Teoria Generala a Dreptului Carmen Popa

Clasificarea stiintelor :

- Stiinte despre natura

- Despre societate

- Despre gandire

Clasificarea stiintelor juridice:

- Care studiaza dreptul in ansamblus lui ( tgd, filosofia d, sociologia juridica)

- Stiintele juridice istorice > Studiaza dreptul in evolutia lui concreta ( drept roman, istoria

dreptului)

- Stiintele de ramura > ramura de drept este totalitatea n.j. care reglementeaza relatiile sociale

dintr-un anumit domeniu (DCV, D Comercial, D Falimiei..)

- Stiintele ajutatoare ( criminalistica, medicina legala )

TGD- este disciplina stiintifica si didactica, care studiaza dreptul in ansamblul lui, formuland astfel

concepte, catogorii, principii si notiuni de baza ale dreptului.

Obiectul de cercetare > il constituie observarea si cercetarea feneomenelor juridice.

Trasaturile dreptului:

- Trasaturi comune > caracter > social studiaza dreptul ca fenomen)

- > > filosofic abordeaza fen.j. pe baza unei anumite

conceptii despre lume si viata.

- > > deschis,permeabil

- Trasaturi proprii > caracter > juridic cerceteaza dreptul in ansamblul si in legatura cu

conditiile care ii determina esenta, continutul, structura si formele exterioare de manifestare.

> > general formuleaza categorii juridice valabile pentru intregul

sistem de drept

> > introductiv este punctul de plecare pentru celelalte stiinte

juridice

> > interdisciplinar se afla la confluenta tuturor ramurilor de drept

de unde extrage si esentializeaza conceptele, notiunile , principiile etc.

Metode de cercetare stiintifica:

Metoda mobilitatea de investigare a fenomenelor abordate dintr-o ramura.

Clasificare MCS:

- M. logica > totalitatea de procedee si operatiuni metodologice , prin care se poate afla

structura si dinamica componentelor sistemului juridic precum si interrelatiile acestor

componente.

- M. istorica

- M. comparata > operatiunea prin care se stabilesc si fixeaza elemente identice sau

divergente la doua fenomene analizate

- M. sociologica >

- M. cantitativa > permite formularea de observatii si concluzii pertinente, privind cauzele ori

tendintele unor fenomene juridice

Etimologia cuvantului drept.

Cuv. Drept vine de la adj latinesc directum-directus, care inseamna drept, acesta provine din vb

dirigere , adica a indrepta , a fi conform cu regula. Romanii foloseau cuv. jus care in lat. Inseamna

drept, lege, justitie.

Factorii de configurare ai dreptului :

- Cadrul natural

- Cadrul social- politic

- Factorul uman

Functiile dreptului :

- Functia de institutionalizare > dreptul asigur cadrul de funcionare legal a ntregului

sistem de organizare social, a tuturor puterilor publice i instituiile fundamentale ale

statului

- Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii >

presupune stabilirea valorilor de aprat i a consecinelor faptelor prin care se aduce atingere

acestor valori.

- Functia de conducere a socitetatii > Statul, cu ajutorul dreptului, stabilete pentru fiecare

autoritate o anumit competen, pentru ca fiecare structur de putere s tie ce are de

realizat, i aceste instituii, mpreun, s colaboreze la ndeplinirea rolului statului de

instituie fundamental a societii. ( ex, actul normativ juridic )

- Functia normativa > exprim poziia specific a dreptului n viaa social, calitatea sa de a fi

un mijloc eficace de organizare i conducere social.

Dreptul ansamblu de norme elaborate sau recunoscute etatic, prin care se orienteaza si

disciplineaza conduita umana, prin care se urmareste atingerea valorilor si a scopurilor societatii

civile si a caror respectare este asigurata la nevoie prin forta de constrangere a statului ( fcs).

Principiile fundamentale ale dreptului:

- Principiul legalitatii > regul esenial care impune respectarea legii fundamentale i a

celorlalte acte normative existente de ctre toate organele de stat, de toate persoanele

juridice de drept public sau privat i de toi cetenii. Art 16 alin 2 Cons.

- Principiul libertatii si egalitatii > statul garanteaz libertatea i egalitatea indivizilor. Art

30,29,23,16 Cons

- Principiul responsabilitatii > promovarea valorilor sociale i umane prin intermediul

normelor juridice i aciunea contient de aprare a acestor valori, n procesul de elaborare

i de realizare a dreptului.

- Principiul echitatii si justitiei > cumptarea legiuitorului n prescrierea drepturilor i

obligaiilor n procesul elaborrii dreptului pe de o parte, iar pe de alt parte, imparialitatea

organelor de aplicare a dreptului.( echitatea) ; soluii bazate pe dreptate, egalitate,

corectitudine att n procesul de creare a dreptului ct i n cel de aplicare (justitie) .

- Principiul incriminarii

- P. autoritatii lucrului judecat

- P. pluralismului politic

- P. separatiei puterilor in stat

- P. exercitarii suverane a puterii de stat de catre popor.

Normele sociale cuprind :

- N. Morale

- N. obisnuielnice

- N tehnice

- N. politice

- N. religioase

- N. juridice

- N. de convietuire sociala

Clasificarea normelor:

- Dupa domeniul de activitate > n profesionale, tehnice, politice, economice, stiintifice.

- Dupa val incorporata > n etice, juridice, politice, religioase.

- Dupa continutul lor > n prescriptive, proscriptive.

- Dupa modul de manifestare> n explicite si implicite, tainice/intime sau colective, spontane

sau organizate.

Corelatia Normelor

Esenta, continut si forma in drept

E- Prin estenta se intelege unitatea laturilor, trasaturilor si raporturilor interne necesare care

formeaza natura interna a fen.

Dreptul este expresia vointei si interesului ( Vointa este generala si individuala)

C- il constituie ansamblul laturilor, elementelor si conexiunilor care dau expersie vointei si

intereselor sociale ( Continul este normativ( comportamentul si conduita sub.) si social).

F- are in vedere modul de exprimare a normelor juridice ( forma este interne ( interactiunea

ramurilor dreptului) si externa)

Valentele juridice

Dreptul obiectiv ansamblul normelor juridice elaborate de stat in scopul desfasurari normale a

vietii sociale ( se imparte in drept priva si public)

Dreptul subiectiv prerogativa sau posibilitatea unei persoane fizice si sau juridice de a pretinde

ceva unui alt subiect de drept (fcs)

Drept pozitiv totalitatea normelor juridice la un moment dat si care se aplica intr-o anumita tara.

(se mai name actual sau obiectiv in vigoare)

Norma juridica

NJ regula de conduita generala, obligatorie , abstracta, impersonala instituita sau recunoscuta de

stat, a carei aplicare la nevoie se face prin fcs.

Trasaturile NJ:

- NJ are caracter prescriptiv > impune o conduita care poate consta intr-o actiune sau o

inactiune indreptata intr-o directie dorita de legislator

- NJ are caracte volitiv > legea juridica este produlul vointei umane

- NJ este o expesie valorica > instituie un model de comportament

- NJ este generala si impersonala > prescrie o conduita standard; se aplica la un numar

nelimitat de cazuri ( cat este in vigoare); prescrie modul in care trebuie sa se comporte orice

subiect; se aplica continuu si de cate ori este cazul

- NJ este abstracta > priveste conduita de urmat in modul cel mai esentializat

- NJ este tipica > impune un tip de comportament care reduce si egalizeaza diferentele

individuale

- NJ este obligatorie > constituie dispozitii obligatorii impuse de puterea publica

Structura NJ :

Interna / logico-juridica > este partea stabil i intern a normei juridice, ce indic

elementele componente ale acesteia.

Ipoteza, dispozitie, sanctiune

Sistemul structurii i.NJ

In cazul incare (ipoteza)atunci trebuie(dispozitia)astfelt(sanctiunea).

Ipoteza parte a nj prin care sunt stabilite conditiile, imprejurarie sau faptele, precum si categoria

de subiecti.

Clasificarea nj in functie de ipoteza:

- Dupa modul in care sunt determinate imprejurarile

Determinate > stabileste expres conditiile in care urmeaza sa se aplice dispozitia nj.

Exemplu: art 53 Codul familiei: Copilul din cstorie ia numele de familie comun al

ambilor prini

Relativ determinate > cnd condiiile, mprejurrile de aplicare a dispoziiei normei

juridice nu sunt prevzute cu exactitate. Exemplu : art 174 Codul penal : Uciderea unei

persoane se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi.

- Dupa gradul de complexitate

Simple > precizeaz o singur mprejurare, o singur modalitate tipic n raport cu care

se aplic dispoziia normei juridice. Exemplu: Art. 332 Cod penal: Absena nejustificat

de la unitate sau serviciu care depesc trei zile, a oricrui militar se pedepsete cu

nchisoare de la unu la 7 ani

Complexe > precizeaz mai multe situaii, mprejurri care fie ntrunite cumulativ, fie

alternativ, determin incidena dispoziiei. Exemplu: Art 37 Codul familiei: Cstoria

nceteaz prin moartea unuia dintre soi sau prin declararea judectoreasc a morii unuia

dintre ei. Cstoria se poate desface, n cazuri excepionale, prin divor.

- Dupa numarul imprejurarilor

Unica

Alternativa

- Dupa modul de enuntare

Generica

Cauzala

Dispozitia stabileste conduita ce trebuie urmata in prezenta starii descrise de ipoteza ( precizeaza

drepturile si obligatiile subiectilor).

Clasificarea nj in functie de dispozitie

- Dupa modul cum este formulata

Determinata > care stabilesc categoric drepturile i obligaiile celor vizai, le stabilete o

conduit precis de la care nu se poate deroga;

Relativ determinate > care las la aprecierea subiectelor raportului juridic conduita ce

trebuie urmat, putnd alege o variant sau alta de conduit.

- Dupa conduita prescrisa

Intrepretative > Onerative > care oblig subiectul de drept s svreasc o aciune.

Exemplu: Art 28 Codul familiei: Soii sunt obligai s poarte n timpul cstoriei numele

comun declarant.

> Prohibitive > care interzic o anumit conduit. Exemplu: Art 5 Codul

familiei Este oprit s se cstoreasc brbatul care este cstorit sau femeia care este

cstorit.

Interpretative

Permisive > sunt acele dispoziii care las la latitudinea subiectelor de drept s-i aleag

conduita pe care s o urmeze; ele nu impun dar nici nu interzic svrirea anumitor

aciuni. Exemplu: Art 856 Cod civil: Orice persoan major poate dispune de bunurile

sale prin testament.

Supletive (parte din cadrul celor permisive) > las la latitudinea subiectelor de drept s

opteze pentru conduita pe care s o urmeze, iar dac nu se hotrsc, instana de judecat

va interveni i va suplini voina lor. Exemplu: Art 36 Codul familiei: soii se pot nvoi i

pot conveni asupra mpririi bunurilor comune, dar n situaia n care se ivesc

nenelegeri, instana de judecat va dispune evaluarea acestor bunuri i mprirea lor n

conformitate cu legea

De stimulare (parte din cadrul celor permisive > prevd recompensarea, ncurajarea unei

conduite deosebite. prevd anumite mijloace de recompensare material i moral cum

ar fi: premii, recompense materiale, distincii, decoraii, ordine etc.

- Dupa gradul de generalitate si sfera aplicarii lor

Generale > au o sfer larg de aplicare i de obicei guverneaz, de regul, o anumit

ramur de drept

Speciale > au o sfer mai restrns de aplicare, i, guverneaz, de regul, o categorie de

relaii dintr-o ramur de drept.

De exceptie > reprezint o completare a dispoziiilor generale sau speciale. Exemplu:

Art 4 Codul Familiei: Este permis brbatului care a mplinit 18 ani i femeii care a

mplinit vrsta de 16 ani s se cstoreasc. Cu toate acestea, pentru motive temeinice,

se poate ncuviina cstoria femeii care a mplinit 15 ani

Sanctiunea indica urmarile nerespectarii dispozitiei nj.

Clasificare nj in functie de sansctiune:

- Dupa modul de determinare

Absolut determinate > fr a putea fi interpretate de organele de aplicare, respectiv fr a

putea fi mrite sau micorate.Exemplu: Art 30 Codul familiei: Bunurile dobndite n

timpul cstoriei de oricare dintre soi sunt de la data dobndirii lor bunuri

comune.orice convenie contrar este nul.

Relativ determinate > prevd anumite limite minime i maxime, ntre care organul de

aplicare poate stabili cuantumul sanciunii. Exemplu: Art 178 Cod penal: Uciderea din

culpa a unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 5 ani.

Alternative > sunt acele sanciuni care dau posibilitatea organului de aplicare s aleag

ntre dou sau mai multe sanciuni, pe aceea care i se pare mai potrivit n cazul dat.

Exemplu: Art 189 Codul penal: Lipsirea de libertate a unei persoane n mod ilegal, se

pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.

Cumulative > stabilesc aplicarea cumulativ a mai multor sanciuni pentru aceeai fapt

ilicit Exemplu: Art 174 Codul penal: Uciderea unei persoane se pedepsete cu

nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi

- Dupa natura si gravitatea lor

Penale > sunt msuri de constrngere prevzute de legea penal, aplicate persoanelor

care au svrit fapte incriminate de aceasta.

Civile > care au un rol reparator i vizeaz direct patrimoniul persoanei sancionate.

Aceste sanciuni pot consta n: despgubiri n sarcina autorului prejudiciului, repunerea

n drepturi, executarea n natur, anularea actului ilicit etc.

Administrative (contraventionale) > avertismentul, amenda contravenional, munca n

folosul comunitii.

Disciplinare > sunt de regul msuri strns legate de contractul individual de munc, n

special de executarea lui. Exemplu: Art 264 Codul muncii 2003 : avertismentul scris,

suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad de cel mult 10 zile

lucrtoare .

- Dupa numarul sanctiunilor aplicate:

Unice

Multiple

- Dupa scopul urmarit

De anulare/ desfiintate a actelor ilicite

Coercitive > vizeaz aplicarea constrngerii asupra persoanei vinovate

Reparatorii > urmresc repararea prejudiciului cauzat i restabilirea situaiei legale

anterioare.

Externa/ Tehnico-juridica > se refera la forma exterioara de exprimare a continutului normei

si la modul ei de redactare, care trebuie sa fie clar, concis si concret.

Delimitarea aplicarii dreptului pe coordonatele timp-spatiu si persoane

Aplicarea dreptului in timp (actiunea nj in timp)

- Intrarea in vigoare > are lor la data aducerii ei la cunostinta publicului.

Legea intra in vigoare de la 3 zile de la publicarea sa in MO Art.78 CONS.

Exceptii:

Actele normative care prevat expres in continutul lor, data la care intra in vigoare:

~ dupa trecerea unei perioade de timp

~ la o data precisa

Guvernul poate adopta ordonante de urgenta, iar acestea intra in vigoare la momentul

aprobarii lor de catre Parlament si la momentul publicarii lor.

Termenul se calculeaza de la data publicarii si expira la orele 24 celei de a 3-a zii

Aceasta din momentul publicarii devine obligatorie pentru toti destinatarii ei si nimeni

nu poate invoca necunoasterea legii.

- Iesirea din vigoare > abrogarea, ajungerea la termen, decadere, desuetudine.

Cand norma a fost emisa pentru un timp nedeterminat, incetarea efectelor are loc prin

abrogare

Cand durata de timp a fost limitata, actul normativ nu mai produce efecte la ajungerea la

termenul fixat

Abrogarea > procedeu prin care norma juridica isi inceteaza efecte din cauza faptului ca

a fost adoptata o alta norma ulterior si contrar ei.

~ aceasta inceteaza definitiv efectele normei

~ se poate realiza printr-un act normativ de acceiasi forta juridica, sau in pozitie

superioara in ierarhia izvoarelor dreptului.

Abrogarea totala > noul act sa scoata din vigoara integral vechiul act.^58PC(10,1)

Abrogarea partiala > noul act sa scoata din vigoare doar anumite dispozitii

Abrogarea expresa:

~ abrogarea expresa directa > prevede expres ca vechiul act normativ este abrogat

~ abrogarea expresa indirecta > noul act nu numeste expres actul care se abroga,

doar stipuleaza ca toate actele normative contrare dispozitiilor noului act, se abroga.

Ajungerea la termen

Desuetudine (caderea in desuetudine) (invechire) > pierderea fortei obligatorii a unei

norme de drept daturita neaplicarii ei constante intr-o perioada indelungata de timp.

Aceste acte au fost total depasite de relatiile sociale reglementate.

Caducitatea > lipsa de eficienta a unui aj determinata de disparitia anumitor relatii

sociale.^60PC(10.1)

- Principiul aplicarii normei juridice in timp

Neretroactivitatea legii, adica legea nu se aplica decat pentru viitor. Art. 15/2 CONS

Exceptii:

Principiul retroactivitatii > este adminsa numai daca se prevede expre ca actul

normativ se aplica si unor fapte petrecute anterior (legea penala mai favorabila, legea

drepturilor de autor, legile interpretative)^61PC(10,1)

Principiul ultraactivitatii > actul supravietutieste si dupa iesirea lui din vigoare,

producand efecte si dupa acest moment. Exemplu Art7/1 NCP (noul cod penal)

Aplicarea dreptului in spatiu

Suveranitatea statului implica obligativitatea normelor de drept asupra tuturor cetatenilor sai si tuturor institutiilor sociale aflate pe teritoriul etatic.

- Principiul aplicarii normei juridice in spatiu: Principiul teritorialitatii > pe teritoriul unui stat actioneaza dreptul acelui stat. State

unitare unionale, state federale.

Exceptii: Extrateritorialitatea > pe teritoriul unui stat, pot exista persoane sau bunuri asupra

carora nu se aplica legea statala sau cand se recunoastea aplicarea legii straine pe

teritoriul altui stat.

Statul roman accepta aplicarea legii straine pe teritoriu sau cand norma conflictuala

prevede acest lucru si conditionat de principiul reciprocitatii.

Se mai refera si la regimul juridic al strainilor si apatrizilor, al cetatenilor aflati in

afara teritoriului statului sau, recunoasterea efectelor juridice ale unor acte savarsite

pe teritoriul altui stat.

Legea romana are efecte si fata de cetatenii romani aflati cu resedinta in strainatate,

sau daca sunt savarsite infractiuni de catre apatrizii cu domiciliu in Romania.

Principiul realitatii legii penale^65PC(10.1)

Aplicarea dreptului asupra persoanelor

- Principiile aplicarii normei juridice asupra persoanelor Principiul personalitatii nj > persoanele (cetateni, apatrizi, pers cu dubla/multipla

cetatenie, cetateni ai altor state) aflate pe teritoriul unui stat, se supun legilor statului

respectiv.

Principiul egalitatii juridice in fata legii. Cetatenii straini si apatrizii au drepturile fundamentale ale cetatenilor romani.

Art 18 CONS

Esceptii de la principii: ~ imunitatea diplomatica si regimul juridic al consulilor

~ regimul juridic al strainilor si al persoanelor fara cetatenie

~ regimul juridic al cetateanului aflat in strainatate

~ recunoasterea efectelor actelor si efectelor juridice ale raporturilor juridice incheiate pe

teritoriul altor state.

Regimul juridic se manifesta prin:

Regimul national > recunoaste strainilor aceleasi drepturi ca si romanilor. Straini se bucura de drepturile care le garanteaza integritatea morala si corporala, care le

garanteaza orice alte drepturi legate de persoana lor, precum si drepturi civile.

Regimul special > acordarea pentru straini a unor drepturi nominalizate ca atare in acorduri internationale sau legislatiile nationale.

Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate > acordarea strainilor a unor dreptrui care sa nu fie mai restranse decat drepturile acordate de stat cetatenilor oricarui stat

tert.

Izvoarele dreptului

- Izvoar in sens material > se desemneaza factorii care configureaza dreptul - Izvoar in sens formal > forma prin care se exteriorizeaza vointa sociala generala pentru a se

impune individului sau colectivitatilor. Reprezinta de fapt forme de adaptare sau sanctionare

a nj.

Forma dreptului poate fi internea, adica cum exprima reglemetatrea juridica si externa,

adica prin ce se exprima reglementarea juridica.

- Izvoare directe (imediate) > actele normative care sunt elaborate de organele etatice dupa o anume procedura

- Izvoare indirecte (mediate) > sunt regului juridice care nu sunt cuprinse expres in actele normative dar, la care acestea fac trimitere. Exemplu: obiceiul, el nu este un izvor de drept,

nu are valorare juridica decat daca un act normativ face trimitere la el. Ex: Art.613/1 CCV

- Izvoare scrise: documente , inscriptii

- Izvoare nescrise: norme cutumiare

- Izvoare suverane: Constitutia

- Izvoare subordonate > surse care sunt limitate a reglementa anumite domenii. Exemplu: acte

administrative reglementative.

- Izvoare subsidare > au libertatea de a reglementa un anumit domeniu

Sistemul izvoarelor de drept

- Izvoarele formale ale dreptului intern:

Obiceiul juridic/ cutuma Practica judecatoreasca/ jurisprudenta Doctrina Contractul normativ Actul normativ

- Izvoarele internationale ale dreptului: Conventiile si tratatele internationale Cutuma internationala Principiile generale si alte surse auxiliare

Izvoarele dreptului romanesc contemporan

- Dreptul roman contemporan cuprinde:

Acte normative emise de organele de stat Acte normative care provin din organizii, asociatii, pj

Cutuma, regulile de convietuire sociala, in masura in care legea face trimitere expresa la ele

Jurisprudenta si doctrina juridica - Actele normative

Acestea se afla pe prima treapta in ierarhie.

Legea ca izvor de drept Prin lege se intelege orice act normativ, orice act cu putere obligatorie care provine de la

un organ de stat, investit cu o autoritate si competenta si care pretinde a-i fi respectata

dispozitia.

Trasaturile legii: ~ emana de la puterea legislativa

~ legea reglementeaza cele mai importante relatii sociale in mod originar, primar.

~ legea este adoptata cu respectarea unei anumite proceduri. Art. 74 CONS

~ legea are forta juridica superioara celorlalte acte normative emise de stat,

suprematia ei fiind depasita doar de Constitutie.

~ legea are intotdeauna un caracter normativ

~ efectele legii pot fi numai pentru viitor cat si atat pentru trecut si pentru viitor.

Clasificarea legilor: In functie de forma lor juridica:

~ Legi constitutionale > stabilesc principiile fundamentale ale organizarii sociale si

de stat, sistemul organelor si separarii puterilor in stat, drepturile si libertatile

fundamentale ale cetatenilor.

~ Legile organice > reglementeaza domenii de activitate expres si limitativ prevazute

de Art. 73/3 CONS

~ Legile ordinare > reglementeaza orice domeniu al relatiilor sociale, excluzand pe

cele rezervate legilor constitutionale sau organice.

~ Codurile > sistem unitar de norme organizate potrivit unor principii

Dupa sfera de cuprindere si gradul de generalitate:

~ Legi generale

~ Legi speciale

~ Legi exceptionale

In functie de continutul lor normativ:

~ Legi de reglementare directa

~ Legi cadru

~ Legi de control

Dupa caracterul obiectului de reglementare:

~ Legi materiale

~ Legi procedurale

Dupa ramura de drept:

~ Legi penale

~ Legi civile

~ Legi comerciale

~ etc.

Acte normative subordonate legii Trasaturi:

~ actele emise sunt conforme legilor si nu pot contine dispozitii contrare acestora

~ ele nu pot fi emise de domeniile de reglementare rezervate legilor constitutionale

~ actele normative edictate trebuie sa se circumscrie competentei materiale si

teritoriale a organelor de la care provin

~ toate aceste acte urmeaza o procedura de elaborare si o forma anume stipulata

pentru fiecare dintre ele

~ ele trebuie sa respecte ierarhia fortei juridice a actelor superioare

Denumiri: ~ decrete > acte normative ale sefului statului

~ hotarari > se emit pentru organizarea executarii legilor

~ ordonante > se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare

~ ordinele

~ acte normative ale organelor locale ale admp cuprind hotarari, dispozitii si ordine.

- Alte izvoare ale dreptului Actele normative ale organizatiilor nestatale

Statul recunoaste dreptul de a-si regla autonom orginea interna in cadrul corporatiilor,

institutiilor private sau publice etc.

Statuetele profesionale: ~ cele aprobate de lege

~ cele adoptate de organele corpurilor profesionale

Statuetele organizatiilor economice si fundatiile Obiceiul juridic sau cutuma

Aceasta este o regula de condurita care s-a format spontan, urmare a aplicarii reptetate

intr-o peridoada de timp indelungata, intr-o colectivitate umana.

Procesul trecerii unui obicei din sistemul normelor sociale in cel al surselor dreptului:

~ statul prin care organele sale legiuitoare a recunosctut sau a sanctionat un astfel de

obicei pe care l-a incorporat intr-o norma statala

~ atunci cand obicieiul a fost invocat de parti litigante ca norma de conduita in fata

unei instante judecatoresti aceasta a validat-o ca si regula juridica.

Contractul normativ Acesta este izvor doar in anumite genuri de contracte:

~ dreptul constitutional in materia organizarii si functionarii statelor federative

~ contractul colectiv de munca > este o norma conventionala negociata

~ tratatul international bilateral/ multilateral > prezinta forma expresa de manifestare

a acordului de vointa intre state

Regulile de convietuire sociala Constituie un izvor indirect, si numai in masura in care legea face trimitere la ele.

Doctrina sau stiinta juridica Este un ansamblu de pareri, opinii si interpretari ale teoreticienilor si practicienilor juristi

referitoare la diferite institutii de drept, reglementari juridice sau cazuri concrete.

Monografii juridice, reviste, repertorii, comentarii, tratate etc.

Elaborarea actelor normative si sistematizarea dreptului

Tehnica juridica > procedura, principiile si metodele folosite in procesul elaborarii actelor

normative si sistematizarii dreptului.

Continutul tehnicii juridice > momentul receptarii de catre legislator a comezii sociale

> momentul oportunitatii si eficientei selective a acesteia

> momentul transpunerii in viata a realizarii continutului normei

Tehnica legislativa > elaborarea solutiilor normative de catre legiuitor.

Are doua momente > constatarea existentei situatiilor sociale care reclama reglementarea juridia

> stabilirea odealului juridic care trebuie sa se aplice acestor situatii in functie de

constiinta juridica a societatii

Legiferare > activitate de elaborare si adoptare a legilor

Principiile procesului de elaborare a actelor normative

- Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice.

- Principiul suprematiei legii Suprematia legii este intrecuta doar de constitutie

- Principiul echilibrului sau asigurarii unui raport just intre dinamica si statica dreptului

- Principiul accesibilitatii actelor juridice

Etapele elaborarii actelor normative

- Procesul elaborarii actelor normative parcurge: Initierea proiectului Dezbaterea proiectului de lege Adoptarea proiectului de lege Promulgarea legii Publicarea legii

Partile constitutive ale actului normativ

- Actul normativ cuprinde^177TGD: Expunerea de motive Titlul actului normativ Preambulul Formularea introductiva Dispozitiile sau principiile generale Dispozitii finale si tranzitorii Anexele Semnatura Locul, data semanaturii si numarul actului normativ Decretul de promulgare

Elementele structurale ale actului normativ

- Elementul structural de baza al partii dispozitive il constituie articolul. Articolul poate fi alcatuit dintr-unul sau mai multe aliniate.

Articolele se numeroteaza si contin cifre arabe

Daca textul contine enumerari, acestea se identifica prin utilizarea alfabetului

Articolele se pot grupa in paragrafe, sectiuni, capitole, titluri, parti sau carti.

Evenimente legislative ^180TGD

- Modificarea si completarea actelor normative

- Suspendarea actului normativ

- Republicarea

- Rectificarea actului normativ

Stilul si limbajul actelor normative

Textul actelor normative trebuie sa fie redactat clar, simplu si accesibil, termenii uzitati sa aiba

intelesul pe care cuvintele le au in mod curent in limba romana.

La elaborare, legiuitorul trebuie sa gaseasca un echilibrul intre limbajul juridic si cel care este

folosit in modul perceput de catre cetatenii caroara se adreseaza.

- Procedee utilizate pentru elaborarea legii care sa exprime clar regulile juridice:

Fictiunea juridica > procedeu la indemana legiuitorului sau judecatorului prin care se considera un fapt sau o situatie juridica diferita de cum este in realitate, in vederea

deducerii anumitor consecinte juridice determinate. Exemplu: copilul dobandeste

drepturi de la conceptie cu conditia sa se nasca viu si nu viabil.

Prezumtia > ceva, fara sa fie dovedit exista cu adevarat si fara sa-i fie probata existenta. Exemplu: copilul gasit pe teritoriul Romaniei

Prezumtii relative > pot fi infirmate prin proba contrara (sotul nu este tatal copilului)

Prezumtii absolute > nu pot fi atacate prin nici un fel de dovada (necunoastera legii)

Prezumtii legale > sunt determinate prin lege

Prezumtii judiciare > sunt lasate la indemana magistratului

Sistematizarea actelor normative

- Tehnica sistematizarii legislatiei Sistematizarea actelor normative inseamna introducerea lor intr-un anumit sistem

- Forme de sistematizare: Incorporarea > asezarea actelor normative dupa criterii exterioare acestora: cronologice,

alfabetice, pe ramuri de drept, pe institutii juridice.

~ Incorporarea oficiala > creaza diferite colectii de legi, HG, pe care le publica periodic,

repertorii, index-uri

~ Incorporarea neoficiala > se realizeaza de persoane particulare, edituri, barouri de

avocati, barouri notariale.

Codificarea Codurile sunt legi cu forta juridica superioara celorlalte acte normative

Codurile au o durabilitate mare in timp

Legea 24/2000 prevede regului care sa reglementeze cu rigoare procesul de elaborare a

codurilor si a altor legi complexe.

Interpretarea normelor juridice

Interpretarea legii > determinarea sensului formulei juridice alese de legiuitor.

Interpretarea nj > operatiunea logica, rationala, care se desfasoara conform anumitor regului si

metode specifice dreptului si care consta in clarificarea continutului nj, in vederea aplicarii unitare

pe intreg teritoriul tarii si in mod echitabil fata de toti destinatarii.

- Procesul intelectiv de interpretare: Norma juridica are un caracter general, impersonal, de aplicabilitate repetata, la un

numar nedeterminat de persoane.

Necesitatea interpretarii nj rezida in modul concis, concentrat la maximum de exprimare a continutului lor.

Interpretarea apare datorita modului de redactare a textelor normative. Necesitatea interpretarii deriva din problemele care apar legate de redactarea gramaticala

de punctuatie, topia frazei.

In momentul edictarii unei nj nu este posibil a fi prevazute situatiile noi care vor aparea si carora trebuie sa li se aplice reglementari juridice. Exemplu: Judecatorul nu poate

refuza judecarea unei cazue pe motiv ca legea nu prevede sau este neclara sau tace,

intrucat s-ar face vinovat de denegare de dreptate.

Necesitatea interpretarii nj este dictata si de endinta excesiva de normare a noilor relatii sociale.

Interpretarea nj apare stric necesara in procesul de realizare a dreptului, se impune a stabili daca noua norma a abrogat expres sau tacit, total sau partial o norma anterioara.

Interpretarea nj este necesara cand trebuie determinata natura si caracterul unei nj pentru a stabili daca aceasta este prohibitiva, onerativa sau permisiva, daca termenul este de

decadere su este extinctiv.

Obiectul interpretarii

- Sunt supuse interpretarii: Ipoteza, dispozitia si sanctiunea, pentru a se cunoaste cu claritate care sunt conditiile in

prezenta carora se aplica norma, precizarea drepturilor si obligatiilor stabilite de

dispozitie.

Formele interpretarii nj

- Interpretarea oficiala si neoficiala Interpretarea oficiala > este realizata de catre autoritatile cu atributii in procesul de

elaborare a nj.

~ Interpretarea autentica > realizata de organul care a emis actul normativ

~ Interpretarea cazuala, determinata si judiciara > este data de instantele judecatoresti.

Se realizeaza in procesul de aplicare a nj si care este facuta de organele de aplicare a

dreptului.

Interpretarea neoficiala (facultativa/ doctrinara) > se produce in afara procesului de edictare sau aplicare a dreptului realizata de persoane private, analisti, practicieni sau

teoreticieni ai dreptului.

- Interpretarea literala, extensiva si restrictiva Interpretarea literala > interpretul constata ca formularea nj exprima intocmai continutul

ei real si vointa legiuitorului.

Interpretarea extensiva > interpretul constata ca vointa legiuitorului are in realitate un caracter mai general decat care apare in cadrul interpretarii primare a unei norme si

atunci textul se va aplica extensiv si la acele cazuri la care se refera norma, dar care nu

rezulta din modul de redactare. Aceasta se bazeaza pe un rationament analogic.

~ Extinderea conceptelor

~ Analogia legii

Interpretarea restictiva > interpretul constata ca formularea din textul egii este in mai larga decat continutul ei real si care rezulta din aceasta formulare.

Metodele interpretarii nj

Metode de interpretare > totalitatea procedeelor folosite pentru descoperirea continutului real al

prevederilor nj, in scopul realizarii dreptului la cazuri concrete.

- Clasificare: Metoda gramaticala > lamurirea intelesului normelor juridice apeland la analiza

gramaticala a textului dpdv morfologic si sistematic.

Interpretarea dpdv gramatical se pleaca de la pozitia si acordul cuvintelor in fraza, de la

legaturile ce exista intre cuvinte, a modului de imbinare a acestora in propozitie.

Metoda sistemica sau sitematica > lamurirea sensului unor norme juridice, a unui text, prin demonstrarea cu alte dispozitii normativ, apartinand aceleiasi institutii juridice sau

ramuri de drept.

Se urmareste a se stabili locul normei in sitemul izvoarelor de drept, felul normei

(generala, speciala, de exceptie)

Metoda istorica > interpretul stabileste sensul actului normativ in functie de geneza lui. Are in vedere totalitatea inprejurarilor juridice care au stat la baza elaborarii normei

interpretate determinand scopurile legislatorului.

Metoda teleologica > lamurirea nj prin determinarea scopului urmarit de legiuitor atunci cand a edicata norma respectiva. Exemplu: Normele care reglementeaza adoptia.

Metoda logica > orice lamurire a actului normativ se sprijina pe rationamente si judecati logice.

Regului de interpretare logica: ~ exceptia este de stricta interpretare

~ unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa o faca

~ legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii ei

~ prin faptul ca ceva a fost indicat, inseamna ca altceva a fost negat

~ legea ulterioara deroga de la legea anterioara; actele juridice se emit conform legii

existente la data respectiva

~ lege se aplica actelor si faptelor de pe teritoriul statului unde ea fiinteaza

Principii de interpretare ~ principiul respectarii literei si spiritului legii

~ interpretarea legilor trebuie sa fie urmarita de vointa legiuitorului, judecatorul

avand sarcina de a o aplica.

~ sa fie asigurata continuitatea in procesul de interpretare a actelor normative, iar

atunci cand s-a cristalizat o practica anumita in deslusirea sensului unei norme, ea

trebuie schimbata cu usurinta.

~ tot ceea ce nu este interzis, este permis.

Argumente de interpretare logica ~ a pari > in mod egal

~ a fortiori ratione > cu atat mai mult

~ per a contrario > cazul notiunilor contradictorii, care se neaga una pe cealalta, dar

una este adevarata, iar cealalta este falsa.

~ ad absurdum > reducerea la absurd

Analogia juridica

- Analogia legii > procedeul la care se ajunge in cazul in care se constata lipsa normei sau a textului legal care sa reglementeze cazul dat.

- Analogia dreptului > procedeul prin care se rezolva o cauza nereglementata juridic nici pentru situatii asemanatoare, nici pentru cauza supusa solutionarii.

Responsabilitatea interpretului

Interpretul trebuie sa fie responsabil de normele pe care le interpreteaza si pe care in cele din urma

le creeaza si le introduce in ordinea juridica.

Realizarea dreptului

Realizarea dreptului > procesul de transpunere in viata a reglementarilor juridice in cadrul caruia,

oamenii, ca subiecte de drept respecta si executa dispozitiile normative, iar organele etatice, aplica

dreptul potrivit competentelor lor, in vedera binelui comun,putand intervenii in cazul incalcarii

acestuia.

Formele realizarii dreptului

- Realizarea (respectarea) normelor prohibitive Pentru a realiza interdictia normei, este suficient ca persoanele vizate de aceasta, sa nu

savarseasca fapta interzisa si astfel, prohibitia si-a realizat finalitatea dorita.

- Indeplinirea sau executarea normelor juridice permisive si onerative Indeplinirea sau executarea acestora presupune o atitudine activa, de a da sau de a face ceva.

- Aplicarea dreptului de catre organele statului

Aplicarea nj de catre organele de stat dupa o procedura oficiala si materializata in elaborarea

de acte de aplicare concrete.

- Actele de aplicare a dreptului nasc, modifica ori sting raporturi juridice concrete, ori nasc d&o in sarcina unor subiecti de drept individualizati. Exemplu: proces verbal de

contraventie, hotarari judecatoresti

Deosebiri intre actele normative si cele de aplicare a dreptului ~ actul normativ este impersonal si fiinteaza de la adoptare si pana la scoatera sa din

vigoare; actul de aplicare a dreptului isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii

sale de catre organul abilitat

~ deosebit de forma realizarii dreptului prin executarea si respectarea normelor

juridice de catre cetateni, forma aplicarii dreptului ia fiinta intotdeauna prin vointa

unilaterala a unui organ al statului

~ actele normative publicate nu creaza automat raporturi juridice; actele de aplicare

sunt temeiuri pentru nasterea, modificarea, stingerea unor raporturi concrete.

~ activitatea normativa este rezervata unor categorii de organe ale statului; activitatea

de aplicare poate fi realizata de oricare din organele statului

~ actele normative sunt generale, impersonale, tipice, de aplicabilitate repetata, la un

numar nedeterminat de persoane; actele de aplicare au caracter concret, individual,

fiind strict determinate

~ actele normative sunt elaborate dupa o metodologie si tehnica legislativa; actele de

aplicare su fac pozibila o astfel de codificare ori tehnicizare a lor, intrucat sunt

diferente de la o ramura la alta

~actele normative isi produc efectele la 3 zile de la publicarea in MO; actiunea in

timp a actelor de aplicare coincide cu data comunicarii lor catre parti, data de la care

curge si termenul pentru uzitarea de catre partea nemultumita a cailor de atac

prevazute in normele juridice, acestea se abroga cand isi epuizeaza scopul, odata cu

rezolvarea unor cazuri concrete.

Clasificarea actelor de aplicare a dreptului In functie de ramura de drept > acte de aplicare constitutionale, civile, administrative

etc.

In raport de structura normei juridice > acte de aplicare a dispozitiei nj, acte de aplicare a sanctiunii.

Fazele procesului de aplicare a dreptului Stabilirea starii de fapt Alegerea nj Interpretarea nj Elaborarea actului de aplicare

Raportul juridic

Raportul juridic este o relatie scoiala reglementata de o norma juridica.

Trasaturile raporturilor juridice si definitia acestora

- Caracterul social > se stabileste de fiecare data numai intre oameni. Relatiile sociale se pot stabili intre subiectii individuali sau intre persoanele juridice.

- Caracter volitional > este un raport de vointa.

- Caracter valoric > prin el isi gasesc concretizarea valorilor esentiale ale societatii care l-a generat. Exemplu: viata, sanatatea individului, proprietate, inviolabilitatea.

- Caracter de suprastructura > intra in compozitia suprastructurii juridice si influnenteaza si sunt influentate de celelalte categori de raporturi sociale.

- Caracter istoric > fiecare epoca istorica a generat raporturi juridice proprii, privint subiectii, d&o acestora cat si faptele evaluate din pdv juridic.

Structura/ elementele raporturilor juridice

- Subiectele rj

Subiect de drept > titularul unui drept Personalitate juridica > aptitudinea unei persoane de a fi titular activ/pasiv de drepturi. Subiectele pot fi pf sau pj Subiect individualizat. Exemplu: raportul de proprietate, titularul dreptului are

posibilitatea de a-si exercita prerogativele pe care acest drept i le ofera, iar celelalte

persoane sunt tinuti de obligatia de abstentiune de la orice actiune care l-ar impiedica pe

acesta de a se bucura de bunul sau.^133PC(10.1)

Clasificarea subiectilor de drept Subiectul individual de drept

~ Pf este subiect de drept daca are capacitate juridica.

Capacitate juridica > aptitudinea generala si abstracta de a participa la un raport

juridic. Exista capacitate juridica civila, penala, administrativa, constitutionala etc.

Capacitatea juridica este generala, adica aptitudinea cetatenilor de a avea d&o

juridice.

Capacitatea juridica este speciala, deoarece reprezinta posibilitatea unor persoane de

a intra in anumitre rj ca urmare a unei calitati pe care o au acestia.

Capacitate de folosinta > capacitatea de a avea d&o

Capacitatea de exercitiu > capacitatea de a exercita drepturi si de a asuma obligatii,

prin incheierea de aj.

Subiectele colective de drept ~ Statul > dobandeste calitatea de subiect al rj in doua categorii de raporturi: interne

si de drept international.

In raporturile de drept international el este principalul subiect de drept.

~ Organele de stat > acestea apar ca subiecte de drept in rj de drept constitutional,

administrativ, procesual penal/civil

~ Persoanele juridice > organizarea sa de sine statatoare, existenta unui patrimoniu

propriu si a unui scop bine delimitat si care nu contravine interesului general al

societatii.

Persoane juridice publice > statul, organele de stat, apl, apc.

Persoane juridice mixte > organizatiile publice din sectorul economic

Persoane juridice constituite prin vointa particularilor > partidele politice,

sindicatele, asociatiile, fundatiile, sc.

Capacitatea de folosinta > aptitudinea de a avea drepturi si obligatii. Incepe in

momentul dobandirii personalitatii juridice.

Continutul capacitatii de folosinta este dat de scopul pentru care a fost infiintata.

Capacitatea de exercitiu > pj isi exercita drepturile si isi asuma obligatiile prin

organele sale. Aceasta inceteaza odata cu capacitatea de folosinta prin: comasare,

divizare sau dizolvare.

- Continutul Dupa continutul drepturilor subiective:

Drepturi patrimoniale ~ drepturi reale > titularii isi exercita prerogativele fara concursul altcuiva. Exemplu:

dreptul de proprietate.

~ drepturi de creanta >subiectul activ poate pretinde subiectului pasiv sa dea, sa faca

sau sa nu faca ceva.

Drepturi nepatrimoniale ~ drepturi care privesc existenta si integritatea persoanei. Dreptul la viata

~ drepturi care privesc identificarea persoanei. Dreptul la nume/domiciliu

~drepturi care decurg din creatia intelectuala

Dupa criteriul corelatiei dintre ele: Drepturi principale > au o existenta de sine statatoare Drepturi accesorii > au o existenta legata de existanta unui drept principal. Dreptul

de retentie este accesoriu unui drept de creanta.

Dupa gradul de certitudine conferit titularului Drepturi eventuale > care s-ar putea forma in viitor, insa formarea acestora este

nesigura. Dreptul la mostenire

Drepturi in curs de formare > dreptul la pensie Drepturi afectate de modalitati > existenta de exercitiu depinde de un eveniment

viitor: termen sau conditie. Dreptului afectat de termen, ii sunt suspendate efectele

pana la implinirea lui sau ii este pus capat la implinirea acestuia.

Exemplu^141PC(10.1)

Dreptul afectat de conditie, poate fi deplin format dar exercitiul sau este suspendat

pana la implinirea conditiei care este un eveniment viitor si nesigur.

Drepturi castigate Stare sau statut juridic > ansamblu de drepturi nepatrimoniale de care se bucura o

persoana.

Statutul juridic imbraca urmatoarele forme:

~ starea civila

~ statut de drept public

~ statutul profesional

Obligatia juridica Aceasta consta in a da, a face sau a nu face ceva.

Obligatia este o indatorire ce corespunde dreptului subiectiv al celuilalt subiect al

raportului juridic.

In functie de obiectul lor: ~ obligatia de a da, de a face sau a nu face ceva

~ obligatii pozitive > constau intr-o actiune a debitorului

~ obligatii negative > constau in a nu face ceva, intr-o abstentiune a creditorului

~ obligatii de rezultat > are ca obiect un rezultat determinat, obligatia se considera

realizata doar daca rezultatul urmarit a fost atins.

~ obligatia de diligenta (mijloace) > consta in obligatia debitorului de a-si atinge

scopul rj prin depunerea staruintelor pentru obtinerea rezultatului dorit. Avocatul nu

se obliga sa castige procesul.

In functie de opozabilitatea lor: ~ obligatii obisnuite > cele care revin debitorului in sarcina caruia s-au nascut

~ obligatii opozabile tertilor > acele obligatii, legate de un bun in care creditorul isi

poate realiza dreptul sau numai cu concursul titularului actual al dreptului real asupra

aceluiasi bun si care la randul lui, este tinut de indeplinirea unei obligatii preexistente

~ obligatii reale > cele care revin celui ce detine un bun, in considerarea importantei

acestuia pentru societate. Detinerea unei picturi din patrimoniul national.

Dupa criteriul sanctiunii aplicabile: ~ obligatii perfecte > executarea este asigurata in cazul neexecutarii de catre

debitorul lor, prin actiune in justitie.

~ obligatii imperfecte/ naturale > a caror executare nu poate fi obtinuta pe calea

executarii silite, ci numai in mod voluntar de catre debitorii ei, odata executata il

impiedica pe debitor sa solicite restituirea prestatiei. Achitarea unei plati dupa

implinirea termenului de prescriptie extinctiva.

- Obiectul Obiectul rj este insusi obiectul drepturilor si obligatiilor care ii constituie continutul.

Faptele juridice

- Fapte juridice > acele imprejurari, actiuni omenesti sau evenimente care potrivit nj atrag dupa sine aparitia, modificarea sau stingerea de raporturi juridice, adica acele fapte care

produc aceste efecte juridice.

Clasificare: Dupa criteriul structurii lor:

~ Evenimentele > acele imprejurari care se produc independent de vointa omului si

de care norma leaga nasterea, modificarea sau disparitia unor raporturi juridice

concrete. Exemplu: moartea, nasterea, un cutremur, o inundatie.

Evenimente: naturale si sociale (revolutii, lovituri de stat). Aceste evenimente pot da

nasterea unor raporturi juridice sau stingerea acestora.

~ Actiunile > actele oamenilor, manifestarile de vointa ale acestora care pot da

nastere, modifica sau stinge anumite rj.

Actiuni: licite si ilicite

Act juridic > poate fi inteles ca un inscris, sau mai poate fin inteles ca varietate de fapte

juridice prin care se intelege manifestarea de vointa facut cu intentia de a produce efecte juridice (de

a naste, modifica, sau stinge un rj).

Raspunderea juridica

Raspunderea juridica > acea forma a raspunderii sociale constand in complexul d&o conexe care,

potrivit legii, se nasc ca urmare a producerii unor fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a

constrangerii de stat prin aplicarea sanctiunilor juridice menite sa asigure restabilirea ordinii de

drept.

Formele raspunderii juridice

- Raspunderea civila: Raspundere civila delictuala

Delictele civile > fapte ilicite cauzatoare de daune comise cu intentie sau din culpa. Raspunderea directa sau pentru fapta proprie > orice fapta a omului care cauzeaza un

prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.

Raspundere indirecta: ~ raspunderea pentru fapta altuia

~ raspunderea pentru fapta animalului

~ raspunderea pentru ruina edifiilor

~ raspunderea pentru lucruri

Dovada se face prin existenta pagubei incercate si culpa autorului Raspundere civila contractuala > obligatia debitorului de a repara prejudiciul pe care l-a

produs creditorului, ca urmare a unor fapte ilicite civile constand in neexecutarea a unei

obligatii rezultate dintr-un contract.

Dovada se face dovedirea contractului si a pejudiciului. - Raspunderea penala

Este un rj penal de constrangere nascut in urma comiterii unei infractiuni. Acesta se stabileste intre stat, ca reprezentant al societatii si infractor. Infractiunea > fapta care prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie. Exista

infractiuni contra securitatii statului, contra persoanei, a autoritatii, avutului privat,

infractiuni de fals.

Sanctiuni in cazul comiterii de infractiuni: lipsire de libertate, amenda penala, interzicerea unor drepturi civile, confiscari...

In dreptul procesual penal opereaza principiul oficialitatii raspunderii penale, adica tragerea la raspundere are lor la initiativa autoritatilor publice.

Raspunderea penala apare cand faptuitorul a actionat cu vinovatie, fie sub forma intentiei, fie a culpei.

Raspunderea penala este introdeauna persoanala si vizeaza pe autorul comiterii infractiunii, ea nefiind transmisibila altor persoane.

- Raspunderea de dreptul muncii Raspundere patrimoniala > in cazul in care angajatul incalca cu vinovatie obligatiile de

serviciu si cauzeaza o paguba unitatii la cere este angajat.

Raspundere disciplinara > cand persoana incalca cu vinovatie obligatiile pe care si le-a asumat prin contractul de munca.

- Raspunderea administrativa Raspunderea administrativ-disciplinara > in situatia producerii unor abateri care nu

imbraca, caracterul de contraventie. Exemplu: expulzarea unui strain, reducerea

salariului

Raspunderea administrativ-patrimoniala> in situatia in care statul trebuie sa raspunda pentru prejudiciile cauzate ca urmare a unor erori judiciare ale organelor sale

specializate cu atributii judiciare, ori pentru pagubele rezultate din acte administrative

ilegale emise de administratia de stat, ori prin nesolutionarea in termenul prevazut de

lege a cererilor adresate autoritatilor publice.

Raspunderea administrativ-contraventionala > in situatia savarsirii unei contraventii.

Contraventia > fapta care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea, si este savarsita cu vinovatie.

- Raspunderea in dreptul constitutional Detinatorii unui mandat politic, raspund pentru actele lor. Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului si fiecare membru al Guvernului

este raspunzator solidar cu ceilalti.

Membri Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Raspunderea sefului de stat > acesta raspunde penal pentru cazul savarsirii unei

infractiuni de inalta tradare.

Principiile fundamentale ale raspunderii

- Principiul legalitatii raspunderii > raspunderea opereaza in conditiile si cazurile prevazute de nj si dupa o procedura stabilita.

- Principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu vinovatie > raspunderea poate fi atrasa numai in situatia in care autorul a actionat cu vinovatie, a avut posibilitatea de a decide asupra

propriului comportament, precum si constiinta violarii normei juridice prin comiterea faptei

ilicite.

- Principiul raspunderii personale > raspunderea revine aceluia care a incalcat nj savarsind o fapta ilicita.

Raspunderea solidara > persoana pagubita putandu-se dezdauna de la oricare dintre acestia,

urmand ca prin actiunea in regres cel ce a platit sa se desocoteasca cu ceilalti codebitori.

- Principiul justitiei sanctiunii > implica existenta unei proportii intre pedeapsa, sanctiune si gravitatea faptei savarsite.

- Principiul non bis in idem > aplicarea unei singure sansctiuni de aceeiasi natura pentru aceeasi fapta.

- Principiul celeritatii > reclama oportunitatea sanctionarii celui vinovat.

- Principiul umanismului raspundeii > sanctiunile aplicate faptuitorului trebuie sa exercite asupra acestora un rol educativ preventiv, sa contribuie la reintegrarea lui in societate

ulterior ispasirii ei si nu sa-i provoace acestuia suferinte inutile, sau sa-i injoseasca

personalitatea si demnitatea

Conditiile raspunderii juridice

- Conditia ilicita a faptuitorului si inexistenta unor cause care sa inlature raspunderea sau caracterul ilicit al faptei

Consta in comportamentul, fie actiune/inactiune, prin care s-a incalcat o nj

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei: Legitima aparare > fapta comisa de o persoana pentru a se apara impotriva unui atac

material, imediat, direct si injust, indreptat impotriva sa, sau a altuia, ori impotriva

unui interes obstesc.

Starea de necessitate > imprejurarea in care o persoana, pentru a scapa de un pericol grav, care ameninta viata sau integritatea sa corporala sau a altora, ori pentru a salva

anumite bunuri, produce altuia un prejudiciu patrimonial.

Constrangerea fizica > inlatura caracterul ilicit al faptei, daca persoana respective nu i-a putut rezista.

Constrangerea morala > inlaturarea caracterului ilicit al faptei daca persoana autorului sau o alta persoana, este amenintata cu un pericol grav care nu poate fi

altfel inlaturat.

Cazul fortuit/ forta majora > in cazul in care conduit ilicita este rezultatul unei situatii sau imprejurari care nu putea fi prevazuta, adica fapta autorului se suprapune

unui eveniment neprevazut (trasnet, inundatie).

Iresponsabilitatea > starea psihica a unei personae care din diverse motive nu isi da seama de consecintele faptelor sale.

Betia involuntara > se datoreaza influentei pe care alcoolul sau alte substante narcotice o au asupra faptuitorului si care a ajuns in aceasta stare de betie completa,

independent de vointa sa.

Minoritatea faptuitorului > starea de minorat inlatura raspunderea juridical atunci cand minorul pana la o anumita varsta savarseste o fapta ilicita, deoarece acesta nu

are capacitatea legala de a raspunde. In dreptul penal, minorul sub 14 ani nu

raspunde penal, intre 14-16 ani raspunde numai daca se dovedeste ca in acel moment

avea discernamant, iar dupa 16 ani raspunde pentru infractiunile comise.

Eroarea de fapt > necunoasterea sau cunoasterea gresita a unei situatii, imprejurari legate de fapta care se savarseste.

In dreptul penal aceste imprejurari sunt cunoscute sub denumirea de cause care

inlatura raspunderea penala sau alte condamnari. Acestea sunt:

~ amnistia

~ gratierea

~ prescriptia

~ lipsa plangerii prealabile

~ impacarea partilor

~ retragerea plangerii prealabile

~ reabilitatea

- Rezultatul pagubitor produs/ consecinta faptei ilicite In dreptul civil/ muncii raspunderea civila sau materiala este direct legata de existent

pejudiciului produs.

In dreptul penal nu se cere ca rezultatul faptei ilicite sa fie patrimonial. Rezultatul pagubitor este elemental probator prin care se ajunge la dovedirea savarsirii

ei.

- Legatura de cauzalitate intre conduit ilicita si rezultatul produs

Cauzele pot fi associate, concurente sau successive, principale sau secundare, directe sau indirecte, influentate sau nu de anumite conditii

- Vinovatia autorului faptei ilicite Vinovatia > (in dreptul penal) atitudinea psihica a persoanei care savarseste o fapta

ilicita fata de acea fapta si consecintele ei, avand in momentul executarii reprezentarea

acestora sau desi nu a avut-o, putea sa o aiba. Aceasta este latura subiectiba a incalcarii

dreptului

Intentia > incalcarea dreptului cunoscand caracterul ilicit al actiunii sau inactiunii. ~ intentie directa > subiectul a actionat in cunostinta de cauza, cunoscand

consecintele ilicite ale faptei sale, pe care le-a cunoscut si dorit

~ intentie indirecta > subiectul nu a urmarit aceste consecinte, insa a admis sau a

acceptat posibilitatea producerii acestora

Culpa > forma mai putin grava a vinovatiei ~ culpa cu previziune sau imprudenta > autorul actiunii sau inactiunii ilicite a

prevazut posibilitatea survenirii consecintelor ilicite, pe care insa nu le-a droit, nu le-

a acceptat si a crezut in mod usurat ca le-ar putea prevenii.

~ culpa fara prevedere sau neglijenta > persoana care a savarsit actiunea sau

inactiunea ilicita nu a prevazut posibilitatea survenirii consecintelor ilicite, desi putea

si trebuia sa le prevada.

Vinovatia > (in dreptul civil) > culpa cu intentie > acre atrage raspunderea civila delictuala

> culpa fara intentie/ neintentionata > culpa cu usurinta si

culpa cu neglijenta, atrag raspunderea cvasidelictuala.