7/21/2019 Testul Nr. 2

http://slidepdf.com/reader/full/testul-nr-2-56d99b6e572b8 1/6

Testul Nr. 2

I. Cererea de chemare î n judecată și conţinutul ei. Înlăturarea neajunsurilor

cererii de chemare î n judecată.

1. Expuneţi conţinutul cererii de chemare î n judecată

Conditiile generale ale formei si continutului cererii de chemare î n judecata:

1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele

 juridice, denumirea si sediul lor. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si

domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind

procesul. Desi textul de lege se refera numai la nume, prin nume se intelege de catre

legiuitor numele si prenumele. Indicarea domiciliului este un element necesar pentru

corecta individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor, si este importanta si

pentru determinarea competentei teritoriale.

2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in

cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea

calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu particia in nume

prorpiu la activitatea judiciara, ci in calitate de reprezentant al uneia dintre parti.

Neindicarea calitatii face sa se prezume ca lucreaza in nume propriu, si intr-o atare

situatie actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate.

3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului,

atunci cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre

reclamant prin actul de investire a instantei. (plata unei sume de bani, revendicareaunui bun, anularea unui act, etc.) Determinarea obiectului prezinta interes din mai

multe puncte de vedere:

a. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se

poate apara.

b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece

instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in judecata.

c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare

a unor exceptii procesuale – de lucru judecat, de litispendenta si exceptia de

conexitate.

d. In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului estenecesara pentru determinarea competentei instantei.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie posibil si sa

fie determinat sau determinabil.

Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina

taxele judiciare de timbru si competenta materiala a instantelor judecatoresti.

4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de

cerere. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor

imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie.

Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si suficienta pentru ca instanta sa cunoasca

toate imprejurarile de fapt pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de

7/21/2019 Testul Nr. 2

http://slidepdf.com/reader/full/testul-nr-2-56d99b6e572b8 2/6

drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea

reclamantului.

5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea

dovezilor urmareste un dublu scop. In priul rand confera instantei posibilitatea de a

proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana judecarea procesului, si, in al

doilea rind, partile sunt de la inceput intr-o pozitie de egalitate juridica. Cand dovadase face prin inscrisuri se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult,

cate o copie pentru instanta. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu

originalul. Se va scrie pe fiecare pagina “conform cu originalul” si se va semna. Cand

reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din capele cererii sale, prin

interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a acestuia. Cand se va cere

dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorului.

6. Semnatura. Semnatura este o formalitate esentiala, deoarece ea atesta in mod

neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii

de chemare in judecata. Semnatura trebuie sa fie situata la sfarsitul cererii pentru a

atesta integral continutul.

2. Identificaţi procedura de î nlăturare a neajunsurilor cererii de chemare î n judecată

COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură CivilăArticolul 168. Primirea cererii de chemare î n judecată(2) C î nd lichidarea imediată a neajunsurilor nu este posibilă, cererea se consemnează 

 î n registrul de intrare a documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen

pentru a aduce cererea î n conformitate cu art.166. Dacă cererea a fost primită prin

poştă, reclamantului i se vor comunica î n scris neajunsurile şi menţiunea că acesteaurmează să fie lichidate î n interiorul termenului acordat, î n caz contrar urm î nd să se

aplice sancţiunile specificate la art.171.

Articolul 171. Cazurile î n care nu se dă curs cererii

(1) După ce constată că cererea a fost depusă  î n judecată f ără a se respecta condiţiileart.166 şi 167 alin.(1) lit.a), b), c) şi e), judecătorul emite, î n cel mult 7 zile de la

depunerea cererii, o  î ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunic î nd persoanei

care a depus cererea acest fapt de î ncălcare şi acord î ndu-i un termen rezonabil pentru

lichidarea neajunsurilor.  [Art.171 al.(1) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06

art.814]

(2) Dacă persoana care a depus cererea î ndeplineşte î n termen toate cerinţele

enumerate î n î ncheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării

iniţiale î n judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi, î mpreună cu actele

anexate, se restituie reclamantului printr-o î ncheiere judecătorească ce poate fi atacatăcu recurs.

3 La primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat:

 a)Reclamantul Nu a achitat taxa de stat

7/21/2019 Testul Nr. 2

http://slidepdf.com/reader/full/testul-nr-2-56d99b6e572b8 3/6

Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile

art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b)(taxa de stat), c) si e), judecatorul emite, n cel mult 7

zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd

persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen

rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.

(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate

n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n

 judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se

restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.

 b)Nu este indicata adresa piritului 

Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile

art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult

7 zile de la

depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care

a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru

lichidarea neajunsurilor.

(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate

n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n

 judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se

restituie

reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.

 c)La cerere nu sunt anexate documente ce confirma respectarea procedurii

 prealabile de solutionare a litigiului

Articolul 167.  Actele care se anexeaza la cererea de chemare n judecata

(1) La cererea de chemare n judecata se anexeaza:

 d) documentele care confirma respectarea procedurii de solutionare prealabila

 a litigiului, daca respectarea acestei proceduri este prevazuta de lege sau de

 contractul partilor;

Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile

art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului)  si e), judecatorul emite, n cel mult

7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd

persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen

rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.

(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele

enumerate n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data

prezentarii initiale n judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si,

mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere

 judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.

A nu se confunda cu art. 170(1)a : RECLAMANTUL NU A RESPECTAT

procedura prealabila. (nu se da curs cererii)

7/21/2019 Testul Nr. 2

http://slidepdf.com/reader/full/testul-nr-2-56d99b6e572b8 4/6

In cazul nostru se prezuma ca el a respectat dar nu a prezentat actele ce

confirma respectarea procedurii prealabile

II. Decizia instanţei de apel

1. Descrieţi cuprinsul deciziei instanţei de apel

Deciziile instantelor de apel si recurs dupa forma si continut constau din trei parti:

• Introductivă• Descriptivă• Dispozitivă

A. În partea introductiva se indica: timpul si locul emiterii deciziei, denumirea

instantei de apel sau recurs, numele si prenumele membrilor completului de judecata,

ale procurorului si grefierului, aparatorului, interpretului, numele si prenumele

apelantilor, cu indicarea calitatii lor procesuale, hotarirea atacata, numele si

prenumele, patronimicul, anul nasterii condamnatilor, achitatilor sau persoanelor in

privinta carora procesul penal a fost clasat, conform actelor de identitate.

B. Partea descriptivă a deciziei se incepe cu expunerea succinta a faptelor, apoi se va

expune fondul apelului ori recursului declarat, continutul solicitarilor partilor

participante in sedinta judiciara, a argumentelor suplimentare.

C. În decizie se expune concluzia generala a instantei pe marginea apelului ori

recursului (dupa caz admiterea ori respingerea lor) si in continuare temeiurile de fapt

si de drept, motivele adoptarii solutiei respective.

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:

Instanta de apel poate pastra ori schimba, î n tot sau î n parte, hotarârea atacata.

Ca urmare sunt posibile mai multe solutii:

a) Instanta de apel sa aprecieze ca hotarârea atacata este legala si temeinica si sa omentina, ceea ce echivaleaza cu respingerea cererii de apel si deci sentinta primei

instante este confirmata si efectele ei mentinute;

b) Instanta de apel sa admita cererea si hotarârea atacata sa fie schimbata î n tot sau î nparte, daca cu ocazia controlului exercitat se constata ca hotarârea atacata este

nelegala sau netemeinica. În acest caz este necesar sa se arate de instanta de apel ca s-

a admis apelul si sa se reproduca solutia data de instanta de apel pe fond.

- daca se constata ca, î n mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra î ncercetarea fondului ori judecata s-a facut î n lipsa partii care nu a fost legal citata,

instanta de apel va desfiinta hotarârea atacata si va trimite cauza spre rejudecare

7/21/2019 Testul Nr. 2

http://slidepdf.com/reader/full/testul-nr-2-56d99b6e572b8 5/6

primei instante.

- daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost

necompetenta, anulând hotarârea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei

competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul când

constata propria sa competenta. În acest caz, precum si atunci când exista vreun alt

motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat î n fond, instanta de apel, anulând î n totsau î n parte procedura urmata si hotarârea pronuntata, va retine procesul spre

 judecare.

- instanta de apel poate pronunta si alte solutii fara a judeca fondul pricinii, daca

admite o exceptie procesuala peremptorie, î n legatura cu apelul respectiv. Spre

exemplu, cererea de apel poate fi respinsa ca inadmisibila, ca tardiv introdusa, poate fi

anulata ca neregulat introdusa, ca netimbrata, poate fi respinsa ca lipsita de interes sau

ca introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa etc.

2. Deduceţi limitele judecării apelului

COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură CivilăArticolul 373. Limitele judecării apelului

  (1) Instanţa de apel verifică, î n limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor

 î naintate, legalitatea şi temeinicia hotăr î rii atacate  î n ceea ce priveşte constatarea

circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii î n primă instanţă.

  (2) În limitele apelului, instanţa de apel verifică  circumstanţele şi raporturile

 juridice stabilite  î n hotăr î rea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi celeprezentate suplimentar î n instanţă de apel de către participanţii la proces.

  (3) În cazul î n care apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau

dovezi noi, instanţa de apel se pronunţă  î n fond, numai  î n temeiul celor invocate  î nprimă instanţă.

  (4) Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotăr î riiprimei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotăr î rii î n î ntregul ei.

  (5) Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate î napel.

  (6) Apelantului nu i se poate crea î n propria cale de atac o situaţie mai dificilă dec î taceea din hotăr î rea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor c î nd consimte şi c î nd

hotăr î rea este atacată şi de alţi participanţi la proces.

3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele

situatii:

A) Instanta de fond nu a elucidat pe deplin circumstantele importante pentru

7/21/2019 Testul Nr. 2

http://slidepdf.com/reader/full/testul-nr-2-56d99b6e572b8 6/6

solutionarea pricinii

Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1)

Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca:

a)circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si

elucidate pe deplin;

B)La solutionarea pricinii prima instanta a incalcat normele de competenta

 jurisdictionala materiala

(1) Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural

(1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele

 cererii de apel, daca:

i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.

Nota Bene: independent de argumentele cererii : instanta va casa aceasta hotarire

chiar daca apelantii nu au invocat aceasta incalcare, si va trimite cauza la INSTANTA

COMPETENTA (jurisdictional si material)

C)In actiunea de incasare a pensiei de intretinere piritul a decedat.

Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului

Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care:

f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite

succesiunea n drepturi;