Tema proiect diploma
description
Transcript of Tema proiect diploma
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 1/15
TEMA DE PROIECT
Reabilitarea si reconversia halelor intreprinderii „Remarul
16 Februarie” in centru regional de targuri si expozitii
ISTORIC
„S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S.R.L.” a fost infiintat in anul 1870 sub
denumirea „Atelierul de cale ferata Cluj”. Numele actual il va primi dupa al Doilea
Razboi Mondial. Primele ateliere au fost construite in anul 1870 odata cu inaugurarea
liniei de cale ferata Oradea-Cluj-Brasov. De-a lungul anilor au mai fost construite
multe cladiri si anexe in cadrul complexului, dar cea mai importanta cladire din punct
de vedere arhitectural este cazangeria, construita in anul 1936 si refacuta ulterior in
1945. Aceasta s-a utilizat pentru confectii si reparatii de cazane, rezervoare, cisterne,
rame si cabine de locomotive. Dezvoltarea vertiginoasa situeaza uzina printre celemai mari intreprinderi prezente in industria Clujului de dupa razboi. Din 1974 intre
activitatile intreprinderii isi ocupa locul si exportul, constand in reparatii de locomotive
diesel hidraulice pentru strainatate. In anul 1982 se deschid noi oportunitati in
repararea locomotivelor cu abur pentru clienti externi din Germania, Austria sau
Polonia. Dupa 1989, intreprinderea face parte din Societatea Nationala a Cailor
Ferate pana in anul 1992, cand se desprinde si se transforma in societate pe actiuni,
pastrandu-si profilul de reparator de material rulant pentru Calea Ferata si pentru alte
societati, iar in anul 2000 unitatatea este privatizata. Dupa anul 1990 si pana in
prezent s-a pus accent pe diversificarea produselor si serviciilor oferite clientilor,
compania adaptandu-se la solicitarile principalilor beneficiari. Societatea REMARUL,
desi este o societate profitabila, in prezent nu mai produce piese pentru repararea
materialului rulant (departamentul de productie mutandu-se la Aiud), astfel exista
hale neutilizate, printre care si hala cazangeriei. Aceasta a fost golita de utilajele si
aparatura existenta si inchiriata unei firme romano-olandeze, care a parasit-o intre
timp. Tendinta societatii REMARUL 16 Februarie pare de a fi retragerea spre limita
de vest a incintei, iar halele de la intrare devin vulnerabile in fata investitorilor „vanzari
de teren pentru afaceri imobiliare”.
DESCRIERE/COMPONENTE ARHITECTURALE/STARE DE CONSERVARE
Cea mai importanta cladire din punct de vedere arhitectural este cazangeria,
considerata emblema atelierelor Remarul. Aceasta cladire este mult mai inalta decat
celelalte hale si zidita din aceeasi caramida aparenta. Cel mai spectaculos element
este acoperisul ei din sticla armata. Pe parcursul timpului cladirea si-a pierdut mult
din gloria ei, mai ales datorita constructiilor parazitare. Astfel dinspre strada
Locomotivei nu se citeste cladirea in intregime, aceasta fiind invecinata cu constructii
parter si etaj sau mansarda. Cel mai nefericit exemplu este cladirea alipita de
aceasta fatada, in partea nordica, care este tencuita (desi restul claidirii este din
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 2/15
caramida aparenta). Tamplaria metalica s-a pastrat in mare parte, aproape total in
cazul ferestrelor si a acoperisului din sticla, dar din pacate doar partial in ceea ce
priveste usile.
Cazangeria se afla intr-o stare destul de buna. Structural nu au aparut inca
probleme, dar finisajele au inceput sa se degradeze din cauza neglijentei. Lipsescmulte ochiuri de sticla, atat in cazul acoperisului cat si in cazul ferestrelor, astfel
structura metalica este expusa la umezeala si a aparut coroziunea. Se observa niste
pete mari de umezeala atat pe suprafata zidariei cat si pe pardoseala. Usile metalice
de acces a locomotivelor in hala au fost ori schimbate ori modificate in functie de
nevoile actuale. Totodata din punct de vedere tehnologic hala a fost aproape total
golita de utilajele originale.
SITUATIA URBANISTICA
Conform (PUG), intreprinderea REMARUL 16 FEBRUARIE se afla intr-o zona
cu caracter industrial propusa spre restructurare (ZCP-RIM). Deasemenea hala
cazangeriei si hala locomotivelor, desi nu sunt introduse inca in lista de patrimoniu
istoric a orasului sunt protejate de PUG, ca siconstructii monumentale cu valoare
deosebita sau valoare memorabila. Activitatea industriala initiala a incetat sau s-a
restrans considerabil. In prezent o parte din spatii sunt inchiriate micilor intreprinderi
pentru activitati de productie si servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, depozitare
etc. , desfasurate in general in conditii improvizate, precare, neadecvate. Unele spatii
sunt complet neutilizate. Incintele industriale evidentiaza o structurare internamediocra, dezordonata, rezultat al unor dezvoltari in timp nesistematice, zonele de
acces/primire (preuzinalele) fiind disfunctionale sau inexistente.
Restructurarea/schimbarea destinatiei terenurilor unitatilor industriale poate fi
acceptata de catre administratia publica locala. Pentru schimbarea destinatiei acestor
terenuri se va aplica o procedura de restructurare pe baza de contract intre Consiliul
Local al Municipiului Cluj-Napoca si proprietarii unitatilor industriale. Restructurarea
acestor unitati industriale are ca scop transformarea lor in teritorii urbane cu caracter
mixt, relevand o structura functionala complexa si echilibrata, o structura spatiala
bazata de preferinta pe principiul cvartalului si spatii publice – strazi, piete, spatii verzi
etc. – net determinate.
Structura functionala mixta include locuire colectiva si activitati administrative,
financiar-bancare, comerciale (tertiare) cu caracter intraurban, culturale, de
invatamant, de sanatate, sportive, de loisir public, de turism cu caracter intraurban,
aferente infrastructurii de transport public etc.
Se admit utilizari monofunctionale pentru functiuni ample de interes public
major – complex expozitional, centru de congrese si conferinte, campus universitar,
sala polivalent, centre medicale de mari dimensiuni, parc sportiv sau tematic etc. Se
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 3/15
admite conversia si restructurarea cladirilor industriale sau de alt fel existente pentru
tipurile de activitati admise, cu conditia integrarii acestora in noua structura urbana.
Indicii urbanistici determinati de PUG sunt:
-POT maxim 60% (pentru cladirile situate in pozitii particulare si cu
destinatii speciale (conform listei de activitati admise POT se va stabiliprin Planul Urbanistic Zonal in functie de cerintele programului
arhitectural si de pozitia urbana)
-CUT maxim 3(idem cu conditionarile POT)
STRATEGIA MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA
Conform „Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca” viziunea
propusa pentru municipiu este: „Cluj-Napoca va fi un centru regional al inovatiei si
oportunitatilor, o destinatie turistica atractiva, un loc placut in care sa traiesti, samuncesti si sa studiezi; un oras cu autoritati locale responsabile si deschise, cu
cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata”.
In urma procesului de planificare strategica (PPS) descris in documentul pus
la dispozitie de primarie au fost identificate anumiteconcluzii care au stat la baza
elaborarii strategiei de dezvoltare locala. Dintre acestea relevante pentru scopul
proiectului sunt:
-Cluj-Napoca se afla mult deasupra altor comunitati similare datorita
resurselor de inteligenta, mobilizare si antreprenoriat disponibile.Valorificarea acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil
creativ si inovativ unic in regiune.
-Cluj-Napoca detine un profil strategic deosebit de puternic in ceea ce
priveste dezvoltarea serviciilor.
-Cluj-Napoca trebuie sa isi asume cu adevarat rolul regional pe care il
clameaza. Discursul „centrului regional” trebuie dublat de o actiune
strategica rationala, capabila sa speculeze domeniile in care Clujul
detine cu adevarat avantaje strategice in comparatie cu alti competitori
(universitati, servicii, turism, servicii administrative, servicii medicale
etc.)
-Cluj-Napoca detine un potential deosebit in ceea ce priveste
dezvoltarea unor activitati economice ce se bazeaza pe o resursa
umana de inalta calificare.
Principalele directii strategice ale municipiului stabilite in cadrul PPS care
sustin dezvoltarea unui centru de conferinte si conventii in municipiu:
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 4/15
-Crearea unui mediu economic competititv si atractiv investitiilor
autohtone si straine;
-Promovarea urmatoarelor forme de turism:turismul de afaceri,
cultural, universitar, medical, religios, turismul de evenimente, turismul
de weekend etc.
-Crearea unor spatii adecvate pentru activitatea institutiilor si
organizatiilor culturale
-Cresterea dinamicii vietii culturale clujene; cresterea calitatii ofertei
culturale si a cererii produsului cultural
-Organizarea de evenimente cu caracter multicultural.
Programe operationale propuse in Strategia municipiului Cluj-Napoca:
-Dezvoltarea turismului de afaceri si conferinte
-Dezvoltarea unui complex cultural-artistic si de conferinte
-Crearea unui centru comunitar care sa poata fi folosit de ONG-uri in
activitatea lor
INVESTITIA IN CENTRE DE CONFERINTE SI CONVENTII
Desi sunt aparate intr-o anumita masura de caracterul sezonier si de
susceptibilitatea la schimbari bruste ale pietei de turism, turismul de afaceri isi are
dezavantajele sale. Ca si in cazul turismului simplu, capitalul foarte mare necesar
pentru stabilirea si mentinerea infrastructurii creaza un angajament pe termen foartelung facut cu mult timp inaintea inceperea operatiunilor. Discutiile pro si contra
investiei publice si formalitatile necesare inceperii constructiei au amanat inceperea
unor proiecte majore cu 4 ani sau mai mult, urmati de inca 2-3 ani necesari
constructiei.
De regula investitia publica intr-un astfel de centru nu poate fi bazata doar pe
un studiu de fezabilitate. Profitul direct generat de centru nu acopera de obicei in
totalitate costurile operationale si datoriile generate. Dar trebuie luate in considerare
aspecte economice mai largi:
-Atragerea turistilor in zona si in afara sezonului.
-Furnizarea unui catalist pentru regenerarea unei zone neadecvate a orasului,
fapt care atrage dupa sine investitii private autohtone sau internationale in
hoteluri, restaurante, si alte proiecte comerciale
-Contribuie la imaginea si prestigiul unui oras ca si capitala culturala si
comerciala.
-Formeaza un punct focal pentru afaceri, comert, cultura si/sau tehnologie.
-Evidentiaza caracterul matur al orasului ca loc de intalnire international.
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 5/15
Marea majoritate a centrelor de acest fel sunt detinute de municipalitate, si au
fost finantate partial sau total de catre stat. Investitiile private sunt atrase de obicei
prin acordarea licentelor de constructie in incinta sitului pentru functii anexe (hoteluri,
restaurante, comert etc).
De cele mai multe ori se observa o pierdere din cauza costurilor operationale
ridicate, care trebuie suportate de catre taxele locale sau taxelor aplicate
proprietatilor aferente. Aceste pierderi trebuie insa comparate cu beneficiile
economice aduse intregii zone.
AVANTAJE ALE TURISMULUI DE AFACERI
-Cheltuielile zilnice ale unui vizitator de conferinte sunt mai mari decat ale unui
turist in general. Aceasta regula se aplica atat la turistii domestici cat si la cei
internationali
-Principalele perioade de cerere sunt in afara sezonului turistic.
-Afacere stabila si usor previzibila, deoarece aranjamentele de cazare, spatii si
transport sunt aranjate cu mult timp inainte.
-Transportul, acomodarea si alte servicii conexe pot fii oferite la scara mare si
cu un grad mare de standardizare.
-Targurile si conferintele sunt indiferente la lipsa de atractii turistice in orasul
gazda.
-Se pot folosi in aceste scopuri si facilitati utilizate in mod normal pentru alte
activitati (stadioane, universitati, teatre, etc)
TIPURILE DE EVENIMENTE GAZDUITE DE CENTRU:
-Targuri expozitionale
-In sensul cel mai larg, targul este o expozitie sau demonstratie a unor obiecte
care prezinta frumusete, valoare sau interes pentru un public tintit. Targurile
comerciale pot fi impartite in:
-Targuri de meserie, care aduc impreuna consumatori si furnizori de
anumite produse sau servicii.
-Targuri de consumatori, care sunt deschise publicului nespecializat.
-Targuri mixte care admit publicul doar in anumite zile
-Targuri private, organizate de o singura companie, in care aceasta isi
demonstreaza produsele unui public restrans, pe baza de invitatii.
-Lansari de produse, care introduc produse sau servicii noi pe piata.
Acestea pot fi independente sau in cadrul unui targ existent.
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 6/15
-Expozitiile ofera o ocazie companiilor sa explice si sa demonstreze produsele
cumparatorilor in mod direct. Sunt o metoda eficienta financiar de a lansa
produse noi, de a penetra piete noi, consolidand astfel interesul
consumatorilor existenti si mentinand sau crescand cota de piata.
-Targurile consacrate reusesc de obicei sa genereze profit atat pentru centru le
conventii cat si pentru organizator. Acestea sunt tinute de cele mai multe ori in
paralel cu sedinte sau seminarii axate pe domeniul tratat.
-Turismul motivational
-Definit ca o unealta de management global care foloseste experienta
calatoriilor pentru a motiva si/sau a recompensa participantii pentru
performante ridicate in cadrul companiei. Deasemenea furniseaza un mediu
propice pentru team building si consolideaza loialitatea angajatilor fata de
companie.
-Activitatile includ un program social foarte riguros, conferinte, prezentari si
intalniri cu managementul inalt al companiei.
-Sedinta:
-Termen general care indica adunarea unui numar determinat de oameni intr-
un loc determinat pentru a efectua o anumita activitate. Poate sa fie ad hoc,
sau dupa un tipar cunoscut.
-Conferinta:
-Este o adunare in numar mai mare sau in grup restrans a carei participanti
sunt interesati de a obtine sau a distribui informatii, sau de a rezolva probleme
organizationale sau operationale. De obicei se rezuma la membrii aceleasi
companii, asociatii sau bresle. Sedintele sunt organizate mai putin formal si
incurajeaza participarea activa in atingerea obiectivelor declarate.Numarul de
delegati se poate ridica pana la 150 dar de obicei se afla undeva intre 30 si 50
de participanti. Caracteristicile conferintei determina modul in care se
amenajeaza sala. Mesele se aranjeaza de obicei in forma de patrat, cerc sausemi-cerc sau pentru grupuri mai mici tipul „masa rotunda”.
-Congresul:
- Este o intalnire regulata, cu numar de participanti ridicat, unde se discuta un
subiect determinat. Un congres dureaza in mod normal mai multe zile si are de
obicei mai multe sedinte si sesiuni de comunicare in paralel. Intervalul intre 2
conferinte este determinat in stadiul de implementare si poate sa fie pluri-anual
sau anual. De cele mai multe ori congresele internationale sunt de tipul pluri-
anual in timp ce congresele la nivel national sunt anuale. Salile de congres
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 7/15
sunt proiectate pentru a gazdui numere mari de participanti si sunt de obicei
tip auditoriu si prevazute cu posibilitatea de a instala mese intre randuri. Sunt
necesare si cateva sali de sedinta flexibile pentru intalnirile in numar restrans.
-Conventia:
-O adunare generala si formala a unui corp legislativ, social sau economic
pentru a furniza informatii despre o anumita situatie, pentru a delibera si
ulterior a ajunge la un consens intre participanti. De obicei se intinde pe o
durata delimitata cu obiective determinate dar nu cu o frecventa determinata.
-Termenul de conventie este folosit cel mai des pentru a se referi la adunarile
generale in cadrul corporatiilor si companiilor.
-In plus fata de auditoriile necesare pentru sedintele in plen, este nevoie si de
sali unde pot delibera grupuri restranse.
-Alte tipuri de intalniri:
-Seminar: intalnire in grup restrans (pana la 30 de persoane) care impartasesc
experiente intr-un anumit domeniu. De obicei sunt conduse de un expert in
domeniu.
-Atelier: intalniri generale urmate de grupuri restranse care se instruiesc
reciproc in anumite competente. Numarul de participanti este intre 30 si 35.
-Simpozion: o discutie deschisa intre diferiti experti intr-un domeniu
predeterminat in fata unui public larg. Desi o anumita masura de participare a
publicului este incurajata, aceasta este de obicei mai mica decat la un forum.
-Forum: discutie deschisa intre experti intr-un domeniu predeterminat. De
obicei sunt prezenti atat afirmatori cat si negatori ai problemei in cauza si
participarea publicului este incurajata in mare masura.
-Prelegere: o prezentare formala a unui expert, urmata de o perioada de
intrebari si raspunsuri.
-Colocviu: un program in care participantii determina discutiile care trebuie
duse si conducatorii formuleaza un program in functie de aceste preferinte.
Intalnirile de acest tip pun accent egal atat pe discutie cat si pe instructie.
Piata „corporate”:
-Sedinte de management: foarte frecvente si implica de obicei pana la 100 de
participanti (majoritatea sub 50 participanti). Necesita standarde inalte de
cazare. Intalniri informale cu nevoie de spatiu de proiectie si de prezentare de
date.
-Conferinte de vanzari: intre 25-200 de participanti. Dureaza 2 zile sau mai
mult. Necesita atat spatii de discutii cat si spatii expozitionale
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 8/15
-Lansari de produse: se adreseaza unui public restrans pe baza de invitatii cu
un numar de participanti intre 50 si 300. Sunt necesare: acces facil,
echipamente de manevrare a produselor si expunerea lor (iluminare speciala,
sunet, inregistrari video), zone pentru sedinte, receptie, securitate si servicii de
suport. Dureaza 1 zi sau mai mult, si necesita timp aditional pentru montarea
expozitiei.
-Intalniri de actionari: implica multi participanti ( 100-300 ,dar se poate ridica
pana la 1000) si dureaza pana la 1 zi. Necesita scena mare cu proiectie video
si alte echipamente audio-video, deasemenea e nevoie de zona de receptie
(bufet) si cazare.
-Seminarii si formare profesionala: grupuri mici (pana la 50 de oameni), in jur
de 3 zile, necesita sali de sedinta flexibile.-Intalniri internationale/turism motivational: Destinatia este aleasa pentru
prestigiu si imagine. Nevoie atat de facilitati pentru recreere si divertisment, cat
si de facilitati pentru prezentari si sedinte.
Evenimente sociale si culturale
- Concerte
- Expozitii de arta
- Piese de teatru
- Proiectii de film
- Festivale
- Banchete
FUNCTIUNI INCLUSE IN CENTRU
Avand in vedere necesitatea de a gazdui toate evenimentele mai sus
mentionate centrul de targuri si expozitii va contine urmatoarele functiuni.
-Un amfiteatru mare cu capacitate de 2000 de locuri, S=2398 m2
-Un amfiteatru mic cu capacitate de 400-500 de locuri S= 1100 m2
-O zona de conferinte cu sali de diferite dimensiuni, preferabil cu partitii mobile
pentru a putea fi adaptate la cat mai multe situatii S=3050 m2
-O sala mare de banchete care se poate imparti in functie de eveniment, cu
suprafata de 1000-1200 m2
-Spatii expozitionale de dimensiuni mari pentru gazduirea targurilor, expozitiilor
de dimensiuni mari S=5304 m2
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 9/15
-O galerie de arta cu mai multe incaperi pentru gazduirea expozitiilor de
dimensiuni mici S=2400m2
-Un muzeu dedicat Cailor Ferate Romane, considerat potrivit avand in vedere
incarcatura istorica a sitului S=3489 m2
-Un restaurant cu capacitatea de 200 de locuri S= 553 m2
-Spatiile publice si de acces aferente functiilor principale
-Spatiile tehnice si de administratie necesare pentru buna functionare a
centrului
-Parcare subterana cu capacitate de 577 de locuri
SUPRAFETE SI INDICI URBANISTICI
Suprafata teren = 99.163 m2
Suprafata construita = 21.352 m2
Suprafata desfasurata = 66.300 m2
P.O.T. = 21.53%
C.U.T. = 0.66
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 10/15
DESCRIEREA PROPUNERII
Propunerea se afla in orasul Cluj-Napoca, la intersectia strazilor Locomotivei,
Fabricii de Chibrituri si Maiakovski, in apropierea garii. In urma etapei de analiza si
documentare s-a constatat lipsa acuta de spatii verzi si de spatii publice in zona.
Astfel o prioritate a proiectului a fost introducerea unui parc urban si a unei piatete
publice necesare pentru revitalizarea tesutului urban local. Elementul natural a ajus
sa fie un element determinnat pentru solutie, atat la nivel urbanistic cat si arhitectural.
S-a ales demolarea majoritatii cladirilor din acest sector al complexului REMARUL
acestea fiind in stare proasta, parazitare, si nu permiteau perspective asupra celor
doua hale considerate valoroase. S-a ales pastrarea celor doua hale marcate in PUG
ca fiind „cu valoare ambientala deosebita” si anume hala cazangeriei, si halalocomotivelor. Aceste au fost unite cu o extensie pentru a forma o cladire in forma de
C, cu o retragere generoasa de la artera principala. Extensia consta intr-o cladire
parter cu inaltimi care variaza intre 5 si 7m in functie de functiunile pe care le
gazduieste, si un turn P+4 care se inalta de-asupra acesteia intre cele doua hale
existente. Volumul general odata determinat s-a efectuat o marire a parcului de-
asupra cladirii prin construirea unor rampe inverzite. Aceasta marire a avut o serie de
efecte asupra volumului si asupra functionarii centrului. In primul rand spatiul verde
public a fost adus la dimensiunea sa maxima posibila pe sit. In al doilea rand au
aparut cateva trasee care altfel ar fi fost imposibile, si anume circulatia pe directia S-
N era conditionata de ocolirea intregului centru sau de accesul prin centru. Astfel se
pot directiona fluxurile pietonale publice pe de-asupra centrului unde se pot forma
spatii urbane interesante. Totodata se formeaza un traseu cu punctul culminant in
restaurantul care iese in consola de-asupra zonei de banchet. Din acest restaurant
publicul are o vedere panoramica asupra partii nordice a parcului si asupra hotelului
din acesta. Efectul elementului natural poate fi observat si pe volumetria turnului,acesta fiind inserat pe fatadele neumbrite. Pentru largirea spatiului public disponibil
pe cladire, turnul a fost frant si s-a introdus un raspuns volumetric asemanator si in
hala cazangeriei. In acelasi timp, cazangeria a fost inaltata pentru a putea gazdui
amfiteatrul mare. Interventia exterioara nu a atins hala mare a cazangeriei, singura
care era vizibila din spatiul public din afara sitului, pastrandu-i imaginea publica
intacta. Materialele folosite sunt caramida aparenta pentru cladirea parter si panorui
metalice din Cor-ten ruginit pentru turn si placarea halei locomotivelor.
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 11/15
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 12/15
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 13/15
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 14/15
7/18/2019 Tema proiect diploma
http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 15/15