Teste Grila Cardiologie
-
Upload
adrianaelena -
Category
Documents
-
view
451 -
download
37
Transcript of Teste Grila Cardiologie
Teste grila - Cardiologie1. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui:
A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita difuza
2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stînga cu diminuarea volumului sistolic:
A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita
3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice în urma fibrozei accentuate:
A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita
4. CS. Principala veriga patogenetica în dezvoltarea cordului pulmonar cronic este:
A. Hipertensiunea arterialaB. Hipotensiunea arterialaC. Hipertensiunea pulmonaraD. Cresterea presiunii venoaseE. Nici una din aceste variante
5. CS. Profilaхia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta în urmatoarele, cu exceptia:
A. Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare
B. Aplicarii terapiei trombolitice cât mai precoceC. Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritmD. Corectiei dereglarilor volumului de sânge circulantE. Administrarii de agenti vasopresori
6. CS. În socul cardiogen, Dopamina în doze mici nu provoaca:A. Dilatarea arterelor coronarieneB. Dilatarea arterelor cerebraleC. Dilatarea arterelor renaleD. Stimularea receptorilor dopaminergici
1
E. Stimularea alfa receptorilor7. CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stânga:
A. TuseaB. HemoptiziaC. DispneeaD. AsteniaE. Respiratia Cheyne-Stokes
8. CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa:A. Cianoza rece si generalizataB. Edeme generalizateC. IcterD. Hipertensiunea arterialaE. Hipertensiunea venoasa
9. CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic:A. Turgescenta jugularelorB. Accentuarea pulsatiei arterelor carotideC. Accentuarea pulsatiei arterelor femuraleD. Absenta pulsatiei pe arterele radialeE. Pulsatia venelor membrelor inferioare
10. CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA
A. TahicardiaB. DispneeaC. Bradicardia D. AsteniaE. Tusea
11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica în capilarele pulmonare:
A. Analgezice opioideeB. DiureticeC. AdrenomimeticeD. BronholiticeE. Antiinflamatoare nesteroidene
12. CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale: A. Stenoza aorticaB. Hipertensiunea arterialaC. Ateroscleroza coronarianaD. Cardiomiopatia hipertroficaE. Hipertireoidia
13. CS. Localizarea tipica a durerii anginoase
2
A. Precordial B. EpigastruC. RetrosternalD. InterscapularE. Umarul stâng
14. CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma în acces de angina pectorala este:
A. Unda P bifazicaB. Modificarile segmentului STC. Unda P negativaD. Modificarile segmentului PQE. Modificarile complexului QRS
15. CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, în caz de:
A. Infarct miocardic acutB. Angina pectorala instabilaC. Hipertensiune arteriala sistemicaD. Endocardita infectioasaE. Tulburari severe de ritm cardiac
16. CS. Creatinfosfochinaza, în infarctul miocardic acut se majoreaza:A. La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la
normal în 1-2 zileB. La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine
la normal în 3-5 zile C. La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine
la normal în 5-7 zile D. La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la
normal în 2 zileE. Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la
normal în 2 zile17. CS. Cea mai efectiva metoda a înlaturarii durerii în infarct miocardic acut este:
A. Administrarea nitratilorB. Analgezice neopioideeC. Anagezice opioideD. NeuroleptanalgeziaE. Administrarea beta-adrenoblocantelor
18. CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de:
A. 130/80mmHgB. 140/90mmHgC. 150/100mmHg
3
D. 160/100mmHgE. 155/110mmHg
19. CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arteriale diastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru:
A. Hipertensiunea arteriala gradul I B. Hipertensiunea arteriala gradul IIC. Hipertensiunea arteriala gradul IIID. Hipertensiune arteriala sistolica izolataE. Distonie nerovegetativa de tip hipertonic
20. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung în tratamentul hipertensiunei arteriale:
A. Manifestari alergiceB. VasculiteC. Nefrita interstitiala D. Ginecomastie E. Diminuarea libidoului
21. CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard: A. Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimiiB. Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine C. Limitarea dilatarii acute a corduluiD. Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a
celor doi ventriculiE. Functia de pompa
22. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta:
A. Valvuloplastia cu balon;B. Tratamentul cu anticoagulante;C. Restrictia de sare si administrarea diureticelor;D. Comisurotomia pe cord închis;E. Comisurotomia pe cord deschis;
23. CS. Simptomul cel mai frecvent în clinica miocarditei de orice etiologie este:
A. Dispneea;B. Cardialgia;C. Palpitatiile;D. Sincopa;E. Fatigabilitatea
24. CS. Debutul reumatismului articular acut apare:A. La 1-5 saptamâni de la o infectie streptococica faringianaB. La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectiaC. La 2-3 luni dupa gripaD. La 1 an de la începutul manifestarilor sindromului articularE. La 2-3 ani dupa herpesul suportat
25. CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza prin:
4
A. Caracterul "migrator" al poliartriteiB. Afectarea asimetrica a articulatiilor mariC. Afectarea simetrica a articulatiilor miciD. Durata durerilor mai mult de 4 saptamâniE. Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni
26. CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin:A. Leucocitoza neutrofila;B. Anemia hipocroma;C. VSH 60-80 mm/ora;D. Leucopenia moderata;E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG.
27. CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor:A. Nu reflecta gradul de activitate al reumatismuluiB. Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismuluiC. Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptocociciD. Nu se modifica în dinamicaE. Nu este criteriu de diagnostic
28. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este:
A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST)
si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min
D. Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE. Devierea axei electrice cordului spre stânga
29. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este:
A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST)
si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min
D. Decaderea unor impulsuri atriale, în timp ce celelalte sunt conduse
E. Devierea axei electrice cordului spre stânga30. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este:
A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST)
si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min
D. Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE. Devierea axei electrice cordului spre stânga
31. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens
5
B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor
în conditii normaleD. Angina poate fi prezenta si în repaosE. Angina lipseste
32. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor
în conditii normaleD. Angina poate fi prezenta si în repaosE. Angina lipseste
33. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor
în conditii normaleD. Angina poate fi prezenta si în repaosE. Angina lipseste
34. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor
în conditii normaleD. Angina poate fi prezenta si în repaosE. Angina lipseste
35. CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paroxistica:
A. Ritmul cordului regulat, 90 batai/minB. Ritmul cordului regulat, 120 batai/minC. Ritmul cordului regulat, 220 batai/minD. Ritmul cordului neregulatE. Deficit de puls
36. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienta cardiaca:
A. AminofilinaB. Propranololul
6
C. DigoxinaD. VerapamilulE. Dopamina
37. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie si suprasolicitarea atriului stâng:
A. DigoxinaB. HidroclorotiazidaC. FurosemidaD. PropranalolulE. Aminofilina
38. CS. În ce forme de blocuri se intâlneste puls aritmic:A. Bloc atrio-ventricular gradul IB. Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz IC. Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1D. Bloc atrio-ventricular completE. Bloc de ramura stânga fasciculul His
39. CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatie dilatativa sunt:A. Întotdeauna normaleB. Întotdeauna deplasateC. Deplasate spre stângaD. Deplasate spre dreaptaE. Pot fi atât majorate cât si normale
40. CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatia hipertrofica:A. Întotdeauna normaleB. Întotdeauna majorateC. Majorate spre stângaD. Majorate spre dreaptaE. Pot fi atât majorate cât si normale
41. CS. Care este metoda de baza în diagnosticul cardiomiopatiilor:A. ElectrocardiografiaB. Investigatiile de laboratorC. FonocardiografiaD. EcocardiografiaE. Radiografia toracelui
42. CS. Pentru hipertensiunea arteriala esentiala este caracteristica:A. Prezenta anamnezei ereditareB. Lipsa anamnezei ereditareC. TabagismulD. Actvitatea fizica sporitaE. Modul sedentar de viata
7
43. CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru:
A. Hipertensiunea arteriala esentialaB. Pielonefrita cronicaC. Glomerulonefrita cronicaD. FeocromocitomE. Hipertensiunea renovasculara
44. CS. Hipertensiunea arteriala în glomerulonefrita cronica este cauzata de:
A. Insuficienta coronariana cronicaB. Infarctul miocardicC. Ictusul cerebralD. Insuficienta cronica cardiacaE. Insuficienta cronica renala
45. CS. Modificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru:A. Hipertensiunea arterialaB. Pielonefrita cronicaC. Glomerulonefrita cronicaD. Hipertensiunea renovascularaE. Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune
arteriala46. CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare în urmatorul tip de hipertensiune arteriala:
A. Hipertensiunea arteriala esentialaB. Pielonefrita cronicaC. Glomerulonefrita cronicaD. Hipertensiunea renovascularaE. Tireotoxicoza
47. CS. Tensiunea diastolica în hipertensiunea arteriala la vârstnici poate fi:
A. Mai mica decât 80 mmHg B. Mai mica decât 85 mmHg.C. Mai mica decât 90 mmHg.D. Mai mica decât 95 mmHg.E. Mai mica decât 100 mmHg.
48. CS. Tensiunea sistolica în hipertensiunea arteriala la vârstnici poate fi:
A. Egala sau mai mare decât 140 mmHg.B. Egala sau mai mare decât 150 mmHg.C. Egala sau mai mare decât 160 mmHg.D. Egala sau mai mare decât 170 mmHg.E. Egala sau mai mare decât 180 mmHg.
8
49. CS. În stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:A. AccentuatB. Nu e schimbatC. Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stângD. DiminuatE. Dedublat la efort fizic
50. CS. În insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina:A. Majorarea ventriculului stâng, apoi a atriului stângB. Majorarea atriului stâng, apoi a ventriculului stângC. Majorarea atriului drept, apoi a ventricului dreptD. Majorarea ventricului drept, apoi a atriului dreptE. Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stâng
51. CS. Deplasarea socului apexian spre stânga în insuficienta valvulei mitrale e cauzata de:
A. Dilatarea si hipertrofia ventricului stângB. Dilatarea si hipertrofia atriului stâng C. Dilatarea si hipertrofia atriului stâng si ventricului stângD. Dilatarea si hipertrofia ventricului dreptE. Dilatarea si hipertrofia atriului drept
52. CS. Numiti diametrul normal al atriului stâng conform datelor ecocardiografice:
A. 20-30 mmB. 30-40 mmC. 50-60 mmD. 70-80 mmE. 80-100 mm
53. CS. În stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina:
A. socul apexian neschimbatB. Devierea socului apexian spre stângaC. Freamatul sistolicD. Freamatul diastolicE. Freamatul sistolic si diastolic în acelasi timp
54. CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:A. Edemul perifericB. Durere în cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatuluiC. Palpitatiile D. DispneaE. Durere în regiunea cordului
55. CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina:A. În spatiul intercostal IV
9
B. În spatiul intercostal VC. În spatiul intercostal VID. În spatiul intercostal VI si deplasat spre stângaE. În spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta
56. CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este:A. AterosclerozaB. Endocardita septicaC. Reumatismul articular acutD. Poate fi congenitalaE. Degenerativa
57. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este:
A. AtenuataB. Nu se determinaC. AccentuataD. Nu este modificatE. Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de
insuficienta pulmonara.58. CS. Caracteristica electrocardiogramei în stenoza mitrala:
A. Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata)B. Majorarea duratei complexului QRSC. Majorarea duratei complexului Q-TD. Largirea undei R mai mult de 0,12 sec.E. Aplatizarea undei T
59. CS. În insuficienta mitrala, suflul sistolic:A. Însoteste tremorul diastolicB. Intensitatea maxima e la baza corduluiC. Intensitatea maxima e în zona tricuspidalaD. Intensitatea maxima e în zona pulmonareiE. Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere
în regiunea axiala60. CS. În stenoza mitrala freamatul diastolic:
A. Se determina frecventB. De obicei nu se determinaC. Se determina la apexD. Se determina la artera pulmonaraE. Se determina la aorta
61. CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale în stenoza mitrala asociata:
A. Întotdeauna se pastreazaB. Frecvent nu se pastreaza
10
C. Are tendinta spre accentuareD. Însoteste zgomotul II accentuatE. Se aude mai bine la apex
62. CS. În stenoza mitrala asociata presiunea în capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi:
A. Mult mai înalta decât în stenoza mitrala "izolata"B. Mult mai înalta decât în stenoza mitrala pronuntataC. Mai joasa decât în stenoza mitrala pronuntataD. La fel ca si în stenoza mitrala pronuntataE. Nu depinde de gradul stenozei
63. CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial:
A. Suflu protodiastolic în spatiile intercostale II-IV pe marginea stânga a sternului este determinata de stenoza
B. Suflu protodiastolic în spatiile intercostale III-IV pe marginea stânga a sternului
C. Suflu protodiastolic în spatiile intercostale III pe marginea stânga a sternului este determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare
D. Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal
E. Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal în spatiul III-IV, generat de defect
64. CS. Selectati particularitatea hemodinamicii în canalul arterial deschis:A. La un diametru mic si o presiune normala în artera pulmonara
ejectia sângelui din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul sistolei
B. La un diametru mic si presiune normala în artera pulmonara fluxul de sânge din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul diastolei
C. La un diametru mic si presiune normala în artera pulmonara fluxul de sînge din aorta în trunchiul pulmonar are loc în timpul sistolei si diastolei
D. La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara înalta fluxul arterio-venos a sângelui se pastreaza ca si în parametrii normali
E. La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara înalta nu apare insuficienta ventriculului stâng si insuficienta cardiaca congestiva
65. CS. Etiologia miocarditelor infectioase de regula este:A. ViralaB. StreptococicaC. PneumococicaD. Stafilococica
11
E. Fungica66. CS. Pentru miocardite este caracteristica:
A. Hipotensiune arterialaB. Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiuneC. Hipertensiune arteriala moderataD. Hipertensiune arteriala severaE. Hipertensiune arteriala izolat sistolica
67. CS. Limitele cordului în miocardite percutor si radiologic se manifesta prin:
A. Permanent normaleB. Permanent majorateC. Pot fi majorate sau normaleD. Deplasate spre stângaE. Deplasate spre dreapta
68. CS. Miocardita se caracterizeaza prin:A. Date de laborator clinic în limitele normeiB. Teste pozitive ale activitatii procesului inflamator C. Teste negative ale activitatii procesului inflamator D. Schimbari vizibile radiologiceE. Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice
diagnosticului de miocardita69. CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan în miocardite consta în utilizarea:
A. AminohinoloneB. GlucocorticoiziC. Preparate antiinflamatorii nesteroidieneD. Preparate ce amelioreaza metabolismul miocarduluiE. Preparate de potasiu
70. CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor în primele doua saptamâni dupa debut si majora mortalitatea în cazul:
A. Cardiomegaliei pronuntateB. Insuficientei cardiace de stazaC. Tulburarilor severe de conducereD. Miocarditelor provocate de infectie viralaE. Tahiaritmiilor atriale
71. CS. În miocardite se utilizeazâ corticoterapia în doze:A. Mici B. Moderate C. Mari D. PulsterapiaE. Nici un raspuns nu e corect
12
72. CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda în combinare cu prednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene în sânge):
A. Acidul acetilsalicilicB. IndometacinaC. DiclofenaculD. IbuprofenaE. Piroxicamul
73. CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice în tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:
A. Pierderea de catre cardiomiocite a calciuluiB. Pierderea de catre cardiomiocite a potasiuluiC. Retentia natriului în organismD. Eliminarea natriului din oragnismE. Efectul toxic asupra cardiomiocitelor
74. CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace în miocardite e preferabil de administrat glicozide cardiace:
A. Cu actiune scurta, în doze miciB. Cu actiune prelungitaC. Per oralD. In doze mediiE. In doze majore
75. CS. Dimensiunile cordului în cazurile aritmiilor cardiace pot fi:A. Întotdeauna normaleB. Întotdeauna mariteC. Majorate spre stângaD. Majorate spre dreaptaE. Pot fi atât marite cât si normale
76. CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut (IMA):
A. Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent în IMA intins, cu unda Q
B. Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice
C. Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic
D. Ecocardiografia doppler color este utila în diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa
E. Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa
13
77. CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin:
A. Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonaraB. Raluri de staza la bazele pulmonareC. Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta
ventriculara dreaptaD. Edem pulmonar acutE. soc cardiogen
78. CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos în infarctul miocardic acut (IMA):
A. La debutul IMA , aspirina în doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala
B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor în IMA de ventricul drept
C. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati în IMA si insuficienta cardiaca
D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati în IMA si bloc de ramura stânga a f. Hiss
E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina în IMA
79. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPŢIA:
A. Scad mortalitatea globalaB. Previn infarctul repetatC. Previn moartea subitaD. Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor
postinfarctE. Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie
80. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara în infarctul miocardic acut, cu EXCEPŢIA:
A. Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate
B. Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C. Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina în tratamentul pe termen lung
D. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca
E. Limitarea factorilor de risc ai aterosclerozei 81. CS. Creatinfosfokinaza totala creste în urmatoarele afectiuni, cu EXCEPŢIA:
A. Boli musculare si traumatisme musculareB. Cardioversie electricaC. Hipotiroidism
14
D. Pancreatita acutaE. Atacul vascular cerebral
82. CS. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de:
A. DurereB. PalpitatiiC. Jena precordialaD. Întepaturi precordialeE. Lesin
83. CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de:
A. Ecocardiografia bidimensionalaB. Ecocardiografia unidimensionalaC. Rezonanta magnetica nuclearaD. Tomografia computerizataE. Ventriculografia radioizotopica
84. CS. Un element esential în tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut îl reprezinta:
A. DigoxinulB. ChinidinaC. LidocainaD. DiltiazemulE. Acidul acetilsalicilic
85. CS. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de:
A. MorfinaB. ParacetamolC. IbuprofenD. DiclofenacE. Indometacina
86. CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara în infarctul miocardic acut apar în:
A. Primele 24 oreB. Primele 3 zileC. Prima saptamânaD. În prima lunaE. În primele 3 luni
87. CS. Care este agentul antiplachetar standard în infarctul miocardic acut?
A. DipiridamolulB. TiclopidinaC. Acidul acetilsalicilic
15
D. ClopidogrelulE. Antiinflamatoriile nesteroidiene
88. CS. Morfina administrata în controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPŢIA:
A. Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata în IMA
B. Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpaticC. Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie
contraindicatiii pentru folosirea morfineiD. Are efect vagotonic si poate cauza bradicardiaE. Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si
tensiunea arteriala89. CS. Despre insuficienta de pompa în infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPŢIA:
A. Reprezinta principala cauza de deces în spitalB. Se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemiceC. Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si
Z4D. Nu se coreleaza cu mortalitatea precoceE. Se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva
90. CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:A. Istoric de hemoragie cerebrovasculara în urma cu 10 aniB. Diateza hemoragica cunoscutaC. Accident vascular nehemoragic în ultimul anD. Suspiciune la disectie de aortaE. Hemoragii interne active
91. CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:
A. Reactie alergica la streptokinazaB. Hipotensiune arterialaC. Fibrilatie ventricularaD. HemoragieE. Hipertensiune arteriala
92. CS. Selectati efectul caracteristic dopaminei:A. La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativB. Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompaC. La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitivD. Reprezinta un preparat beta-adrenoblocantE. La doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si
splahnic93. CS. Ocluzia trombotica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de:
16
A. Eliberarea de oxid nitricB. Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de ateromC. Dezvoltarea unui aneurismD. Eliberarea de prostaglandina E2E. Eliberarea de endotelina
94. CS. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:
A. Este eliberata în sânge doar în câteva ore de la debutul infarctului miocardic
B. Este foarte specifica pentru diagnosticC. Nivelurile ei pot ramâne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul
infarctului miocardicD. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii
care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)
95. CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza în urmatoarele zone, cu EXCEPŢIA:
A. EpigastruB. Brate, bilateralC. Umarul stângD. MandibulaE. Regiunea hipogastrica
96. CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, constând din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta de pâna la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anteriorB. IMA inferiorC. IMA asociat cu fibrilatie atrialaD. IMA asociat cu tahicardie ventricularaE. IMA antero - septal
97. CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept:
A. Infarct cu unda QB. Infarct transmuralC. Infarct non transmuralD. Infarct non - QE. Nici un raspuns corect
98. CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina în infarctul miocardic acut (IMA)este controlat si ajustat în functie de:
A. Timpul de trombina
17
B. Timpul partial de tromboplastina activatC. Indice de protrombinaD. Timp QuickE. Timp de sângerare
99. CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de:
A. 0,12 sB. 0,14 sC. 0,16 sD. 0,18 sE. 0,20 s
100. CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de:
A. Cardioversia electricaB. Terapia cu propranolol i.v.C. Terapia cu verapamil i.v.D. Terapia cu adenozina i.v.E. Terapia cu lidocaina i.v
101. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
A. LidocainaB. VerapamilC. CaptoprilD. IzoprenalinaE. Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)
102. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
A. DigoxinaB. ChinidinaC. AmiodaronaD. Electrocardioversia cu energie micaE. Electrostimularea overdrive
103. CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca:A. Complexul QRS are 0,14 s.B. Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/minC. Nu creste la efortD. Nu creste la atropinaE. Ritmul de scapare este instabil
104. CS. Cel mai eficient medicament în tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:
A. PropranololulB. Digoxina
18
C. ProcainamidaD. AdenozinaE. Verapamilul
105. CS. Suspendarea fibrilatiei atriale se datoreaza:A. Revenirii la ritmul sinusalB. Blocului atrioventricular completC. Tahicardiei jonctionaleD. Tahicardiei ventriculareE. Blocului sino-atrial
106. CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:A. I AB. I BC. I CD. IIE. III
107. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) sistolica cu presiune pulsativa marita prin volum bataie cardiac crescut apare în urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia:
A. TireotoxicozaB. Insuficienta mitralaC. Fistula arteriovenoasaD. Insuficienta aorticaE. Canal arterial persistent
108. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una:
A. Secretie în exces de reninaB. HipokaliemieC. Hipersecretie de aldosteronD. Functie renala normalaE. Activitate plasmatica a reninei scazuta
109. CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetotoхic la o pacienta gravida hipertensiva:
A. GanglioplegieB. DiureticeC. MetildopaD. Nitroprusiatul de sodiuE. Inhibitorii enzimei de conversie
110. CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:
A. Sexul femininB. Fumatul
19
C. Diabetul zaharatD. Consumul exagerat de alcoolE. Vârsta tânara
111. CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o exceptie:
A. HiperpotasemieB. HiperuricemieC. HiperglicemieD. HipercolesterolemieE. Hipocalciemie
112. CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem:
A. CaptoprilB. EnalaprilC. FosinoprilD. LisinoprilE. Losartan
113. CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele:
A. Durerile apar în repaus B. Accesele dureroase sunt mai prelungite C. Durerile au un caracter mai intens D. Raspunsul la Nitroglicerina este mai putin efectivE. Raspunsul la Nitroglicerina este imediat
114. CM. În insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect:
A. Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarciniiB. Retentie hidrosalinaC. Tahicardie D. Excretie scazuta a ionilor de potasiuE. Vasodilatatie sistemica
115. CM. Asupra carei cavitati a inimii-compresia externa în tamponada cardiaca este mai marcata:
A. Asupra atriului drept B. Asupra ventriculului drept C. Asupra atriului stângD. Asupra ventriculului stângE. Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform
116. CM. Care este cea mai des întâlnita cauza a pericarditei constrictive:A. NeoplasmeB. Boli ale tesutului conjunctivC. Infarct miocardic acut
20
D. CardiomiopatiiE. Tuberculoza
117. CM. socul cardiogen la persoanele în vârsta se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Cresterea brusca a tensiunii arterialeB. Infarctul are adesea o extindere limitataC. Are evolutie grava D. Mortalitate înalta (80%)E. Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului
118. CM. Numiti terapia combinata în angina pectorala cel mai frecvent folosita:
A. Combinatia nitrati si blocante de calciu B. Combinatia nitrati si beta blocante C. Combinatia beta blocante si blocante de calciuD. Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciuE. Nici una din ele
119. CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut:A. În majoritatea cazurilor e localizata retrosternalB. Iradierea durerii în umarul sau membrul superior stângC. Caracterul durerii este de constrângere, apasareD. Durata durerii e de zeci de minute, ore E. Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide
120. CM. Ameliorarea contractilitatii miocardului se obtine prin urmatoarele:
A. Scaderea volumului sangelui circulantB. Scaderea presarcinii C. Scaderea postsarciniiD. Cresterea tonusului vascularE. Ameliorarea functiei ficatului
121. CM. Examenul paraclinic în insuficienta cardiaca include:A. Examenul radiologic al cutiei toraciceB. ElectrocardiografiaC. EcocardiografiaD. SpirografiaE. Angiografia pulmonara
122. CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute?A. Tamponada cardiacaB. Revarsat pericardic cronic C. Staza venoasa superioaraD. Insuficienta respiratorieE. Insuficienta renala
21
123. CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de:A. Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonaraB. Gradul hipertensiunii pulmonareC. Elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si ale hipertensiunii pulmonareD. Gradul insuficientei respiratorie E. Hipertensiunea arteriala sistemica
124. CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic: A. Accesul de durere apare mai frecvent noapteaB. Reactii vegetative pe fondalul sindromului algic C. Accesele sunt însotite de aritmii, uneori de sincopaD. Sindromul algic absentE. Lipsa schimbarilor electrocardiografice în timpul accesului
125. CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase:A. DispneeB. TranspiratiiC. SincopaD. Dureri în rebordul costal dreptE. Voma
126. CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica subendocardica:
A. Subdenivelarea segmentului STB. Supradenivelarea segmentului STC. Unde T negative sau bifazice D. Unde T pozitiveE. Devierea a ei cordului spre stânga
127. CM. Numiti efectele beta blocantilor: A. Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatiiB. Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort C. Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatiiD. Majorarea constrictiei coronare la efortE. Scaderea duratei diastolei
128. CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de sânge în pericardita purulenta?:
A. LeucocitozaB. LeucopeniaC. VSH crescutD. LimfocitozaE. Euzinofilia
129. CM. Cele mai frecvent întâlnite simptoame în clinica stenozei mitrale sunt:
22
A. Dispneea;B. Hemoptiziile;C. Emboliile arteriale;D. TuseaE. Dureri în rebordul costal stâng
130. CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice în evolutia clinica a insuficientei mitrale:
A. Dispnea la efort;B. Ortopnea;C. Dispnea paroxistica nocturnaD. HemoptiziileE. Emboliile periferice
131. CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta în:
A. Reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite;
B. Profilaxia endocarditei infectioaseC. Terapia cu tonicardiace;D. Terapia cu vasodilatatoare;E. Tratamentul chirurgical.
132. CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar în prolapsul valvulei mitrale sunt:
A. Insuficienta mitrala B. Endocardita infectioasaC. Tulburarile grave de ritmD. Moartea subitaE. Infarctul miocardic acut
133. CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde:A. DispneeaB. Angina pectorala de tip clasic la efortC. Sincopa la efortD. HemoptiziileE. Astenia
134. CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica în:
A. Aparitia anginei pectoraleB. Aparitia sincopelor la efortC. Aparia insuficientei cardiace congestiveD. La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomaticaE. Aparitia semnelor endocarditei infectioase
135. CM. Selectati cele mai rar întâlnite simptoame în clinica insuficientei aortale:
A. SincopeB. Dureri abdominaleC. CefaleeD. Angina pectoralaE. Hemoptizia
136. CM. Numiti factorii fiziopatologici în dezvoltarea socului cardiogen sunt:
23
A. Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%B. HipovolemiaC. Tulburari electroliticeD. Cresterea activitatii simpaticeE. Modificari ale microcirculatiei în organe
137. CM. Caracterizati durerea în angina pectorala stabila:A. Se manifesta prin aparitia acceselor B. Nu cedeaza la nitroglicerinaC. Este similara în timpul acceselor D. Difera de la un acces la altul E. Dureaza mai mult de 10-15 minute
138. CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa?: A. LocalizareaB. Iradierea C. DurataD. Frecventa acceselorE. Neeficacitatea nitroglicerinei
139. CM. Prin examinarea cordului în hipertensiunea arteriala se observa:A. Grade variate de cardiomegalie (predominant a ventricolului
stâng)B. Accentul zgomotului II pe aortaC. Suflu sistolic la apex D. Suflu diastolic la apexE. Pulsatie diastolica a ventriculului drept
140. CM. Mecanismul renal în hipertensiunea arteriala include: A. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronB. Reducerea excretiei de sodiuC. Majorarea secretiei renineiD. Micsorarea secretiei prostaglandinei E2
E. Eliminarea intensa sodica si hidrica.141. CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:
A. Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm HgB. Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilarC. Insuficienta renala progresivaD. Raspuns bun la tratamentE. Lipsa insuficientei cardiace
142. CM. Examenul obiectiv al cordului în cord pulmonar cronic releva:A. Pulsatia sistolica a ventriculului drept în regiunea epigastricaB. Zgomotul II înalt si dedublarea lui în "punctul" arterei pulmonareC. Suflu diastolic Graham-Still în "punctul" arterei pulmonareD. Suflu sistolic la apex
24
E. Accentuarea zgomotului I la apex143. CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite în tratamentul cordului pulmonar cronic?:
A. BronhodilatareB. Vasodilatatie pulmonaraC. Stimularea centrului respiratorD. Reducerea tahicardieiE. Vasoconstrictie sistemica
144. CM. În infarctul miocardic acut (IMA) Lidocaina este indicata:A. Eхrasistole ventriculare frecventeB. Extrasistole ventriculare de clasa Lown 3-5C. Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara în anamntzaD. La bradicardie pronuntataE. Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA
145. CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:A. Antecedente familiareB. Aportul alimentar de sare majoratC. Obezitatea D. Consumul de cafea, tabagismulE. Eforturile fizice exceptionale
146. CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara:
A. Debutul unei (HTA) severe la tineri sau dupa 50 aniB. Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensivC. Durerea si suflurile lombare aparute în contextul unei HTAD. Sporirea brusca a valorilor tensionale în pofida tratamentului
triplu adecvat;E. Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice;
147. CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom:A. Hipertensiune paroxistica B. Hipertensiune persistenta C. Hipotensiune ortostatica D. Polidipsie, poliurie E. Convulsii
148. CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente în feohromocitom sunt:
A. Alfa blocantele neselectiveB. Alfa blocantele selectiveC. LabetalolulD. BetablocanteleE. Antagonistii de calciu
149. CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala:
A. Contraceptivele orale
25
B. GlucocorticoiziC. AntidepresiveD. Preparate de bromE. Preparate de potasiu
150. CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile:
A. Glicozidele cardiaceB. BetablocantiiC. Anticoagulantele D. Valvuloplastia cu balon;E. Comisurotomia pe cord deschis;
151. CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:A. Suflu telesistolic la apexB. Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografieC. Unde T negative în derivatiile III, AVF sau V5,V6 la
elecrtocardiogramaD. Anomalii ale cutei toracice, hipomastieE. Dispnee, vertij, sincope
152. CM. Tratamentul miocarditelor include:A. Antiinflamatoare nesteroidiene B. Terapia antibacteriana a agentului infectiosC. Medicatia imunosupresivaD. Medicatia insuficientei renaleE. Medicatia insuficientei hepatice
153. CM. Complicatiile miocarditelor sunt:A. Decesul B. Insuficienta cardiacaC. Aparitia aritmiilorD. Insuficienta renalaE. Insuficienta respiratorie
154. CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt:
A. Transplant de cord B. Inhibitori ai enzimei de conversie C. NitratiD. DiureticeE. Clonidina
155. CM. În patogenia aterosclerozei o importanta majora au:A. ColesterolulB. TriglicerideleC. LipoproteideleD. ProtrombinaE. Ureea
26
156. CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice:A. Moarte subitaB. Angina pectoralaC. Infarctul miocardic acutD. Aritmiile cardiaceE. Ictusul cerebral ischemic
157. CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt:
A. Unda P înalta si ascutita în derivatiile II, III, aVFB. Axa electrica verticala si devierea spre dreaptaC. Complexul QRS dilatat de tip RSR1 înV1,V2D. Unda S adânca în V1,V2,V3E. Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata în
derivatiile II, III, aVF, V1-V2158. CM. Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor:
A. Procese inflamatorii ale miocarduluiB. Dereglari ale circulatiei coronarieneC. MiocardiosclerozaD. TireotoxicozaE. Cerebrastenia posttraumatica
159. CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm:
A. Tahicardia sinusalaB. Tahicardia supraventriculara paroxisticaC. Tahicardia ventriculara paroxisticaD. Fibrilatia atrialaE. Sindromul Frederik
160. CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm:A. PalpitatiiB. Iregularitatea ritmului cardiacC. Slabiciune generalaD. Voma E. Perosis
161. CM. Zgomotele cardiace în aritmii pot fi:A. De sonoritate crescutaB. De sonoritate variabilaC. Zgomotul I la apex diminuatD. Accentuarea zgomotului II la aortaE. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara
162. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru tahicardie ventriculara paroxistica:
27
A. Ritm cardiac regulat, 250 batai/minB. Ritm cardiac regulat, 170 batai/minC. Deficit de pulsD. Complexul QRS dilatatE. Complexul QRS normal
163. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile în fibrilatia atriala:
A. Ritm cardiac acceleratB. Distanta R-R pe ECG variabilaC. Undele P lipsescD. Undele P se înregistreazaE. Se determina undele F
164. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial:
A. Ritm cardiac neregulatB. Ritm cardiac regulatC. Undele atriale au forma de dinti de ferestrau în unele deviatiiD. Tratamentul medicamentos este mai efectiv, decât în fibrilatie
atrialaE. Undele P se înregistreaza
165. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile în fibrilatia atriala pe fon de stenoza mitrala:
A. Unda P înalta si ascutita în deviatiile I, II, AVFB. Devierea axei electrice spre dreaptaC. Devierea axei electrice spre stângaD. Suflul presistolic se pastreazaE. Suflul presistolic dispare
166. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile în fibrilatia atriala de etiologie aterosclerotica:
A. Suflu sistolic la aortaB. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonaraC. Rv6>Rv4
D. Tensiunea sistolica înalta si cea diastolica joasa la persoane de vârsta înaintata
E. Unda S adânca în V5, V6167. CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena:
A. CorvalolB. RezerpinaC. PropranololD. DigoxinE. Aminofilina
28
168. CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienta cardiaca:
A. AminofilinaB. MetoprololulC. DigoxinaD. VerapamilulE. Dopamina
169. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare:
A. VerapamilB. DigoxinC. LidocainD. NovocainamidE. Propranolol
170. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare:
A. DigoxinB. LidocainC. PropranololD. ProcainamidE. Verapamil
171. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea fibrilatiei atriale, forma paroxistica:
A. IsosorbiddinitratB. VerapamilC. DigoxinD. NovocainamidE. Propranolol
172. CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala:
A. DigoxinB. PropranololC. AmiodaronD. ChinidinE. Aminofilina
173. CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet:
A. Zgomotul I la apex diminuatB. Zgomotul I la apex accentuatC. Suflu sistolic la apexD. Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale
ventriculelor
29
E. Zgomotul clacant Strajesko174. CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta în bloc atrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut:
A. Digoxin B. AtropinC. IsoprenalinaD. HidrocortisonE. Prednisolon
175. CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip proximal:
A. IsoprenalinaB. HidrocortisonC. Electrostimularea permanenta a corduluiD. Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiaceE. Lidocain
176. CM. Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta în bloc atrioventricular acut complet de tip distal:
A. PropranololB. VerapamilC. DobutaminaD. HidrocortisonE. Electrostimularea temporara a cordului
177. CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade intraventriculare:
A. Zgomotul I la apex accentuatB. Zgomotul I la apex dedublatC. Complexul ventricular pe ECG neschimbatD. Complexul ventricular deformat, dilatatE. Intervalul P-Q majorat
178. CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fasciculului His:
A. Tratamentul maladiei de bazaB. Electrostimulare a corduluiC. Glocozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiaceD. VerapamilE. Propranolol
179. CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardii paroxismale supraventriculare si ventriculare:
A. Debut acutB. Debut treptatC. Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/min
30
D. Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/minE. Puls aritmic frecvent
180. CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal:
A. Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent este mentionata
B. Hemodinamica progresiv se înrautatesteC. Tratamentul medicamentos efectivD. Tratamentul medicamentos este neefectivE. Tratamentul cu atropina efectiv
181. CM. Ce semne ne vorbesc în favoarea hipertensiunii arteriale?:A. Diminuarea zgomotului I la apexB. Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic
dozatC. Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic
dozatD. Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic
dozatE. Ereditate agravata
182. CM. Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii:
A. Cardiomiopatia dilatativaB. Stenoza subaortala idiopaticaC. Cardiomiopatia hipertroficaD. Cardiopatia ischemicaE. Cardiomiopatia dishormonala
183. CM. Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare:
A. InflamatieB. Maladii endocrineC. IntoxicatiiD. HipovitaminozeE. Sedentarismul
184. CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative:
A. Infectie viralaB. AlcoolC. Supraefort fizicD. Emotii negativeE. Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare
185. CM. Cele mai frecvent întâlnite tulburari de ritm si conducere în cardiomiopatia dilatativa sunt:
31
A. Fibrilatia atrialaB. Extrasistolia ventriculara frecventaC. Tahicardia ventriculara paroxisticaD. Blocurile ventriculareE. Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate
186. CM. Enumerati semnele auscultative în cardiomiopatia dilatativaA. Suflu sistolic la apexB. Suflu sistolic pe aortaC. Suflu sistolic la artera pulmonaraD. Ritm protodiastolic de galopE. Accentuarea zgomotului II pe aorta
187. CM. Enumerati semnele auscultative în cardiomiopatia hipertrofica obstructiva:
A. Suflu sistolic la apexB. Suflu sistolic la marginea stânga a sternuluiC. Suflurile lipsescD. Suflu sistolic pe aortaE. Suflu sistolic la artera pulmonara
188. CM. Mentionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii:
A. TahiaritmiiB. Ritmul cardiac nu e dereglatC. Deformarea complexului QRSD. Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)E. Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului
189. CM. Mentionati indicii ecocardiografici în cardiomiopatia dilatativa:A. Dilatarea tuturor cavitatilor cardiaceB. Dilatarea ventriculului stângC. Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura pestelui"D. Stenoza valvulei aortaleE. Insuficienta mitrala
190. CM. Numiti cauzele principale ale decesului în cardiomiopatii:A. Fiblilatia ventricularaB. Insuficienta cardiaca progresivaC. TromboemboliaD. Hemoragiile pulmonareE. Hemoragiile gastrointestinale
191. CM. Care afectiuni ale miocardului au pronostic favorabil si tratament efectiv:
A. Cardiomiopatia alcoolicaB. Cardiomiopatia dishormonala
32
C. Cardiomiopatia dilatativaD. Cardiomiopatia hipertroficaE. Cardiomiopatia restrictiva
192. CM. Ce preparate se indica în tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa:
A. Glicozide cardiaceB. DiureticeC. NitratiD. MetilxantineE. Inhibitori ai enzimei de conversie
193. CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului:A. Maresc contractilitateaB. Micsoreaza contractilitateaC. Maresc excitabilitateaD. Micsoreaza excitabilitateaE. Micsoreaza conductibilitatea
194. CM. Actiunea glicozizilor cardiaci în caz de supradozare asupra functiei cordului:
A. Maresc contractilitateaB. Micsoreaza contractilitateaC. Brusc maresc excitabilitateaD. Brusc micsoreaza excitabilitateaE. Brusc micsoreaza conductibilitatea
195. CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului:A. Micsoreaza automatismuluiB. Maresc automatismulC. Micsoreaza conductibilitateaD. Maresc conductibilitateaE. Micsoreaza excitabilitatea
196. CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii:A. Micsoreaza tonusul venelorB. Maresc tonusul venelorC. Micsoreaza tonusul arterelorD. Maresc tonusul arterelorE. Maresc tonusul arteriolelor
197. CM. Numiti afectiunile în care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:
A. Cord pulmonar cronicB. Cardiomiopatie ischemicaC. Cardiomiopatie inflamatorie
33
D. Miocardita acutaE. Cardiomiopatii restrictive
198. CM. Care sunt manipularile profilactice în cardiomiopatii:A. Excluderea alcooluluiB. Excluderea tabagismuluiC. Respectarea regimului strict la patD. Practicarea sportuluiE. Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac "fara cauza"
199. CM. Ajutorul de urgenta în intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta în:A. Anularea glicozizilor cardiaceB. Micsorarea dozelor glicozidelor cardiaceC. Administrarea preparatelor de potasiuD. Administrarea preparatelor de calciuE. Administrarea unitiolului
200. CM. Care simptoame vorbesc despre cardiomiopatia dilatativa:A. Cardiomegalia în lipsa simptoamelor viciului cardiac,
hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemiceB. Cresterea presiunii telediastolice în ventriculul stângC. Scaderea presiunii telediastolice în ventriculul stâng
D. Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stângE. Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stâng
201. CM. Care simptoame vorbesc despre stenoza subaortala idiopatica hipertrofica:
A. Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la sportivi
B. Suflu sistolic la apex si punctul BotkinC. Hipertrofia septului intraventricular la ecocardiografieD. Suflu sistolic pe artera pulmonaraE. Hipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie
202. CM. Evolutia maligna a hipertensiunii arteriale (HTA) se stabileste în caz de:
A. HTA esentialaB. HTA simptomaticaC. Tensiune arteriala diastolica mai înalta de 130 mmHgD. Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IVE. Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II
203. CM. In patogenia hipertensiunii arteriale în pielonefrita cronica se implica:
A. Schimbari organice ale arterelor renaleB. Edem inflamatoriu al interstitiului renalC. Infiltratia interstitiului renalD. Dilatarea bazinetelor si calicelor renale
34
E. Procesele inflamatorii în caile urinare204. CM. Hipertensiunea arteriala în pielonefrita cronica este:
A. Asociata cu edeme B. Asociata cu leucociturieC. Creste în timpul acutizarii pielonefriteiD. În timpul acutizarii pielonefritei se micsoreazaE. Poate sa devina maligna
205. CM. Hipertensiunea arteriala este de sindromul urinar în urmatoarele maladii:
A. Hipertensiune renovascularaB. Nefropatia gravidelorC. Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)D. Pielonefrita cronicaE. Glomerulonefrita cronica
206. CM. Proteinurie înalta poate fi în urmatoarele patologii:A. Coarctatia aorteiB. Glomerulonefrita cronicaC. Nefroscleroza diabeticaD. Nefropatia gravidelorE. Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)
207. CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin:A. LabilitateB. StabilitateC. Rezistenta la terapia medicamentoasaD. Pusee hipertensive frecventeE. Pusee hipertensive rare
208. CM. Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic:A. Suflu sistolic asupra arterelor renaleB. Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renaleC. Lipsa unor simptoame fizicaleD. Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere
medicamentoasaE. Suflu sistolic la apex
209. CM. Suflu epigastric în hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte:
A. În obezitateB. Muschii abdominali dezvoltati excesivC. Meteorism D. În grade mici de stenozaE. În grad moderat de stenoza
210. CM. Factori de baza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la batrîni:
35
A. Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiaceB. Schimbari în sistemul capilarC. Cresterea rezistentei aortei sclerozateD. Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozateE. Schimbari în sistemele umorale presoare si depresoare
211. CM. Tensiunea diastolica în hipertensiunea arteriala la batrîni poate fi:
A. NormalaB. ScazutaC. Majorata pentru scurt timpD. Permanent majorataE. Permanent scazuta
212. CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale în hipertensiunea arteriala la batrîni:
A. ÎnaltB. FrecventC. ÎncetinitD. Tensiune de puls înaltaE. Tensiune de puls joasa
213. CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale:
A. Endocardita reumaticaB. SifilisulC. AterosclerozaD. Anevrism disecant de aortaE. Miocarditele
214. CM. Volumul fluxului retrograd în insuficienta valvulei aortale depinde de:
A. Suprafata orificiuluiB. Durata sistoleiC. Durata diastoleiD. Gradientul tensiunii în aorta si ventriculul stâng în timpul
diastoleiE. Gradientul tensiunii în aorta si ventriculul stâng în timpul
sistolei215. CM. Sindromul algic în insuficienta aortala:
A. Dureaza scurt timpB. Poate dura oreC. Durerea strict localizataD. Nitroglicerina are actiune analgetica slabaE. Narcoticele juguleaza bine durerea
36
216. CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila în insuficienta valvulei aortale:
A. Zgomotul I la apex accentuatB. Zgomotul I la apex diminuatC. Zgomotul II pe aorta accentuat la etiologie reumatismalaD. Zgomotul II pe aorta diminuat în etiologie reumatismalaE. Zgomotul II pe aorta diminuat în etiologie sifilitica
217. CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta în insuficienta valvulei aortale:
A. Se ausculta suflu diastolicB. Se ausculta suflu sistolic si diastolicC. Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul IID. Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul
IIE. Suflu diastolic se accentueaza la sfârsitul diastolei
218. CM. Determinati zonele auscultative în care se propaga suflul pe aorta în insuficienta valvulei aortale:
A. Pe vasele gâtuluiB. În spatiul interscapularC. În punctul Botkin-ErbD. La baza procesului xifoidE. În regiunea apexului cardiac
219. CM. Suflul determinat pe aorta în insuficienta valvulei aortale se ausculta mai bine:
A. În pozitie orizontalaB. În pozitie verticalaC. În pozitie verticala cu mâinile ridicateD. La inspiratieE. La expiratie
220. CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii cu stenoza istmului aortal:
A. Se determina în regiunea apexului cardiacB. Se determina în spatiul intercostal II pe dreaptaC. Se determina în spatiul intercostal II pe stângaD. Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal
IIE. Se determina pe vasele gâtului
221. CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic în stenoza aortala:A. Linistit nu dureaza mult, nu e brutalB. Tare, îndelungat, de tembru brutalC. Se intensifica la retinerea respiratiei la expirD. Se intensifica în tahiaritmii
37
E. Se intensifica în emfizem pulmonar222. CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale în stenoza aortala:
A. Pulsul înaltB. Puls de amplitudine micaC. Puls frecventD. Pulsul creste încetE. Pulsul descreste încet
223. CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:
A. Ritm sinusalB. Fibrilatia atriala se întâlneste rarC. Ritm nesinusalD. Hipertrofia ventriculului stângE. Hipertrofia atriului stâng
224. CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal):
A. Endocardita septicaB. AterosclerozaC. ReumatismulD. SifilisulE. Anevrismul disecant de aorta
225. CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt:A. Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratamentB. Insuficienta cardiaca grava, însa bine curabilaC. Lipsa cardiomegalieiD. Cardiomegalie pronuntataE. Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate
226. CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale miocarditelor:
A. Acuze la cardialgii si palpitatiiB. FatigabilitateC. SubfebrilitateD. Tahicardie sinusalaE. Diminuarea zgomotului I
227. CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:
A. Dinamica pozitiva pe parcursul zilelorB. Dinamica pozitiva pe parcursul saptamânilorC. Dinamica lipseste
38
D. Lipsa dereglarilor repolarizarii în efectuarea testelor cu B-blocante si clorura de potasiu
E. Lipsa reactiei pe electrocardiograma în efectuarea testelor farmacologice
228. CM. În ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma în miocardite:
A. Scaderea amplitudei undei TB. Undele T bifaziceC. Unda T negativaD. Unda T nu este supusa schimbarilorE. Subdenivelarea segmentului ST
229. CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite:
A. Dereglarea repolarizarii ventriculareB. Aritmii si blocadeC. Modificarea complexului QRS, deformarea luiD. Scaderea voltajului ECGE. ECG fara modificari patologice
230. CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor:A. Ritm de galopB. Sufluri sistolice în toate punctele auscultativeC. Suflu sistolic pe aortaD. Tonul deschiderii valvulei mitraleE. Suflu sistolic la apex
231. CM. Pulsul în miocardite poate fi:A. AlternantB. MicC. AcceleratD. Aritmic, conform tipului extrasistolelorE. Neschimbat
232. CM. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente:
A. FentolaminaB. MetildopaC. RezerpinaD. GuanetidinaE. Furosemidul
233. CM. Selectati betoadrenoblocante selective:A. TimololB. AtenololC. MetoprololD. Labetolol
39
E. Acebutolol234. CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala:
A. ClonidinaB. GuanitidinaC. GuanfacinaD. DoxazosinaE. Metildopa
235. CM. Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala secundara:
A. Porfiria intermitenta acutaB. Periarterita nodoasaC. HipocalciemiaD. AcromegaliaE. Boala renala polichistica
236. CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare în sindromul Cushing:
A. Determinarea metanefrinelor urinare/24hB. Determinarea catecolaminelor urinare/24hC. Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea
matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)
D. Determinarea catecolaminelor plasmaticeE. Determinarea cortizolului în urina/24h
237. CM. Gradul III în clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin:
A. Raport diametrului arteriolar - venos 1:2B. Prezenta de exudateC. Prezenta de hemoragiiD. Prezenta de edem papilarE. Depresiuni sau proeminete ale venei
238. CM. Selectati preparate blocante ai canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine:
A. AmlodipinaB. DiltiazemulC. Verapamilul D. NifedipinaE. Felodipina
239. CM. Numiti preparatele medicamentoase de prima linie în hipertensiunea arteriala:
A. EnalaprilulB. AtenololulC. Diltiazemul
40
D. PentaminaE. Hidralazina
240. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?
A. FumatulB. Consumul de cafeaC. Consumul exagerat de alcool D. Obezitatea E. Vârsta înaintata
241. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?
A. Presiunea diastolica persistenta >115mmHgB. Consumul exagerat de alcoolC. Sexul masculinD. Insuficienta cardiaca congestivaE. Vîrsta înaintata
242. CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii în administrarea lor în urmatoarele afectiuni:
A. Diabet zaharatB. HiperuricemieC. Hiperaldosteronism primarD. Feocromocitom E. Ulcer peptic
243. CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea atrioventriculara ?
A. NifedipinaB. FelodipinaC. AmlodipinaD. DiltiazemulE. Verapamilul
244. CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata în tratamentul hipertensiunii arteriale?:
A. EnalaprilB. NitroprusiatC. DiazoxidD. TrimetafanE. Rezerpina
245. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale maligne au o actiune mai latenta:
A. EnalaprilB. Amlodipina C. Nitroglicerina
41
D. Nifedipina-retardataE. Captopril
246. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii maligne au forme medicamentoase pentru administrare orala:
A. Nitroprusiatul de sodiuB. DiazoxidulC. TrimetafanulD. HidralazinaE. Labetalol
247. CM. Care din urmatoarele medicamente se pot administra în hipertensiunea arteriala la gravide?
A. MetildopaB. HidralazinaC. LosartanD. Nitroprusiatul de sodiu E. Captopril
248. CM. Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II:
A. FosinoprilB. LisinoprilC. QuinaprilD. IsradipinaE. Losartan
249. CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:A. Tumoare unilaterala de suprarenalaB. Hiperplazie a suprarenalelor bilateralaC. Tumoare a aparatului juxtaglomerularD. Tumoare de ganglioni simpaticiE. Tumoare de hipofiza
250. CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin:A. Hipertensiune arteriala severaB. Tulburari ale constienteiC. Retinopatie cu edem papilarD. Edem pulmonar acutE. Afectarea functiei renale
Cardiologie1. А2. B3. С4. C
42
5. E6. Е7. С8. D9. A10. B11. B12. C13. C14. B15. C16. B17. D18. B19. B20. C21. E22. C23. A24. A25. A26. A27. B28. A29. D30. C31. A32. B33. C34. D35. C36. C37. D38. B39. B40. E41. D42. A43. D44. E45. E
43
46. D47. C48. A49. D50. B51. A52. B53. D54. D55. D56. C57. C58. A59. E60. C61. B62. C63. E64. C65. A66. A67. C68. E69. C70. D71. В72. A73. B74. A75. E76. B77. D78. E79. E80. C81. D82. A83. A84. E85. A86. A
44
87. C88. C89. D90. B91. D92. C93. B94. A95. E96. B97. D98. B99. E100. A101. E102. B103. B104. C105. B106. C107. B108. E109. C110. A111. E112. E113. А,В,С,Е114. A, B, C115. A, B116. A, B, E117. B, C, D, E118. А,B 119. A, B, C, D120. A, B, C121. A, B, C122. A, B, C123. A, B, C, D124. A, B, C125. A, B, C126. A, C127. A, B128. A, C129. A, B, C130. A, B, C
45
131. A, B132. A, B, C133. A, B, C134. A, B, C135. A, B, C136. A, B137. A, C138. A, B, C, D139. A, B, C140. A, B, C141. A, B, C142. A, B, C143. A, B, C144. A, B, C145. A, B, C, D146. A, B, C147. A, B, C148. A, B, C149. A, B, C150. A, B, C151. A, B, C152. A, B, C153. A, B, C154. A, B, C, D155. A, B, C156. A, B, C, D157. A, B, C, D158. A, B, C, D159. A, B, C, D160. A, B, C161. A, B, C162. A, B, D163. A, B, C, E164. A, B, C165. B, E166. A, C, D167. A, B, C168. B, C169. A, D, E170. B, D171. B, C, D, E172. A, B, C, D173. D, E174. А, C175. A, C176. C, E177. B, D178. A, C179. A, D180. A, B, D
46
181. B, E182. A, B, C183. A, B, C, D184. A, B185. A, B, C, D186. A, D187. A, B188. A, C, D, E189. A, E190. A, B, C191. A, B192. A, B, C, E193. A, C, E194. C, E195. A, C, E196. A, C197. C, D, E 198. A, B, D, E199. A, C, E200. A, B, D201. A, B, C202. B, C, D203. A, B, C204. A, B, C, E205. B, D, E206. B, C, D207. B, C, D208. B, C, D209. A, B, C, D210. C, D, E211. A, B, C212. A, B, D213. A, B, C, D214. A, C, D215. B, C, D216. B, D217. A, B, C218. A, C, E219. B, C, E220. A, B, E221. B, C222. B, D, E223. A, B, D224. A, B, C225. A, D226. D, E227. B, E228. A, B, C, E229. A, B, C, D230. A, E
47
231. A, B, C, D232. B, C, D233. B, C,Е234. A, C, E235. A, B, D, E236. C, E237. B, C238. A, D, E239. A, B, C240. A, C, D241. A, B, C, D242. A, B, C243. D, E244. B, C, D245. A, D246. D, E247. A, B248. A, B, C249. A, B250. A, B, C
48