaii este amplasat Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I, construit ntre 1964 si 1972. Prin construc ia barajului, valea Dunrii mai jos de Belgrad a fost transformat n lac de acumulare, iar nivelul apei n amonte de baraj a crescut cu 35 m.

Avnd un volum de 2900 milioane m3, acumularea Portile de Fier I este cea mai mare resursa de apa de acest tip din Romnia si a fost amenajata pe fluviul Dunarea pentru producerea de energie electrica. Cursul Topolnitei ce izvoraste de sub Malarisca, cu multele lui meandre spinteca tinutul si se varsa in Dunare. Din punct de vedere economic n municipiul Drobeta Turnu Severin exist importante capacit i de produc ie n domeniul construc iilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei i a hrtiei, a confec iilor textile, industriei alimentare, capacit i de extragere a crbunelui i de producere a energiei electrice (hidro i termo). Ap potabil Sursa de alimentare cu apa a municipiului Drobeta Turnu Severin este fluviul Dunarea. In prezent este in curs de desfasurare reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila si de canalizare prin programul ISPA. Denumirea proiectului: Reabilitare si extindere retele de alimentare cu apa si canalizare si constructie statie de epurare ape uzate in municipiul Dr.Tr.Severin. Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea calitatii si debitelor necesare pentru apa destinata consumului uman, precum si incadrarea in limitele impuse a indicatorilor apelor uzate evacuate in fluviul Dunarea. Perioada de realizare a proiectului este 2005-2010. Re ele de canalizare In cursul anului 2006 a demarat activitatea de reabilitare a retelei de canalizare a municipiului Dr.Tr. Severin.Municipalitatea Drobeta Turnu Severin


9

Municipiul nu dispune de o statie de epurare a apelor uzate menajere si industriale, aceasta urmand sa fie construita prin proiectul mentionat anterior. Energia termica Energia termica este furnizata de RAAN Sucursala ROMAG TERMO, centrala electrica de termoficare, care detine instala ii de ardere cu o putere termic nominal mai mare de 50 MW. In prezent, unitatea deruleaza un proiect JI mbunt irea eficien ei Sistemului de Termoficare din municipiul Drobeta Turnu Severin, proiect ce se adreseaz n principal schimbtoarelor de cldur din punctele termice i re elei secundare de distribu ie a cldurii i a apei calde menajere. Astfel, se are n vedere reproiectarea re elei secundare de distribu ie i nlocuirea a cca. 190 km de conducte destinate distribu iei de cldur i ap cald menajer cu conducte noi preizolate. n plus proiectul cuprinde i nlocuirea a cca. 114 schimbtoare de cldur din 38 de puncte termice. Vor fi instalate aparate de msur pentru cldur i ap cald menajer att la ieirea din punctele termice ct i la consumatorii finali. Proiectul va duce la reducerea pierderilor de cldur att n re eaua de distribu ie secundar ct i la nivelul punctelor termice. Aceasta va determina reducerea consumului de combustibil i implicit a emisiilor de gaze cu efect de ser la nivelul CET ROMAG TERMO. Pe perioada derulrii proiectului (2006 2012) se estimeaz o reducere de 371,667 tone CO2. Transport Transportul local este realizat de doua firme de transport (autobuze) S.C. DROBETA S.A. i S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. mpreuna cu ase firme de taxi. Emisiile ce rezult din transportul rutier, n principal de la mainile private, autovehiculele de mare tonaj, i transportul public, n special autobuze i taxiuri, sunt principalele surse de poluare a aerului n zonele urbane. Camioanele ce func ioneaz pe baz de motorin sunt o surs important de poluare cu particule contribuind la scderea calit ii aerului in multe zone urbane. Autovehiculele vechi i prost ntre inute sunt principalele surse de emisii de PM 10. Parcul auto este compus n general din maini prost ntre inute, acestea fiind o mare surs de poluare.Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Categoria structural (de folosin ) Autoturisme Microbuze Autobuze Autoutilitare Automobile mixte Autospecializate Autospeciale Autotractoare Autoremorchere Autorulote Tractoare Motociclete Motocare Motorete TOTAL Anul calendaristic 2001 38719 154 604 3061 383 3781 440 47 13 239 3087 1735 6 5872 58141 2002 33597 67 409 3575 616 2733 433 133 9 6 3957 1629 0 4531 51691 2003 35288 84 429 3775 711 2754 455 162 9 3 4378 1609 0 4318 53975 2004 36269 105 407 3931 772 2729 463 185 8 1 3858 1460 4029 54217 2005 31568 146 293 2369 749 1003 161 225 6 2 621 201 64 37464 2006 32472 150 301 2435 769 1031 165 231 6 2 638 201 0 64 38472 2007 3251538 658 151 303 2440 772 1033 167 241 9 4 738 214 71 38658

Tabel 1 - Evolu ia parcului auto nmatriculat ntre anii 2001-2007



10

Se impune modernizarea sistemului stradal i fluidizarea circula iei rutiere, modernizarea parcului auto n vederea introducerii indicatorilor specifici Euro3, Euro 4, chiar Euro 5 si Euro 6, salubrizarea cilor rutiere de transport i dirijarea traficului greu pe trasee periferice, control periodic al agen ilor economici care desfoar activit i de transport i aplicare de amenzi n cazul depirii limitei admise. Turismul Principalele obiective turistice severinene sunt: Ruinele podului lui Traian (pod construit n perioada dintre rzboaiele dacice purtate de mpratul Traian mpotriva lui Decebal) Castrul Drobeta (realizat n aceeai perioad cu podul lui Traian) Ruinele bisericii medievale aezat lng castrul roman Monumentala cldire a muzeului Por ile de Fier, cu sec ii de istorie, arheologie, etnografie, tiin ele naturii i un deosebit acvariu. Turismul este un important consumator de spa iu i resurse naturale i antropice, un generator de schimbri la nivelul mediul nconjurtor i al economiei, determinnd mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului vzut ca i cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, intereseaz deoarece se urmrete ca expansiunea turismului s pstreze echilibrul ecologic, s evite suprasolicitarea resurselor, poluarea i orice alte efecte negative asupra mediului. Dezvoltarea durabil a turismului se manifest, n special, n urmtoarele trei domenii importante: domeniul economic dezvoltarea societ ii n condi ii de gestiune adecvat a resurselor cu ob inerea de efecte economice, att pe termen scurt, ct i pe termen lung; domeniul ecologic evitarea degradrii mediului i dezvoltare adecvat, n condi iile respectrii diversit ii biologice; domeniul socio-cultural creterea locurilor de munc, practicarea unor meserii tradi ionale, atragerea popula iei n practicarea turismului, precum i dezvoltarea i protejarea valorilor culturale. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie s fie durabil sub aspect ecologic, viabil i rentabil sub aspect economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru comunitatea local. Pentru aceasta este nevoie ca turismul s integreze mediul natural, cultural i uman i s respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destina ii turistice. Dei la prima vedere activit ile turistice sunt poate cel mai pu in poluante, n timp ele pot avea efecte nedorite, n special atunci cnd n dezvoltarea turismului n ariile protejate nu se ine cont de dou condi ii fundamentale: respectarea capacit ii de ncrcare ecologic i particularit ile fiecrei zone protejate. Oferta de servicii existent n municipiul Drobeta Turnu Severin este urmtoarea: - Hoteluri 4 - Moteluri 1 - Pensiuni 8 - Restaurante 15.



11

3. CONDITII ACTUALE DE MEDIU 3.1. Starea actuala a factorilor de mediu Modificrile observate la nivelul fenomenelor atmosferice la nivelul orasului Drobeta Turnu Severin n ultimii 15 ani conduc la urmtoarele : - apari ia unor anomalii n ceea ce privete regimul termic, perioade cu temperaturi cu 2-7 grade peste media penultimului deceniu, pentru luna februarie i perioade cu temperaturi sczute pentru luna noiembrie ; - anomalii ale regimului pluvial - n special n ultimii 8 ani, cnd dei valoarea total a volumului de precipita ii nu s-a diminuat, distribu ia n timp a acestora a fost neuniform, astfel nct cantit i foarte mai de precipita ii au czut ntr-o perioada foarte scurt, restul anului fiind secet . Pentru aceast situa ie rmne reprezentativ anul 1999 cnd n perioada 11-13 iulie, ntr-un interval de cca.30 ore, s-a nregistrat un volum de 200 l fat de 100 l n aceeai zon n lunile cele mai bogate n precipita ii. Acest fenomen s-a prelungit i n ultimii ani conducnd la o evolu ie nedorit cu diminuarea continu a umidit ii n sol, acesta nereuind s absoarb precipita iile n scurt timp. Pe parcursul anului 2006 s-au nregistrat, de asemenea, creteri neobinuite de temperatur, o modificare a climei fa de anii anteriori i nmul irea fenomenelor extreme, cum ar fi canicula, perioade de seceta i furtuni violente. Aceste transformri trebuie integrate ntr-un context mai general - regional i interna ional, determinat se pare de efectul de ser. Referitor la calitatea aerului ambiental, in tabelul de mai jos se reda numrul de analize efectuate n punctele de prelevare pentru monitorizarea calita ii aerului din Drobeta Turnu Severin i zone limitrofe: Tabel 2 Monitorizarea calitatii aerului in Mun. Dr. Tr. Severin Jude Ora Sta ia Tipul sta iei Tip poluant (SO2, Numr NOx, TSP, PM10, determinri Pb, Cd, etc) Mehedin i Drobeta Tr. Romag Prod industrial SO2 216 Severin SA H 2S 216 Mehedin i Drobeta Tr. Celrom SA industrial SO2 217 Severin H 2S 217 92 Mehedin i Drobeta Tr. Severnav SA industrial SO2 Severin H 2S 92 Mehedin i Drobeta Tr. Laborator de fond SO2 201 Severin APM H 2S 201 Mehedin i Drobeta Tr. Laborator de fond NO2 1623 Severin APM Nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise; s-au nregistrat depiri ale valorilor de prag pentru factorul de mediu aer (SO2, Nox, pulberi, CO, CO2) n cazul R.A.A.N. - Suc. ROMAG TERMO i pentru factorii de mediu aer (SO2) n cazul SC CELROM SA, raportari efectuate n vederea ntocmirii registrului EPER . Ca surse tipice cu posibil potential de poluare a aerului se pot considera: RAAN Sucursala ROMAG PROD, prin emisiile de H2S



12

Amplasata in sud-vestul Romaniei, langa orasul Drobeta Turnu Severin, Uzina de apa grea ROMAG PROD, este sucursala a REGIEI AUTONOME PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE si are o capacitate de 360 tone/an, producand apa grea de cea mai buna calitate. Activitate principala: industrie / instalatii pentru sinteza produselor chimice, respectiv obtinerea apei grele Producerea apei grele se bazeaza pe procedeul de schimb izotopic in sistemul apa-hidrogen sulfurat, procedeu prin care se realizeaza aproximativ 90% din productia mondiala de apa grea. RAAN- Sucursala ROMAG TERMO, prin emisiile de CO2, SO2, NOx, pulberi in suspensie

Are ca obiect de activitate produc ia de energie electric pentru consum propriu tehnologic (Sucursalele ROMAG-TERMO i ROMAG-PROD) i livrare n Sistemul Energetic Na ional, produc ia de abur tehnologic pentru Sucursala ROMAG-PROD, precum i furnizarea agentului termic primar pentru asigurarea confortului termic la cca. 33.000 apartamente din municipiul Drobeta Turnu Severin.

In ceea ce priveste calitatea cursurilor de suprafata: Din punct de vedere al calitatii apei din Dunare intre cele doua baraje, unde Dunarea are regim de lac, in tabelul urmator sunt prezenta i indicatorii de eutrofizare i ncadrarea acumulrilor n clase de eutrofizare: Tabel 3 Indicatori de eurtrofizare Dunare Indicatori de eutrofizare PT Nmin Bm.fit.max. Clorofilaa Lacul mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 zf 3 mg/dm Por ile de Fier II - Amonte Tr. e e m m Severin - suprafa Por ile de Fier II - Amonte Tr. e e m m Severin - zona fotic Por ile de Fier II - Aval Tr. e e m m Severin - suprafa Por ile de Fier II - Aval Tr. e e m m Severin - zona fotic



13

Conform interpretarii globale a rezultatelor analizelor de laborator efectuate lacul prezinta urmatoarele caracteristici: - valoarea gradului de saturatie al oxigenului dizolvat a incadrat apa lacului in clasa I-a de calitate - valoarea nutrientilor a incadrat apa lacului in clasa a II-a de calitate O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia, care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. Astfel, s-au produs numeroase avarii navale, care au produs poluare semnificativa a apelor in special cu produse petroliere. Tabel 4 Fenomene de poluare a cursului Dunarii Nr. Data / Localizarea Agentul poFactorii Modul de crt. ora fenomenuluator; de manif. al Masuri luate lui Cauza pomediu fenomeluarii afectati nului 1. Fl. Dunarea Verificare zona -km 12.01.07 Nu se pete produs Garla Mare 830-851 7:00 confirm petrolier 2. 01.03.07 13:15 Fl.Dunarea Km 930-929,6 SC Secom SA Re ea de canalizare de la Spitalul apa Maternitate,Poli ie i Colegiul Traian Scurgeri produs rafinrie -Imprastierea de produse biodegradabile stil Spill Sorb

pete reziduu petrolier (pcur)

3. 27.06.07

Rafinria PancevoSerbia Km 11541145

apa

Pete ulei mineral

Datorita interven iei pr ii srbe pelicula nu a intrat n apele teritoriale romaneti

Deversari de la Iriza ii procanalul colec13.11.07 dus petrolier tor din zona apa 08:36 de cca. 50 Cpitniei porcm/ 25 m tului In ceea ce priveste raul Topolnita : Tabel 5 Nr. Cursul de apa Sectiunea crt. 1. Topolnita Amonte confluenta Dunare 2. Topolnita Amonte Schitu Topolnitei Fl. Dunreport Tr. Severin

4.

Imprastierea de produse biodegradabile Spill Sorb

Clasa de calitate II II

Trebuie mentionat ca in cele doua cursuri de suprafata evacueaza apele uzate o serie de agenti economici, din care cei mai reprezentativi sunt:



14

Tabel 6 Surse de poluare pentru r. Dunarea, r. TopolnitaSurse de poluare S.C. SEVERNAV S.A. Sector I S.C. CELROM S.A. DR.TR. SEVERIN R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG - PROD R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG TERMO S.C. SEVERNAV S.A. Sector II Domeniu de activitate Constructii si reparatii nave 3511 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor de hartie - 2121 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza 2413 Producerea si distributia energiei termice si a apei calde 4011; 4030 Constructii si reparatii nave 3511 Emisar Volum ape uzate evacuate ( mil. mc ) 0,0167 Poluan i specifici

Dunare

Ape menajere

Dunare

2,864

CBO5, CCO Cr, Compusi cu azot

pr. Plesuva r. Topolnita

0,189 15,928

hidrogen sulfurat

pr.Trestelnic r.Topolnita

0,77633 0,08354

suspensii

Dunare

0,00213

Ape menajere

Mentionam ca apele uzate menajere si industriale sunt evacuate direct in fluviul Dunarea, fiind preepurate doar partial inainte de deversarea acestora in fluviul Dunarea si raul Topolnita, lucru care se reflecta in calitatea apelor si anume Tabel 7 Clase de calitate a apelor de suprafata Nr. Cursul de apa C la s a de c a l i t a t e crt. RO (regimul S (salinitate) N (Nutrienti) oxigenului) 1. Dunare amonte captare Secom I I II 2. Topolnita amonte confl. Dunare I II II 3. Crihala amonte confl. Topolnita II II III Gestiunea deseurilor Dezvoltarea economic din ultimii ani, creterea produc iei i a consumului, existen a tehnologiilor i a instala iilor deja nvechite n industrie, au condus anual la generarea de cantit i mari de deeuri. n vederea realizrii obiectivelor strategice privind gestionarea deeurilor, msurile i ac iunile ntreprinse trebuiesc corelate cu cerin ele gestionrii deeurilor n conformitate cu cerin ele Uniunii Europene. Pentru asigurarea unei bune protec ii a factorilor de mediu precum si a snt ii popula iei este necesar ca deeurile s fie colectate frecvent i eliminate ntr-un mod care s nu prezinte pericol. n acest scop se stabilesc msuri pentru: - eliminarea n condi ii sigure i fr producerea de noxe la neutralizare - reducerea cantit ii de deeu, aplicnd solu ia optim: reducere-reutilizare-reciclare - identificarea zonelor contaminate - evaluarea riscurilor pentru sntatea popula iei. La nivelul anului 2007, cantitatea totala de deseuri municipale colectata in orasul Drobeta Turnu Severin a fost de 62072 tone (0,57 tone/loc.an), acestea fiind structurate astfel: deseuri menajere 46 195 tone (0,42 tone/loc.an), din care



15

- 33 922,48 tone (0,31 tone/loc.an) de la populatie - 12 272,52 tone (0,11 tone/loc.an) de la agentii economici deseuri din servicii municipale 13 179 tone (0,12 tone/loc.an) , din care - 11 220 tone ( 0,10 tone/loc.an ) deseuri stradale - 1993 tone ( 0,01 tone/loc.an) deseuri din piete - 806 tone ( 0,007 tone/loc.an ) deseuri din parcuri si gradini deseuri din constructii si demolari 2698 tone (0,02 tone/loc.an) deseuri de echipamente electrice si electronice 2.078,5 kg (0,0559kg/loc). La nivelul municipiului opereaza doua firme de salubritate, SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA (pentru colectarea, depozitarea deseurilor municipale) si SC FLORA SERCOM SA (pentru salubrizarea spatiilor verzi) . Pe depozitul de deseuri municipale se depoziteaza deseuri in amestec, iar operatorul acestuia este SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, operator caruia ii revine sarcina de a inchide si monitoriza acest depozit, dar si de a construi un depozit nou, ecologic. La nivelul municipiului s-a implementat colectarea selectiva in 22 asociatii de locatari si la 30 agenti economici, pentru urmatoarele categorii de deseuri : hartie carton, mase plastice/PE, PET si sticla, carora le-au fost distribuite europubele inscriptionate corespunzator si materiale informative. Depozitul pentru deseuri nepericuloase situat la limita municipiului Dr.Tr.Severin este un depozit neconform din clasa b, care urmeaza sa sisteze activitatea conform calendarului de sistare/incetare a activitatii in anul 2009. Pe acest depozit sunt depozitate in amestec deseuri menajere si industriale. In prezent operatorul acestui depozit a realizat Bilantul de mediu si este in procedura de autorizare. Odata cu incheierea contractului dintre Primaria municipiului si operatorul de salubritate, consideram ca se vor realiza toate masurile privind gestionarea deseurilor, de la implementarea colectarii selective ( care se realizeaza acum doar prin proiecte pilot), pana la realizarea depozitului ecologic si inchiderea depozitului existent (termen de inchidere 2009). Referitor la poluarea solurilor n urma activit ii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.), parametrii statistici ai con inutului de metale grele (Cu, Pb, Zn i Cd), evidentiati in urma analizelor efectuate in cateva puncte cu posibil potential de poluare a solului, in municipiul Drobeta Turnu Severin, sunt urmatorii: Tabel 8 Poluarea solului cu metale greleParametrul statistic SC CELROM SA (depozit deseuri sortare maculatura) SC CELROM SA (depozit cenusa) SPITALUL CAI FERATE (livada) SPITALUL CAI FERATE (crematoriu) Pb 0-10 cm 1.42 1.25 13.33 40.3 * 10-20 cm 0-10 cm 4.17 19.17 * Cu 10-20 cm 0-10 cm 0.013 0.012 Zn 10-20 cm 0-10 cm 1.97* 1.33 * Cd 10-20 cm

Valori normale (mg/kg SU), conf. Ord.nr.756/1997: - Cd - 1 mg/kg SU - Cu - 20 mg/kg SU - Pb - 20 mg/kg SU - Zn - 100 mg/kg SU.Municipalitatea Drobeta Turnu Severin


16

Situri Natura 2000 Pe raza jude ului au fost propuse un numr de 15 si validate 10 situri Natura 2000, din care 7 se intind i pe suprafa a jude elor invecinate Gorj,Caras Severin i Dolj. In ceea ce priveste municipiul Drobeta Turnu Severin, 51% din suprafata municipiului este sit Natura 2000, facand parte din Parcul Natural Por ile de Fier. Spa ii verzi, parcuri publice i dendrologice Teritoriul pe care este aezat astzi oraul Severin a fost o cmpie cu plcuri de stejari, din care s-a pstrat o suprafa mic, n nord, de numai 12 hectare, actuala pdure Crihala. Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori i trandafiri, nflori i pe zeci de hectare. De asemenea, arbori de origine mediteranean, precum:smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei. Suprafa a ocupat de spa ii verzi i zone de agrement se prezint astfel: Tabel 9 - spatii verzi Municipiu/ora

Suprafa a total spa ii (ha)

Suprafa a spa iu verde mp/locuitor 14,182

Zone de agrement (ha) 26,8

Municipiul Turnu Severin - parcuri Municipiu/ora

Drobeta 153

Suprafa a (ha) 78,64 Suprafa a (ha) 10,78

Municipiul Drobeta Turnu Severin - scuaruri Municipiu/ora Municipiul Drobeta Turnu Severin

Mentionam ca municipalitatea s-a inscris in Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, prin depunerea intr-o prima etapa, in sesiunea din luna martie 2008, a unui proiect Reabilitare parc existent Parcul Rozelor. Pentru municipiul Dr.Tr.Severin se impune amenajarea de noi spa ii verzi i reabilitarea parcurilor existente.



17

Zgomot Municipiul este strabatut de la Est la Vest de DN 6 ( E 70). DN 6 este un drum na ional din Romnia, care leag capitala Romniei de municipiul Timioara, trecnd prin Alexandria, Roiorii de Vede, Craiova, Filiai, Drobeta Turnu Severin, Caransebe i Lugoj. DN 6 este unul dintre cele 7 drumuri na ionale care pornesc din Bucureti ctre principalele zone ale Romniei; in acelasi timp el leaga Romania de restul Europei. Ca urmare a monitorizarii poluarii fonice din municipiu, au rezultat urmatoarele concluzii: - indiferent de ora la care se efectueaza masuratorile,exista puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depasit,de exemplu: - Cartier Crihala-Splai M.Viteazu-zona de centura unde este deviat traficul greu,zona intens populata si neprotejata la poluarea fonica datorata traficului rutier; s-a realizat semaforizarea tronsonului cuprins intre intersectia str. Cicero splai M. Viteazul si Podul Gruii, dar acest lucru nu a dus la diminuarea poluarii fonice; in PUMM care se afla in lucru, s-a propus reducerea vitezei de rulare pe acest tronson - zona Podul Gruii, intersectia str. I.C. Bratianu cu Spl. M. Viteazu - zona Fabrica de confectii, intersectia b-dul T.Vladimirescu cu str. Topolnitei - zona Sensului Giratoriu, situat pe Calea Craiovei, la intrarea in municipiu - Calea Timisoarei-zona puternic afectata de zgomotul rutier, dar cu impact redus asupra omului, deoarece nu este intens populata. De asemenea,in urma monitorizarii zonelor linistite (parcul Rozelor), s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, datorita amplasarii intr-o zona cu trafic rutier si feroviar.

3.2.Aspecte institutionale si legislative3.2.1. Aspecte institutionale Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin este institutie publica care isi desfasoara activitatea conform prevederilor din Legea administratiei publice locale nr.215/2001. Printre activitatile principale ale Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin amintim: - eliberari acte nastere, deces, casatorie, etc; - urbanism, eliberari autorizatii de contructie, etc; - concesionari terenuri, inchirieri terenuri, spatii comerciale sau locative, repartizari locuinte populatie, etc; - urmarire activitate agenti comerciali, etc.; - asigura administrare piete, targuri, oboare, stadioane,stranduri,etc.; - emite autorizatii functionare pentru diferite activitati comerciale, licente transport, etc.; - incaseaza taxe, impozite, chirii, etc.; - acorda ajutoare sociale persoanelor defavorizate, efectueaza anchete sociale pentru stabilire tutela, curatela, etc.; - acorda si incaseaza amenzi; - asigura intretinere spatii verzi, alei pietonale, strazi, salubrizare, servicii gospodarie comunala (iluminat public, servicii apa-canal, etc.), sistematizarea circulatiei; - administreaza activitatea cimitirelor; - asigura legalitatea din punct de vedere juridic a actelor, contractelor, rezolva litigii aparute intre institutie si terte persoane; - activitate cadastru, registru agricol; - activitate de registratura (evidenta corespondenta, etc.), informare cetateni, audiente pentru cetateni ai orasului; - asigura realizarea de noi investitii in oras, atragere de fonduri sau alte surse de financiare extrabugetare pentru realizarea unor obiective de interes local, reparatii unitati invatamant;



18

acorda subventii, ajutoare banesti sau materiale in situatii de calamitate (inundatii, etc.) familiilor afectate; - asigura locuinte familiilor defavorizate; - activiatte financiar-contabila legata de incasari, cheltuieli, prevederi sume buget local, transferuri buget de stat; - organizeaza activitati culturale, artistice, sportive; - stabileste strategii de dezvoltare socio-economico a orasului; - alte activitati in folosul comunitatii locale. Autoritatile implicate direct in realizarea primei variante a PUMM pentru municipiul Drobeta Turnu Severin sunt Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti si Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin, echipele de lucru fiind formate din: Nr.c Institu ia rt. Func ia R.P.C.P.P.P. - Consilier R.P.C.P.P.P. - Consilier Monitoring, Sintez i Coordonare Referent de specialitate Monitoring, Sintez i Coordonare Referent de specialitate Implementare Politici de Mediu Consilier Viceprimar Compartiment Dezvoltare Regionala si Integrare Europeana coordonator compartiment Nume, prenume Chivu Gabriela Ocica Liliana Iacob Viorica

-

1.

Agen ia pentru Protec ia Mediului

Vizdei Elena

Palaloga Litian Demian Mihai Vtuiu Mihaela

2.

Primria municipiului

Compartiment Dezvoltare Popescu Ramona Regionala si Integrare Europeana - consilier asistent Serviciul de Urbanism si Burlacu tefan Amenajarea Teritoriului arhitect ef Compartiment Administrare Spnu Saftica Spa ii Verzi, Protec ia Mediului - ef serviciu gospodarie Compartiment Administrare Carba Gabriela Spa ii Verzi, Protec ia Mediului - consilier asistent Compartiment Gospodarie - Puan Alexandru inspector Compartiment Unitatea Local eculescu Mianda de Monitorizare - consilier

3.2.2 Aspecte legislative Legislatia de mediu nationala rezultata in urma transpunerii legislatiei europene, care sa acopere toate domeniile analizate este foarte complexa si este prezentata in Anexa 1.Municipalitatea Drobeta Turnu Severin


19

Principalele directive europene de mediu, care afecteaz n mod direct oraele n Statele membre i care trebuie luate n considerare de Planurile de management al mediului urban sunt: - Directiva Cadru privind Calitatea Aerului; - Directiva privind Apa Potabil; - Directiva privind Epurarea Apelor Uzate Oreneti; - Directiva privind Calitatea Apelor de mbiere; - Directiva Cadru a Apei; - Directiva privind Zgomotul Ambiental; - Directiva Cadru a Deeurilor; - Directiva privind Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii; - Directiva Seveso II; - Directiva Habitate; - Directiva pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului; - Directiva pentru Evaluarea Strategic de Mediu; - Directiva privind Informa ia de Mediu. De asemenea, s-au avut n vedere angajamentele asumate de ara noastr prin capitolul 22 al documentului de pozi ie pentru aderarea Romniei la Uniunea European. Al 6-lea Program de ac iune pentru Mediu a impus abordarea integrat a zonelor urbane care s conduc la mbunt irea calit ii vie ii i bunstrii sociale, prin asigurarea unui mediu n care nivelul de poluare nu duneaz snt ii i ncurajeaz o dezvoltare urban durabil. n mod voluntar se elaboreaz Planuri de Ac iune pentru Agenda Local 21, care s permit administra iilor publice locale s-i defineasc dezvoltarea durabil pe termen mediu i lung. Baza legal pentru implementarea Agendei Locale n Romnia este: - HG nr.113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare - HG nr.898/2006 pentru aprobarea Memorandumului de n elegere dintre Ministerul Integrrii Europene i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinan area i administrarea proiectului Extinderea implementrii Agendei Locale 21 n Romnia, semnat la Bucureti la 12 mai 2006. 3.2.3 Strategii, planuri, acte legale considerate la stabilirea tintelor pentru obiectivele PUMM al municipiului Turnu SeverinLa stabilirea prioritatilor si a tintelor pentru obiectivele PUMM au fost luate in considerare reglementarile care formeaza cadrul legislativ in Romania, precum si prevederile unor strategii, planuri si programe elaborate la nivel national, regional sau judetean. Alegerea prioritatilor si stabilirea tintelor din PUMM a tinut seama de prevederile documentelor mai jos listate, care se pot imparti in 2 categorii: - documente de interes general - documente de interes specific. Documente de interes general Planul National de Dezvoltare pentru Perioada 2007-2013 Acest plan fundamenteaza accesul Romaniei la fondurile structurale si de coeziune ale UE, n calitate de stat membru si a stat la baza negocierilor cu Comisia Europeana privind alocarea unei asistente nerambursabile pe perioada de programare 2007 - 2013. Planul national de dezvoltare in perioada 2007-2013 a fost structurat pe sase prioritati nationale de dezvoltare, dintre care a fost considerate importante pentru PUMM urmatoarele: - sprijinirea dezvoltarii echilibrate a tuturor regiunilor tarii - protejarea si mbunatatirea calitatii mediului - dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.



20

Strategia de Protec ie a Mediului n Romnia Defineste in linii generale direc iile, obiectivele i ac iunile care sa conduc la o dezvoltare durabila, economica si sociala, n condi iile tranzi iei spre economia de pia . Principiile generale inscrise in strategia de protec ie a mediului in Romania sunt: - conservarea condi iilor de sntate a oamenilor - dezvoltarea durabila - evitarea polurii prin masuri preventive - conservarea biodiversit ii - conservarea motenirii valorilor culturale si istorice - poluatorul pltete - stimularea activit ii de redresare a mediului Planul National de Actiune pentru Mediu Principiile Strategiei de Protectie a Mediului sunt ilustrate prin obiectivele din Planul National de Actiune pentru Mediu, dintre care, in cazul elaborarii PUMM Turnu Severin, s-au avut in vedere in mod deosebit urmatoarele: - amenajarea teritoriului in centrele populate i mbunt irea condi iilor de via a - conservarea diversit ii biologice - gospodrirea substan elor toxice i a deeurilor periculoase - realizarea programului de investi ii in domeniul protec iei mediului. Documente de interes specific Planul local de ac iune pentru mediu al judetului Caras Severin (PLAM) ilustreaza strategia pe termen scurt, mediu i lung pentru solu ionarea problemelor locale de mediu, prin abordarea lor pe principiile dezvoltrii durabile i n deplin concordan cu planurile, strategiile i alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional i na ional. PLAM-ul judetului caras Severin este n deplin concordan cu planul na ional de ac iune pentru protec ia mediului iar principiile generale i obiectivele prioritare ale acestuia se regsesc n strategia protec iei mediului n Romnia. De asemenea, n elaborarea sa, au fost luate n considerare toate standardele i reglementrile de mediu na ionale relevante precum i programul de adoptare a acquis-ului comunitar. La elaborarea PUMM Tn. Severin, respectiv la stabilirea tintelor in domeniul APA s-au avut in vedere: prevederile din Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea i completarea Legea Apelor nr. 107/1996 prin care s-a transpus n legisla ia na ional Directiva cadru privind apa - prevederile din Legea nr. 311/28.06.2004 privind calitatea apei potabile prevederile din HG nr. 351/21.04.2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, care abrog HG nr. 118/ 07.02.2002 - prevederile din HG nr. 352/21.04.2005 pentru modificarea HG nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea normelor privind condi iile de descrcare a apelor uzate n mediul acvatic, prin care a fost preluata directiva consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apei urbane menajere, modificat de directiva 98/15/EC. La stabilirea tintelor in domeniul DESEURI s-au avut in vedere: - Strategia na ionala de gestionare a deeurilor i Planul na ional de gestionare a deeurilor aprobate prin HG 1470/2004 care reprezinta instrumente de baza pentru implementarea in Romania a politicii UE de gestionarea deseurilor; - Planul judetean de gestionare a deseurilor, elaborat in conformitate cu acestea si ale carui obiective referitoare la municipiul Craiova si zona invecinata au fost preluate si dezvoltate in PUMM.Municipalitatea Drobeta Turnu Severin


21

La stabilirea tintelor in domeniul ZGOMOT s-au avut in vedere prevederile HG nr. 674/2007 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental, care prevede reducerea efectelor duntoare provocate de expunerea popula iei la zgomotul ambiant, prin implementarea progresiv a urmtoarelor msuri: - #determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartrii zgomotului cu metodele de evaluare prevzute n respectiva hotrre; - adoptarea, pe baza rezultatelor cartrii zgomotului, a planurilor de ac iune pentru prevenirea i reducerea zgomotului ambiant. Potrivit prevederilor acestei hotrri, a#utorit ile administra iei publice locale realizeaz cartarea zgomotului i elaboreaz hr ile strategice de zgomot pentru toate aglomerrile urbane, drumurile principale, cile ferate principale i aeroporturile mari, pana cel mai tarziu la data de 30 iunie 2012 si planurile de actiune - pn la data de 18 iulie 2013.

3.3. Stabilirea prioritatilor de mediu Problemele identificate in mediul urban sunt reprezentate in special de : Generarea deeurilor i apelor uzate Nivel ridicat de trafic Emisii de gaze cu efect de ser (nclzire, trafic, industrie) Calitate proast a aerului Nivel ridicat de zgomot Dezvoltare anarhic a noilor zone construite Terenuri degradate i prsite. Bineinteles, este imposibil ca planul sa se adreseze tuturor problemelor de mediu in acelasi timp. De aceea, s-a dezvoltat un sistem de prioritizare a problemelor intr-o maniera obiectiva si transparenta, asa cum se descrie in continuare.Stabilirea priorit ilor de mediu a condus la stabilirea actiunilor prioritare, a obiectivelor generale i specifice ale planului urban, la stabilirea intelor necesar a fi atinse, precum i la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea PUMM. Prioritizarea a fost facuta utilizand o metoda multicriteiala bazata pe sistemul scorurilor. S-au stabilit scoruri pentru doua categorii de criterii:

- 3 criterii de ierarhizare privind importanta sau severitatea problemei - 2 criterii de stabilire a prioritatii pentru caracteristicile actiunilor necesare pentru remedierea problemei. Criteriile privind importanta si severitatea sunt: - criteriul 1 - gradul de afectare a sanatatii umane - criteriul 2 - gradul de afectare a mediului - criteriul 3 - gradul de neconformare cu cerintele legislative Acestor criterii li s-au acordat scoruri de la 1 (cel mai scazut) la 3 (cel mai mare) si ponderi de la 5 (cel mai important) la 3 (cel mai putin important), asa cum este prezentat in tabelul de mai jos.



22

Criteriul Criteriul 1- gradul de afectare a sanatatii umane Criteriul 2 - gradul de afectare a mediului

Criteriul 3 - gradul de neconformare cu cerintele legislative

Scara calitativa Scala cantitativa scorurile Mare 3 Medie 2 Mica 1 Mare 3 Medie 2 Mica 1 Mare 3 Medie 2 Mica 1

Ponderea

5

4

3

Criteriile pentru caracteristicile actiunilor sunt legate de: - costurile asociate actiunii necesare pentru rezolvarea problemei - Criteriul 4 - beneficiile pentru sanatate si mediu determinate de actiunile care rezolva problema - Criteriul 5 . Aceste criterii primesc doar scoruri (nu si ponderi). Criteriul Criteriul 4 Scara calitativa Scoruri Mare 1 Medie 2 Mica 3 Mare 3 Medie 2 Mica 1

Criteriul 5

In primul rand, s-a facut calculul pentru criteriile 1, 2, 3, prin multiplicarea scorurilor cu ponderile atribuite fiecarui criteriu in cazul fiecarei probleme individuale si apoi prin insumare, pentru a obtine un total partial. In al doilea rand, pentru caracteristicile actiunii (criteriile 4, 5) s-au atribuit doar scoruri.Calculatia finala a implicat multiplicarea scorurilor actiunii (criteriile 4, 5) cu totalul partial obtinut pentru criteriile 1, 2, 3. Totalul general rezultat a fost folosit pentru prioritizarea problemelor, prima prioritate fiind indicata prin valoarea cea mai mare obtinuta din calcul, iar ultima prioritate prin cea mai mica. Au fost analizate aspectele de mediu prezentate si s-au stabilit ca puncte critice - poluarea apelor subterane si de suprafata - managementul deseurilor - zgomotul. In cadrul fiecarui aspect de mediu considerat critic in municipiul Drobeta Turnu Severin s-au evidentiat o serie de probleme, probleme carora li s-a aplicat metoda de prioritizare mentionata mai sus, dupa cum urmeaza:



23

Prioritizarea problemelor privind poluarea apei subterane si de suprafata Cregoria de probleme Problema Crit Crit Crit Total Crit 1 2 3 A 4 1. Lipsa instalatiilor de masurare a debitelor de apa 2 2 2 24 1 prelevate din receptorii naturali - fluviul Dunarea 2. Lipsa sistemului de monitorizare si reglare a 1 2 3 22 1 presiunii in reteaua de distributie a apei potabile 3. Starea foarte proasta a Deficiente in colectarea retelelor de apa-canal 2 3 3 27 1 si epurarea apelor datorita vechimii uzate acestora (pierderi mari pe retea) 4. Lipsa fonduri pentru inlocuirea retelelor cu durata 1 1 3 18 1 de viata depasita 5. Lipsa echipamentelor 1 3 3 26 1 de depistare a pierderilor 6. Uzura contorilor care au 1 3 3 26 1 durata de utilizare depasita Scor categorie Categoria de probleme Probleme Crit Crit Crit Total Crit 1 2 3 A 4 1. Deversarile de ape uzate cu incarcari peste limita parametrilor impusi prin 2 3 3 31 3 NTPA 002/2005 in canalizare de catre agentii economici 2. Lipsa echipamentelor pentru urmarirea modului de respectare de catre agentiiMunicipalitatea Drobeta Turnu Severin

Crit 5

Total B

Scor Total

2

72

3

88

3

108

3 3

72 104

3

104

548 Crit 5 Total B Scor Total

3

186


24

Cregoria de probleme

Deficiente in colectarea si epurarea apelor uzate

Problema economici a prevederilor contractuale referitoare la depasirile parametrilor apelor uzate 3. Lipsa unui program de aplicare a penalitatilor agentilor economici care nu respecta prevederile contractuale referitoare la calitatea apelor uzate deversate in sistemul de canalizare conform parametrilor prevazuti in avize 4. Existenta gurilor de deversare directa in fluviul Dunarea 5. Deversari de ape uzate industriale provenite de la agentii economici care isi desfasoara activitatea pe platforma industriala Sud-Vest 6. Imposibilitatea reabilitarii sistemului de alimentare cu apa si canal aferent localitatii Gura Vaii datorita intarzierii procedurii de transfer in vederea preluarii de catre SC SECOM SA a acestui sistem

Crit 1

Crit 3

Crit 3

Total Crit 26 2

Crit 3

Total 130

Scor

1

3

3

26

2

3

130

2

3

3

31

1

3

124

3

3

3

36

2

3

180

3

3

3

36

1

3

144

Scor categorie Obiectivele si tintele ce trebuie indeplinite pentru aceste probleme din cadrul PUMM sunt:

894



25

Indicatori de performanta - CANALIZARE

Indicatori de performanta Colectare si tatare ape reziduale Populatia conectata la sistemul de canalizare/totalul populatiei Volumul de apa reziduala colectat care este tratat Infiltratiile din reteaua de canalizare Performantele uzinei de epurare in conformitate cu directiva CE 91/271/EEC

Inainte de ISPA

Dupa ISPA

84 % 0 m/zi 56.900.000 m/zi

86 % 50600m/zi 31.300.000 m/zi In concordanta cu Directiva 91/271/EEC dupa implementare a fazei a doua in 2018

Neconforma

Indicatorii de performanta ALIMENTAREA CU APA

Indicatori de performanta Apa potabila Populatia conectata la sistem total/totalul populatiei deservite din zona Productia de apa Rata specifica a pierderilor Procent al consumului contorizat Conformitatea calitatii apei cu Directive CE in privinta apei potabile 98/83/EC Cantitatea scurgerilor pe km de retea Tinta : Anul 2013

Inainte de ISPA

Dupa ISPA

89 % 102.000.000 m/an 16.8m/km Conducte principale/h 67 %

93 %

Uemp Tn.severin Completed-rom

Documents

Transcript of Uemp Tn.severin Completed-rom