TEZĂ DE DOCTORAT...Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în...
Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT...Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în...
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
A BANATULUI
“REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE AGRICULTURA
INGINER MACRA IOAN
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV.DR.ING. POP GEORGETA
TIMIȘOARA
2017
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
A BANATULUI
“REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE AGRICULTURA
INGINER MACRA IOAN
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
IMPACTUL MĂSURILOR TEHNOLOGICE ASUPRA
PRODUCȚIEI LA PORUMB ÎN CONDIȚIILE
PEDOCLIMATICE DE LA SCDA LOVRIN
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV.DR.ING. POP GEORGETA
TIMIȘOARA
2017
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
CUPRINS
1-OBIECTIVELE, METODA ŞI MATERIALUL CERCETĂRII
1.1 Obiectivele cercetării...........................................................................................................................................1
1.2. Metoda de cercetare şi materialul folosit........................................................ ...............................................1
1.2.1. Metoda de cercetare utilizată în acest studiu...............................................................................1
1.2.2. Metode statistice utilizate în calcularea și interpretarea datelor
experimentale................................................................................................................ ............................................2
1.3. Materialul biologic luat în studiu....................................................................................................................2
1.3.1. Tehnologia aplicată în câmpul experimental ………………………..............................................2
2-REZULTATE DE RECOLTĂ OBȚINUTE LA 4 HIBRIZI DE PORUMB IN FUNCȚIE DE EPOCA DE
SEMĂNAT ÎN PERIOADA 2012-2015, ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL DE LA SCDA LOVRIN
2.1. Rezultate de producție pe anul 2012.............................................................................................. .................3
2.1.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul
2012......................................................................................................................... ..................................................3
2.1.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2012, de la SCDA Lovrin.......................................................... ..........................................................4
2.1.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și a
epocii de semănat, în anul 2012, la SCDA Lovrin....................................................................................................5
2.2. Rezultate de producție pe anul 2013...............................................................................................................6
2.2.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul
2013...........................................................................................................................................................................6
2.2.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2013, de la SCDA Lovrin....................................................................................................................7
2.2.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și a
epocii de semănat, în anul 2013, la SCDA Lovrin....................................................................................................8
2.3. Rezultate de productie pe anul 2014...............................................................................................................8
2.3.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul
2014......................................................................................................................... ..................................................8
2.3.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2014, de la SCDA Lovrin....................................................................................................................9
2.3.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și a
epocii de semănat, în anul 2014, la SCDA Lovrin..................................................................................................10
2.4. Rezultate de producție pe anul 2015.............................................................................................................11
2.4.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul
2015.........................................................................................................................................................................11
2.4.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2015, de la SCDA Lovrin..................................................................................................................11
2.4.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și a
epocii de semănat, în anul 2015, la SCDA Lovrin..................................................................................................12
2.5. Rezultate de producție pentru media anilor 2012-2015..............................................................................13
2.5.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin pe cei patru
ani de studiu (media anilor 2012-2015)..................................................................................................................13
2.5.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile de la SCDA
Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015).......................................................................14
2.5.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența epocii de semănat la SCDA
Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)...................................................................................15
3 -REZULTATE PRIVIND UNII INDICI ȘI ÎNSUȘIRI DE CALITATE SUB INFLURNTA
FACTORILOR CLIMATICI SI A UMIDITATII
3.1. Indicii de calitate sub influența factorilor climatici....................................................................................16
3.1.1. Conținutul în proteină [%] a patru hibrizi de porumb, din perioada 2012 – 2015..........................17
3.1.2. Conținutul în amidon [%] a patru hibrizi de porumb, media anilor 2012-2015.............................18
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
3.1.3. Conținutul în substantă uscată [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015.............20
3.1.4. Conținutul în caroten [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015............................21
3.1.5. Conținutul în grăsime brută substantă uscată [g/100 g S.U.] a patru hibrizi de porumb media
anilor...................................................................................................................... ..................................................22
3.2. Corelația între umiditate și producție, în anii experimentali 2012-2015..................................................24
3.2.1.Valorile productiei STAS (kg/ha) și a umiditătii medii (% ) la cei patru hibrizi de porumb, în anii
experimentali 2012-2015, de la SCDA Lovrin.......................................................................................................25
3.2.3. Sinteza valorilor productiei STAS (kg/ha) și a umidităţii mediei (%) sub influența epocii de semănat
determinată la patru hibrizi de porumb, în anii experimentali 2012-
2015........................................................................................................................ .................................................26
3.3. Corelații liniare - semănat, răsărit, înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și indici
statistici...................................................................................................................................................................27
Conclizii si recomandari.......................................................................................................................................29
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
1
REZUMAT
Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate, datorită productivităţii foarte
ridicate si multiplelor întrebuinţări a produselor sale în alimentaţia oamenilor, în zootehnie şi în industrie.
Importanţa porumbului este dată de următoarele avantajele:
capacitate de producţie este cu aproximativ 50% mai mare decât la celelalte cereale;
are o capacitate de plasticitate ecologică mai ridicată;
este o plantă bună premergătoare pentru multe culturi datorită caracteristicilor de plantă prăşitoare (lasând
terenul fără buruieni) şi plantă mecanizabilă 100%;
suportă monocultura;
este posibilă cultivarea după plantele cu recoltare timpurie, ca a doua cultură;
pentru semănat este necesară o cantitate mică de sămânţă;
eşalonare bună a lucrărilor agricole;
valorifică foarte bine îngrăşămintele organice şi minerale şi apa de irigaţie;
posibilităţile variate de valorificare a producţiei.
În contextul aplicării noilor tehnologii de cultivare tot mai performante, coroborate cu efectele pozitive ale
fenomenului de heterozis şi cu noii hibrizii de porumb, s-au întrunit condiţii pentru ca producţiile de porumb să
înregistreze creşteri spectaculoase. Ritmul creşterii producţiilor medii la porumb se datorează şi utilizării unei
cantităţi din ce în ce mai ridicate de îngrăşăminte chimice, creşterii densităţii plantelor la hectar şi nu în ultimul
rând datorită tehnologiei performante.
Succesul înfiinţării unei culturi de porumb, precum şi obţinerea unor recolte stabile cantitativ şi calitativ
depind în mod categoric de două aspecte: condiţiile climatice şi de asigurarea şi respectarea în totalitate a verigilor
tehnologice recomandate pentru zona de cultură.
Tehnologia are următoarele verigi principale: rotaţia culturilor, lucrările solului, fertilizarea culturilor,
sămânţa şi semănatul, lucrările de întreţinere şi recoltarea culturii. De zeci de ani, la nivel mondial, institute de
cerecetare naţionale sau firme private investesc continuu în cercetarea şi dezvoltarea agricolă, cu scopul de a
identifica cele mai performante soluţii pentru menţinerea, îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiilor agricole
existente până în prezent.
Există în acest sens o piaţă foarte competitivă care oferă produse, servicii şi recomandări de calitate în funcţie
de planta de cultură, tehnologia aplicată, tipul problemei şi zona de cultură. Porumbul se cultivă pe plan mondial,
pe circa 160 milioane hectare, SUA rămâne liderul în privinţa suprafaţei ocupate cu porumb boabe, iar statele care
alcătuiesc UE ocupă 43% din totalul cultivat la nivel mondial. Producţia depinde foarte mult de evoluţia condiţiilor
climatice. In Romania recoltele sunt foarte scăzute având în vedere condiţiile de fertilitate naturală a solurilor şi
posibilităţile de aplicare a verigilor tehnologice.
1.1 Obiectivele cercetării
Cercetările care fac obiectul tezei vizează să aducă noi contribuţii la tehnologia de cultivare a porumbului,
în anii experimentali 2012-2015, în condiţiile pedoclimatice din sud –vestul ţării urmărind:
1. Înfiinţarea de culturi comparative cu patru hibrizi de porumb, la SCDA Lovrin în vederea stabilirii
adaptabilităţii şi a epocii optime de semănat care să conducă la obţinerea unor productii mari si constante;
2. Monitorizarea ritmului de creştere al plantelor, urmărirea condiţiilor climatice şi influenţa regimului
hidric, termic și implicit asupra calității producţiei de boabe;
3. Determinarea principalilor indici de calitate: aconţinutului în proteină (%), a conţinutului în amidon
(%), substantă uscată (%), a conţinutului în caroten (%) şi a conţinutului de grăsime brută substantă uscată g/100
g s.u (%) sub influența factorilor climatici ( umiditate, precipitații si temperaturi);
4. Studiul anumitor componente de producție la cei patru hibrizi testati prin stabilirea corelației
valorilor medii ale productiei STAS (kg/ha) și a umiditatii (%) sub influența epocii de semănat, în anii
experimentali 2012-2015;
5. Efectuarea unor observaţii şi măsurători cu privire la: data semănatului, răsărire, dinamica creşterii,
uniformitate, înflorire, mătăsire, maturitate fiziologică,data recoltatului și umiditatea la recoltare sub efectul epocii
de semănat asupra producţiei de boabe a hibrizilor studiați.
1.2. Metoda de cercetare şi materialul folosit
1.2.1. Metoda de cercetare utilizată în acest studiu
Experiența bifactorială a fost amplasată în câmpul experimental după metoda parcelelor subdivizate.
Câmpul experimental se întinde pe o suprafaţă de 768,4m2, cu distribuţia celor patru hibrizi în şase rânduri de 8
m, trei repetiţii. Suprafaţa cultivată cu un hibrid este de 33,6 m2. Densitatea de semănat s-a stabilit la 62000-65000
plante recoltabile la ha, iar distanţa între rânduri la 70 cm, cu următoarele graduări ale factorilor:
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
2
- Factor A - epoca de semănat
A1 – epoca I - 24 - 25 aprilie
A2 – epoca a II –a - 01 – 2 mai
- Factor B - hibridul de porumb cultivat
- Hibrizi simpli
B1 = Kinemas
B2 = Kornelius
- Hibrizi triliniari
B3 = KWS 3381
B4 = Severo
Cercetările s-au desfăşurat în două etape: observații fenologice în câmp şi analiza de laborator. În decursul
perioadei de vegetaţie, în câmp, au fost efectuate observaţii şi măsurători cu privire la: data semănatului, răsărire,
dinamica creşterii, uniformitate, înflorire, mătăsire, maturitate fiziologică,data recoltatului și umiditatea la
recoltare.
În câmp, s-a urmărit efectul epocii de semănat asupra hibrizilor de porumb şi s-au determinat producţiile
de boabe STAS.
1.2.2. Metode statistice utilizate în calcularea și interpretarea datelor experimentale
În lucrarea de față pentru prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale - 2 epoci x 4 hibrizi de porumb,
s-a utilizat:
analiza dispersională (analiza variantei),
analiza regresiei şi corelaţiei,
analiza cluster
Metodele statistice moderne, bazate pe teoria probabilităților sunt de neînlocuit în tehnică și biologie, în
economie și sociologie, în medicină și agricultură, în psihologie şi educaţie, în industrie şi în administraţia de stat,
cu toată această varietate de domenii în care se aplică, marea majoritate a metodelor statistice sunt aceleaşi, diferit
fiind numai modul lor de aplicare. (Andrei T., Stancu S., 1995)
1.3. Materialul biologic luat în studiu
În experienţă, s-au utilizat hibrizi de porumb KWS din grupe de maturitate diferite cu următoarele
caracteristici:
1. SEVERO – este un hibrid triliniar, grupa FAO 270/perioada de vegetație 97 - 102 zile. Este un hibrid
recomandat atât pentru producția de boabe cât și pentru siloz, are talia înaltă, cu inserția știuletelui medie-înaltă,
stiuletele este lung, de formă conică, cu rahis de culoare albă, dar pot apărea și stiuleți cu rahis de culoare roșie.
2. KINEMAS – este un hibrid simplu, grupa FAO 350/perioada de vegetație 109 - 114 zile. Este un hibrid
recomandat pentru producția de boabe, are talia înaltă, cu inserția știuletelui medie-înaltă și foliajul bogat iar
stiuletele este mediu-lung, de grosime medie-mare și are formă conică. Boabele sunt de tip dentat, de culoare
galbenă.
3. KORNELIUS – este un hibrid simplu, grupa FAO 400/perioada de vegetație 121- 126 zile. Este un
hibrid recomandat atât pentru producția de boabe cât și pentru siloz. Are talia înaltă, cu inserția știuletelui înaltă
iar știuletele este lung, de formă conică, cu rahisul de culoare roșie.
4. KWS 3381 – este un hibrid trilinear, grupa FAO 450/perioada de vegetație 130 - 134 zile. Este
recomandat pentru producția de boabe, are talia medie, cu inserția știuletelui medie, știuletele este lung și gros, de
formă cilindro-conică având rahisul de culoare roșie. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galbenă.
1.3.1. Tehnologia aplicată în câmpul experimental
Din combinarea factorilor şi a graduărilor a rezultat o experienţă de tipul 4x2=8 variante în trei repetiţii.
Asolamentul
Porumbul este o plantă deosebit de pretenţioasă în ceea ce priveşte asolamentul şi pregătirea terenului
pentru semănat.
În toti cei patru ani de experiență planta premergătoare, pentru cultura de porumb din cadrul campului
comparativ înfiinţat în cadrul SCDA Lovrin, a fost grâul.
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
3
Fertilizarea
Datorita particularităților fenotipice, talie și foliaj, porumbul este o plantă vorace prin excelență (F.
Angelini, 1965) și consumă pentru realizarea producției cantități mari de substanțe nutritive. Astfel pentru 1000
kg boabe (la care se adaugă celelalte parți ale plantei), se înregistrează un consum de 24.3kg N; 10kg P2O5 și
21,4kg K2O. (F. Lanza, 1967)
O parte din acești nutrienți sunt asigurați de sol, iar diferența trebuie asigurată prin fertilizare.
Fertilizarea de bază s-a asigurat cu o doză 400 kg/ha NPK 20:20:0, aplicată toamna sub arătura de bază.
Formula de fertilizare N80P80 este rezultatul dozării a 400kg/ha îngrăşământ complex N20P20K0.
Lucrările solului
Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat pe un strat adânc, fără hardpan, bine mărunțit la suprafață, cu
rezervă mare de apă, cu ascensiune capilară asigurată și curat de buruieni. Aceste cerințe pot fi asigurate prin
acordarea unei atenții deosebite modului în care se realizează lucrările de bază ale solului, acestea trebuind să fie
făcute cu mult timp înainte de semănat.
Arătura de toamnă s-a efectuat la 28-30 cm, lucrare prin care s-a încorporat şi îngrăşămintul NPK care
formează agrofondul.
Patul germinativ s-a pregătit cu combinatorul printr-o singură trecere înainte de semănat la o adancime de
7-8 cm, lucrare care a asigurat un pat germinativ omogen și a păstrat rezerva de apă din sol, evitând în același timp
o compactare excesivă prin treceri repetate.
Epoca de semănat
Semănatul s-a realizat în ultima decadă a lunii aprilie (24-25 aprilie) pentru epoca I de semănat și în primele
zile ale lunii mai (1-2 mai) pentru epoca a II- a de semănat.
Sămânța și semănatul
Calitate
Sămânța folosită a fost certificată, calibrată, de calitate superioară cu puritate ridicată 99% și germinație
peste 97%.
Tratarea semințelor
Sămânța a fost tratată cu insecto-fungicid Maxim XL (25g/lt Fludioxonil
și 10g/lt Metalaxyl-M) fungicid care asigură protecția impotriva bolilor cu transmitere la sol Fusarium spp
și Pythium spp și Seedoprid (Imidacloprid 600 g/l) insecticid sistemic care asigură protecția in primele fenofaze
de dezvoltare ale porumbului împotriva Tanymecus dilaticollis, Agriotes lineatus și Diabrotica virgifera virgifera.
Norma de semănat
Norma de sămânță/ha a fost de circa 62000-65000 b.g./ha, iar adâncimea de semănat de 6-7 cm. Semănatul
s-a executat mecanizat, cu semănatoare de precizie în rânduri, la 70 cm între rânduri. Suprafaţa cultivată cu un
hibrid de porumb este de de 768,4m2. Suprafata unei parcele este de 33,6 m2, adică lungime recoltabilă de 8 metri
şi 4,2 m lăţime.
Lucrările de îngrijire
Combaterea buruienilor s-a făcut prin mijloace chimice, după cum urmează:
- erbicidare preemergentă, imediat dupa semănat, cu Guardian - cu doza 2,5 l/ha în anii 2012 și 2013
și cu Adengo- cu doza 0.4 l/ha în anii 2014 și 2015, erbicidare care a asigurat combaterea buruienilor monocotile
și parțial dicotile (în cazul erbicidării cu Adengo în primele fenofaze de dezvoltare ale porumbului).
- erbicidare postemergentă cu Mustang – în doza 0,5 l/ha asociat cu Gat Motion în doză de 1,5 l/ha s-
a efectuat pentru toți cei 4 ani de studiu. Erbicidul Mustang a asigurat combaterea buruienilor dicotile termofile,
răsarite mai târziu sau necombatute de erbicidul preemergent, iar Gat Motion a asigurat combaterea monocotilelor
anuale răsarite în valul doi și a buruienilor monocotile perene, din rizomi, Sorgum halepense și Agropiron repens.
2.1. Rezultate de producție pe anul 2012
2.1.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul
2012
Tabelul 2.1.
Influența hibrizilor asupra producției de porumb în anul 2012
Hibridul cultivat Productii Diferența
kg Semnificația Kg/ha %
SEVERO 5831 100,0 mt
KINEMAS 6018,8 103,2 187,8 **
KORNELIUS 7277,5 124,8 1446,5 ***
KWS 3381 7634,5 130,9 1803,5 ***
DL 5% = 124,51 kg DL 1% = 174,57 DL 0,1% = 246,75
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
4
Hibrizii cu producții de peste 7000 kg/ha (KORNELIUS și KWS 3381) au dat sporuri de producție față de
producția hibridului - martor SEVERO de 1446,5 kg/ha, respectiv, 1803,5 kg/ha.
Sporurile obtinuțe fiind asigurate statistic ca foarte semnificative. Sporul obtinut de hibridul KINEMAS fata de
hibridul - martor SEVERO este de 187,8 kg/ha este distinct semnificativ.
Fig. 2.1. Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul experimental
2012, la SCDA Lovrin
2.1.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2012, de la SCDA Lovrin
Tabelul 2.2.
Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile anului
experimental 2012
Factor A -epoca de semănat Productia medie Diferenta
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I 6738,8 101,5 96.7 *
Epoca a II-a 6642,1 100 mt
DL 5% = 55,35 kg DL 1% = 127,66 DL 0,1% = 406,42
Diferenţa dintre cele două epoci de semănat este semnificativă. La hibrizii din epoca I de semănat s-a
obținut un spor de producție de 96,7kg/ha, comparativ cu hibrizii semanați în epoca a II-a, acestă diferenţă este
semnificativă (este asigurată statistic).
0
2000
4000
6000
8000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
prod 6018.8 7277.5 7634.5 5831
pro
d [
kg/h
a]DL 5% = 124.51kg
DL 1% = 174.57
DL 0.1% = 246.75
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
5
Fig.2.2. Producția medie de porumb, în funcție de cele două epoci de semănat
în anul 2012, la SCDA Lovrin
2.1.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și
a epocii de semănat, în anul 2012, la SCDA Lovrin
Tabelul 2.3.
Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute (kg/ha) în funcție de cele două epoci de semănat, în
anul 2012, la SCDA Lovrin
Factorul A-epoca de semănat/ Factorul
B - hibridul cultivat
Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I
SEVERO 6022 100 mt
KINEMAS 6365,7 105,7 343,7 **
KORNELIUS 6900 114,6 878 ***
KWS 3381 7667,7 127,3 1645,7 ***
Epoca aII-a
SEVERO 5640 100 mt
KINEMAS 5672 100,6 32
KORNELIUS 7655 135,7 2015 ***
KWS 3381I 7601 134,8 1961 ***
DL 5% = 176,09 kg DL 1% = 246,88 DL 01% = 348,95
În epoca I de semănat hibrizii KWS 3381 și KORNELIUS au realizat un spor de producție de 1645,7kg/ha
și 878 kg/ha, asigurat statistic ca foarte semnificativ față de hibridul - martor SEVERO, iar hibridul KINEMAS
a înregistrat un spor de producție de 343,7 kg/ha fiind asigurat statistic, distinct semnificativ, fata de hibridul -
martor SEVERO.
În epoca a II-a de semănat hibrizii KORNELIUS și KWS 3381 au înregistrat o diferență de producție de
2015kg/ha și respectiv 1961kg/ha asigurat statistic ca foarte semnificativă, fata de hibridul - martor SEVERO,
iar hibridul KINEMAS a obținut o diferență de 32 kg/ha neasigurată statistic, nesemnificativă, comporativ cu
hibridul - martor SEVERO.
6550
6600
6650
6700
6750
epoca 1 epoca 2
prod 6738.8 6642.1
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 55.346kg
DL 1% = 127.65
DL 0.1% = 406.42
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
6
Fig. 2.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute, în fucție de cele două epoci de semănat, în
anul 2012, la SCDA Lovrin
2.2.Rezultate de productie pe anul 2013
2.2.1.Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul 2013
Tabelul 2.4.
Influența hibrizilor asupra producției de porumb în anul 2013
Hibridul cultivat Producții Diferența
kg Semnificația Kg/ha %
SEVERO 8439,5 100,0 mt
KINEMAS 10098,2 119,7 1658,7 ***
KORNELIUS 8973,8 106,3 534,3 ***
KWS 3381 9163,5 108,6 724,0 ***
DL 5% = 215,10 kg DL 1% = 301,58 DL 0,1% = 426,25
Faţă de hibridul - martor SEVERO, cu cea mai mare producție obținută este hibridul KINEMAS, care
a dat un spor de 1658,7kg/ha, urmat de hibridul KWS 3381kg/ha și hibridul KORNELIUS, care au dat
sporurile de 724,0 kg/ha, respectiv, 534,3 kg/ha, toți hibrizii au dat sporuri de producție asigurate statistic ca
foarte semnificative.
epoca 1
epoca 2
0
2000
4000
6000
8000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
epoca 1 6365.7 6900 7667.7 6022
epoca 2 5672 7655 7601 5640
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 181.70 kg
DL 1% = 265.02
DL 0.1% = 420.98
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
7
Fig.2.4.Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul
experimental 2013, la SCDA Lovrin
2.2.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2013, de la SCDA Lovrin
Tabelul 2.5.
Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile anului
experimental 2013
Factor A -epoca de semănat Producția medie Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I 9700,2 112,3 1062,9 **
Epoca a II-a 8637,3 100 mt
DL 5% = 231,27 kg DL 1% = 533,42 DL 0,1% = 1698,25
Diferenta dintre cele doua epoci de semănat este distinct semnificativă. La hibrizii din epoca I de
semănat s-au obținut producții mai mari cu 1062,9kg/ha decât la hibrizii din epoca a II-a de semănat, aceste
diferenţe sunt distinct semnificative.
Fig.2.5. Variaţia producției de porumb, în funcție de cele două epoci de semănat
în anul 2013, la SCDA Lovrin
7500
8000
8500
9000
9500
10000
10500
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
prod 10098.2 8973.8 9163.5 8439.5
pro
d [
kg/h
a]
8000
8200
8400
8600
8800
9000
9200
9400
9600
9800
epoca 1 epoca 2
prod 9700.2 8637.3
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 215.10 kg
DL 1% = 301.58
DL 0.1% = 426.25
DL 5% = 231.27 kg
DL 1% = 533.42
DL 0.1% = 1698.25
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
8
2.2.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și
a epocii de semănat, în anul 2013, la SCDA Lovrin
Tabelul 2.6.
Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului cultivat și a epocii de
semănat, în anul 2013, la SCDA Lovrin
Factorul A-epoca de semănat/
Factorul B - hibridul cultivat
Producția medie Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I
SEVERO 8623 100,0 mt
KINEMAS 10388 120,5 1765 ***
KORNELIUS 9916 115,0 1293 ***
KWS 3381 9873 114,5 1250 ***
Epoca a II-a
SEVERO 8256 100,0 mt
KINEMAS 9808 118,8 1552 ***
KORNELIUS 8031 97,3 -225
KWS 3381I 8454 102,4 198
DL 5% = 304,20 kg DL 1% = 426,49 DL 0,1% = 602,82
În epoca I de semănat, cei 3 hibrizi dau sporuri de producție foarte semnificative față de hibridul - martor
SEVERO. În epoca a II –a de semănat numai hibridul KINEMAS a dat un spor de producție foarte semnificativ
față de hibridul - martor SEVERO, iar la ceilalți doi hibrizi sporul obținut nu este asigurat statistic.
Fig.2.6. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute în fucție de cele două epoci de semănat, în
anul 2013, la SCDA Lovrin
2.3. Rezultate de producție pe anul 2014
2.3.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul 2014
Tabelul 2.7.
Influența hibrizilor asupra producției de porumb în anul 2014
Hibridul cultivat Producții Diferența
kg Semnificația Kg/ha %
SEVERO 8828,5 100,0 mt
KINEMAS 10087,5 114,3 1259,0 ***
KORNELIUS 10334,5 117,1 1506,0 ***
KWS 3381 10941 123,9 2112,5 ***
DL 5% = 343,33 kg DL 1% = 481,35 DL 0,1% = 680,36
Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii au dat sporuri de producţie foarte semnificative.
epoca 1
epoca 2
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
epoca 1 10388 9916 9873 8623
epoca 2 9808 8031 8454 8256
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 353.13 kg
DL 1% = 584.75
DL 0.1% = 1231.23
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
9
Fig.2.7.Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul
experimental 2014, la SCDA Lovrin
2.3.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2014, de la SCDA Lovrin
Tabelul 2.8.
Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile
anului experimental 2014
Factor A -epoca de semănat Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I 10355 106,3 614,6 **
Epoca a II-a 9740,4 100 mt
DL 5% = 242,53 kg DL 1% = 559,41 DL 0,1% = 1780,99
Diferenţa dintre cele două epoci de semănat este distinct semnifictivă.
La hibrizii semanați în epoca I de semănat s-au obtinut producții mai mari față de cei semanați în epoca
a II-a, aceste diferențe sunt distinct semnificative.
Fig.2.8. Variaţia producției de porumb la cei 4 hibrizi, în funcție de cele două epoci de semănat în anul
2014, la SCDA Lovrin
9000
9500
10000
10500
epoca 1 epoca 2
prod 10355 9740.4
pro
d [
kg/h
a]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
10
2.3.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și
a epocii de semănat, în anul 2014, la SCDA Lovrin
Tabelul 2.9.
Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute (kg/ha) în funcție de cele două epoci de
semănat, în anul 2014, la SCDA Lovrin
Factorul A-epoca de semănat/ Factorul
B - hibridul cultivat
Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I
SEVERO 8633 100,0 mt
KINEMAS 10530 122,0 1897 ***
KORNELIUS 10744 124,5 2111 ***
KWS 3381 11513 133,4 2880 ***
Epoca a II-a
SEVERO 9024 100,0 mt
KINEMAS 9645 106,9 621 *
KORNELIUS 9925 110,0 901 **
KWS 3381I 10369 114,9 1345 ***
DL 5% = 485,54 kg DL 1% = 680,74 DL 0,1% = 962,1
În epoca I de semănat toți hibrizii au dat sporuri de producții foarte semnificative faţă de hibridul - martor
SEVERO. Iar în epoca a II-a de semănat la hibridul KWS 3381 s-au obținut sporuri de producții foarte semnificative
față de hibridul - martor SEVERO, la hibridul KORNELIUS avem sporuri de producții distict semnificative iar
la hibridul KINEMAS avem sporuri de producții semnificative față de hibridul - martor SEVERO.
Fig.2.9. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute în fucție de cele două epoci de semănat, în
anul 2014, la SCDA Lovrin
epoca 1
epoca 2
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
10530 1074411513
8633
9645 992510369
9024
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 522.74 kg
DL 1% = 801.07
DL 0.1% = 1439.99
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
11
2.4. Rezultate de productie pe anul 2015
2.4.1.Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul
2015
Tabelul 2.10.
Influența hibrizilor asupra producției de porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în
anul 2015
Hibridul cultivat Producții Diferența
kg Semnificația Kg/ha %
SEVERO 8844,5 100,0 mt
KINEMAS 10021 113,3 1176,5 ***
KORNELIUS 10197 115,3 1352,5 ***
KWS 3381 10952,5 123,8 2108,0 ***
DL 5% = 201,46 kg DL 1% = 282,46 DL 0,1% = 399,23
Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii au dat sporuri de producție foarte semnificative.
Fig.2.10. Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul
experimental 2015, la SCDA Lovrin
2.4.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului
experimental 2015, de la SCDA Lovrin
Tabelul 2.11.
Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile
anului experimental 2015
Factor A -epoca de semănat Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I 10285,3 105,8 563,0 **
Epoca a II-a 9722,3 94,5 mt
DL 5% = 144,14 kg DL 1% = 332,47 DL 0,1% = 1058,48
Diferența dintre cele doua epoci de semănat este distinct semnifictivă.
La hibrizii semănați în epoca I s-au obținut producții mai mari decat cei semănați în epoca a II-a, aceste
diferențe sunt distinct semnificative.
0
5000
10000
15000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
10021 1019710952.5
8844.5
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 201.46 kg
DL 1% = 282.46
DL 0.1% = 399.23
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
12
Fig.2.11. Variaţia producției de porumb la cei 4 hibrizi, în funcție de cele două epoci de semănat în anul
2015, la SCDA Lovrin
4.4.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și
a epocii de semănat, în anul 2015, la SCDA Lovrin
Tabelul 2.12.
Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute (kg/ha) în funcție de cele două epoci de
semănat, în anul 2015, la SCDA Lovrin
Factorul A-epoca de semănat/ Factorul B -
hibridul cultivat
Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I
SEVERO 8699 100,0 mt
KINEMAS 10472 120,4 1773 ***
KORNELIUS 10586 121,7 1887 ***
KWS 3381 11384 130,9 2685 ***
Epoca a II-a
SEVERO 8990 100,0 mt
KINEMAS 9570 106,5 580 ***
KORNELIUS 9808 109,1 818 ***
KWS 3381I 10521 117,0 1531 ***
DL 5% = 284,91 kg DL 1% = 399,45 DL 0,1% = 564,60
Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii, la ambele epoci de semănat dau sporuri de producție
foarte semnificative.
9400.0
9500.0
9600.0
9700.0
9800.0
9900.0
10000.0
10100.0
10200.0
10300.0
epoca 1 epoca 2
10285.3
9722.3
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 144.14 kg
DL 1% = 332.47
DL 0.1% = 1058.48
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
13
Fig.2.12. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute în fucție de cele două epoci de semănat, în
anul 2015, la SCDA Lovrin
2.5. Rezultate productie pentru media anilor 2012-2015
2.5.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin pe cei
patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
Tabelul 2.13.
Influența hibrizilor asupra producției de porumb la SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media
anilor 2012-2015)
Hibridul cultivat Producții Diferența
kg Semnificația Kg/ha %
SEVERO 7985,75 100,0 mt
KINEMAS 9056,3 113,4 1070,6 ***
KORNELIUS 9195,7 115,2 1210,0 ***
KWS 3381 9672,95 121,1 1687,2 ***
DL 5% = 177,75 kg DL 1% = 249,21 DL 0,1% = 352,24
Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii au dat sporuri de producție foarte semnificative.
Fig.2.13. Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor la SCDA Lovrin pe
cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
epoca 1
epoca 2
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
10472 1058611384
8699
9570 980810521
8990
0.0
2000.0
4000.0
6000.0
8000.0
10000.0
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
9056.3 9195.7 9673.0
7985.8
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 177.75 kg
DL 1% = 249.21
DL 0.1% = 352.24
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
14
Fig.2.14. Variaţia prod STAS (kg/ha) la cei 4 hibrizi pe cei patru ani de studio [media anilor 2012-2015]
2.5.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile de la
SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
Tabelul 2.14.
Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute în condițiile SCDA Lovrin pe cei
patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
Factor A -epoca de semănat Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I 9269.8 106,7 584,2 **
Epoca a II-a 8685.6 100 mt
DL 5% = 106,80 kg DL 1% = 246,34 DL 0,1% = 784,26
Diferența dintre cele doua epoci de semănat este distinct semnifictivă. La hibrizii semănați în epoca I s-au
obtinut producții mai mari decât cei semănați în epoca a II-a, aceste diferențe sunt distinct semnificative.
Fig.2.15. Variaţia producției de porumb la cei 4 hibrizi, în funcție de cele două epoci de semănat la
SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
9056.3 9195.7 9673.0
7985.8
0.0
2000.0
4000.0
6000.0
8000.0
10000.0
12000.0
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
pro
d S
TAS
[kg/
ha]
hibrizi
media 8978
8000.0
8500.0
9000.0
9500.0
epoca 1 epoca 2
9269.8
8685.6
pro
d [
kg/h
a]
DL 5% = 106.80 kg
DL 1% = 246.34
DL 0.1% = 784.26
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
15
Din figura 4.16. reiese că, epoca de semănat exercită o acțiune distinct semnificativă asupra productiei
STAS, adică diferența dintre cele 2 epoci de semănat este distinct semnificativă, asigurând o diferență de 291,8
kg/ha pentru epoca I, comparativ cu media celor două epoci de 8978 kg/ha.
Fig.2.16. Variaţia prod STAS (kg/ha) la cele 2 epoci pe cei patru ani de studiu [media anilor 2012-2015]
2.5.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența epocii de semănat la SCDA
Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
Tabelul 2.15.
Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența epocii de semănat la SCDA Lovrin pe
cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
Factorul A-epoca de semănat/ Factorul B - hibridul
cultivat
Producții Diferența
kg/ha Semnificația Kg/ha %
Epoca I
SEVERO 7994 100,0 mt
KINEMAS 9438,9 118,1 1444,9 ***
KORNELIUS 9536,6 119,3 1542,6 ***
KWS 3381 10109,7 126,5 2115,7 ***
Epoca a II-a
SEVERO 7977,5 100,0 mt
KINEMAS 8673,7 108,7 696,2 ***
KORNELIUS 8854,8 111,0 877,3 ***
KWS 3381I 9236,2 115,8 1258,7 ***
DL 5% = 251,38 kg DL 1% = 352,44 DL 0,1% = 498,14
Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii, la ambele epoci de semănat dau sporuri de producție
foarte semnificative.
9269.8
8685.6
8300.0
8400.0
8500.0
8600.0
8700.0
8800.0
8900.0
9000.0
9100.0
9200.0
9300.0
9400.0
epoca 1 epoca 2
pro
dST
AS
[kg/
ha]
epoca de semanat
media 8978 kg/ha
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
16
Fig.2.17. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute în funcție de cele două epoci de semănat
la SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)
Din figura 4.18 privind interacțiunea factorului A (epoca de semănat) cu factorul B (hibridul cultivat) se
observă că, hibridul KWS3381realizează sporuri foarte semnificative, el se situează întotdeauna deasupra
producției obtinute de ceilalți hibrizi indiferent de epoca de semănat.
Fig.2.18. Variaţia prod STAS la cei 4 hibrizi pe cele 2 epoci pe cei patru ani de studio [media anilor
2012-2015]
3.1. Indicii de calitate sub influența factorilor climatici
Calitatea producţiei este estimată prin compoziţia chimică şi însuşirile fizice, nutritive şi tehnologice ale
plantei şi boabelor. Acestea prezintă o mare diversitate, ceea ce oferă porumbului folosinţe multiple şi variate.
(Saraca T., 2004)
În general la porumb creşterea conţinutului de amidon este însoţită de micşorarea conţinutului de proteine
şi grăsimi. Sporirea conţinutului de amidon a devenit mai importantă în contextul crizei energetice, prin utilizarea
porumbului la obţinerea bioetanolului. Întocmai ca şi la celelalte cereale, unul dintre factorii datorită cărora boabele
de porumb, de provenienţă diferită, au o compoziţie chimică diferită este specificul ereditar al numeroaselor
varietăţi şi soiuri de porumb, aflate în cultură. (Alexander D. E.)
Informaţiile privind compoziţia chimică brută a porumbului sunt abundente. Variabilitatea fiecărei
componente important nutritive fiind mare.
epoca
epoca 2
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
9438.9 9536.610109.7
7994
8673.7 8854.8 9236.2
7977.5
9438.9 9536.6 10109.779948673.7 8854.8 9236.2
7977.5
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
pro
dST
AS
[kg/
ha]
hibrizi
epoca epoca 2 Media a1 9270 kg
Media a2 8686 kg
DL 5% = 265.62 kg
DL 1% = 398.51
DL 0.1% = 681.08
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
17
Din datele studiate ale publicaţiilor de profil, se remarcă că variabilitatea componentelor nutritive
importante ale porumbului este influenţată atât de factori genetici cât şi de mediu.
Indicii de calitate care s-au determintat în studiul acesta sunt: conţinutului în proteină (%), a conţinutului
în amidon (%), substantă uscată (%), a conţinutului în caroten (%) şi a conţinutului de grăsime brută substantă
uscată g/100 g s.u (%) sub influența factorilor climatici (umiditate, precipitații si temperaturi). Pentru determinarea
a patru hibrizi de porumb, media anilor 2012 – 2015. In această analiză s-a realizat corelatia liniară simplă
(productivitate, producție, umiditate, precipitații si temperaturi) utilizându-se precipitațiile si temperaturile
inregistrate în lunile aprilie - septembrie.
La precipitatii s-a luat media precipitațiilor pe perioada respectivă, iar la temperaturi s-a calculat suma
temperaturilor pe perioada respectivă. Data recoltării hibrizilor, pentru că în anul 2012 s-a recoltat în 15 septembrie
– perioada de calcul s-a luat aprilie – august, inclusiv. În anul 2013, 2014 si 2015 – recoltatul s-a efectuat după 22
septembrie – perioada de calcul a fost aprilie – septembrie, inclusiv.
3.1.1. Conținutul în proteină [%] a patru hibrizi de porumb, din perioada 2012 – 2015
După amidon, proteina este componenta chimică cea mai abundentă în bobul de porumb. Conţinutul de
proteină variază în hibrizii obişnuiţi de porumb, aproximativ: 8-11% din greutatea bobului de porumb. (Muntean
L. S., Cernea S., Morar G., Duda M. M., Vărban D. I., Muntean S., 2008; Saraca T., 2004)
Cea mai mare fracţiune proteică se găseşte în endosperm. Proteina din boabele de porumb a fost studiata
extensiv. Aceasta este alcătuita din cel puţin cinci fracţiuni diferite. (Alexander D. E.; Haș I., Haș Voichița , I.
Căbulea, Grecu C., Copăndean Ana , Calborean Carmen, Legman V., 2004)
O umiditate ridicată în sol şi în aer determină formarea de boabe bogate în amidon şi mai sărace în proteină,
şi invers. (Bîlteanu Gh., 1969; Bîlteanu Gh., 1998)
Când porumbul este semănat mai des, atunci se epuizează mai curând apa din sol – se obţin rezultate
asemănătoare cu acelea datorită unei umidităţi micşorate, ce duce la scăderea conţinutului procentual de amidon,
creşterea conţinutului de proteină şi o uşoară creştere a conţinutului de grăsime. (Haș Voichița, Gulea A., Haș I.,
Ana Copăndean, 2010; Hegyi Z., Pok I., Szoke C., Pinter J., 2007)
Conţinutul în substanţe proteice al boabelor de porumb este influenţat atât de factorii genetici, cât şi de
condiţiile de mediu în care cresc plantele de porumb. Condiţiile de climă, sol, nutriţie creează diferenţe mult mai
mari în privinţa conţinutului în proteine al boabelor de porumb decât creează factorii de natură genetica. (Bîlteanu
Gh., 1969; Bîlteanu Gh., 1998)
Conform recomandărilor Firmei KWS hibridul Kornelius prezintă un conținut foarte echilibrat de
proteine, amidon și fibre ceea ce îl califică excelent în obținerea unui siloz de calitate superioară.
Cei patru hibrizi marca KWS în perioada 2012 – 2015, au prezentat următoarele variaţii medii ale
conţinutului de proteină(%): media conţinutului de proteină cea mai ridicată este înregistrată la hibridul de porumb
Severo: 11,78%, urmat cu o diferenţă mică de hibrizii Kornelius: 10,4% și KWS 3381 10,%, iar cu o medie a
conţinutului în proteină de 9,85% hibridul Kinemas (Fig.5.1.).
Fig. 3.1. Variatia proteinei [%] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)
Indicatorul de calitate a porumbului în funcţie de proteină și grăsime brută din (Fig.5.2.), se prezintă astfel:
între proteină si grăsimi, există o corelație lineară pozitivă asigurată statistic la pragul de transgresiune α=5%,
corelatia este semnificativă ( r = 0.61*)
8.50
9.00
9.50
10.00
10.50
11.00
11.50
12.00
Severo Kornelius Kinemas KWS3381
proteina 11.78 10.4 9.85 10
pro
tein
a [%
]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
18
Fig. 3.2. Relatia dintre proteina[%] si grasimi brute [g/100 g SU]
Între proteină și temperatură există o corelatie pozitivă r = 0.57*, corelația este semnificativă ( Fig. 5.3.).
Fig. 3.3. Relatia dintre temperatură[0C] si proteină [%]
3.1.2. Conținutul în amidon [%] a patru hibrizi de porumb, media anilor 2012 – 2015
Între amidon și producție există o corelație liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de transgresiune
α=0.1%, corelația este foarte semnificativă ( r = 0.91***), o corelație foarte stransă.
Fig.3.4. Relatia dintre amidon [%] și SU [g%]
grasimi = -0.395+0.4108*x; 0.95 Conf.Int.
r =0.61*
8.5
9.0
9.5
10.0
10.5
11.0
11.5
12.0
12.5
13.0
proteina [%]
3.03.23.43.63.84.04.24.44.64.85.05.25.4
gra
sim
e b
ruta
[g
/10
0 g
SU
]
proteina = 6.9558+0.9054*x; 0.95 Conf.Int.
r = 0.61*
3.0 3.2 3.4 3.6 3.8 4.0 4.2 4.4 4.6 4.8 5.0 5.2 5.4
grasimi [%]
8.5
9.0
9.5
10.0
10.5
11.0
11.5
12.0
12.5
13.0
Pro
tein
a [
%]
amidon = -15.1975+1.0413*x; 0.95 Conf.Int.
r = 0.80***
84 85 86 87 88 89 90 91 92
SU [g%]
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
am
ido
n [
%]
prodSRAS = -35586.6881+588.3088*x; 0.95 Conf.Int.
r= 0.91***
70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81
amidon [%]
5000
6000
7000
8000
9000
10000
11000
12000
pro
d S
TA
S [
kg
/ha
]
proteina = 1.4098+0.0827*x; 0.95 Conf.Int.
r = 0.57*
96
98
100
102
104
106
108
110
112
114
116
118
120
temperatura [0C]
8.5
9.0
9.5
10.0
10.5
11.0
11.5
12.0
12.5
13.0
Pro
tein
a [
%]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
19
Componenta chimică cea mai răspândită în bobul de porumb este amidonul: 72-73% din greutatea
bobului. Ceilalţi carbohidraţi sunt zaharurile simple, aflate în componenţa bobului de porumb:glucoză, zaharoză
şi fructoză, în cantităţi care variază între 1-3 % din greutatea bobului. Compoziţia de amidon a porumbului este
controlată genetic. Porumbul comun, fie cu tipul de dinte, conţine în endosperm amiloza: 25-30% din conţinutul
total de amidon şi amilopectină:70-75%. (Hegyi Z., Pok I., Szoke C., Pinter J., 2007)
Valorile mediei conţinutului de amidon în boabele de porumb (%) funcţie de hibridul semănat, se prezintă
astfel: cea mai mare valoare a mediei conţinutului de amidon în boabe este deţinută de hibridul KWS3381: 77,50%,
urmat de hibridul Kinemas: 76,28%, respectiv hibridul Kornelius: 75,33%, iar cel mai mic procent de amidon a
acumulat hibridul Severo 73,9 % (Fig.5.5.).
Din fig.5.6. observăm că, între substanța uscată (g%) și amidon (%) există o corelație liniara pozitivă,
asigurată statistic la pragul de transgresiune α=0.1%, corelația este foarte semnificativă (r = 0.80***).
Fig. 3.5. Variatia amidonului [%] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)
Între amidon și umiditate există o corelatie liniară pozitivă (Fig.5.7.), asigurată statistic la pragul de
transgresiune α=0.1%, corelația este foarte semnificativă ( r = 0.83***)
Fig. 3.6. Relatia dintre amidon[%] și producție [kg/ha]
Între amidon și temperatură există o corelație pozitivă, asigurată statistic la pragul de transgresiune α=1%,
corelația este distinct semnificativă ( r = 0.68**).
72
73
74
75
76
77
78
Severo Kornelius Kinemas KWS3381
amidon 73.9 75.33 76.28 77.50
amid
on
[%
]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
20
Fig. 3.7. Relatia dintre amidon[%] si umiditate [%]
Între producție și umiditate există o corelație liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de transgresiune
α=0.1%, corelația este foarte semnificativă (r = 0.88***), o relație foarte stransă.
Fig. 3.8. Relatia dintre umiditate [%] și producție
[kg/ha]
Fig. 3.9. Relatia dintre temp[0C] si amidon [%]
3.1.3. Conținutul în substantă uscată [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015
În fig.5.9 este redată variaţia mediei a conținutului în substantă uscată [%] înregistrată la hibrizii de porumb
cultivaţi.
Astfel cea mai ridicată valoare a mediei conţinutului în substanță uscată al boabelor este obţinută la hibridul
KWS3381: 88,76%, urmată cu 87,28% de hibridul Kinemas, iar cu valori apropiate se situează hibrizii Kornelius
86,80 % și Severo 86,52 % .
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
21
Fig.3.10. Variatia SU [%] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)
Între substanța uscată (SU) și produția STAS exită o corelație lineară pozitivă asigurată statistic la pragul
de transgresiune α=5%, corelația este semnificativă (r = 0.57*).
Fig.3.11. Relatia dintre SU [g%] si productie [kg/ha]
3.1.4. Conținutul în caroten [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015
În fig. 5.11. se observă că, cea mai mare valoare a conţinutului de caroten al boabelor de porumb
înregistrează hibridul Kornelius 1,21[mg/100 g SU], cu o tendinţă a scăderii valorii mediei este hibridul Severo
0,81[mg/100 g SU] și hibridul KWS3381 0,78[mg/100 g SU], iar cu valori apropiate fiind hibridul Kinemas de
0,79 [mg/100 g SU].
85.00
85.50
86.00
86.50
87.00
87.50
88.00
88.50
89.00
Severo Kornelius Kinemas KWS 3381
SU 86.52 86.80 87.28 88.76
SU [
%]
prodSRAS = -33143.7593+482.2834*x; 0.95 Conf.Int.
r = 0.57*
84 85 86 87 88 89 90 91 92
SU [g%]
5000
6000
7000
8000
9000
10000
11000
12000
pro
d S
TA
S [
kg
/ha
]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
22
Fig. 3.12. Variatia carotenului [mg/100 g SU] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)
3.1.5. Conținutul în grăsime brută substantă uscată [g/100 g S.U.] a patru hibrizi de porumb media
anilor
O umiditate ridicată în sol şi în aer determină formarea de boabe ceva mai sărace în grăsime, şi invers.
Odată cu micşorarea distanţei are loc o scădere a conţinutului de proteină, cât şi (mai puţin regulat) cel al
conţinutului de grăsime. (Illieș G., 1984)
Valorile medii ale conţinutului de grăsimi în boabe (%) funcţie de hibridul de porumb, prezintă următoarele
variaţii: pentru hibridul Severo valoarea de 5,16% ca fiind o medie a conţinutului foarte bună în grăsime a
boabelor, la o diferență mare s-au situat ceilalți hibrizi Kinemas: 3,86%, respectiv Kornelius: 3,54%: și cu
valoarea cea mai mică fiind hibridul KWS 3381: 3,13 % (Fig.5.12).
Intre producție și temperatură (Fig. 5.13.) există o corelatie liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de
transgresiune α=0.1%, corelatia este foarte semnificativă ( r = 0.78***).
Fig. 3.13. Variatia grasimei brute [g/100 g SU] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)
Intre umiditate si temperatură (Fig. 5.14.) există o corelatie liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de
transgresiune α=0.1%, corelatia este foarte semnificativă ( r = 0.81***).
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40
Severo Kornelius Kinemas KWS 3381
caroteni 0.81 1.21 0.79 0.78
caro
ten
i [m
g/1
00
g S
U}
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
Severo Kornelius Kinemas KWS3381
grasime bruta 5.16 3.54 3.86 3.13
gras
ime
bru
ta [
g/1
00
g S
U]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
23
Fig. 3.14. Relatia dintre temp[0C] si umiditate [%]
Fig. 3.15. Relatia dintre temp[0C] si prod STAS [kg/ha]
Studiul valorilor medii din anii 2012-2015, a compoziției chimice a boabelor, la cei patru hibrizi de porumb
marca KWS sub influenţa factorilor cilmatici scoate în evidenţa următoarele aspecte:
Valorile medii ale conţinutului în proteină al boabelor de porumb (%) în funciţe de hibridul semănat
prezintă următoarele caracteristici: cele mai ridicate valori ale mediei conţinutului proteic (%) s-au înregistrat la
hibridul de porumb Severo: 11,78%, urmat la o diferenţă mică de hibrizii Kornelius: 10,4% și KWS 10,0%, iar
cu media cea mai mică a conţinutului în proteină 9,85% este hibridul Kinemas.
Datorită unui regim pluviometric mai ridicat în perioada de vegetaţie, valoarea mediei conţinutului
proteic al boabelor de porumb (%) pentru hibrizii cultivaţi scade până la 9,85% .
Valorile medii ale conţinutului în amidon al boabelor (%) în funcţie de hibridul de porumb semănat
sunt redate în fig.5.5. astfel se poate observa că, hibridul de porumb cu cea mai mare valoare a mediei conţinutului
de amidon (%) KWS 3381: 77,50%, urmat de hibridul Kinemas: 76,28%, respectiv hibridul Kornelius: 75,33%,
iar cel mai mic procent de amidon a acumulat hibridul Severo 73,9 %.
Precipitataţiile din cursul perioadei de vegetaţie a porumbului, favorizează acumularea amidonului
în boabele de porumb.
Variaţia mediei conținutului în substantă uscată [%] înregistrată la hibrizii de porumb cultivaţi în
perioada 2012-2015, astfel că, cea mai ridicată valoare a mediei conţinutului în substanță uscată al boabelor este
obţinută la hibridul KWS3381: 88,76%, urmată de hibridul Kinemas cu valoarea de 87,28%, iar cu valori
apropiate se situează hibrizii Kornelius 86,80 % și Severo 86,52 %
Analiza conţinutului de caroten al boabelor de porumb în perioada monitorizată se prezintă astfel:
hibridul Kornelius înregistrează o valoare de 1,21[mg/100 g SU], cu o tendinţă a scăderii valorii mediei este
hibridul Severo 0,81[mg/100 g SU] și hibridul KWS 3381 0,78[mg/100 g SU], iar cu valori apropiate fiind
hibridul Kinemas de 0,79 [mg/100 g SU].
Dinamica valorilor mediei conţinutului în grăsimi al boabelor de porumb (%) are un comportament
asemănător cu cel al conţinutului proteic al boabelor (%), la fel ca şi valorile mediei conţinutului proteic, media
conţinutului în grăsimi al boabelor creşte atunci când se înregistrează un deficit de precipitaţii. O valoare mai
ridicată a mediei conţinutului în grăsimi al boabelor (%) pe perioada testării o realizează hibridul de porumb
Severo cu valoarea de 5,16%, fiind o medie a conţinutului foarte bună în grăsime a boabelor, la o diferență mare
s-au situat ceilalți hibrizi Kinemas: 3,86%, respectiv Kornelius: 3,54%: și cu valoarea cea mai mică fiind hibridul
KWS 3381: 3,13 %.
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
24
Fig.3.16. Dinamica indicilor de calitate [SU(g%, amidon (%), grasime bruta(g/100 g SU) si amidon(%)]
Fig.3.17. Precipitatii [mm] si temperaturi [0C] aprilie – septembrie
3.2. Corelația între umiditate și producție, în anii experimentali 2012-2015
Umiditatea este unul dintre indicatorii calitativi de bază care caracterizează masa de cereale. Umiditatea
constituie alături de masa hectolitrică şi conţinutul de corpuri străine, bază de calcul pentru stabilirea valorii
cerealelor. Acest indicator are o importanţă deosebită. (Bărbulescu, Al., Voinescu, I., Vasilescu, V.S., 2001;
Bălteanu Gh., 1969)
Umiditatea la recoltare, indicator foarte important în ceea ce priveşte posibilitatea recoltării sub formă de
boabe şi de a efectua rotaţia porumb-cereale de toamnă, arată capacitatea hibrizilor de a pierde apa. (Muntean L.S.
și colab., 2005; Muntean L.S. și colab., 2008)
Recoltarea mecanizată a porumbului sub forma de ştiuleţi trebuie să începă atunci când umiditatea boabelor
ajunge la 30-32% şi se încheie când aceasta este cuprinsa între 24-26%. Mai tîrziu, "recoltarea în ştiuleţi" se
executa manual, pentru a preveni scuturarea boabelor. Recoltarea mecanizată sub forma de boabe. începe cand
umiditatea acestora scade sub 25%. Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de 14%. (Muntean L.S. și colab.,
2005; Muntean L.S. și colab., 2008)
80828486889092
2012 2013 2014 2015
SU [
g%]
Severo Kornelius
Kinemas KWS 3381
65
70
75
80
85
2012 2013 2014 2015
amid
on
[%
]
Severo Kornelius Kinemas KWS 3381
0
1
2
3
4
5
6
2012 2013 2014 2015
gras
ime
bru
ta [
g/1
00
g
SU]
Severo Kornelius Kinemas KWS 3381
0
0.5
1
1.5
2012 2013 2014 2015
cart
ote
ni [
mg/
10
0 g
SU
]
Severo Kornelius
Kinemas KWS 3381
0
100
200
300
IV V VI VII VIII IX
pp
[m
m]
luna
2012 2013 2014 2015
0
10
20
30
IV V VI VII VIII IXtem
pe
ratu
ra [
0C
]
luna
2012 2013 2014 2015
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
25
3.2.1. Valorile productiei STAS (kg/ha) și a umiditătii medii (% ) la cei patru hibrizi de porumb, în
anii experimentali 2012-2015, de la SCDA Lovrin
Valorile productiei STAS (kg/ha) înregistrate la data recoltării, în funcţie de hibrid sunt prezentate in fig.
5.22., astfel: cu producția cea mai mare este hibridul KWS 3381 - 9673,0 kg/ha,fiind urmat de hibridul Kornelius
cu producția de 9195,7 kg/ha și cu valoare apropiată se află hibridul Kinemas 9056,3 kg/ha,iar hibridul Severo
7985,8 kg/ha realizază o producție la o diferență de 1687,2 Kg/ha comparativ cu cel mai productiv hibrid
Kornelius.
Fig.3.18. Valorile producției STAS (kg/ha) în anii 2012-2015
Pe perioada celor 4 ani de experimentare optimul umidităţii mediei %, este atins de hibridul KWS 3381 cu
o maximă a valorii de 18,4%, urmat de hibridul Kornelius 15,3% și Severo 15,0%, cea mai mică valoare
înregistrând-o hibridul Kinemas de 14,8% (figura 5.23).
Fig.3.19.Valorile umiditătii medii (% ) la cei patru hibrizi – media anilor 2012-2015
0.0
5000.0
10000.0
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
9056.3 9195.7 9673.0
7985.8
pro
d S
TAS
[kg/
ha]
0
5
10
15
20
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
U % 14.8 15.3 18.4 15
U [
%]
PRODUCTIE STAS
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
26
3.2.3. Sinteza valorilor productiei STAS (kg/ha) și a umidităţii mediei (%) sub influența epocii de
semănat determinată la patru hibrizi de porumb, în anii experimentali 2012-2015
În figura 5.24 este reprezentată variaţia producției STAS (kg/ha) a hibrizilor de porumb testaţi, sub influenţa
epocii de semănat, pe perioada celor 3 ani de experimentare:
- pentru epoca a I-a de semănat, toți hibrizii depășesc ca valoare producţia la hectar obţinută în epoca a
II-a, respectiv: la hibridul KWS 3381 semănat în prima epocă a realizat producția de 10109,7 kg/ha, comparativ
cu producția obținută de 9236,2 kg/ha, în cea de a doua epocă;
- urmat de hibridul Kornelius cu o producție de 9536,6 kg/ha în prima epocă, iar în cea de a doua epocă
realizând producția de 8854,8 kg/ha;
- cu valoare apropiată este hibridul Kinemas semănat în epoca a I-a 9438,9 kg/ha, raportat la epoca a II-
a producția obținută a fost de 8673,7 kg/ha; cu valori apropiate între cele două epoci s-a situat hibridul Severo cu
o recoltă de 7994 kg/ha, sunt diferenţe foarte mici între epoci, de 16,5 kg/ha.
Fig. 3.20. Variaţia producției STAS (kg/ha) a hibrizilor de porumb, sub influenţa epocii de semănat.
Ceea ce însemană că în cazul plantelor de porumb, semănte în prima epocă, producţia de porumb obţinută
a fost mai mare la toți cei patru hibrizi luați în studiu, decât producția obţinută la hibrizii de porumb semănați
mai târziu, respectiv în cea de a doua epocă.
Fig.3.21.Variaţia umidităţii mediei % la recoltare a hibrizilor de porumb, sub influenţa epocii de
semănat.
Interacțiunea epocă de semănat (Factor A) și hibridul cultivat (Factor B), prezentată în figura 5.25 pe
perioada celor 4 ani de experimentare, privind valoarea umidităţii mediei la recoltare este atinsă de hibridul KWS
epoca
epoca 2
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
9438.9 9536.610109.7
7994
8673.7 8854.8 9236.2
7977.5
a1
a2
0
5
10
15
20
KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO
a1 14.1 14.8 18 14.6
a2 15.6 15.8 18.8 15.5
U [
%]
PRODUCTIE
STAS
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
27
3381 cu o maximă a valorii de 18,8% pe varianta celei de a doua epoci de semănat: de asemenea, toti cei trei
hibrizi semănați în epoca a II-a, depășind valorile recoltei hibrizilor semănați mai devreme, astfel: Kornelius cu
15,8%, Kinemas 15,6% și Severo 15,5%.
3.3. Corelații liniare - semănat, răsărit, înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și indici statistici.
În continuare vom evidenția câteva aspecte privind epoca de semănat dar și unele fenofaze (răsărit, înflorit,
mătăsit, maturitatea fiziologică) și relația lor cu indicii de calitate (grăsime brută, proteină, amidon).
Fig.3.22. Relația între înflorit [nr zile] și grasime
brută [g/100 g SU]
Fig.3.24. Relația intre mătăsit [nr zile] și grasime
brută [g/100 g SU]
Fig.3.25. Relația între maturitatea fiziologică [nr zile] și grăsime brută [g/100 g SU]
Între înflorit, mătăsit, maturitate fiziologică și grăsime brută exista o corelație liniară negativă asigurată
statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=0.1%.
grasime = 12.8462-0.062*x; 0.95 Conf.Int.
r = -0.81***
120 125 130 135 140 145 150 155 160 165
mat. fiziol. [nr zile]
3.03.23.43.63.84.04.24.44.64.85.05.25.4
gra
sim
e [
g/1
00
g S
U]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile
pedoclimatice de la SCDA Lovrin
28
Fig.3.26. Relatia intre rasarit [nr zile] si amidon
[%]
Fig.3.27. Relatia intre semanat [nr zile] si amidon
[%]
Între răsărit, semănat, și proteină există o corelație liniară negativă asigurată statistic la nivelul de probabilitate de
transgresiune α=5% , respectiv, α=1%
Fig.3.28. Relatia intre semanat [nr zile] si proteina
[%]
Fig.3.29. Relatia intre inflorit [nr zile] si
proteina [%]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de la
SCDA Lovrin
104
Fig.3.30. Relatia intre matasit [nr zile] si proteina
[%]
Fig.3.31. Relatia intre mat.fiziol. [nr zile] si proteina [
%]
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
29
Între semănat, înflorit, mătăsit, maturitate fiziologică și proteină există o corelație liniară negativă asigurată
statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=5% , respectiv, α=1%
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Cercetările efectuate în perioada 2012 – 2015 s–au desfăşurat în cadrul Staţiunii de Cerectare şi
Dezvoltare Agricolă din localitatea Lovrin.
I. Rezultatele obţinute la producţiile din câmp, ne permit să formulăm câteva concluzii:
În anul 2012 producția cea mai mare (aproximativ 7600 kg/ha) se obține la hibridul KWS 3381, atât la
epoca I de semănat cât și la epoca a II –a de semănat, sporul obținut de acest hibrid se deosebește distinct
semnificativ de ceilalti hibrizi. Aceiași producție de aproximativ 7600 se obține și la hibridul Kornelius epoca a II
–a de semănat. Producția de aproximativ 5650 kg/ha se obține la hibridul Kinemas și la hibridul-martor Severo în
epoca a II –a de semănat. În concluzie în anul 2012 cel mai bun hibrid a fost: KWS 3381 atât la epoca I de semănat
cât și la epoca a II –a de semănat și hibridul Kornelius la epoca a II-a de semănat.
În anul 2013 producție mare se obține la hibridul Kinemas epoca I de semănat, sporul obținut de acest
hibrid este distinct semnificativă față de ceilalți hibrizi indiferent de epocă. Productie asemănătoare se obtine la
hibridul Kornelius și hibridul KWS 3381 epoca I de semănat, iar la epoca a II-a de semănat la hibridul Kinemas.
Cea mai mica prod o dă hibridul Kornelius la epoca a II-a de semănat. În concluzie în anul 2013 cel mai bun hibrid
a fost hibridul Kinemas epoca I de semănat urmat de hibridul Kornelius epoca I de semănat, hibridul KWS 3381
epoca I de semănat și hibridul Kinemas epoca a II –a de semănat.
În anul 2014 producția cea mai mare (aproximativ 11500 kg/ha) se obține la hibridul KWS 3381, la epoca
I de semănat, sporul obținut de acest hibrid se deosebește distinct semnificativ de hibrizi Kinemas, Severo și
Kornelius la epoca I și epoaca a II –a de semănat, precum și de hibridul KWS 3381 la epoca a II-a de semănat.
Cea mai mica producție aproximativ 8600 kg/ha se obține la hibridul-martor Severo la epoca I de semănat. În
concluzie în anul 2014 cel mai bun hibrid a fost KWS 3381, epoca I de semănat.
În anul 2015 producția cea mai mare (aproximativ 11400 kg/ha) se obține la hibridul KWS 3381, la epoca
I de semănat, sporul obținut de acest hibrid se deosebește distinct semnificativ de hibrizi Kornelius, KWS 3381,
Severo la epoca I și epoca a II-a de semănat Producții asemanatoare aproximativ 9700 kg/ha se obțin la hibridul
Kornelius și Kinemas, epoca a II-a de semănat. Cea mai mică producție aproximativ 8700=9000 kg/ha se obține
la hibridul –martor Severo epoca I și respectiv, epoca a II-a de semănat. În concluzie în anul 2015 cel mai bun
hibrid a fost KWS 3381 epoca I, Kornelius epoca I, KWS 3381 epoca a II –a și Kinemas epoca I.
II. Studiul valorilor medii din anii 2012-2015, privind rezultatele analizelor de laborator a
compoziției chimice a boabelor, la cei patru hibrizi de porumb marca KWS sub influenţa factorilor
cilmatici scoate în evidenţa următoarele aspecte:
Valorile medii ale conţinutului în proteină al boabelor de porumb (%) în funciţe de hibridul semănat
prezintă următoarele caracteristici: cele mai ridicate valori ale mediei conţinutului proteic (%) s-au înregistrat la
hibridul de porumb Severo: 11,78%, urmat la o diferenţă mică de hibrizii Kornelius: 10,4% și KWS 10,0%, iar
cu media cea mai mică a conţinutului în proteină 9,85% este hibridul Kinemas.
Datorită unui regim pluviometric mai ridicat în perioada de vegetaţie, valoarea mediei conţinutului
proteic al boabelor de porumb (%) pentru hibrizii cultivaţi scade până la 9,85% .
Valorile medii ale conţinutului în amidon al boabelor (%) în funcţie de hibridul de porumb semănat,
hibridul de porumb cu cea mai mare valoare a mediei conţinutului de amidon (%) KWS 3381: 77,50%, urmat de
hibridul Kinemas: 76,28%, respectiv hibridul Kornelius: 75,33%, iar cel mai mic procent de amidon a acumulat
hibridul Severo 73,9 %.
Precipitataţiile din cursul perioadei de vegetaţie a porumbului, favorizează acumularea amidonului
în boabele de porumb.
Variaţia mediei conținutului în substantă uscată [%] înregistrată la hibrizii de porumb cultivaţi în
perioada 2012-2015, astfel că, cea mai ridicată valoare a mediei conţinutului în substanță uscată al boabelor este
obţinută la hibridul KWS3381: 88,76%, urmată de hibridul Kinemas cu valoarea de 87,28%, iar cu valori
apropiate se situează hibrizii Kornelius 86,80 % și Severo 86,52 %
Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de
la SCDA Lovrin
30
Analiza conţinutului de caroten al boabelor de porumb în perioada monitorizată se prezintă astfel:
hibridul Kornelius înregistrează o valoare de 1,21[mg/100 g SU], cu o tendinţă a scăderii valorii mediei este
hibridul Severo 0,81[mg/100 g SU] și hibridul KWS 3381 0,78[mg/100 g SU], iar cu valori apropiate fiind
hibridul Kinemas de 0,79 [mg/100 g SU].
Dinamica valorilor mediei conţinutului în grăsimi al boabelor de porumb (%) are un comportament
asemănător cu cel al conţinutului proteic al boabelor (%), la fel ca şi valorile mediei conţinutului proteic, media
conţinutului în grăsimi al boabelor creşte atunci când se înregistrează un deficit de precipitaţii. O valoare mai
ridicată a mediei conţinutului în grăsimi al boabelor (%) pe perioada testării o realizează hibridul de porumb
Severo cu valoarea de 5,16%, fiind o medie a conţinutului foarte bună în grăsime a boabelor, la o diferență mare
s-au situat ceilalți hibrizi Kinemas: 3,86%, respectiv Kornelius: 3,54%: și cu valoarea cea mai mică fiind hibridul
KWS 3381: 3,13 %.
III. Efectuarea unor observaţii şi măsurători cu privire la: data semănatului, răsărire, dinamica
creşterii, uniformitate, înflorire, mătăsire, maturitate fiziologică,data recoltatului și umiditatea la recoltare
sub efectul epocii de semănat asupra producţiei de boabe a hibrizilor studiați:
Corelații liniare - semănat, răsărit, înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și indici statistici.
Între înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și grăsime brută există o corelație liniară negativă
asigurată statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=0.1%.
Între răsărit, semănat și proteină există o corelație liniară negativă asigurată statistic la nivelul de
probabilitate de transgresiune α=5% , respectiv, α=1%.
Între semănat, înflorit, mătăsit, maturitate fiziologică și proteină există o corelație liniară negativă
asigurată statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=5% , respectiv, α=1%.
RECOMANDARI
Obţinerea de producţii ridicate de pormb este posibilă, dacă în condiţii asemănătoare cu cele în care s-au
desfăşurat cercetările de la S.C.D.A. Lovrin se ţine seama de următorii factori:
epoca de semănat în cazul culturii de porumb
combaterea buruienilor graminee anuale (monocotiledonate) şi unele dicotiledonate, se va face prin
aplicarea erbicidului Adengo cu 0,4 l/ha imediat după semănat.
după răsărire, în stadiul de 3 frunze, se va executa o erbicidare cu mixul Mustang 0,5 l/ha + GatMotin
1,5 l/ha
fertilizarea recomandată este cu doză de 400-500 kg îngrășămant complex NPK 20:20:0, dar să se
ţină seama şi de fertilitatea solului.
În zona agroclimatică caldă secetosă a localităţii Lovrin este benefică aplicarea fertilizării foliare.
se recomandă utilizarea hibrizilor semitardivi, care deși au amplitudini de variație mai mari decât
cei semitimpurii, asigură producții medii multianuale semnificativ mai ridicate decât hibrizii semitimpurii.