Tumori maligme

8/15/2019 Tumori maligme

http://slidepdf.com/reader/full/tumori-maligme 1/70

Tumori maligne



Clasificarea

în funcţie de

evoluţia biologică



tumori benigne

tumori cu malignitate intermediară

local agresive

tumori cu malignitate intermediară

cu risc redus de metastazare

tumori maligne



tumori benigne: –

nu recidivează local după rezecţie sau chiar dacă apar recidive acestea

nu distrug ţesuturile locale şi sunt consecinţa exciziei incomplete. –

Nu recidivează după rezecţia chirurgicală completă.

–

NU dau metastaze la distanţă (riscul ca o tumoră diagnosticată drept

benignă pe criterii morfopatologice să genereze metastaze la distanţă

este de sub 1 caz la 50 000 tumori)

–

prototip

-

histiocitomul fibros benign, tenosinovita cronică vilonodulară

tumori cu malignitate intermediară local agresive –

recidivează local după rezecţie

–

se comportă agresiv faţă de ţesuturile locale (sunt infiltrative şi produc

distrucţie locală) –

prototip

-

fibromatozele desmoide

tumori cu malignitate intermediară cu risc redus de

metastazare –

agresive local

–

au risc de a genera metastaze la distanţă în mai puţin de 2% din cazuri –

prototip

-

histiocitomul fibros angiomatoid

tumori maligne –

invadează local –

dau metastaze la distanţă (riscul de apariţie al metastazelor în cazul

sarcoamelor variază între 20 şi 100%, în funcţie de tipul tumoral)



Clasificarea

în funcţie de

celula de origine



Tesuturi de origine tumori benigne tumori maligne

epiteliu

pavimentos

Papilom carcinom

scuamocelular(malpighian,

epidermoid)

epiteliu tranzitional papilom

tranziţionalcarcinom

tranziţional

epiteliu cilindric de

suprafaţă Adenom/ Polip

adenomatos

Adenocarcinom

epiteliu glandular Adenom Adenocarcinom

trofoblast mola coriocarcinom



Tesuturi de origine tumori benigne tumori maligne

ţesut conjunctiv matur Fibrom Fibrosarcomţesut mezenchimal mixom mixosarcom

ţesut adipos lipom liposarcom

Cartilaj condrom condrosarcom

Os osteom osteosarcom

muşchi striat rabdomiom rabdomiosarcom

muşchi neted leiomiom Leiomiosarcom

vase sangvine hemangiom hemangiosarcom

vase limfatice limfangiom limfangiosarcom



Carcinoamele



Cele mai frecvente tumori maligne

Clasificarea TMN se refer ă la carcinoame



Tumori maligne cutanate



Carcinomul bazocelular

cea mai frecventă tumoră malignă a omuluiOrigine în celulele bazale ale epidermului şianexelor tegumentare

Caracterul malign - capacitatea de distrucţietisulară locală; practic carcinomul bazocelularNU metastazează.Carcinomul bazocelular afectează doar pielea,afectarea mucoaselor este posibilă doar prin

extensie de la tegumentele vecine.Incidenţa este maximă la persoane de vârstămedie - vârstnice. În general apare în zonelefotoexpuse (mai frecvent extremitatea cefalică).




Macroscopie:

localizare ( în ordinea frecvenţei): faţa (2/3superioare - nasul, fruntea, obrajii), pavilionulurechii şi regiunea toracică superioară. Leziunile

pot fi unice sau multiple.Două variante macroscopice: – perle bazaliom atoase : tumoră alcătuită din unul sau

mai mulţi noduli mici, rotunzi, translucizi, acoperiţi deun epiderm subţire care lasă să se vadă telangiectaziipe suprafaţă.

– ulcus rodens : leziune tumorală cu centrul deprimat,uneori ulcerat, ulcero-crustos sau sângerând




Microscopie: mai multe forme histologice

cea mai frecvent întâlnită formă este forma solidă – insule tumorale bazofile, bine circumscrise, voluminoase,

dezvoltate la nivelul dermului

– celule mici, cu citoplasmă puţină, oarecum asemănătoareelementelor stratului bazal al epidermului, dar cu dimensiuni maimari decât acestea, cu nuclei mari, ovoizi, tahicromici,monomorfi şi mitoze puţine

– Celulele de la periferia insulelor tumorale sunt dispuse ordonat,cu nuclei alungiţi, paraleli între ei, perpendiculari pe conturulinsulelor tumorale - aspect “în palisadă”, în timp ce în interiorcelulele sunt divers orientate şi apar secţionate în incidenţevariate.



Carcinomul scuamocelular

tumora malignă cu origine keratinocitară. – poate apare la nivelul pielii (carcinom spinocelular)

– La nivelul mucoaselor cu epiteliu pavimentos (esofagiană, anală).(carcinom malpighian)

– La nivelul mucoaselor cu alt tip de epiteliu, consecutiv metaplazieiscuamoase (carcinom epidermoid)

epiteliu bronşic la fumători sau epiteliu vezical la persoanele cu calculivezicali sau cu schistosomiază.Carcinomul scuamocelular al pielii apare în arii fotoexpuse sau lapersoane cu afecţiuni tegumentare încadrate în grupul dermatozelorprecanceroase (keratoza actinică, keratoza senilă, xerodermapigmentosum);

pielea normală este numai rareori afectată.cel mai frecvent sunt afectate faţa şi dorsul mâinilor.Formele macroscopice: – nodul indurat, infiltrativ, ulcerat

– placă superficială eritematoasă indurată şi infiltrată cu scuame cenuşiiaderente la suprafaţă




Microscopie:

tumorile cu grad jos de anaplazie - plaje şi travee digitiforme de celulepoligonale spinoase care invadează dermul şi tesuturile subiacente(extensia dincolo de glomerulii glandelor sudoripare indică clar prezenţaunei tumori invazive); sunt constituite din celule spinoase cu atipii nucleare,unele prezintă mitoze atipice. În centrul plajelor se găsesc globi keratoziciformaţi din ortokeratină (keratinizarea a decurs normal, keratina rezultată nuconţine nuclei) sau parakeratină (keratinizare incompletă, keratina rezultatăconţine nucleii picnotici ai celulelor keratinizate).tumorile cu grad mare de anaplazie se observă prezenţa de plaje tumoraleformate din celule cu extrem de numeroase atipii (anizocromie,anizocromie, mitoze atipice), de regulă cu arii de necrizo centrală; la oexaminare atentă se pot identifica rare celule keratinizate izolate -diskeratoză.Stroma tumorală conţine un bogat infiltrat inflamator reacţional.Carcinomul spinocelular metastazează către limfoganglionii locali şiregionali.



Tumori maligne digestive



Carcinomul gastric

d efiniţie: tumor ă epitelială malignă cudiferenţiere glandulară

frecvenţă: locul doi în întreaga lumeincidenţ a cea mai mare: Asia de Est,

America de Sud şi în estul Europei



ETIOLOGIE

dieta – aport alimentar de substanţe carcinogenetice şi lipsa substanţelorprotectoare

– nitriţii – provin din nitraţii folosiţi pentru conservarea alimentelor; în condiţiileunui pH crescut (hipoclorhidrie) se pot dezvolta bacterii care să reducă nitraţiila nitriţi şi ulterior să nitrozeze aminele, determinând apariţia de compuşi N-nitrozo, cu puternică acţiune carcinogenetică

– alimentele afumate

– absenţa de fructe şi legume proaspete (cu rol antioxidant) din alimentaţiefactori genetici – predispoziţie pentru grupa de sânge AIIfactori personali

– hipoclorhidria

– gastrita cronică atrofică – prezenţa de Helicobacter pilori

– gastrectomie în antecedente (riscul de carcinom gastric creşte la 5-10 anidupă gastrectomie) – boală Menetrier – polipoze gastrice

– refluxul biliar



LOCALIZARE

stomacul distal, regiunea antro – pilorică(cel mai frecvent)

corpul stomacului, de-a lungul uneia dintre

curburi în aproape un sfert din cazuri tumora estemult prea extinsă pentru a putea aprecialocalizarea.



aspectul macroscopic

cancer gastric precoce (early gastric cancer)

– I protruziv

– II superficial

elevatplan

deprimat

– III excavat

mai frecvent identificat endoscopic (metoda ceamai sensibilă şi mai specifică de diagnostic alcancerului gastric)



CANCER GASTRIC PRECOCE

Tipuri de creştere



Carcinomul gastric tip intestinal-incidenţa creşte cu vârsta

-mai frecvent la bărbaţ i

Carcinomul gastric tip difuz

-indivizi tineri, în special femei

-caracter ereditar

Clasificarea Lauren



Cancer de colon

cea mai frecventă tumoră malignă a tractuluidigestiv;

98% din cancerele colonice – adenocarcinoame

a doua cauză de deces prin cancer în SUAfrecvent în ţările dezvoltate, mai rar în tările încurs de dezvoltare

vârstă 60-80 anifără predilecţie de sex



Cancer de colon

factori de risc:

– dieta dezechilibrată (bogată în grăsimi şi carbohidraţirafinaţi şi săracă în fibre)

– afecţiuni predispozanteBoli inflamatorii colonice: rectocolită ulcerohemoragică, boalăCrohn).

Polipoze: polipoză familială adenomatoasă (defect al genei

APC), polipoză juvenilă (genele DPC4, PTEN), polipoză

Peutz-Jeghers syndrome (gena STK11), sindrom Lynch(hereditary non-polyposis colon cancer ) (gene de instabilitate

microsatelitară MSH2, MLH1, PMS1, PMS2, MSH3, MSH6)



Cancer de colon

Macroscopic:

Tumori vegetante

Tumori ulcerate

Tumori infiltrative

Aspecte diferite în funcţie de localizareCancer de colon drept: tumori vegetante, polipoideexofitice, friabile; clinic anemie feriprivă, rareoriobstrucţie. – Anemie feriprivă la persoană vârstnică = suspiciune cancer de

colon dreptCancer de colon stâng: infiltrative, cu creşterecircumferenţailă, stenozante; clinic obstrucţie(constipaţie, ocluzie intestinală) – Constipaţie recent instalată la persoană vârstnică = suspiciune

cancer de colon stâng



adenocarcinom de colon

mucoasa colonică normală este înlocuită de o proliferaretumorală care invadează straturile peretelui

Arhitectură: tubuliformă, glanduliformă sau alveolar -cribriformă;

celulele tumorale au citoplasmă hipercromă, raportulnucleocitoplasmatic este inversat, este prezentăanizocarie şi anizocromie variabilă, mitoze atipice.secreţie de mucus (substanţă slab hematoxilinofilă, maiuşor de evidenţiat cu coloraţii speciale - albastru alcian), – intracelulară (celule “în inel cu pecete”) – extracelulară (lacuri de mucus). Uneori aspectul secretant este

atât de important încât tumora este formată în întregime dinlacuri de mucus în care plutesc celule izolate sau mici grupuri decelule, unele cu aspect de inel cu pecete (varietate coloidă)



Tumori maligne pulmonare



Epidemiologia cancerului pulmonar

cea mai frecventă formă de cancer pe planmondial (1 milion de cazuri noi / decese

anual)

De 3 ori mai frecvent la bărbaţi99% sunt carcinoame

44% carcinom scuamocelular

Tendinţa curentă: ↑% adenocarcinom



Etiologia cancerului pulmonar

Fumatul

– risc relativ ♂8-15, ♀3-10

– Lăsatul de fumat: riscul scade în 5 ani, normal

20 ani – Fumatul pasiv: risc crescut cu 25%

Risc ocupaţional: – Expunere la azbest, silicaţi, hidrocarburi

aromatice, metale grele

– Meserii cu risc crescut: sudori şi vopsitori




Definiţie

Sinonime: carcinom epidermoid

Cauze: fumatul, expunerea la arsenicLocalizare: bronhii mari, foarte rar periferic

(legătură cu cicatrici, totuşi tendinţă la ↑,posibil diferenţe în stilul de fumat)




Macroscopic:

culoare albicios-cenuşie, eventual zonenegricioase,

consistenţă crescută,

dimensiuni mari (tumoră + ganglioni),

CavitaţiePneumonie lobară




Microscopic:

Plaje, trabecule de celule spinoase

Atipii citonucleare şi mitoze atipiceFomare de globi keratozici, celule

diskeratozice sau prezenţă de punţiintercelulare

Invazie

Metaplazie pavimentoasă




Imunohistochimie:majoritatea – Keratine: keratine cu greutate moleculară mare

(34BE12), CK 5/6

– CEA (antigen carcinoembrionar ) - monitorizareRare – TTF1 (thyroid transcription factor 1) – dg dif

metastaze

Modificări geneticeMutaţia p53 – stabilirea filiaţiei între canceresincrone, metacrone versus metastaze



Carcinomul microcelular

Definiţie

Sinonime: carcinom cu celule “în bob deovăz”

Identificat prin metastaze

Sindroame paraneoplazice

Localizare centrală sau periferică




Macroscopic

tumoră perihilară albicios mată,consistenţă scăzută, cu zone întinse denecrozăintrapulmonar: îngroşare a pereteluibronşic cu creştere submucoasă şi

circumferenţială




Microscopic:

Proliferare în plaje de celule de talie mică (20μ –maximum 3 limfocite mici)

Citoplasmă puţină, bazofilăNuclei alungiţi cu cromatină fin pulverulentă,nuleoli mici sau absenţiFoarte numeroase mitoze

Carcinomul microcelular combinat (cu alte tipuride carcinom pulmonar) – are acelaşi prognostic




Imunohistochimie

Markeri neuroendocrini – Cromogranină

– Sinaptofizină – CD56

TTF1

Negativ pentru CK 20 – dg dif cu carcinomulcutanat al celulelor Merkel




Prognostic

Foarte rezervat deoarece cel mai frecvent

are metastaze întinse în momentulprezentăriiCazurile limitate sunt rezecate cu succes



Tumori maligne renale şi aleaparatului excretor



TNMPrimary tumor (T)

TX: primary tumor cannot be assessed

T0: no evidence of primary tumor T1: tumor 7 cm or less, limited to kidney

T1a: tumor 4 cm or less, limited to kidney

T1b: tumor more than 4 cm, not greater than 7cm, limited to kidney

T2: tumor more than 7 cm, limited to kidney

T3: tumor extends into major veins or invadesadrenal gland or perinephric tissue, but notbeyond Gerota’s fasciaT3a: tumor directly invades adrenal gland,perirenal fat or renal sinus fat, but not beyondGerota’s fasciaT3b: tumor grossly extends into renal vein or its

segmental (muscle containing) branches, orvena cava below diaphragm

T3c: tumor grossly extends into vena cavaabove diaphragm or invades wall of vena cava

T4: tumor invades beyond Gerota’s fascia

Regional lymph nodes(N) [not affected bylaterality]

NX: regional lymphnodes cannot beassessed

N0: no regional lymphnode metastases

N1: metastases in a

single regional lymphnode

N2: metastases in 2 ormore regional lymphnodes

Distant metastasis (M)

MX: distant metastasiscannot be assessed

M0: no distantmetastasis

M1: distant metastasis



Carcinomul renal cu celule clare

Cea mai frecventă tumoră malignă epitelialărenalăSinonime: tumoră Grawitz, hipernefrom etc.

Este mai frecvent la bărbaţi, în a şasea decadăde vârstă.Factori de risc: scleroză tuberoasă, sindrom vonHippel-Lindau, transplant renal, dializă, boală

chistică renală, fumat, HTAClinic se manifestă prin durere, hematurie şi/saumasă tumorală lombară palpabilă




Macroscopie:Tumora este de obicei unică, dezvoltată la orice nivel alparenchimului cu distorsionarea arhitecturii (compresiaparenchimului normal de vecinătate, deformarea capsulei,deformarea calicelor sau a bazinetului), putând chiar înlocui completparenchimul normal. Poate avea orice dimensiuni (de la ordinul a 1-

2 cm până la diametre de peste 15 cm); pe suprafaţa de secţiuneaspectul este polimorf: zone galben portocalii (caracteristice), zonegălbui de necroză, zone albicioase de hialinizare, zone hemoragice,dilataţii chistice etc. La examinarea unei piese de nefrectomie pentruo tumoră renală o mare atenţie trebuie acordată examinării capsuleişi ţesutului adipos perirenal (invazia acestor elemente schimbăstadiul tumorii) şi a elementelor vasculare din pelvis (chiar tumori cugrad jos de anaplazie pot da trombi vasculari).




M i croscopie:Tumora este alcătuită din celule clare dispuse în trabecule separatede sinusoide, unele dilatate până îmbracă aspectul de lacurisanguine.

Celulele tumorale sunt rotunde sau poligonale, au nucleu mic,central, cu nucleol mic, unic; gradul de anizocarie şi anizocromie

este în general mic.Se pot observa celule cu citoplasmă întunecată, cu un grad maimare de atipii nucleare.

Stroma tumorală este puţin reprezentată, pe alocuri poate prezentaarii de hialinizare.

Imunohistochimic celulele tumorale sunt pozitive pentru citokeratine,

antigen epitelial membranar (EMA) şi negative pentru antigencarcinoembrionar (CEA) (pentru care sunt pozitiveadenocarcinoamele tractului digestiv). O caracteristică importantăeste pozitivitatea pentru vimentina (marker pentru sarcoame).




Factori prognostici:

– Stadiul TNM şi gradul nuclear Fuhrman

– Tipul histologic

– Necroza

– Index Ki67 (MIB1)




Tratament: nefrectomie radicală sauparţială – Tumorile cu extensie în vena renală, vena

cava inferioară şi atriul drept SUNT curabile – Chemoterapia – ineficientă

– Interferon – rezultate promiţătoare

Supravieţuire: 70% la 5 ani – Stadiul I 60-80%, stadiul IV 5%



Carcinomul urotelial




Sinonim: carcinom tranziţionalOrigine: uroteliul pelvisului renal, uretere, vezică urinară,uretrăcea mai frecventă tumoră malignă a vezicii urinare. – Este frecventă la bărbaţi în jurul vârstei de 60 de ani şi pare a fi

corelată cu fumatul şi expunerea la noxe chimice (coloranţi deanilină de exemplu).

Macroscopic : tumora este albicioasă, friabilă,proeminentă în lumen şi/sau invazivă în perete;suprafaţa este franjurată, vârfurile franjurilor

desprinzându-se cu uşurinţă (de unde şi posibilitateadiagnosticării prin examen citologic al urinii - citologieexfoliativă).




Examen microscopic :proliferări papilare alcătuite din mai multe straturi celule alungite cunuclei rotunzi-ovalari, cu variabilă anizocarie şi anizocromienucleară, dispuse pe axe conjunctivo-vasculare subţiri; proliferareatumorală poate invada axele şi corionul sau poate invada straturileprofunde (musculara sau ţesutul adipos perivezical).

variante: – Carcinomu l urotel ial de grad jos : peste 5 straturi de celule;

suprapunere celulară; anizocarie; hiperromazie nucleară – Carcinomul urotelial de grad înalt : atipii citonucleare importante; IHC:

CK 7+, CK 20+, vimentină -

– Carcinomu l uro tel ial invert i t : asociat cu instabilitate microsatelitară şi

sindromul Lynch (sindromul cancerului coloraectal ereditar nonpolipoză) – Carcinomu l urotel ial variantă microchistică – similar celui vezical;dg dif cu cistită chistică

– Carcinomu l urotel ial microp api lar



Melanomul malign

Definiţie: tumora malignă a melanocitelor Localizări – tumora primară

piele (la nivelul capului şi gâtului, pe spate - în special

la bărbaţi şi picioare - mai ales la femei, mai rarsubunghial, palmar, plantar)

Mucoase (orală, anogenitală, esofag)alte structuri pigmentate (ochi, meninge)

localizări neobişnuite cum ar fi părţile moi (sarcom cu

celule clare) sau intestine (melanocite ectopice). – Metastazele pot afecta absolut orice organ,

inclusiv organe care de regulă găzduiesc rarmetastaze (cum ar fi splina sau cordul)



Melanomul malign

Aspect macroscopic:

– placă/ nodul negricios cu zone alcbicioase,cenuşii, roşietice – culoare neuniforma

Există şi MM de culoare roz (amelanotice) – Contur imprecis, neregulat

– Eventual arii de ulceraţie



Melanomul malignMicroscopic

Aspect extrem de divers. – proliferare de celule poligonale şi/sau alungite

dispuse în cuiburi şi/sau fascicule la nivelintraepidermic şi dermic.

– Caracteristicile generale ale melanocitelor atipicerelativ specifice

permit identificarea corectă a naturii melanice a tumoriicelule mari, discoezive (spaţii intercelulare în centrulcuiburilor tumorale)

citoplasmă abundentă, eozinofilă sau fin granulară, de regulăcu pigment brun-negricios (negru în coloraţia Fontana) –pigment melanic

nuclei rotunzi-ovalari, cu şanţuri, incizuri nucleare şi/sauincluzii intranucleare de citoplasmă, cu pleomorfismimportant,

nucleoli mari, eozinofili, mitoze relativ frecvente



Melanomul malignComponenta intraepidermică – cuiburi de celule tumorale localizate joncţional – celulele tumorale ascensionează în epiderm, fie individual fie în

grupuri (invazie pagetoidă), uneori ajungând până la nivelulstratului cornos.

Componenta intradermică – cuiburi de melanocite atipice care invadează structurile locale; – lipsa de maturare a celulelor melanice pe măsură ce tumora

invadează în profunzime (absenţa diminuării dimensiunilorcelulelor tumorale)

cel mai versatil imitator în patologia tumorală – ca arhitectură (pseudoglandular, pseudopapilar ,

hemangiopericitoid, trabecular , nevoid) – ca aspect celulartip celular - epitelioid, fuziform, pleomorf ;dimensiuni variabile - celule mici de talia unui limfocit, celule gigantemultinucleate;aspecte citoplasmatice - spumoasă, inel cu pecete, rabdoidă, clară



Melanomul malign

4 subtipuri majore clinico-patologice deMM: – MM extensiv în suprafaţă, – MM acral lentiginos,

– MM lentigo malign

– MM nodular.

Primele 3 forme de MM prezintă faze de

creştere radială şi/sau verticală,MM nodular prezintă doar fază de creştereverticală



Limfoamele maligne

proliferări tumorale maligne ale ţesutului limfoid – limfoganglion,

– splina,

– timus,

– ţesutul limfoid asociat mucoaselor - MALT

Ţesutul limfoid conţine – celule care participa la elaborarea r ăspunsului imun (limfocite

mici B sau T, centrocite, centroblaste, limfoblaste B, T,imunoblaste B, T)

– celule imunoasociate (celule foliculare dendritice, celulereticulate dendritice, histiocite, macrofage).

Toate aceste celule pot prolifera tumoral, dar întotdeauna între celulele tumorale propriu-zise segăsesc celule netumorale din parenchimul restant,uneori în numar mare, creând dificultăţi în stabilireatipului de tumoră.



Limfoamele maligne

clasificarea OMS stabileşte entităţi clinico-

patologice al căror diagnostic să poată permite oterapie ţintită

– morfologia celulelor tumorale – dispoziţia proliferării celulare

– tabloul imunofenotipic

– genotiparea

limfoamele maligne (LM) pot fi – limfoame Hodgkin (LMH)

– limfoame NonHodgkin (LMnH)



Limfomul Hodgkin

un limfom malign caracterizat prin prezenţa unorcelule de talie mari numite Reed - Sternberg

aşezate într -o masa de celule limfoide reactive

polimorfe cu grade variabile de scleroză.Etiologia este necunoscută, dar este suspectatăintervenţia virusulni Epstein-Barr.

În funcţie de numărul de grupuri ganglionare sauviscere afectate de o parte sau de alta adiafragmului, se stabileşte stadializarea clinicăcu semnificaţie prognostică importantă



celula Reed-Sternberg

20-50 micronicitoplasmă abundentă acidofilă, omogenă sau fingranularănucleu mare palid sau clar cu membrana nucleară

evidentă şi nucleol acidofil mare de obicei central – Clasic: nucleu bilobat (cu lobi aşezaţi faţă în faţă, fiecare lob cu

câte un nucleol monstruos dând aspect de imagine în oglindăsau ochi de pasăre)

– polilobat (cu aspect în coşuleţ cu ouă, care dă numele de celulăHodgkin acestei variante celulare)

Imunofenotip: pozitive pentru CD 30, CD 15 cu formarede granulă paranucleară.



Limfomul Hodgkin

variante:

forma cu predominanţă limfocitară,

forma cu scleroză nodulară,

forma cu celularitate mixtă

forma cu depleţie limfocitară.



Limfomul Hodgkin cu scleroză nodulară

Clinic, apare predominant la vârste tinere,adolescenţi şi adulţi tineri, preponderent fiindsexul feminin. Localizarea poate fi ganglionară,

frecvent mediastinală, sau extraganglionară,frecvent diagnosticată în stadii avansate;moderat agresivă, dar vindecabilă.

Macroscopic: Limfoganglionii sunt de obicei mult

măriţi de volum, aderenţi între ei, deseori cubenzi de scleroză vizibile şi cu mici zone denecroză.



Limfomul Hodgkin cu scleroză nodulară

Histologic:Structura limfoganglionilor este stearşă prin infiltrate polimorfă cucelule inflamatorii: limfocite mici B sau T, eozinofile, plasmocite,histiocite

pe fondul infiltratului inflamator apar celule mari de tip Reed-Sternberg;

– uneori apar celule binucleate sau polinucleate cu aceleaşi caractere. – Uneori celulele Reed-Sternberg devin picnotice, cu citoplasma intens

colorată şi nucleul hipercrom, fără detalii cromatiniene – celulămumificată.

– Frecvent apar celule Reed-Sternberg modificate în sensul apariţiei unuihalou clar perinuclear prin retracţia citoplasmei – celula lacunară.

Proliferarea celulară este separată în noduli printr -o proliferaremarcată de ţesut fibros dens, uneori hialinizat.Prin hibridizare in situ sau prin reacţia polimerazei în lanţ se poatedemonstra prezenţa virusului Epstein-Barr în 4o% din cazuri.



Limfoamele maligne nonHodgkin

Limfoame maligne cu celule BLM limfoblastic / leucemia

limfoblastică BLM limfocitar / leucemia

limfocitară cronică BLM limfoplasmocitoid /

imunocitomul

LM cu celule de manta /centrocitic

LM de centru folicular /centroblastic -centrocitic

LM de zonă marginală-ganglionar

- extraganglionar de tip MALT

-splenicLM plasmocitar (plasmocitomul)

LM difuz cu celule mari(centroblastic, imunoblastic)

LM Burkitt

Limfoame maligne cu celule TLM limfoblastic / leucemia limfoblasticăT

LM limfocitar / leucemia limfocitarăcronică TMycosis Fungoides / Sindromul Sezary

LM T periferic / LM de zonă T

LM limfoepitelioid (Lennert)LM pleomorf cu celule mici, mijlocii saumari

LM imunoblastic T

LM angioimunoblastic

LM cu celule mari anaplazice T

Tumori maligme

Documents

Transcript of Tumori maligme