Tratamentul VOC
-
Upload
iulia-caplea -
Category
Documents
-
view
120 -
download
0
description
Transcript of Tratamentul VOC
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
BUCURESTI
Tratamentul VOC
(indepartarea componentelor
organice volatile)
Coordonator : Prof.univ.dr. Jurcoane Stefana
Masterand : Caplea Iulia
An 2, semestrul 1
1
Cuprins
1. Compusii Organici Volatili.......................................................................................................3
1.1 Ce sunt Compusii Organici Volatili....................................................................................3
1.2 Surse ale Compusilor Organici Volatili..............................................................................3
1.3 Exemple de Compusi Organici Volatili...............................................................................5
2. Efecte asupra mediului si sãnãtãtii...........................................................................................6
3. Utilizarea COV...........................................................................................................................7
3.1 Familia COV si domeniile de utilizare................................................................................8
4. Solutii de tratare disponibile.....................................................................................................8
4.1 Solutii de recuperare............................................................................................................9
4.2 Tehnici de distrugere.........................................................................................................12
5. Criterii de alegere a tehnicii de tratare..................................................................................14
6. Concluzii...................................................................................................................................15
7. Bibliografie...............................................................................................................................16
2
1. Compusii Organici Volatili
1.1 Ce sunt Compusii Organici Volatili ?
Compusii Organici Volatili (denumiti in continuare COV) sunt compusi chimici care au o
presiune a vaporilor crescutã, de unde rezultã volatilitatea ridicatã a acestora. Sunt reprezentati
de orice compus organic care are un punct de fierbere initial mai mic sau egal cu 250°C, mãsurat
la o presiune standard de 101,3 kPa.
Existã aproximativ 150 compusi cu aceastã proprietate, predominand hidrocarburile cu 4-
12 atomi de carbon (parafine, oleine, aromatice). Unii autori denumesc conceptul de compusi
organici volatili ca fiind orice compus organic ce participã la reactii fotochimice, insã aceastã
definitie este foarte permisivã si vagã.
Metoda traditionalã de a determina dacã un compus este non-COV este de a-i compara
reactivitatea cu a etanului, care are cea mai micã reactivitate din lista initialã de compusi.
In prezenta luminii, COV reactioneazã cu alti poluanti (NOx), fiind precursorii primari ai
formãrii ozonului troposferic si particulelor in suspensie, care reprezintã principalii componenti
ai smogului.
Smogul din orasul Sao Paolo (sursa : http://www.discoveringsaopaulo.com)
1.2. Surse ale Compusilor Organici Volatili
Sursele COV sunt de trei categorii, astfel:
Surse stationare:
a) folosirea solventilor (curãtarea diverselor suprafete, activitãti de tipãrire, industria
pielãriei si incãltãmintei, laminarea lemnului si a materialului plastic, conversia cauciucului);
b) industria petrolierã si manipularea produselor petroliere;
3
c) industria chimicã (ex. fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelurilor si adezivilor);
d) surse de ardere la scarã micã (ex. incãlzirea locuintelor si boilere industriale mici);
e) industria alimentarã;
f) industria metalurgicã;
g) industria farmaceuticã;
h) gestionarea si tratarea deseurilor;
i) agricultura, etc.
Surse mobile:
- Transportul rutier;
Trafic rutier (sursa : www.biodieselnow.com)
Alte surse:
- Sursele naturale de producere a COV sunt reprezentate de vegetatie (copacii sunt
importante surse biologice de izopren si terpen), precum si termitele, rumegãtoarele si
culturile (emisiile estimate sunt de 15, 75 si respectiv 100 milioane de tone pe an).
(Sursa : http://en.wikipedia.org)
4
1.3 Exemple de Compusi Organici Volatili
Benzen
BenzenContaminant pe termen lung al apelor din panza freatica
Expunerea prin inhalare, contactul cutanat sau al ochilor poate cauza iritarea cailor respiratorii superioare, dermatite sau iritarea ochilor
Nu este un contaminant semnificativ al apelor de suprafata deoarece se evapora rapid in atmosfera
Aspirat in plamani poate provoca edem pulmonar si hemoragie.
Este absorbit in mare masura de sol Expunerea acuta urmand ingestiei sau inhalarii excesive deprima sistemul central nervos (dureri de cap, ameteli, greata, convulsii, coma, posibil moarte)
Este clasificat ca un poluant atmosferic periculos.
Carcinogenic (conform Agentiei Internationale pentru Cercetarea Cancerului)
FormaldehidaFormaldehida
Efecte asupra mediului Efecte asupra sanatatiiNu persistã in apã sau sol; Unul din cei mai importanti poluanti ai aerului
interior;In aer reactioneazã cu alti poluanti prin reactii fotochimice;
Iritant al pielii si ochilor (dermatite, conjunctivite);
Efecte toxice cronice asupra animalelor: scurtarea duratei de viatã, probleme ale funcþiei de reproducere (scãderea fertilitãtii);
Intoxicaþia cu formaldehidã se mani-festã prin: dureri abdominale, pneu-monie, edem pulmonar, depresiasistemului nervos central, anxietate,convulsii, comã, greatã, vãrsãturi;
Cauzeazã cancer si alte efectecronice la rozãtoarele de laborator;
La nivele peste 1000 ppm este letal;
Clasificat ca poluant atmosfericpericulos.
Expunerea profesionalã poate cauza leucemie, cirozã hepaticã; Posibil carcinogen uman (tumori cerebrale, nazale).
5
2. Efecte asupra mediului si sanatatii
Efecte asupra mediului
Emisiile de COV au impact asupra aerului, solului si panzei freatice. Anumiti COV
reactioneazã in atmosferã cu oxizii de azot, in prezenta razelor solare, si formeazã ozonul
troposferic. Ozonul stratosferic este insã benefic pentru cã absoarbe razele ultraviolete si
protejeazã astfel oamenii, plantele si animalele de expunerea la radiatiile solare periculoase.
Ozonul devine o amenintare pentru sãnãtate cand se acumuleazã in troposferã, cauzand
probleme respiratorii. In plus, concentratii crescute ale ozonului troposferic pot avea impact
asupra culturilor si clãdirilor.
(Sursa: http://www.123rf.com)
Efecte asupra sanatatii
Compusii Organici Volatili au efecte iritante asupra ochilor, nasului si gatului, provocand
dureri de cap, pierderea coordonãrii miscãrilor, greatã, prejudicii ale ficatului, rinichilor si
sistemului nervos central. Anumiti COV cauzeazã cancer si alterãri ale functiei de reproducere la
animale si om. Semnele cheie si simptomele asociate cu expunerea la COV includ conjunctivite,
disconfort nazal si faringian, dureri de cap, reactii alergice cutanate, respiratie ingreunatã,
scãderea nivelului colinesterazei serice (enzimã sintetizatã de ficat, a cãrei concentratie in sange
scade in caz de insuficientã hepaticã cronicã), greatã, vãrsãturi, epistaxis, obosealã, ameteli.
In prezent, nu se cunoaste exact ce efecte asupra sãnãtãtii umane au nivelele compusilor
organici care se gãsesc in mod obisnuit in incãperi. Existã insã studii care atestã existenta unor
concentratii de poluanti organici de 2-5 ori mai mari in interiorul caselor, decat in exterior.
(Sursa: http://www.123rf.com)
6
3. Utilizarea COV
Compusii organici volatili sunt larg utilizati in industrie, avand in vedere capacitatea lor
de evaporare dupa utilizare. Aceasta utilizare a compusilor organici volatili nu este fara riscuri
pentru mediul inconjurator si in consecinta, trebuie luate masuri de precautie pentru tratarea
aerului care le contine.
Compusii organici volatili (COV) sunt definiti ca substante organice, excluzand metanul,
continand carbon si hidrogen, care este substituit partial sau total de alti atomi si care se gasesc
in stare gazoasa sau de vapor, in conditiile functionale din instalatii.
Un solvent organic este definit ca si cum ar fi tot COV, utilizat singur sau in amestec,
fara alterarea naturii sale, ca agent de curatare, dizolvant, mediu de dispersie, ajustor de
vascozitate, plastifiant sau conservant.
Principalele familii de solventi, asimilati COV, sunt:
• alifatici (heptan, hexan, pentan, benzine minerale, etc.);
• aromatici (etanol, butanol, metanol, alcool izopropionic, etc);
• esteri (acetat de etil, de butil, de izopropil, tetrahidrofuran, etc.);
• cloruri (percloretilena, tricloretilena, diclormetan, etc.);
• plastifianti (dioctilphalat, etc.);
• cetone (cetona, metiletilcetona, metilizobutilcetona, ciclohexanona, etc);
• compusi azotati (amine, nitrili, etc.);
• compusi sulfurati (mercaptani, dimetilsulfura, etc.).
Compusii organici volatili sunt utilizati in industrie pentru capacitatea lor de evaporare
dupa utilizare, la sfarsitul operatiilor de curatire, de amestecare, de aplicare de pigmenti si altele.
Principalele familii de COV, conform domeniului lor de aplicare, sunt prezentate in urmatorul
tabel :
7
3.1. Familia de COV si domeniul de utilizare
Sectorul de activitate Familia de solventi Tratament de suprafata (aeronautic, automobile si mobilier) degresare pictura
Solventi cloruratiAlifatici, aromatici, alcooli
Tipografie Imprimare
Toluen
Imprimare pe ambalajele tuturor suprafetelor Imprimare
Esteri, cetone, alcooli
Chimie / farmacie / petrochimie extragere uscare stocare de produse
Cloruri (diclormetan)Cetone, alcooliDiverse
Fabricarea vopselelor/cernelurilor/cleiurilor Extragere si/sau amestecare
Solventi aromatici, esteri
Industria de cauciuc / pneumatica / garnituri extragerea din malaxor lipire, vulcanizare
Cloruri (tricloretilena)Alifatici
Textile curatare fara apa acoperire tiparire
Cloruri (percloretilena)Alifatici, aromatici,plastifiantiAromatici, cetone, alcooli
Agroalimentare uscare amestecare de produse extragere
Cloruri (diclormetan)AlcooliAmine
4. Solutii de tratare disponibile
Sunt solutii de recuperare, care permit valorificarea solventilor in calitate de materie prima si
tehnici de distrugere, care permit valorificarea solventilor sub forma energetica.
8
4.1 Solutii de recuperare
In principal, exista trei posibilitati de recuperare si anume:
• condensarea, care poate fi mecanica sau criogenica;
• adsorbtia, care poate fi: pe carbon activ in picaturi, pe strat de carbon, pe zeoliti, pe gel de
siliciu, pe polimeri si alti adsorbanti.
• absorbtia, ce se poate aplica solutiilor apoase, uleiului sau altor absorbanti.
a) Condensarea este un procedeu adoptat la debite mici (mai mici de 1000 m³/h), cu
concentratii mari, care permit recuperarea compusilor fara modificarea compozitiei. Principalele
domenii de aplicare sunt: la stocarea hidrocarburilor, in chimie, petrochimie, farmacie si anumite
aplicatii de degresare (pulverizare). COV sunt larg utilizati datorita capacitatii lor de a se evapora
in aer, coeficientul de vaporizare fiind proportional cu presiunea de vaporizare. In cazul unei
evaporari rapide impuse (pulverizarea vopselei), solventul utilizat va avea o presiune de
vaporizare mai mare la temperatura ambianta. Daca este necesara o evaporare mai lenta
(curatarea pieselor mecanice), solventul utilizat va avea o presiune de vaporizare mai coborata la
temperatura ambianta.
Se disting doua tehnici de condensare: condensarea mecanica propriu-zisa si
condensarea criogenica.
Condensarea mecanica propriu-zisa este utilizata pentru scaderea concentratiei pe baza
unei tehnici de recuperare si detentie, necesitand utilizarea unui compresor si incalzitor.
Temperatura ajunge pana la - 30 ÷ - 40°C.
Condensarea criogenica permite scaderea temperaturii pana la -180°C, prin utilizarea
azotului lichid ca sursa de frig
.
Azot lichid (Sursa : www.financiarul.ro)
9
b) Adsorbtia este un fenomen fizic prin care un solid fixeaza moleculele unui corp pe
suprafata sa, sub actiunea unor forme Van der Waals. Adsorbantul cel mai utilizat pentru gaze si
vapori organici este carbonul activ, dar intr-o masura mai redusa se mai utilizeaza gelurile cu
siliciu , sorturi de argile, rasina.
Carbonul activ este un carbune microporos obtinut din turba, lemn, lignit, carbon
bituminos sau nuci de cocos. Pe parcursul activarii se formeaza pori de dimensiuni moleculare,
care sunt baza unei mari suprafete interne. Aceasta suprafata poate depasi 1000 m² pe gramul de
carbon. Atomii de carbon prezenti pe suprafata interna a carbonului activ exercita o forta de
atractie fata de moleculele lichidului si gazului ambiant. Puterea acestor forte este, in parte,
determinata de natura moleculelor prezente in mediul inconjurator. Un anumit numar de
molecule sunt puternic atrase de carbonul activ, altele fiind mai putin atrase. Carbonul activ se
prezinta sub forma de boabe, tesuturi sau pasla.
Carbon activ (Sursa: www.donau-chemie.ro)
Adsorbtia carbonului activ in granule, are o larga utilizare, astfel ca, aceasta tehnica
ramane cea mai buna din punctul de vedere al pretului de cost, pentru procedeele de tratare a
monosolventilor si solventilor nemiscibili in apa. Pentru o functionare continua, o instalatie
contine cel putin 2 adsorbanti, unul fiind in adsorbtie, in timp ce al doilea este in desorbtie sau in
asteptare. Principiul metodei consta in a face aerul sa treaca, sa trateze si sa traverseze
incarcaturile de carbon activ de adsorbant in functiune.
Carbonul activ retine moleculele de solvent pana la saturatie, la valorile limita
inregistrate printr-un analizor plasat la iesire sau prin cronometrare, daca producerea este
suficient de constanta pentru evaluarea timpului de saturatie. In caz ca un adsorbant este saturat,
se regenereaza spalandu-l cu vapori de joasa presiune ( 0.5 bari).
Amestecul vapori de apa/vapori de solvent se dirijeaza intr-un condensator, apoi trece
intr-un separator de genul vaselor florentine, unde amestecul se decanteaza prin diferenta de
densitate, daca solventul este putin miscibil in apa. Solventul este dirijat prin gravitatie intr-o
10
cuva de recuperare. Apa este dirijata prin gravitatie intr-un modul centrifugal, care permite
reducerea cantitatii solventului in apa, inainte de respingerea in canalul de scurgere.
In cazul unui solvent miscibil in apa, amestecul solvent-apa va trebui separat prin
distilare. Dupa trecerea vaporilor pentru desorbtie, un ventilator independent usuca si apoi
raceste incarcatura de carbon activ, care va fi astfel gata pentru un nou ciclu de adsorbtie.
Operatia de desorbtie consta in deplasarea echilibrului sub efectul diminuarii presiunii totale
(desorbtie sub vid ) sau cresterea temperaturii (vapori de apa; aer cald sau gaz neutru cald).
O metoda noua utilizata este adsorbtia pe tesaturile de carbon activ si regenerarea prin efect
Joule sau inductie electromagnetica, aplicabila in special in vederea recuperarii compusilor
polimerizabili, asemenea stirenului.
Adsorbtia pe tesaturile de carbon activ poate fi utilizata ca fiind drept mijloc de
recuperare cu o bucla de condensare si reluarea necondensabilului inaintea adsorbtiei, constituind
un mijloc de condensare. Punerea in actiune a carbonului activ sub forma de tesaturi permite
utilizarea conductibilitatii sale.
Adsorbtia pe zeolit consta in captarea compusilor organici pe suprafata unei retele
cristaline formata din cavitati de aceeasi marime, despartite prin canale de diametre bine definite.
Punerea in actiune a zeolitului in strat fix, pentru recuperarea compusilor organici, este
putin raspandita. Cu siguranta, zeolitii sunt utilizati in caile de concentratie, in prealabil la
oxidare, cu rol asemanator cu cel al carbonului activ. Utilizarea zeolitilor este preferata datorita
proprietatilor lor hidrofobe si pentru mai redusa sensibilitate la ridicarea temperaturii, in raport
cu carbonul activ. Totusi, capacitatile lor de adsorbtie intrinseca sunt inferioare celor ale
carbonului activ. Desorbtia este efectuata in prezenta gazului cald, aerului sau gazului inert la o
temperatura de 150-200 ˚C.
O alta metoda utilizata pentru reducerea efectului COV este adsorbtia in strat fluidizat
de polimeri. Adsorbtia se bazeaza pe polimeri care circula intre o camera de adsorbtie si o
camera de desorbtie. Aceasta tehnica poate fi utilizata ca mijloc de recuperare, cu o bucla de
condensare si reluarea vaporilor necondensati inaintea adsorbtiei sau bucla de condensare
inaintea unei operatii de oxidare. Capacitatea adsorbtiei intrinseci de polimeri este inferioara
aceleia de carbon activ.
11
Trebuie sa se faca diferenta intre adsorbtie si absorbtie:
Absorbtia se refera la umplerea unui corp cu un lichid fara ca acesta sa fie retinut prin
vreo forta, alta decat capilaritatea (ca de exemplu, absorbtia apei de catre un burete). Ea se aplica
de asemenea, la fixarea unui anumite parti din umiditatea aerului de catre un corp higroscopic
(precum clorura de calciu, acidul sulfuric, etc.) si pentru a descrie dizolvarea vaporilor intr-un
lichid, fenomen utilizat in procedeele de spalare cu gaz.
O tehnologie larg utilizata pentru depoluarea aerului, absorbtia, este putin raspandita
pentru tratarea cu compusi organici volatili. Absorbtia apei, chiar pentru compusii total
nemiscibili, permite rar respectarea valorilor limita impuse prin legislatie. Absorbtia cu ulei
implica o separare secundara si limiteaza raspandirea acestei tehnici.
4.2 Tehnici de distrugere
Tehnicile de distrugere sunt, in general, utilizate pentru tratarea amestecurilor de compusi
sau pentru recuperarea lor, fiind complexe si costisitoare. Ele permit o valorificare energetica de
solventi, prin recuperarea caldurii degajate prin oxidare.
Cele doua familii de tehnici pentru distrugere sunt :
• oxidarea termica;
• tratamentul biologic.
Distrugerea prin oxidare termica consta in tratarea moleculelor sub forma de CO2 si H2O
putin daunatoare pentru mediul inconjurator, prin utilizarea aerului ca oxidant.
Totusi, in prezenta altor compusi precum azot, clor si sulf se vor forma poluanti secundari
ca NO, HCl, SO2, astfel incat va fi necesar sa se prevada un tratament complex de neutralizare.
Reactia de oxidare este insotita de degajare de caldura, care depinde de natura poluantului.
Aceasta reactie nu este instantanee si, de asemeni, pentru oxidarea poluantilor, se tine amestecul
de poluanti in aer la o anumita temperatura si un anumit timp, suficient pentru a avea loc reactia
ce produce oxidarea.
Printre tehnicile de oxidare, care sunt termice sau catalitice, distingem doua familii
diferite, prin modul de recuperare a energiei:
• oxidarea termica recuperativa ;
• oxidarea termica regenerativa .
12
Distrugerea pe cale biologica este bazata pe degradarea COV in CO2 si H2O, de catre
bacteriile ce traiesc in suspensie in lichide sau depuse pe un suport solid, constituit din turbe,
aschii de lemn. Acest principiu este larg utilizat in tratarea efluentilor lichizi (tratarea apei uzate
pe cale aerobica sau anaerobica ), deseurilor solide (in special pentru tratarea resturilor
menajere), mai recent, in depoluarea solului.
In cazul tratarii biologice a gazului, aceste bacterii folosesc compusi organici ca singura
sursa de carbon pentru biosistemul lor (anabolism) si ca sursa de energie indispensabila la
degradarea unui substrat (catabolism). In cazul tratarii aerului intervine doar un metabolism de
tip aerobic. Distingem biofiltre cu suport biologic (turba sau altele), filtre cu suport mineral
(zeolit, samota sau altele ) constituite sub forma unor biofiltre cu suvite.
In primul caz, suportul organic aduce sistemului elemente nutritive si umiditatea este
mentinuta printr-o pulverizare cu apa si elemente nutritive complementare, daca este cazul.
In al doilea caz, suportul mineral este insamantat cu bacterii si un dispozitiv de stropire continua
distribuie apa si compusii nutritivi necesari. Dezvoltarea bacteriilor in acest caz, poate genera o
colmatare sau pierderi de incarcare importante, care sunt re inute prin epurare. In schimb, aceasta
tehnica realizeaza o dispunere mai aerisita a echipamentului, in raport cu biofiltrele clasice.
Microorganismele nu se pot dezvolta decat in prezenta umiditatii, aerului si caldurii
(35÷7 °C). Buna functionare a procedeelor de biofiltrare presupune ca sunt reunite urmatoarele 3
conditii :
• suprafata biofilmului de transfer trebuie sa fie maxima pentru favorizarea absorbtiei
COV continuti in aer;
• temperatura trebuie sa fie mentinuta astfel incat sa nu inghete;
• gazul trebuie sa contina suficient oxigen pentru mentinerea procedeelor aerobice.
Tratamentele pe cale biologica sunt limitate pentru concentratiile joase (< 1,5 g/m³), pentru un
randament de degradare ajungand pana la 90 %. Limitele de debit sunt legate de aglomeratie
(aprox. 1m³ de material filtrant pentru 100 m³/h de aer tratat). Utilizarea biofiltrelor nu este
recenta, ea datand din anul 1950. Cu adaptarile particulare ale tratamentului gazelor, incercarile
sunt facute pentru confirmarea facilitatilor acestei tehnici si performantelor in tratarea COV.
13
5. Criterii de alegere a tehnicii de tratare
Primul demers consta in determinarea naturii COV, a debitului de aer de tratare si
concentratiei minime, medii si maxime a COV in aerul de tratat. Acest demers implica o serie de
masuratori, care vor preciza totodata temperatura, umiditatea relativa si ceilalti poluanti, in
fiecare faza de extractie din procedeele care utilizeaza produsi ce conduc la aparitia COV.
Tipul sau tipurile de poluanti organici
Daca este vorba de un procedeu utilizand monosolventi si suntem interesati din punct de
vedere economic de recuperarea solventului pentru reutilizare sau pentru vanzare, este natural de
a ne orienta asupra unei tehnici de recuperare a rezervelor in limitele tehnice ale aplicarii (debit,
concentratie). Daca este vorba de un tratament a amestecului COV, este de luat in considerare o
tehnica de recuperare; totusi, reutilizarea lor va implica fara indoiala o tehnica complementara de
separare. Daca vor fi mai mult de trei solventi, separarea devine complexa si costisitoare si, in
acest caz, este de preferat de a ne orienta spre o tehnica de distrugere.
Costul investitiilor tehnicii de recuperare este de 2-3 ori mai mare decat a tehnicii de
distrugere, dar el poate fi amortizat in cativa ani, prin utilizarea solventilor recuperati.
Debitul de aer de tratat
Tot echipamentul de tratament este dimensionat pentru trecerea debitului de aer de tratat.
Deci, este importanta limitarea debitului si a investitiilor, printr-o optimizare a functionarii
masinilor sau printr-o recirculare a aerului incarcat in poluanti, pentru a nu exista decat un debit
minim. Investitiile pentru optimizarea aerului costa cu jumatate mai putin decat investitiile in
tratamentul unui m³/h.
Concentratia compusilor organici volatili in debitul de aer
Concentratia COV in debitul de aer de tratat este unul dintre factorii determinanti in
alegerea unei tehnici de tratament. De fapt, nu exista o solutie prestabilita, totul fiind orientativ,
iar solutiile sunt luate de catre proiectanti in functie de situatia concreta. Criteriile de alegere a
solutiilor de tratare a COV pot fi diferite de la o industrie la alta, in functie de constrangerile
activitatii, de evolutia viitoare a productiei, timpul de productie, a bugetului si personalului
disponibil, pentru a asigura conducerea instalatiilor (de exemplu in cazul unei tehnici de
recuperare urmata de o distilare fractionata sau efectuarea unei prelevari regulate).
14
6. Concluzii
Compusi organici volatili (COV) este o denumire generala data oricaror compusi
organici ce au o presiune de vapori > 0,1 mm Hg in conditii standard (200C).
Efectele poluante ale COV sunt: toxicitate si miros neplacut, oxidanti fotochimici in
troposfera, distrugerea stratului de ozon in stratosfera si contributie la efectul de sera.
Principalele tehnologii utilizate pentru eliminarea COV din gaze sau ape uzate includ
recuperarea lor prin metode de concentrare si separare (condensare, absorbtie, adsorbtie) sau
distrugerea lor prin incinerare sau metode biochimice.
Metodele de incinerare sunt cele mai raspindite dar sunt scumpe (peste 5 mil. $ /
instalatie) si sunt considerate neprietenoase fata de mediu deoarece pot conduce la formarea de
dioxine si alti compusi toxici. Metodele de absorbtie si adsorbtie conduc la obtinerea unor
deseuri solide si lichide greu de distrus sau depozitat. Tratamentele biologice au o viteza
generala mica si in plus multi compusi chimici au o biodegradabilitate scazuta.
Poluarea cu COV este raspindita in multe instalatii industriale din industriile chimica si
metalurgica dar si la arzatoare de combustibili fosili sau arzatoarele de deseuri. Reglementarile
din UE sunt foarte stricte si vor fi aplicate si la noi in tara in doar citiva ani.
15
7. Bibliografie
1.” Solutii moderne de depoluare a aerului” / Gheorghe Lazaroiu. - Lazaroiu, Gheorghe. -
Bucuresti : Editura Agir, 2006
2. International Programme on Chemical Safety INCHEM - Environmental Health
Criteria Monographs (EHCs), http://www.inchem.org
3. “Volatile organic disinfection byproducts determination in distribution system from
Cluj-Napoca”, Kovacs, H. Melinda., Ristoiu, D., Vancea, Sidonia., Silaghi-Dumitrescu,
Luminita,. Studia chemia, Vol. 3, Pag. 107-117, 2009 (b).
4. “Determining the Levels of Volatile Organic Pollutants in Urban Air Using a Gas
Chromatography-Mass Spectrometry Method” , Nicoara S., Tonidandel L., Traldi P., Watson J.,
Morgan G., Popa O.
5. “Stereochimia compusilor organici” S. Mager, L. Munteanu, I. Grosu Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2006
16