Terra Sebus 2
3
Click here to load reader
description
monografie
Transcript of Terra Sebus 2
mndall:畦 λぶ :哺1:RIci=1:丁liIIご1」
li l:″ 1:、 Rttu代 ュニ F・計
htc:[§
淵ilulitiI:
■sczirilc olllcncsti de pe bヽlここ Sc=isilil l■ j=三 Cr ,i ale 「ヽ五ii Scbcsului,prcculll §i ccle din bヽlea Pianし iul.
Dini la conlluenta acestor riし i =I 「i■ i )、 :ur=: _へ ごest dcstul de marc arcal,include comunititi rolllineiti si
糞‖l糧 £ ¶ 鳳 tき寵
aattrtttliSl占酬 1:鷲
i馳乱 」胤 蹴 ittliRttξ e概1111設
戦奮」L膳¶:r聰:栞 島e蔦:11lsぎ P稽‖i.t胤鳳棚 liy廿:C::tき‖紺:ぎ御議1出Ж:
―― ――― ―― CuropencR′」bθル″
``′rr TOponilllilc din Tcra Sebus,numc intalnite aici,in spccial pe ζヽalea si
inゝ Iunifttbcsului,ridictt uncle intお bttri lcgatc dc trccutlll acestor locuri.Dela
popoarcle indo― curopcne[sau arienc,cum mai sunt numite acestca],carC
繋蹴。肥l"府蹴r鷺∬…塾:嚇聯芸懇 義I
indiani numelc Muntclui surianu,seamう
numit Surya lzeu al Soarelui]; Sandra-numele unei a$ezafl pastorale din munllt
no$trii, se pionun!6 la fel t" numele altui zer vedic-Chandra, iar numele
Muntelui Pdpuqa, pare a veni de la alt zeu, numit Paph-Shan. Sincretismul
etno-cultural nu se opreqte aici, aceste pimdnturi fiind bintuite, poate chrar
locuite de c6tre sumedenii de triburi ariene, in continua miqcare in cdutarea
unor prdzi sau pdquni bogate pentru animalele lor. Din aceste vremurl
indep[rtate dateazi,probabil, un artefact descoperit accidental intr-un cafiier
nordic al Sebeqului: o
spadd din bronz de lainceputul bronzului
mijlociu, asemdndtoare spadelor de tip ,,Micenian" care
poate fi vdztttd la Muzeul Municipal din Sebeq'
Cel1ii, apoi, venili din centrul Europei, au
De aici dacii vor ameninla prin expeditiile lor militare centrul si 1\
Ｓ
ａ
)―
卜lai mult inci, imbracilllintca si a:::131= 二ここlicr. asa cunl le putem 、edca si astazi pc basOrcliefu五 lc
Columncilui Traian[un mOnumcntinchinati、 iclcici l■ razboiul impttratului Traian impot五 va dacilor],Sunt izbitor
de asemttntttoare cu imbrttcillllintca pcr,ilor.a,こ cu■l apar rcliefate in basorclicfurilc Palattllui din Pcrscpolis,iar
Zeul dac al rttzboiului si al furlLIni10r,Sabazios.cra adulat,i in spaliul pcrsic,chiar si la frigieni§ i la scit五 CimcrO_Caucazieni,nulllili,,askezai''Un五 istonci chiar au speculat posibilitatca ca acci sciti,,askezai''adoratori si ci al lui
Sabazios si care au llligratin spaliul carpatic.ar putea i ulllla§ 五celui de―al XIII― a trib pierdut al israelienilor care-1
灘呻 ド ヽbЮ■p闘 .c叩 21111p■ ■6miぬ .in a量
!1liЪ職 ll蹂嶽 岬 需慨 ぶ 譜 盤 盤 聯 Кluat Samaria si a d■ls pc lsracl in■ obic sil― a pus si locuia
pomencstc de cetatca Sucidavci,asczattt la sud― vcst dc actuala Alba― Iulia,posibil in aria actualului Scs,ca flind
accasttt a§ czarca,,sacilor iranieni dacizati"・ Principala ocupatiC a acestOra cra prelucrarea metalelor pretioaSC,
podoabele lor iind purttttoarclc influcntelor artisticc asiro― babilonienc,indicnc si pcrsanc,in'1li§ and grifoni sau
altc animalcね buloasc,asa cunl se pot vcdca la ttlimoasele colicrc dacice dcscopcritc recent la SaJα lisegetuza,
precumfilaCetateadacicttC“ alna,de pC valea Sebe§ ului.
In accst contcxt poatc fl lcgat五 §ilegenda Pictrci[ori a Mcsei]JidOVului,un stralliu aforisment st飯 lcos,din
partea dreapth a raului scbcs,maijos de localitatcaTユ u.ヽ石eninddinOrientulⅣIiilociu,dC acolo de unde era adoratsi
zeul Baal,dcsigur ctt accsti,jidovi''au si practicat cultul accstuia.Poatc ctt dc la ci s― a mostcnit Si ntllnele unuilnlllltc
de pe in[llimile Sebeqului, numit Balele gi poate tot eiau imprumutat numele zeului 1or, regelui dacilor,DeceBAL. De altfel, Munfii Sebeqului [Masir,ulmontan $urianu], au fost parte integruntd a sistemuluide fortificalii ale dacilor; in aceqti munli s-au datbdtdliile hotiritoare dintre daci gi romanii lui Traian .
Codrii deqi care acopereau acegti munti, poate undeva inapropiere de cetatea dacicd a Cdpilnei, vor fi fostmartorii tragicului destin al viteazului rege dac Decebal,c6nd fugar fiind dupd pierderea Sarmisegetuzli, trddatde oamenii s[i de incredere [un anume Bicilisdezv6luind lui Traian locul de taind unde a fost ingropatfabulosul tezaur dacic, care ar fi confinut circa 123 detone de aur qi 330 de tone de argintl qi urmirit decenturionul Maximus, se va sinucide aici, subGurguleul C[pilnii, pentru a nu suporta umilinfelecaptivit4iirOmane.
Ocupttia romantt a fost u■ 11lattt de o cxtraordinartt m■ orire a vielii eCOnOmico¨ culturale a Dacici.Bogttliilc
natlrale,urbanizarca,tlrlnattt dc un collllC■ SuStinut dC C五 廿c o cconOmiC prospcr江 ,gralic a■uxului dc illlligranti si a
unei politici cconolllicc adccvatc au fhcut din accaSttt nouttprovincie,unElDorado al antichitttlii,Supranumele ce l―
a primit atunci,flind dc Dacia Fclix.Spatiul Sebesului,carc controla acccsul spre calmpurile aurifere din NIItlntii
Apuseni§i sprc ilnportantul Apulum,va■ octlpat de corpuri de paztt putemice,la adゎ osml carOra vor lua■ in,multe,,villa rustica"in cadrul cttora va avea loc, desigur mult discutata
simbioztt daco― roman五 : U11lle de locuirc din acea perioad江 , S¨au gこ sit
prctutindeni,ln tc五toriul despre carc discutうhn:laPetrcsti,laPianul de Jos,ln
lunca Lancr2放 nului ori la R狙嵐u,undc poate f1 localizatこ o,,villa rllstica''
bogattt iar dcspre propriOtarul acesteia,vctcranul■ FL.Ruinus,i`esprefal■ilia sa ne laStt m凌威u五e inscriptia de pe O ampltt piatrtt votivtt pttstrat江
astttzi langttpoarta dc intrare a I〕 ise五c五 〇rtodoxe din localitatc.La Sebes,pe
Dcalul de lut dc la capatul strttz五 Viiloち s…au descoperit in ullllこ cu lnai binc
dc lln secol,doutt sarcofagc din calcaち dintrc care llnul mai pttstra rう 献1もite
umanC,iar la confluctta Slatinei cu Sccasul,m vecinttatea vechiului drumrOman Care lcga¬ 覧lea Oltulti cu anticulAptlum§ i aleめmi urlnc sc mai宙d
§i azi in spatcle caza」Elilor dc pe strada Dttii,s¨au gttsit llrllnclc llnor ample
cヽonstructii rOmanc,dotate cu sistcm de canalizarc lprobabilめ erau dciridicatc tcrlnele miltare],printre care m anul 1421,lllll lttan descoper五 ofabuloasttcomoarttroman五 :invclitettn ceartt dc albine se gttscauvrco 2000 de
moncdc romane din aur,i douこ stamctc tumate din accla§ i rnetal.Confo.1..
llzantelor dC amnci,bictul l灘 an a predtt comoara st“狙i10r[duptt multe
pёripctiicOlnOarattungelaCancclarulVoievodal,Martinllzzi§ i de la el,p五 nVoievodul Transilvanici,la Cuiea lmpe五 alこ dc la Viena],iar el,gttsitorLll
comorii a fOst rttspltttit cinic, cu ccara de albinc m care era ttnvelit江cntll∩ ,rn
Retragerea ocupaliei romane din anu1 2~2. ■
deteJ「linat ruinarca orasclor si dccadcrca gra、―a a ccOnOnliei
Rcnuniarea la vi4a urban五 §i la mestesuguri si revenirca la
Viata pastOral江 §1 la agricultur五 ,a fost rclativ usoara,dupi ce
abia doutt gcncrat五 dc oamcni trccuscrtt dc la reconversia
socialtt din tilnpul ocupatiCi rOmallc[106-271]§ i va avca
consccintc Vitale pentru supravieiuirea rOlllanittttii fn Dacia
cand traiul din satclc allatc in luncilc raurilor lc va fl pus in
pcricol,accsti locuitori latinizati nullliti de catrc popoarcle
ne―romane― ,,valahi''sau,,vlahi''ori,,blahi''[tOt tilnpul de― a
lungul istorici ci s― au denunlit pe sinc ca flind romani],sC VOr
retrage la adttpostul pttdurilo■ si al plaiurilor alpine.
Tiinp dc catcva sccolc dc acum incolo Dacia va deveni
un adevttrat,っ bulcvard''pentrll hoarde barbare plecatc dinnordul Europei ori din mdcp2直 atclc stcpc alcAsici,bandc aぬ cゎ激aisicare nu avcauhあ ar dc agriculttlr江,dar erau
atrase de miraJul Romci satl dc fabulosul Bizani・ Hullii,golll,geplzii,avttii§ l slavil apoi,vor st“加ii ⅥCmclnic
accste linuttlri ale noastre,Inullulllindu_SC S江 ↑ncaseze dc la autohtoni,carc
apa4incau unci popula,ii rOmanizratc,agricolc scdcl■ tarc,cultivatoarc dc
cereale,produscle rnunc五 lor.graul,meiul§ i aniinalele,nccesarc modlllui lor
dc vialtt prillllitiv.ⅣIihail Sirianul,ln cronica sa rclateaztt c江 ,,Slavii sau dlls s五
asedieze douう cet五li ale rOmanilor si alte fortttrclC・ Ei lc¨ au spus locuitorilor:
ie§ ili afar五,sem狙4i§ i recOlttti,■ Oi Vtt vom lua doar jumtttate din dtti''.
Rel吋五le dilltre cuceritori§ i cei provizoriu stを ゎanili crau de tip feudal,dc
vasalitatc;astfcl sc cxplic江 §i pa■iciparca unui ducc,din sudul Ardcalului,pc
numc Roman[numc sugcst市 ],la nul■ ta lui Attila,rcgclc ll■ ll■ilor[anu1 453],
unde s― a dusinsolit dC 700 de c江 1五rcli.si ll■l CSte eXclus caunitttti lnarlnate de―
alc valalliloち stt fl participat,silitc saudebunttvoic lacxpedil五 le rう zboinicc,dc
jat ale barbariloち m rOsttitul sau apusul
lmpcriuluiRoman.La sfarsitul prilnului lnilcniu,
Transilvania cra atacattt din douこ pれ i:
dinspre est de c五 廿e pecinegi[biSeni]si
clllnani iar dinsprc vcst,dc cattc unguri.
Plcctti m urlntt cu trci sutc dc rmi,
負叩 rellntt cu tumele lor de animale,
ungllrii au sfン§it a sc stabili prin sccolul al
VIII-lea, in mdnoasa cdmpie a Bugeacului, la nord de Marea Neagr6, la gurilefluviale ale Niprului, Bugului qi Nistrului de unde vor fi gonili de cdtre a1libarbari[bulgarii], peste Carpafi, tocmai in Cdmpia Panon6. De aici vor pleca inincursiuni de pradd spre vest, pdnd cAnd cetele lor vor fi nimicite ldngaAugsburg, in 955 de cdtre Imparatul Otto cel Mare. Din acel moment privirile1or, in cattarea unui ,,spaliu vital" se indreaptd spre est, spre Transilvania.Acesta este momentul c0nd ei intrd in conflict cu tinerele formaliuni de tipstatal, ale valahilor, organizate poate sub influenla slavilor, bisenilor gi acumanilor. Ducii[sau juzii, cum s-or fi numit aceqti conducdtori de !ard],Glad[probabil corect ar fi fost numit Vlad, dar cronicarul anonim iar fidenaturat numele], Menumorut[MAn6-Moart6] qi Gelou [Gelu], stdpdnescvestul, nordul gi centrul Transilvaniei. La sud de r0ul Mureq, la poalelemunliloq cam prin zona noastrd, stipinea KianfChian; un sat din vecinitateaSebegului ?i poart[ numele-Pianul]. La nord de Mureg, peste cetatea acumdenumitl pe limba slavilor, Bilgrad fadicd Oraqul-Alb; slavii, care auconviefuit vremelnic pe aici au fost desigur impresiona{i de zidurile de marmurd alb[ ale m[re{ului, acum apus,Apulon] conducea micul sdu ducat Gilas cel TAndr, despre care gtim cd tocmai se creqtina-se la Contantinopole, iarpeste Banat este menlronat ducele Ahtum sau Achtum. Pentru acuratelea istoricd, trebuie men{ionat cd doar duciiGelu si Gilas au nume latine: Vlad desigur este de neam slav, Achtum are rezonan
