tehnologie - intrebari
Transcript of tehnologie - intrebari
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.Rolul si contributia tehnologiei si caracteristicile productiei de constructii‐montaj Tehnologia lucrarilor de constructii reprezinta disciplina tehnica care studiaza si stabileste notiunile, principiile si tehnica proiectarii executiei obiectelor de constructii, a mijloacelor (forte de munca, echipamente, dispozitive) si procedeelor de executie necesare in conditiile realizarii lucrarilor de constructii‐montaj la un nivel calitativ superior si cu eficienta maxima. Productia de constructii sau activitatea de realizare a constructiei presupune lucrul pe santier dar si activitati secundare: aprovizionare, producere de prefabricate si semifabricate, activitati de intretinere si exploatare a utilajelor . Obiectul de constructie poate fi definit ca orice constructie distincta, delimitata spatial si caracterizata printr‐o destinatie functionala . Partile componente ale unui obiect de constructie ,dupa functiuni sunt: ‐structura de rezistenta :fundatiile, elem verticale, peretii de rez si stalpii; elem oriz (grinzi si placi); elem principale de acoperis. ‐grupul elem. nestructurale de inchidere si compartimentare ‐grupul finisajelor: pardoseli, tencuieli, zugraveli,vopsitorii etc. ‐grupul retelelor de utilitati : instalatiile interioare, electrice, sanitare, de incalzire, ventilatie etc. Un elem de constr e format din 1 sau mai multe articole de lucrare (deviz) ex: stalp de beton are ca si articole :cofraj, armatura, beton. Pretul de cost se determina din aceste articole de lucrare. Caracteristici ale productiei de constructii‐montaj
1‐constructia este fixa iar mijloacele de productie sunt mobile (este exact invers in industrie) 2‐procesele tehnologice se desfasoara in aer liber, sub influenta agentilor climatici,fapt ce impune luarea unor norme de protectie si o planificare a executiei lucrarilor 3‐ de obicei in constructii se fac unicate sau produse de serie mica => tehnologia si cheltuielile difera de la un produs la altul 4‐ durata ciclului de realizare a obiectelor este f mare datorita datorita nr mare de lucrari,de operatii ce trebuie executate intr‐o succesiune tehnologica precum si datorita intreruperiilor cauzate de intemperii. 5‐ diversitatea si volumul f mare de materiale Progresul tehnic in constructii Exista o necesitatea de introducere a progr tehnic in constr pentru a marii productivitatea si pt a reduce pretul de cost. Cai de introducere :transferul elem de pe santier in conditii bune ,utilizarea cat mai des a mecanizarii, tipizarea constructiilor, imbunatatirea calitatii si eficientei lucrarilor de constructii II INDICI DE ANALIZA A EFICIENTEI SOLUTIILOR TEHNOLOGICE 2 Despre manopera si productivitatea muncii Manopera –consumul total de ore‐munca pt realizarea volumului de lucrari (Q) Dpdv al modului de exprimare: ‐manopera normata (Mn) Mn=Q x NT (om‐ore) ‐manopera planificata (Mp) Mp=Q x NT /ip (om‐ore) Ip=indicele de realizare a normei planificat ip= N.T/ ore munca efectiva ‐manopera efectiva (Me)
Me= Q x ore efective/unit de produs In cazul proceselor de lucru mecanizate, manopera planificata se calculeaza cu relatia: Mp=Md+ Ms+Mr+Mt (Md – manopera directa, Ms ‐manopera suplimentara, Mr – manopera de intretineri si reparatii, Mt‐manopera de transport dus‐intors si de montare‐demontare a utilajului) Productivitatea muncii exprima eficienta cu care se cheltuieste munca in procesul de productie.Poate fi: ‐productivitate fizica, exprimata prin volumul de munca (Pf.m) si produs (Pf.p) Pf.m=N.T Pf.p=N.P/m= 1/N.T=1/Pfm ‐productivitate valorica exprima valoarea produsului realizat de muncitor intr‐o unitate de timp. 3. Despre consumuri specifice de materiale si energie si despre pretul de cost a unor solutii tehnologice *Consumurile specifice de material si energie cuprind cantitatile de materiale care intra efectiv in opera + pierderi tehnologice rezultate din prelucrare si manipulare + transportul si depozitarea materialului de la furnizor pana la locul de punere in opera. ‐consumul specific : Ss=Sm / Q (U.Mm/U.Ml) Sm‐cantitatea de material necesara pentru realizarea articolului de lucrare respectiv Q‐ cantitatea de lucrare ‐consum specific de energie : Es= Es/Q ( kg cc)
*Pretul de cost –masoara eficienta proiectarii si tehnologiei de executie Pretul de cost unitar ‐totalitatea cheltuielilor efective aferente unitatii de produs. Cu=Ct/Q (lei/U.M) Dpdv al modului de exprimare: ‐pret de cost unitar normat ‐pret de cost unitar planificat ‐pret de cost unitar efectiv Pt. o durata de exacutie cat mai mica :solutii constructive si tehnologice moderne, cresterea gradului de mecanizare si industrializare a lucrarilor,cresterea gradului de calificare a muncitorulu,‐organizarea corecta a activit pe santier III. MECANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII 4.Mica si marea mecanizare in constructii Mica mecanizare conduce la reducerea efortului fizic a muncitorilor, la cresterea productivitatii muncii prin folosirea masinilor de mica mecanizare cu actionare mecanica, hidraulica sau pneumatica,cum sunt: ciocanul de gaurit, masina de finisat pardoseli minerale, aparatul electromecanic de vopsit etc. Acest tip de mecanizare este aplicabil finisajelor, izolatiilor, instalatiilor etc.,deci categoriilor de lucrari ce implica un consum mare de manopera. Marea mecanizare conduce la eliminarea completa a proceselor de lucru manuale prin folosirea utilajelor grele, complexe, de mare capacitate (excavatoare, buldozere, macarale turn, incarcatoare) Acest tip de mecanizare este recomandabil in cazul categoriilor de lucrari ce implica un
volum mare de materiale grele, cum ar fi: lucrarile de terasamente, lucrari de montaj‐prefabricate. 5.Caracteristicile tehnice si factorii de exploatare a utilajelor cu functionare ciclica *Caracteristicile tehnice ‐durata de ciclu (t) = timpul scurs de la inceperea unui ciclu pana la terminarea lui. ‐nr. de cicluri pe ora (n)=nr. de cicluri executate de utilaj in timp de o ora, n=60/t ‐capacitatea utilajului (q) = volumul de lucrari ce poate fi realizat de utilaj intr‐un ciclu. ‐raza de actiune a utilajului (r) ‐inaltimea de lucru (i) ce variaza inversproportional cu raza de actiune. *Factorii de exploatare ‐ coeficientul de utilizare a capacitatii (Kc) = indica gradul de utilizare a capacitatii utilajului, avand val. max 1. Kc= qef /qm sau qn ‐ coeficientul de utilizare a timpului de lucru (Kt)= indica nivelul de folosire a timpului activ al utilajului Kt= ore active/ore inchiriate ‐randamentul (R)= cantitatea de produs realizata de un utilaj in decurs de o ora. In functie de Kc si Kt poate fi : ‐ randament teoretic (Rt) Rt= n x q (U.M/h) ‐ randament tehnic (RT) RT= Rt x Kc (U.m/h) ‐ randament de exploatare (Re)
Re=RT x Kt (U.M/h) 6.Calculul numeric al utilajelor cu functionare ciclica si continua Nu= Qt / 8 h x Rp
e
Nu‐ nr. de utilaje cu functionare ciclica Ot‐ volum de lucrari pe schimb Re
p‐ randamentul de exploatare palnificat Re
p = tc/tp , tc= (0,7x qmn x60) / Rt
n tp= tpr+tdep+2 (H/Vrid‐cob + Sdep/Vdep+Srot/Vrot) IV.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TRANSPORT 7.Caracteristicile generale ale transportului in constructii Un flux de transport cuprinde mai multe procese elementare: incarcare, transportul propriu‐zis (pe orizontala sau verticala), descarcare,transbordari intermediare si depozitari. Obiectele operatiilor de transport si manipulare pot fi: materiale, semifrabicate,prefabricate,echipamente tehnologice etc.; mijloace de munca; forta de munca Scopul transportului poate fi:de aprovizionare (de la fabrica la depozitul de lucru), de evacuare (de la obiectul de constructie la un depozit), tehnologic,loco‐obiect (de la depozitul de lucru situat langa constructie la locul de punere in opera) Sensul transportului poate fi: ‐pe orizontala la distanta mare (>1km),in cazul transporturilor de aprovizionare sau evacuare
‐pe verticala, in cadrul transportului tehnologic loco‐obiect. Totalitatea materialelor ce se manipuleaza si se transporta se grupeaza in : materiale pulverulente (ciment, ipsos, var hidratat), materiale granulare (nisip,balast, pamant,pietris), materiale in bucati mici de forma neregulata (var bulgari,piatra sparta), materiale in bucati mici de forma regulata (caramizi,blocuri si placi de BCA, bidoane cu vopsele, lazi cu cuie etc), materiale in bucati mari(prefabricate din ba sau precomprimat,profile metalice,bare si colaci,cherestea), materiale semilichide sau lichide (beton si mortar proaspat, apa, motorina, bitum topit) 8. Schema generala de transport si manipulare a materialelor
D1‐depozit fabrica producatoare D2‐ deposit de zona D3‐ depozit in baza de productie D4‐depozit loco‐obiect D5‐depozit operativ la nivelul etajului sau punerea in opera.
9.Clasificati procedeele de containerizare si prezentati cateva sisteme de containere Procedee: transportul in pachete, containere si transcontainere.
Procedeul consta in formarea unei ‘unitati de incarcatura’ cu materiale ambalate sau nu, a caror forma ramane neschimbata pe intregul flux de transport. Clasificarea containerelor: *‐dupa forma si alcatuire: ‐pachete sau legaturi :pachete cu legaturi nerecuperabile, pachete manipulate cu dispozitive tip traversa sau cablu (juguri cu tiranti, leagane, coliere, cable de manipulare, carlig macara etc) ‐palete : plane de uz general, plane cu montanti, specializate ‐box‐paletele (paleta lada) ‐containere ‐transcontainere *‐dupa posibilitatea de transportare: ‐ containere cu posibilitati proprii de deplasare,prevazute cu roti. ‐ containere fara posibilitati proprii de deplasare, dar care pot fi deplasate cu carucioare. ‐ containere mari fara posibilitate proprie de transportare, care pot fi manipulate si transportate cu ajutorul mijloacelor mecanice: incarcatoare cu furca, macarale.
10. Factorii care influenteaza alegerea containerului. Containerizarea se poate realiza in diferite etape ale unui flux tehnologic.In functie de momentul in care se formeaza ‘unitatea de incarcatura’ se deosebesc mai multe nivele de containerizare : ‐containerizare totala‐caz in care unitatea de incarcatura se formeaza in fabrica producatoare de materiale si de aici ajunge, in aceeasi forma ,pana la locul de punere in opera. ‐containerizare partiala caz in care unit de incarcatura se formeaza intr‐un depozit intermediar de pe fluxul de transport si de aici ajunge la locul de punere in opera. ‐containerizare locala –caz in care materialul ajunge la obiectul de constructii sub forma oarecare, iar aici se formeaza unit de incarcatura. Marimea ‘unitatii de incarcatura’,tipul si mobilitatea containerelor se va alege corespunzator solutiei de manipulare si transport adoptata ai greutatea unitatii de incarcatura sa nu depaseasca capacitatea de lucru a utilajelor sau a inventarului de mica mecanizare.In cazul in care pe un vehicul sau pe o platforma de ridicare se aseaza mai multe unitati de incarcatura, atunci suma greutatilor acestora nu trebuie sa depaseasca capacitatea nominala a respectivului utilaj de ridicat sau transport. 11. Prezentati mijloacele de transport pe orizontala la distanta mare pe calea ferata Transportul feroviar este rentabil pe distante mari, se pot transporta cantitati mari, costul si consumul energetic fiind redus.
pe tona km mat. Transp.; pt. Aprovizionare si transp vol mare de mat; dezavantaj‐legat de retea de calea ferata,cai ferate: a)‐ecartament normal (1435 mm) b)‐ingust(500‐760mm) Retea nationala sau proprie a)‐ declivitate <30%, ‐ raze de curbura >180 m ‐cu sine de otel 34,5kg/m,49 kg/m ‐fixate pe trverse de lemn sau b.precomp. ‐asezate pe pat de balantsi piatra sparta bine burat SE UTILIZEAZA: locomotive Diesel (hidraulice sau electrice) material rulant : ‐ vagoane acoperite ‐ vagoane descoperite‐tip platforma ‐cu pereti inalt si desc gravit. ‐ vagoane cisterna( mat .lichide) ‐ vagoane speciale( mat. Pulverulente 1,2 recipiente ) ‐ vagoane platforma speciale(prefabricate beton lungi,laminatelor, ) Capacitati 200‐600kN. L=10‐20m. l=2,6m La vag, inchise( mat. scumpe) l=2,72m vag, descoperite
12.Prezentati mijloacele de transport ale materialelor de constructii pe distante mari pe sosea ‐transportul rutier‐ rentabil se face cu: 1. autocamioane cu platforma fixa (obloane rabatabile lateral sau in spate,inc si desc mecanizat,pt. Transp bucati pachete,palete, containere) 2. autobasculante ,(platforma se poate inclina in spate sau lateral,inclinare cu pistoane hidraulice, pt transp. Mat.
Vrac,mici ce nu se deterioreaza la desc.cu platforme etanse se transp si mat.semi‐lichide,ex.beton) 3.dumperele (mari 2‐6m pitice 1m)pe cai semi si neamenajate,pe sp. mici, circ inainte si inapoi,dupa capacitatea benei transp 0,5‐5 km,pot fi cu bene basculantesau platforme fixe pt mat.pachete,palet.conta.) 4. autoagitatoare(de la statia de prep.transp. betonul, are toba rotativa 3‐10m3 asig. Cont. malaxare, banda met. elicoidala,palnie pt inc. b. sau mortar, desc. prin jgheb si gravit.,dist de deplasare lim. Func. de viteza de priza a cimentului) 5. autobetoniera (asem. Are malaxor special pe sasiul autocamionului, transp componenti uscati gata dozati,cu 5 min.
Inainte de sosire se adauga in toba malaxorului din rezervor apa,se efec.malaxarea)
(4‐auroagitator, 5‐autobetoniera) 6. autotractoarele (motoare puternice, tractiune 2x ,posib. Lestare pt. Aderenta,cu dispozitive de tip “sa”‐pt rotire si cuplare semi‐remorci) 7. tratoarele pe pneuri sau pe senile(cu remorci de dif tipuri,viteza<autocamioane,acelasi motor,F tractiune >,pt. Dist. <10‐20km,pe cai neamenajate,autotractor) ‐ autotren(ansambluri autocamion si m. m. remorci sau semi‐remorci) 8. remorcile sunt mijloace de transport fara posibilitati proprii de antrenare fiind alcatuite din 2 sau mai multe osii ,platforma fixa sau basculanta.In cazul in care avem materiale lungi se folosesc remorci cu o singura osie numite si ‘peridoc’.Pt a permite inscrierea in curbe, materialul se sprijina la mabele capete prin intermediul mecanismului tip sa. ‐ semiremorci‐pot fi prevazute cu platforma fixa sau basculanta sau dintr‐un cadru extensibil de sectiune tubulara.
‐treilere‐remorci cu platforma joasa 120kN‐1000Kn folosite pt transportul elem. prefabricate de dimensiuni mari. ‐ autotren specializat‐autotractor +semiremorca pe a carei platforma sunt amplasati 1,3 recipienti metalici grosi in care se transporta ciment.
13.Calculul mijloacelor de transport pe orizontala la distanta mare Nv=Qzi/8Re
p, Re
p=nxqnv*kcpxktp n=60°/tp tp=Tvi+Tdus+Tvd+Tretur+2Tm Tincarcare Tdescarcare Tmanevra
Rep‐randamentul de exploatare planificata
kcp‐coeficientul de utilizare a... ktp‐coeficientul de utilizare a timpului planificat qnv‐capacitatea nominala a vehiculului Rt=nx qv xKc= 60/tp xq x kc Rt‐ randamentul tehnic, q‐ cant. Mat care se transp., kc‐coef. de utilizare a benei Tp=ti+tdus+tdes+t int+2tm tm‐timp manevra, tiv‐capac. Efectiva a vehic. tiv= (qef.v/qp.i)x tp.i qef.v<qnominal kc=qef.v/qn.v tp.i=0,7x60xqn.i/Rt.ni Nv=Qxtp / 8x60xRep Rep=Rt x ktp 14.Transportul tehnologic loco obiect Mijloace de inventar de mica mecanizare. ‐transportul pe care il facem cand materialul e adus la sol, langa cladirea pe care o construim ‐transport combinat: macara turn,pompe a)‐transport pe verticala: scripetele, mufla si palanul, troliul manual, si electromecanic, aparatul de ridicat si tractat (trifor) electropalane, cricuri si vinciurile.
(electropalan , mufla si palanul) b) ‐transport pe orizontala: roaba metalica, tomberon, carucioar ,electrocare si motocare ,lopata metalica (lopata mecanica)
(roaba metalica, tomberon
cu bena)
c) pt. manipulari locale:bene, lazile, buncarele 15.Mijloace de transport exclusiv pe verticala: a) ascensoare de santier,(cu turn met.zabrelit,plan patrat,cabina pt. Mat., si troliu elect. Pt ridicare platf. Ascensor ancorat de cladire,turn din tronsoane modulate,turn imbracat in plasa de sarma, cap. 15kN,8m/s,h=100m,Rtn =100kN/ora )
(ascensoare –sus, buncar hidraulic‐jos) ‐b) elevatoare catarg, (v de lucru si h <ca ascensoarele,alc. din catarg met. Din tronsoane ce se innadesc cap la cap,platforma e articulata pe 2 sine de ghidaj fixate pe catarg, cap 6kN, h 15m,sau 40 m ancorat)
(macara universala) c) macarale rotitoare stationare (misc. de ridicare si transp. Oriz.,brat<3m) d) macara de fereastra, in balcoane,ferestre‐1,5kN,h‐30m e) macara de planseu,alc. din cadru fix pe rigla lui se deplaseaza un electropalan,2,5kN,h=35m f) macara de tip Pionier. Usoara,7,5kN,h=4,5m,si 30m de pe un planseu ,raza act.oriz=<2,9m
g) elevatoare cu cupe
(macara pionier, elevator cu cupa) 16.Mijloace de transp tehnologic combinat. Macara turn: *Categorii ‐ turn rotitor si brat basculant prins articulat de turn ‐ turn fix , cu brat oriz. si contrabrat *Mod de lucru: ‐ se deplaseaza pe calea de rulare(cartamentul variaza in funct. de tipul macaralei ) pe o lungime de front de bloc ‐sunt pe pozitii fixe(pe fundatii de beton) *Alcatuire: sasiu (tren de rulare),platforma rotitoare, turn montat pe platforma sau pe sasiu; la capatul turnului‐ brat, contrabrat zabrelit (orizontalele), echilibrat cu cabluri,mecanismul de ridicare a sarcinii (troliu electric+cabluri), mecanismul de rotire,mecanismul de deplasare pe sine, mecanismul de basculare a bratului. .(sisteme constructive de macarale turn)
*Montarea si demontarea macaralelor turn se realizeaza pe principiul autoridicarii prin folosirea troliilor proprii sau prin autoridicatoare cu ajutorul dispozitivelor hidraulice.
*Cai de rulare pt macarale turn: ‐pe traverse de lemn ‐pe traverse prefabricate din b.a sau precomprimat ‐pe longrine metalice
‐pe longrine prefabricate din ba
(cai de rulare pt macarale turn) 17 .Mijloace de transp tehnologic combinat. Pompe *Categorii ‐ pt.lichide (ape curate, ape uzuale ,namol) ‐ pt.semilichide (beton,mortar)
Instalatie de pompare :sorbul, conducta de aspiratie,pompa,motor electric, robinetul de reglare,conducta de refulare. Pompa de apa:‐ partea de absortie (sorbul, conducta de aspiratie) ‐ pompa propriu‐zisa (ansamblu
de centrifugare,reductor,motor,robint) ‐ conducta de refulare ‐aparate de masura (manovacuummetru)
Centrifuga (disc+palete rotit. Cu viteza mare) in mij. fen de suctiune, lucreaza in regim inchi, cu apa, ia aer se opreste Clasificare: monoetajate ( 1 disc) multietajate ‐cu angrenaje ‐submersibila‐ se elimina partea de absorbtie prin dispunerea pompei in apa pri atarnare
Pompe pt. Semilichide: ‐cu rotor ‐cu piston de incarcare 2 pistoane care imping betonul pe conducte Utilajul de pompare: ‐ fix(mare H, sist de conducte) – mobil(nu lucreaza pe lat numai in lung, utilaj de pomp + brat)
Schema simplificata a masinii de tencuit:
Pompa de beton
18. Cum se realizeaza corelarea intre fazele de executie a unei cladiri multietajate si utilajele de transport loco‐obiect in func de Fazele de realizare ale constructiei: O constructie trece prin 4 faze: 1. infrastructura: ‐ spatiul este deschis ‐ lucrarile se desfasoara sub cota drumurilor de acces ‐ lucram fie cu macarale turn pompe de beton, automacarale, si pute mfolosi si gravitatia. ‐ evacuarea pamantului se poate face manula sau cu benzi transportoare.
2. structura de rezistenta : ‐ spatiu deschis acces direct pana la locul de pus in opera. ‐ se folosesc macarale turn sau pompe, caracterizate prin utilaje mari. 3. Lucrari de interior de constructii sau de instalatii : ‐ volume medii si mici ‐ finisaje de ordiul 2 tencuieli etc. ‐ spatiile delucru sunt inchise . ‐ frontul de lucru este deasupra cotei de nivel. ‐ se inlocuiecs macaralele de mare tonaj cu macarale mici cu randamente mai reduse, boburi etc. 4. Executarea acoperisului si a fatadelor. ‐ cant. mici de mat. ‐ spatiu deschis ‐ macarale usoare schele autoridicatoare 19.Care sunt factorii tehnici ce influenteaza alegerea mijloacelor de transport? Factorii generali : ‐ felul materialului ‐ cantitatea de material ‐greutatea si volumul materialelor ‐ pastrarea calitatii materialului Factorii specifici pentru transp pe oriz.: ‐ distanta de transp. ‐ calitatea caii de circulatie ‐ posibilitatea de manevra ‐ gabaritul, posibilitatea de acces sub aspectul gabaritului Factorii specifici pt. transp. pe verticala:
‐ inaltimea ‐posibilitatea de instalare si manevra ‐forma constructiei (punct‐ascensor,lamelar‐ut. care se deplaseaza,in 2 directii‐ut,. mobil care se depl. pe supraf halei ) ‐ faza constructiei 20.Procedee si utilaje utilizate la manipularea materialelor granulare 5.1 Manipularea materialului. ‐ operatiunile de incaracare descarcare. ‐ manipularile sunt obligatoriu a fi realiz. mecanizat. ‐ materialele se impart in 3 mari categorii: ‐ 1 mat granulare ‐ 2 mat manipulate in unit. de incarcatura ‐ 3 mat pulverulente : ciment var.. ‐ 4 finisaje Materiale granulare, cele mai utilizate masini, se descarca gravitational, nu se degradeaza a)‐ Incarcatoare cu cupa care actioneaza ciclic
b)‐ inc. cu echipament graifar ce act. ciclic c)‐ incarcatoare cu banda care act continuu ‐ numai incarcare, dupa tipul constr: ‐ pe senile,frontale cu descarcare a cupei in fata sau peste cap
‐ pe pneuri,frontale avand sasiul de constr. Rigid, cu dir pe toate rotile sau nuinc semirotative sau cu sasiu articulat
21.Procedee si utilaje utilizate la manipularea materialelor pachetizate, paletizate sau containerizate
1. Materialele in pachete –unitati de incarcatura ce trebuie incarcate si descarcate exista 2 sisteme: ‐ pentru mat mici se foloseste incarcator cu furca. Este format din parte de motor, conducator si cadrul de lucru, cadrul de ghidare se poate inclina si in st. si in dr. Are nevoie de o supr. neteda. Este un utilaj multifunct.. Pe acelasi aparat pot fi nistalate clesti cupe si alte echip. Omnitren utilaj cu brat telescopic ce are la capat un cleste, cupa etc. Utilajele de baza sunt macaralele si automacaralele. macaralele sunt constructii speciale – au sasiu propriu, cabina, nu pot functiona pe drumurile publice
Automacaraua are o cabina pt. macaragiu si una pentru mers pe strada: parti constructive : ‐ sasiu, platforma rotitoare, cabina de comanda, grupul de motor, bratul articulat. Bratul de macara are la un capat un palan terminat cu un carlig iar
cablul intra in grupul motor. Bratul poate fi de constructie metaliva zabrelita sau chesonata. Picioarele sunt numite calaje si sunt rigide‐ necesare la stabilizare. Macaralele pe senile – trenul de rulare – senile pot avea un fel de prelungire – cioc de rata, papagal , are un carlig principal si unul secundar. Macara capra, formata din doau cadre, are cabina de comanda, intre cadre se afla o frinda chesonata cu console in st. si dr. Pe grinda se plimba ub elecropalan. Sub fiecare picior se afla o sina. Capacitatea de ridicare 3‐16 t , se gasesc in depozite si porturi. Macara Portal pe pneuri‐ o gasim in depozite , descarca transcontainere, nu se foloseste in constructii. Transportor cu banda pentru transportarea materialelor granulare. Se gaseste in statia de sortare a agregatelor. benzi mobile de 15m Camioane care se autoincarca sau autodescaraca Maini cu obloane Elevator cu cupe ‐ pentru incarcarea cerealelor. are 2 role de ghidare.are o gura de incarcare. face transport exclusiv pe verticala 22.Procedee si utilaje utilizate la manipularea materialelor pulverulente 2. Materiale pulverulente – folosim cu recipienti metalici cu capac la partea superioara‐ cu capaciatea de 8‐10 t in recipiente se introduce aer comprimat la partea inferioara. Utilizarea gravitatiei la manipulare. Depozitare in silozuri.
23. Factorii tehnici care influenteaza alegerea mijloacelor de manipulare a materialelor 23.Factorii care influenteaza alegerea utilajelor de incarcare si desc. a mat. ‐ felul materialului si modul de ambalare ‐ cantitatea materialului in 1 schimb/lucru ‐ greutatea unitatii de incarcatura(pachetului,containerului sau prefabricatului)triaza utilajele de incarcare ‐ caracteristica operatiei (ca este incarcare sau descarcare)utilaje cu 1 operatie sau 2 ‐ caracteristica containerului (ce fel de dispozitiv este carlige, furca)
‐ asigurarea continuitatii ‐ caracteristica frontului de lucru ‐‐‐ punctiform cu orice fel de mijloace ‐‐‐liniar( rampe‐exclud mijloacele fixe ) ‐‐‐ de suprafata mare(tip depozit‐mijloace cu raza de actiune relativ mare si mobile macarale tip portal,macara turn) 5 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 24. Clasificarea terenurilor si unele caracteristici geotehnice ale acestora. Terasamente – lucrari de pamant – toate sarcinile utile le transmitem prin intermediul fundatiilor la pamant. Structura ecologica a pamanatului e foarte diferita. Lucrarile de terasamente se impart in 3 cat: ‐ a lucrari pregatitoare: defirsarea, terasarea ‐ b lucrari de terasament – sapaturi umpluturi ‐ c lucrari auxiliare – evacuarea apelor din sapaturi, sprijinirea temporara a malurilor sapaturii A) Lucrari pregatitoare; Terenurilor pot fi impartite in mai multe categorii ‐16: ‐ terenurile sunt acea categorie in care se poate sapa manula si a caror rezistenta la taiere nu depaseste 4 daN/cm2 Cat I‐IV‐ terenuri ; Cat V,VI,VII semiroci ; VIII,IX,X roci dure; XI‐XVI roci foarte dure. Terenurile se impart in 4 cat. : ‐ I terenuri moi – de tip nisip se pot sapa usor nu au coeziune. ‐ II terenuri mijlocii au o anumita coeziune interna se pot sapa usor. ‐ III terenuri tari – argile, argile nisipoase, argile prafoase
‐ IV terenuri foarte tari –de tip argila – excavatoare mari 0,7‐0,8 m3 La semiroci si roci se lucreaza cu dinamita. Dpdv al tehnologiei ne intereseaza proprietatile pamanturilor: 1. Unghiul de taluz, stabilirea taluzului‐ proprietatea pamantului de a sta sub un anumit unghi.
Cu cat tarenul este mai necoeziv cu atat tgφ este mai mic φ= unghi taluz natural. 2. Infoierea i= proprietatea prin care terenul sapat se infoaie i masoara gradul de infoiere
2,103,11 ÷== ang
nvi γ
γ05,198.01 ÷== an
g
nci γ
γ
Gc=1/ic = gradul de compactare Gc <1 0,95 – 0,99 cu acesta se executa umpluturile
25. Care sunt lucrarile pregatitoare pt executarea terasamentelor si cum se executa aceste lucrari? (fara trasare). 1.Defrisarea – inlaturarea vegetatiei, ( arbori sau arbusti) – cu anumite tehnologii de defrisare, ex drujba sau buldozer. Defrisarea se poate executa in forma circulara, sau eliptica. 2. indepartarea stratului vegetal. Se indeparteaza pentru ca avem nevoie de el la sf lucrarii. Se face cu buldozerul. 3. Scarificarea (afanarea) terenurilor . ‐ terenurile de categoria III si IV ‐ aratura terenurilor: ‐ scarificatul – utilaj cu 2‐3 dinti afaneaza brazda, are randament in spatii intinse. 4. Strangerea zapezilor iarna. Trasarea axelor principale si trasarea sapaturilor: 4. Curatirea terenurilor cu buldozerul. 5. Nivelarea terenului 3 profile a‐ CTN mai sus decat CTA (cu desen) b‐ CTN mai jos decat CTA c‐ CTN intersecteaza CTA
a) Avem urmatoarele optiuni : se face o sapatura generala cu buldozerul 1m ‐ se fac sapaturile propriuzise pentru fundatii b) daca nu trebuie data jos CTN‐ul pornesc de la cota ternului dupa execut. fundatiilor se face umplutura. ‐daca dist intre CTN si CTA e mare se face o umplutura pe toata suprafata dupa care se face sapatura in stratul de umplutura. c) se face cu buldozerul… sub unghi. 26. Despre trasarea axelor principale ale unor cladiri si despre trasarea sapaturilor. ‐ constructiile au axe siruri si axe.. ‐ trasarea directa a axelor rezulta a amplasarea constructiei pe teren. Planul de trasare. – pucte topo de cote cunoscute. – cote absolute cu referinta la nivelul marii Baltice (gresit) ‐ cote relative cu referire la o cota 0.00 aleasa Pe planul de trasare se ia cota de referinta si un aliniament la care se aliniaza frontul constructiei … cu aceste date se iese pe teren. Ustensile : Teodolit, sarma de trasare, tarusi, aparat de masura distanta – ruleta, 2 oameni calificati pentru trasare – palnul la scara. Unghiul de inclinare α fata de aliniament. Procedura – se pleaca de la colt. A’B’ – 0 are cota (x,y‐1) ‐ se vizeaza tarusul cu teodolitul , ‐ viza punctul B – se masoara apoi 900 o viz ┴ pe aliniament ‐ punctul 1’ unde se pune un tarus. ‐ se intinde sarma intre 0’ si 1 materializandu‐se aliniamentul si se masoara pe aliniament distanta y‐1 tarsul 2 ‐se muta teodolitul din 0’ in 2. Il calez in pozitie orizontala , dupa ce mut pe aliniament rotesc luneta cu 900 un alt
aliniament. punctul 3 unde se pune un alt tarus. Intind sarma intre 2 si 3 si masor distanta x. Pe aceasta distanta pct 4 primul colt al cladirii, se masoara unghiul α si rezulta o vedere. Punctul 5 apoi se intinde sarma intre cele 2 puncte, si masor distanta si obtin pct 7 celalat colt al cladirii. Si tot asa obtin celelate puncte ale cladirii.. Se improvizeza niste constructii de lemn. Portile de trasare pot fi continue, riglele de trasare se traseaza la aceeasi cota. Dupa materilaizarea portilor de trasare se pot scoate sarmele.
‐ borna de trasare – de beton cu un cupon ce otel ‐ dupa strangerea sarmelor s‐a terminat trasarea. Trasarea sapaturii. Presupune existenta planului de fundatie Trebuie sa trasez pe marginea sapaturii marginale – sarma reprezinta axul. Bat 2 cuie ‐ Se repeta operatiunea pe partea opusa. Cu firul de plumb se materilalizeaza marginea sapaturii. Se obtine partea superioara a sapaturii. Se intinde sarma intre cele 2 rigle de trasare apoi se sapa. Cu teul se masoara adancimea sapaturii. Sapatura mecanizata nu trebuie sa atinga cota de fundare, ultimul strat se sapa manual. Sapaturile propriuzise. Se executa cu ajutorul mai multor utilaje.
Mecanizat sau manual (5‐10%) ca ocompletare a sapaturilor mecanizate (in oras la plombe). Principalul mijloc de mecanizare este escavatorul. 27. Prezentati executarea lucarilor de sapaturi cu escavatoarelor echipate cu cupa dreapta si draglina (fara formule). Excavator echipat cu lingura dreapta sunt pe senile sau pneuri are sasiu brat si cupa in sus. El sapa prin inaintare , folsit in cariere si in mina . latimea frontului de lucru – de 2x raza – sapa in fasii – descarcarea se face prin bascualarea bratului. Draglina este escavatorul propriuzis de care este articulat un brat draglerit , sapa in terenuri slab coezive, se intalneste – funduri de rau , statii de betoane. Cupa de draglina – 1‐2m3 Folosita la taluzari. 28. Prezentati executarea lucrarilor de sapatura cu escavatoarele echipate cu cupa inverse si graifer. Escavatorul cupa inversa este format dintr‐un sistem de deplasare pe care este prins o platforma rotitoare pe care se afla cabina motorul, si articulat sageata escavatorului. 3 articulatii intre sageata si platforma ; sageata si brat ; brat si cupa are 3 cilindri. Organul principal este cupa ce are niste dinti – sapa gropi si santuri , fronturi de sapare. Caracteristici ale excavatorului – raza de sapare 10‐12 m adancimea de sapare 3‐5 m . Cupa graifar are 2 cabluri 2 falci prinse articulat pt materiale granulare. Exista excav. cu cupe multiple‐ cu elinda cu rotor.
29. Prezentati executarea lucrarilor de sapatura cu escavatoarele echipate cu cupe multiple. Elinda 2 discuri pe care se plimba un lant pe care se invart niste cupe cupele la 50 cm 1m – adancimea de sapatura pana la 2 m ‐Rotorul – cadru rotativ. 30. Prezentati executarea lucrarilor de terasamente cu screperele (fara formule). Auto screper . sapa, transporta, niveleaza. Inlocuieste 3 utilaje – escavator , autobasculanta si buldozer. Format din sasiu, lada (organ principal de lucru) se poate roti in plan vertical . Poate lucra in forma spiralata. 31. Prezentati executarea lucrarilor de terasamente cu buldozerele ( fara formule). Buldozerul face 3 tipuri de operatii: ‐ sapatura in spatii deschise (forajele 20 cm) ‐ nivelari ale terenului ‐ umplerea santurilor cu pamant. Organul principal – lama metalica prinsa pe un cadru – modicicari prin ridicarea si coborarea cadrului. Mai are un cilindru ce poate inclina unghiul lamei in plan vertical. Lama de buldozer poate fi rotita in plan orizontal. Cupa lucreaza in sistem zig‐zag; sapa in fasii. La lucrari de nivelare – buldozerul lucreaza in forma de spirala si niveleaza. Umplerea santurilor si a gropilor. (Desen buldozer vazut de sus care impinge un val de pamant paralel cu un sant in acesta.)
32. Prezentati executarea lucrarilor de terasamente cu grederele (fara formule). Grederul – organul principal este lama – face lucrari de ninvelare – fie plana fie de taluze. Folosit la drumuri. lama este pusa pe un cerc si se poate roti atat vertical cat si orizontal isi poate modifica unghiul de atac. Poate taluza malurile, poate si sapa. Lucreaza in zig‐zag si eliptic. 33. Cum se proiecteaza un plan de sapatura cu exemplificare. Planul de sap e o piesa desenata dupa pr de executie si deta de fundatii si sect repr.Solutii tehno.:mecanizata,manuala sau mixta,cu sau fara epuismente:tine cont de categ teren,gabaritele utilajelor de sapat si a mijl de evacuare.Dimensiunea gropii a.i. toate procesele sa se desf in mod normal ,va avea dim laturii fundatiei la care se va ocupa sp ocupat de cofraj,cel necesar circulatiei .procesului de lucru,sprijinirilor si a santurilor de scurgere. Pe baza pl de sapatura se recalculeaza volumele de sapatura,umplutura si necesarul de cofraje si sprijiniri. 35. Despre schema de miscare si de bilant al terasamentelor. Volumele de sapatura‐ mecanizat si manual pt fiecare sector si pe total,evacuate in depozitul apropiat/dep.indepartat/direct in umplutura altor sectoare. –vol de umplutura‐pt fiecare sector si total, cu precizarea registrelor de umplutura U1(sap executate) si U 2 (umpluturi generale);aduse dim dep apropiat/sapatura altor sectoare/groapa de imprumut
(schema de miscare si bilantul terasamentelor) ‐se pot intilni 3 situatii :1.Vs>Vu‐cu posibilit de evacuare a pam sapat in:dep indepartat (DI)/dep apropiat(DA)/direct in umplutura altor sectoare si posibilit de aducere a pam de umplutura din :DA/direct. 2.Vs<Vu‐cu posibilit de evacuare a pam sapat in DA/direct in umplutura altor sectoare si posibilit de aducere a pam de umplura din:DA/direct din umplutura altor sectoare/groapa de imprumut(GI) 3.‐cu posibilit de evacuare a pam sapat in:DA/direct in umplutura altor sectoare si posibilit de aducere a pam in umplutura din:DA/direct din sapatura altor sectoare
35. Prezentati modul de evacuare a apelor din incinta sapaturilor prin epuismente directe. Lucrari auxiliare 1. epuismente‐ evacuarea apelor din sapatura; apa din nivelul apelor subterane si apa din precipitatii. Se executa cu ajutorul unor pompe; la colturi se executa puturi colectoare‐ gropi mai adanci in care se aduna apa; in ele se introduce apoi pompele. Sapaturii I se da o mica panta spre putul colector(D=1m)
‐ pompe submersibile( broasca)‐ nu au coloana de absorbtie ci aceasta se face la partea inferioara a pompei; motorul e etans; coloana de refulare impinge apa 10‐12 m dar sunt mult mai eficiente;
‐dren conectat la un \sistem de canalizare/ sistem liber 36. Prezentati modul de evacuare a apelor din incinta sapaturilor prin epuismente indirecte. ‐ epuismente indirecte: in cazul in care avem sapatura generala; consta in coborarea nivelului apei subterane pe o perioada stabilita‐ pana se pun hidroizolatiile; ‐ puturi filtrante: o teava care are la partea inferioara niste fante, gauri acoperite cu site ce se introduce prin batere mai jos decat cota de fundare. Se scoate prima teava si se introduce o a doua, perforate la capat ; prima teava plina D= 40‐ 60cm ; a doua D= 10‐15 cm; restul golului se umple cu pietris. Se introduce la partea inferioara sorbul in terenuri necoezive. Filtre aciculare: se instaleaza perimetral, in cazul terenurilor macroscopice ‐loessul actioneaza ca un burette‐ absoarbe apa si o cedeaza incet. ‐ sistem de filter aciculare‐ tevi ce au la partea inferioara niste bile. Se introduce din m in m, se injecteaza apa sub presiune si se spala loessul si filtrul intra in pamant pana la cota dorita. La partea superioara e etanseizata cu un dop de argila; exista o conducta circulara de colectare, conectata la o pompa de vid care produce sectiune‐ apa migreaza din pamant macroporic spre filtru. 37.Modul de executie a sprijinirilor de mal (spatii inguste si spatii largi) 1.sprijinirile in spatii inguste sau limitate se caracterizeaza prin faptul ca presiunea exercitata de unul din maluri se transmite malului opus prin intermediul unor spraituri orizontale,ai presiunile celor doua maluri se echilibreaza reciproc. Alcatuire: sprijiniri in spatii inguste cu ecran din dulapi asezati orizontal, sau cu ecran cu dulapi asezati vertical.
2.sprijiniri in spatii largi, se caracterizeaza prin faptul ca presiunea exercitata de mal se transmite fie prin intermediul unor spraituri inclinate (contrafise) la platforma de baza a taluzului, fie prin intermediul unor ancoraje (cu clesti,cablu) la cateva fise situate pe paltforma de la partea superioara a taluzului.Alcatuire:
a‐cu contrafise ,b‐cu clesti,c‐cu cablu
38.Modul de executie al umpluturilor de pamant Lucrarile de umplutura cuprind: *aducerea pamantului ‐L<=30m:benzi transportoare mobile,macarale turn echipate cu bene,incarcatoare cu cupa. ‐ L<=100m :buldozere, dumpere mici,autobasculante ‐L>100m:autobasculante, tractoare, dumpere mari. *imprastierea pamantului se poate face manual (in spatii inguste,Vumplutura <100mc) si mecanizat –atat in spatii inguste (cu excavatoare echipate cu graifar sau buldoexcavatoare)cat si largi. *compactarea terasamentelor ‐metode de compactare si utilaje: a) cilindrare sau rulare (compactare statica) se realizeaza prin presiuni relativ mari asupra pamantului (pamanturi coezive si slab coezive) si se executa cu tavalugi netezi, tavalugi picior de oaie,tavalugi pe pneuri, cilindrii compactori statici, rulouri compactoare pe pneuri. b) vibrare (compactare dinamica)‐bazata pe vibratiile transmise pamantului (necoeziv) de o masa vibranta, se executa cu: cilindri compactori vibratori, rulouri compactoare vibratoare,placi vibratoare. c) batere (compactare dinamica) –bazata pe socul pe care‐l exercita asupra pamantului o masa grea lasata sa cada ritmic de la o anumita inaltime,se executa cu: maiuri mecanice, maiuri lansate de excavatoare sau macarale, placi grele, compactoare.
6. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE 39.Clasificati cofrajele si prezentati scule si mijloace utilizate pt lucrari de dulgherie Cofrajul‐ constructie provizorie realizata din diferite materiale ce au rolul de a da viitoarea forma elementului din beton si pastreaza aceasta forma pe durata intaririi betonului. E o constructie provizorie‐ betonul atinge o anumita rezistenta dupa care se decofreaza; primele cofraje facute din scanduri puse una langa alta, din loc in loc se puneau niste rigidizari care preiau anumite incarcari provenite din descarcari ; popi
metalici pentru sustinere. Pentru a reduce manopera s‐a imaginat modularea cofrajelor, s‐au format niste elemente formate din tablii rigidizate / panou de cherestea . Cofrajele se pot clasifica dupa mai multe criterii: a)dupa modul de alcatuire: ‐cofraje fixe: real din cherestea ‐cofraje demontabile: realiz montate si demonate manual sau mecanizat ‐cofraje mobile: real din ansamble deplasandu‐se pe verticala sau orizontala, existand doua tipuri‐ cofraje glisante si cofraje rulante ‐cofraje speciale: din care amintesc: cofraje pierdute si cofraje pneumatice b)dupa tipul elementului cofrat, avem: cofraje pt fundatii, pt stalpi, pt pereti si diafragme, pt grinzi, pt placi, pt alte elem din beton armat monolit c)dupa forma, avem: cofraje liniare, cofraje plane, cofraje curbe, cofraje spatiale etc Scule pt masurarea, trasarea si verificarea pieselor: a) scule pt masurare‐ cofrajele trebuie masurate foarte exact; exista anumite elemente de masurare a orizontalitatii si verticaliattii; masurarea lungimilor‐ cu metro pliant, cu ruleta , cu panglica, cu rigla gradate. b) scule pt trasare‐ se foloseste fie un creion dulgheresc, creta sau vopsea de ulei. Pentru unghiuri: coltar, pentru linii mai lungi – coarda, c) scule pt verificarea cofrajelor se executa in timpul confectionari si in timpul montarii. Verif planeitatii: dreptar; orizontalitatea‐ nivela cu bula de aer‐ orizontala, verticala; pentru masurarea verticalitatii – firul cu plumb
Mijloace pt prelucrarea lemnului: Unelte‐ utilaje folosite pentru taierea lemnului: fierastrau circular fix, fierastrau circular portabil, fierastrau panglica‐ taieturi curbe, fierastrau portabil cu lant‐ drujba, fierastrau portabil cu panza Gaurirea lemnului: masina de gaurit mixta.‐ pentru prelucrarea lemnului – masina de geluit, masina de slefuit 40. Prezentati un ansamblu de cofraj cu partile sale componente si rolul functional a fiecarei parti. Cofrajele nec pt realiz unei structuri din beton armat monolit formeaza un ansamblu spatial. Acest ansamblu este format din cofraje necesare pt realizarea fiecarui tip de elem al structurii astfel cofraje se pot ansambla intre ele, formand ansamblu de cofraj. Parti componente ale unui cofraj
1‐ tablia cofrajului‐formeaza fata continua care vine in contact direct cu betonul. Rol functional de a da forma betonului. 2‐ rigidizari locale‐ formeaza structura de rezistenta a tabliei, avand rol de a asigura rigidizarea cofrajului la diferite solicitari
la care e supus. Rigidizarile sunt formate din m multe elem, specifice cofrajului. 3‐ sustineri‐ sunt elem ce apar in cazul cofrajelor orizontale, drepte sau curbe. Sut formate din elem oriz de sustinere cu rolul de a prelua incarcarile verticale ce actioneaza asupra cofrajelor oriz si elem verticale de sustinere avand rol de a prelua incarcarile de la elem oriz de sust. si de a le trimite terenului 4‐ contravantuiri‐ se executa din elem verticale ale sustinerilor avand rol de a asigura stabilitatea sistemului de sustineri. Se prevad contravantuiri in doua planuri perpendiculare, realizandu‐se triunghiuri indeformabile. Ele se real din mat lemnoase sau metel si se prind de popi cu bride sau coliere. 5‐ sprijiniri‐ apar in cazul cofrajelor verticale sau inclinate si au rol de a asigura stabilitatea generala a acestor cofraje, pozitionarea si apoi mentinerea cofrajului in poz dorita pana la intarirea betonului. Se numesc spraituri si pot fi real din lemn sau elem metel, prevazute la capete cu sisteme speciale de fixare. Lungimea se regleza cu pene de lemn sau cu manson filetat. 6‐ elemente de aliniere‐ apar mai ales la cofraje verticale formate din m multe panouri si au rol de a asigura planeitatea cofrajelor. La cofrajele de perete se poz astfel de elem si la baza cofrajului, cu rol de trasare a cofrajului respectiv. Se real din rigle de lemn, tevi metal, profile met. 7‐ elemente de ansamblare‐ au rol de a asigura intercuplarea diferitelor elem ale cofrajului, cu scopul de a oferi etanseitate si rigidizare respectivului cofraj. Ele trebuie sa fie: cat mai simplu de confectionat, cu mat putin si ieftin; usor de montat si
demontat; sa asigure o etanseitate si o rigiditate cat mai buna a rosturilor din panouri; sa fie robuste pt a putea fi reutilizabile. 41.Detaliati subansamblele – tablia cofrajului si rigidizarii locale la cofraje. Tablia cofraj este formata din placi mici de cofraj; panouri mici, realizate de fabrici specializate, schelet de rezistenta‐ distantieri pentru pastrarea distantei intre coaste; latimea panourilor‐ 30‐60 cm, lungimea 2/2,4 m. Panourile din lemn sunt relativ usoare, panouri mixte profile din tabla, aluminiu. Sistemul de cofraj are diferite forme, pe margine sheletele metalice au practicate niste gauri, prevazute din fabricatie‐ fante. Panouri mici complet metalice‐ tabla, scheletul din tabla sau aluminiu, latimea 30/60 cm. aceste tablii sunt folosite pentru formarea tablourilor mici de cofraj, peste realizarile locale de ordin I si cele verticale de ordin II, la o grinda coastele in lung, iar rigidizare de ordin II sunt in forma de U. Sistemul de rigidizare – sistemul ce reprezinta scheletul de rezistenta al cofrajului – impiedica ruperea sau deformarea cofrajului peste niste limite accesibile. Doua tipuri de sarcini – asupra cofrajului vertical (pereti, stalpi)‐ actioneaza impingerea laterala a betonului; asupra cofrajului orizontal (placi, intradosul grinzilor)‐ actioneaza greutatea betonului + armature, greutatea proprie cofrajului, o suprasarcina (250kg/mp). Rigidizari locale‐ la pereti‐ coaste in legatura directa cu tablia, impart campul tabliei in niste distante – la grinzi, stalpi. Rigidizari primare se fac din structura panoului de cofraj; rigidizari secundare, impart campul rigidizarii prin distante mai mari (la grinzi, stalpi‐ caloti, la pereti‐ moaze); elemente intinse – tiranti‐ preiau impingerea laterala a betonului (din otel lis, otel plat, otel beton)‐ in pereti sau la
grinzi mai inalte. Pot fi mai desi sau mai rari in functie de grosimea tirantului si de rigiditatea lor. Tirantul se reazema pe rigiditati secundare. Ccofrajele mai sophisticate au capat comun, cele mai simple au doar o teava de grosimea peretelui, ce joaca rol si de distantier. La stalpi cofrajul este format din doua elemente‐ panotarea (acoperirea celor patru laturi ale stalpului cu panouri de cofraj. Panotarea inchisa
Panotarea deschisa Rigidizari la pereti si la grinda ‐ cofraj pentru pereti‐ tablia cofrajului; ‐rigidizari primare; ‐rigidizari secundare verticale; ‐sistem de sprijinire ‐ cofraj de grinda‐ panouri laterale =inaltimea grinzii (supuse la impingerea betonului);‐ panouri de intrados (supusa la greutatea proprie); ‐sistem de rigidizare: doi caloti verticali si o bara orizontala (traversa). Prinderea se face la partea superioara a grinzii cu buloane si cu un tirant. Pot sa fie si sisteme de sprijinire. ‐ sistem de sustinere. Elementele de sustinere la cota a placilor si stalpilor sunt formate din doua piese :orizontale‐ grinzi
metalice extensibile (1,8‐3m; 6‐9 m).pe ele reazema panouri pentru planseu sau intradosul grinzii. Transmiterea incarcarii in jos se face prin popi‐ elemente verticale de sustinere. Traversa reazema pe doua grinzi extensibile, daca montantul grinzii are un cioc, grinda reazema lateral, daca nu sprijinire la partea inferioara.
Cofraje de planseu: Format din sistem de sustinere( rigle orizontale+ popi verticali); peste aceste grinzi se monteaza panouri de cofraj. Grinzile extensibile se pun intre 80‐1,20m . Elementele verticale de sustinere( proprii) pot fi realizate din bile de lemn; ca sa poata fi demontate; se monteaza la partea inferioara o pana dubla de lemn‐ popi metalici extensibili( din doua tronsoane de teava unul mai gros la partea inferioara si unul mai subtire la partea superioara, gaurit din 10 in 10 cm). El intra in teava inferioara care are o zona filetatat pe exterior si o fanta. Reglajul popului se face micrometric pe baza de filet; si macrometric din 10 in 10 cm.
Peste 15 m se folosesc turnuri/ esafodaje de sustinere‐ formate din elemente triunghiulare de 1‐1,5 m ce se monteaza lateral la o distanta de 3‐4 m. 42.Detaliati subansamblele‐ subtire, cotravanturi, sprijiniri, elemente de asamblare la cofraje. a‐ sustineri‐ sunt elem ce apar in cazul cofrajelor orizontale, drepte sau curbe. Sut formate din elem oriz de sustinere cu rolul de a prelua incarcarile verticale ce actioneaza asupra cofrajelor oriz si elem verticale de sustinere avand rol de a prelua incarcarile de la elem oriz de sust. si de a le trimite terenului b‐ contravantuiri‐ se executa din elem verticale ale sustinerilor avand rol de a asigura stabilitatea sistemului de sustineri. Se prevad contravantuiri in doua planuri perpendiculare, realizandu‐se triunghiuri indeformabile. Ele se real din mat lemnoase sau metel si se prind de popi cu bride sau coliere. Popi pe doua directii de contravantuire, de obicei din bare
metalice sau din scanduri battue in cuie (de obicei se contravantuiesc cu elemente din acelasi material cu popul). c‐ sprijiniri‐ apar in cazul cofrajelor verticale sau inclinate si au rol de a asigura stabilitatea generala a acestor cofraje, pozitionarea si apoi mentinerea cofrajului in poz dorita pana la intarirea betonului. Se numesc spraituri si pot fi real din lemn sau elem metel, prevazute la capete cu sisteme speciale de fixare. Lungimea se regleza cu pene de lemn sau cu manson filetat. La un stalp se monteaza 2 astfel de sprijiniri la 90 gr. d‐ elemente de ansamblare‐ au rol de a asigura intercuplarea diferitelor elem ale cofrajului, cu scopul de a oferi etanseitate si rigidizare respectivului cofraj. Ele trebuie sa fie: cat mai simplu de confectionat, cu mat putin si ieftin; usor de montat si demontat; sa asigure o etanseitate si o rigiditate cat mai buna a rosturilor din panouri; sa fie robuste pt a putea fi reutilizabile. Sistemul de piese de asamblare‐ piese marunte metalice ce asigura etanseitatea cofrajului. Permite formarea unor ansamble mari de cofraj prin alaturarea unro panouri mici. Apare mai des la pereti.
‐sunt pe baza de pana, de filet sau de excentric ce strang panourile de cofrag intre ele. Cofrajele pentru fundatii
‐ asemanatoare cu cofrajele pentru stalpi (fundatii isolate) si cu cele pentru pereti (fundatii continue) ‐ formate din panouri de cofraj si rame, daca inaltimea e mare trebuioe bagati tiranti sau rigidizari puternice‐ grinda cu zabrele. ‐ la fundatii pahar, la stalpi prefabricate, elementele de rezemare pe system stea ce mentin mentin cofrajul ca un trunchi de piramida ce se extrage, ramane ’paharul’ in care se introduce stalpul. ‐ la fundatii continue, apar elemente triunghiulare ce se ancoreaza in pamant‐ la fundatii mici, ca un perete curent la fundatii inalte. Sistem de industrializare a unor plansee (placa si grinda) ‐ elementele verticale se pot decofra in 24‐ 48 ore (toamna)‐ betonul rezistent de 25 dal/cmp ‐ elementele orizontale trebuie mentinute mult mai mult timp( pt. intradosul placilor si grinzilor).Daca h>6m trebuie mentinut betonul pana cand se atinge 70% din rezistenta finala a betonului‐ 7,8 ‐10 zile. La plansee monolite cu incarcari foarte mari‐ plansee casetate se pot realize pe un cofraj= sistem de sustinere la cota+ panouri de cofraj( casete) ce pot fi realizate din metal, plastic sau ferociment din plasa de sarma zincata. Ele se monteaza ca niste trunchi de piramida cu panta de 1/10, se scot cu ajutorul aerului comprimat, introdus prin intermediul unui stut. Exista mese de cofrare‐ la planseu dala (15‐20 cm, puternic armate)‐ cofrare mecanizata, masa pe role de ridicare‐ coborare. Cand se intareste se coboara cativa cm impinse pe role si scoase, apoi se monteaza la nivelul superior. 43. Care sunt conditiile tehnice si regulile tehnologice privind cofrajele.
Cond teh I‐ Cofrajul trebuie sa respecte geometria elementului structural pe care‐l realizeaza: forma, suprafata, unghiuri. Reguli tehnologice:1. tablia, panourile mici de cofraj trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare a.i. sa se obtina dimensiunile corespunzatoare ale elementului . 2. cofrajul trebuei sa fie sufficient de rigid pentru a nu se deforma sub actiunea fortelor exterioare. 3. la montaj trebuie sa se asigure alinierea elementelor prin existenta unor piese de aliniere. 4. cofrajele curbe‐ trebuie croite pentru a respecta alura curbei Cond teh II‐ cofrajul trebuie sa asigure pozitia elementului de beton in structura conform proiectului.Cofrajele verticale se monteaza la axe, cele orizontale se monteaza la axe, cota, iar placile se monteaza doar la cota. Elementele de sustinere ale elementelor cofrajului trebuie sa utilizeze sisteme de reglare macrometric si micrometric, pe baza de filet. Cofrajele trebuie sa corespunda din punct de vedere al protectiei muncii. Cond teh III‐ betonul din elemental structural trebuie sa rezulte complet la decofrare; cofrajul trebuie sa fie etans atat la imbinari cat si la suprafata; cofrajele trebuie sa fie curate, eliminarea impuritatilor din cofraj Cond teh IV‐ fata vazuta a betonului dupa decofrare trebuie sa rezulte neteda si curate; tablia cofrajului sa fie compatibila cu betonul, confectionata din elemente compatibile cu betonul si cat mai compacta; aderenta dintre tablie si beton sa fie cat mai redusa, pentru aceasta suprafata tabliei se unge cu substante decofrante (uleiuri uzate, solutii de sapun, resturi de la industria chimica, motorina); existenta unui control de calitate al cofrajului, se face un process verbal de receptie Cond teh V‐ eficienta cofrajului, simplitate; o montare si demontare usoara (simpla), cu manopera putina, costuri cat
mai mici; posibilitatea cu aceleasi elemente de cofraj sa se poata realiza un numar cat mai mare de tipodimensiuni; posibilitatea ca aceste cofraje sa poata fi montate manual (pana la 40 kg), posibilitatea cuplarii elementelor intre ele; asigurarea unui numar cat mai mare de reutilizari a elementului, costul de achizitie al cofrajului. 44. Prezentati lucrarile de trasare a cofrajelor verticalec si orizontale. Lucrari de trasare a cofrajelor se bazeaza pe lucrari de trasare executate anterior pt materializarea axelor constructiei si pt executarea sapaturilor. Pt masuratori se vor utiliza aparate topografice, rulete, panglici, firul cu plumb etc. ‐trasarea pozitiei cofrajelor pt fundatii continue se real de‐a lungul sarmei intinse intre reperele materializate in acest scop pe rigla poz de trasare, in stanga si in dreapta reperului ce marcheaza axa fundatiei. Transmiterea pe verticala a conturului cofrajului se executa in raport cu firele intinse cu firul cu plumb iar marcarea poz cofrajului cu tarusi batuti in pamant. ‐trasarea pozitiei cofrajelor pt fundatiile izolate se executa in raport cu axele marcate pe portile de trasare amplasate pe conturul constructiei. Pe rigla portii se masoara dimensiunile in plus ale fundatiei si se materializeaza prin repere. Intre repere se intind sarme pe cele doua directii. Prin aceste sisteme se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei. Transmiterea pe verticala se face cu ajutorul firului cu plumb iar marcarea cu ajutorul tarusului. ‐trasarea poz cofrajelor la pereti se executa in rap cu reperii materializati prin borne sau pe rigla portilor de trasare astfel: trasarea liniilor rincipale de referinta in raport cu care urmeaza
sa se pozitioneze in plan elementele cofrajului. (marcarea liniilor se face cu sfoara) iar apoi pozitionarea elem de cofarj fiind o operatiune care incepe cu montarea riglelor de trasare dupa care se monteaza panourile de cofarj.
‐trasarea poz cofrajelor la stalp se face asemanator trasarii peretilor. Se marcheaza pe blocul de fundatie semnele de axa fol sarma sau instrumente optice. Apoi se traseaza si se marcheaza pe blocul de fundatie liniile de contur ale stalpilor si cele de pozitionare a cofrajului. Acest lucru se real cu o rama de tarsare din lemn sau profile metel.
45. Prezentati tehnologia de montare si de demontarea a cofrajelor verticale si orizontale. . Montarea se face manual sau mecanizat. Operatii de montare si demontare a cofrajelor presupune cateva operatiuni ‐trasarea cofrajului: pt punerea in opera a cofrajelor trebuie executata o trasare corecta a pozitiei cofrajelor. Presupune existenta cladirii, trasandu‐se cu creta elem de constructie. ‐montarea cofrajului: bucata cu bucata, se monteaza o fata se executa armarea si se monteaza cealalta fata ‐fixarea cofrajului intre cele doua fete: se definitiveaza cofrajul prin strangerea tirantilor si se duce in pozitie verticala‐ la pereti; ‐verificarea alinierii cofrajului: se face verificarea pozitiei verticale si a planeitatii cu teodolitul, se incepe trasarea axelor si montarea riglelor. Decofrarea se face dupa o aumita perioada de timp. In normativ elem verticale se pot decofra pana la 24‐48 de ore, in functie de tipul si calitatea cimentului, dar si in fctie de temperatura mediului ambiant. Demontarea se face invers celei indicate la montarea cofrajului. Pt elem orizontale decofrarea se poate face cand betonul atinge 70% din
rezistenta finala prev in proiect pt deschideri pana la 6 m si pana la 80% din rezistenta finala la elem mai mari. Rezistenta finala se atinge dupa 22 de zile. 7. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE 46. Materiale, conditii de livrare si depozitare pt lucarrile de armare Armaturile, intreΦ6 si Φ12 se livreaza in colaci si >Φ12 in legaturi de bare. Otelul beton ‐OB38 (otel moale) ‐PC52(barele au striatii),este mai rezistent dar mai casant ‐STNB –se foloseste pt plase Depozitarea otelului livrat in colaci se face tinand cont de Φ ,pe bare verticale sau pe mosoare orizontale. Otelul bara se livreaza legaturi si se depoziteaza in stive, in rastele (pe diametre) sau pe platforme. Plasele se livreaza in pachete sau rulouri si se depoziteaza pe pachete si pe tipuri de plasa.Depozitarea se face pe orizontala(se folosesc tarusi de ghidare) sau pe verticala(folosind un perete sau capre) Materiale auxiliare: distantierii (din palstic,sau alte materiale) cu rol de a pastra distanta armaturii fata de cofraj si sarma moale de legat. 47. Conditii tehnice si reguli tehnologice necesare a fi respectate in cazul armarilor I Asigurarea aderentei intre beton si armatura. Reguli: 1.depozitarea armaturilor in spatiul corespunzator pt a preveni ruginirea 2.daca suparafata e ruginita,inainte de prelucrare se cuarta
3. asiguarrea distanmtelor de acoperire a fiecarei bari de otel si a distantei intre barele de otel (2,5 cm) ce asigura trecerea agregatelor de beton printre armaturi. ‐3 buc de distantieri /1mp placa ‐1,2 distantieri/1ml stalp/pe fiecare fata II Armatura sa preia instantaneu efortul de intindere cand se aplica o forat pe elementul de constructie 1.Armatura se aplica dreapta 2.Capetele armaturii sa fie ancoarte in zona comprimata. Lcioc= 7diametre Lmin ancorare >30 diametre III Eforturile din barele de armatura se transmit din bara in bara ,de la nivel la nivel, pana in fundatie (se fac suprapuneri ale barelor de armare) Lungimea de suprapunere se face in functie de bare(30,50 Φ) Niciodata barele verticale nu se intrerup la acelasi nivel ci 25%din ele.Barele trebuie sa fie colineare pt a evita fen. de grefuire (elem de constructie si capetele de armatura nu se afla pe ax => indoaie armatura) IV Se respecta cu stricte prevederile planului de armare din proiectul de executie. 1.planul de armare se respecta in toate fazele (lungimi,calitatea barelor, asamblare,montare).Daca nu avem un diametru la dispozitie se poate schimba diametrul pastrandu‐se caliattea barelor. 2.schimbarea diametrului se face numai cu acordul inginerului de rezistenta 3.se intocmeste intre constructor si beneficiar un proces verbal de lucrari ascunse ,care certifica ca armarea s‐a facut conform
proiectului.Modificarile se notifica si se ataseaza la cartea tehnica. 48.Fluxul tehnologic de prelucrare a otelului beton subtire si a otelului beton gros 1depozitarea pt ob subtire‐in colaci, iar ob gros in legaturi 2.curatirea ob‐ se inlatura rugina,gheat si unsoarea. La ob subtire, masina de taiat si de indreptat otelul are si o componenta de cuaratre. 3.indreptarea‐ manuala sau cu masina 4.debitarea (taierea la marimea specificata in proiect) Manual se face cu stanta sau cu stanta mecanica. 2,3,4 se realizeaza pt ob subtire cu masini speciale: masina de descolacit si taiat ob cu toba rotativa sau cu role.(xerox) 5.Fasonarea‐indoirea ob conform proiectului (ciocuri)Manual se face cu stante manuale si mecanizat cu masina de fasonat ob. 6.Asamblarea barelor fasonate in carcase ‐pt plase sudate suprapunerile intre 2 plase sunt de min 2 ochiuri pe fiecare directie.Plasele se decupeaza pe santier conform proiectului de rezistenta. ‐pt stalpi ,barele se sudeaza manual prin suprapunere sau folosind eclise (placuta metalica).La stalpi se folosesc carcase cu etrieri (stalpi □) sau cu frete (stalpi o). 7.Montarea se face mecanizat, cu macarale (se prind in pct multiple sa nu se indoaie) sau manual, formarea plasei sau carcasei in cofraj. Erori ce se pot intampla la armare
‐ lipsa distantiarilor‐ a stratului de acoperire cu beton‐ posibil. de erodare a armaturii ‐ lipsa calaretilor la bare de ridicat pe reazem – exista pericolul sa fisureze(la balcoane, placa trebuie sa aiba armature la partea superioara) ‐ nerespectarea distantei dintre etrieri‐ reducerea capacitatii portante a elementelor 49. Tehnologia de asamblare si de montare a armaturilor in cofraje Montarea armaturilor in cofraje se poate realiza in : *bare independente (flotante) *in carcase liniare sau spatiale *in carcase plane sau plase 1.montarea barelor independente ‐la fundatii montarea armaturii se face pe stratul de beton de egalizare,barele de armatura se leaga intre ele, se monteaza distantierii.Daca e cazul se introduc mustatile pt stalpi sau pereti si se leaga de armatura fundatiei cu sarma . ‐La stalpi‐ armatura se face pe h unui nivel, primul lucru armatura de rezist se leaga cu mustatile din fundatii, se introduc etrierii, se monmteaza distantierii si se verifica verticalitatea carcasei. ‐la pereti: montarea maturii se face dupa ce cofrajul unei fete este gata executat,reteau de bare vert si oriz se fixeaza de acesta prin cuie cu carlig .A doua retea de bare se fixeaza prin distantieri metalici de prima retea si se monteaza apoi distantierii la exterior pt a asigura 3,5cm fata de cealalta fata a cofrajului.
‐la placi: se pozitioneaza barele pe fata cofrajului de planseu,asezate pe distantieri,se leaga de armatura grinzilor si a centurilor. 2.montarea carcaselor liniare si spatiale se realizeaza cu macaraua. Masuri necesare: dispozitive de manipulare si montaj adecvate (prinderea carcasei in mai multe puncte); cofrajul sa fie deschis,fara distantieri sau tiranti, curat,verificat dpdv geometric si al pozitiei si uns cu subs decofrante.Imbinarea intre doua carcase se face manual ,capetele carcaselor se lasa libere pt a permite intrepatrunderea barelor de rezistenta.Se monteaza pe carcase distantierii.Dupa monatrea carcasei,se completeaza cofrajul cu rigidizari locale (distantieri,tiranti) 3.montarea plaselor sudate. Operatii pregatitoare: verificarea calitativa si dimensionala a plaselor;prelucrai locale ale plaselor (taieri,decupari) ;remedierea defectelor gasite. Variante de montaj: a)la sol‐ se ridica apoi cu macaraua,cu ajutorul unui dispozitiv acdru,se aseaza in cofraj (permite realizarea concomitenta a cofrajului si a armaturii) b) direct in cofraj –manual (productiviatte scazuta,erori putine) 8.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE BETONARE 50.Proprietatile betonului proaspat si factorii care influienteaza obtinerea unui beton lucrabil. ‐este determinat de propr. De consistenta si lucrabilitate care cuprind si stabilitatea, mobilitatea acestuia
Stabilitatea,‐a‐si pastra bine compozitia si de a nu se amesteca,iar mobilitatea este cal. b. de a umple usor si bine cofrajul si spatial dintre armature. Consistenta,prop de‐a opune rezistenta la def. plastice , notiunea de consistenta poate fi inglobata in cea de lucrabilitate”L”. Factorii ce infl. obt. unui b. lucrabil:de valorile masuratorilor coef.reologici ai betonului→elas citatea, plas citatea si vascozitatea. B. se supune Teoriei lui Bingham‐ ca semilichidele au la inceput un “prag de forfecare”(f) F=forta necesara unei deplasari, cu cat “f” este mai mare –stabilitatea este mai mare.,”U”=coef. de vascozitate =rez.de depl.a unei particule dupa depasirea pragului de forfecare,cu cat “U” mai mare –mobilitatea mai mica,”V”=viteza de deplasare,”S”=supr. sec care se deplaseaza intre ele pe distanta “l”,fc=frec. interna dinre particule –se adauga la vascozitate si se opune deplasarii,=>stabilitatea dir prop.cu “f”,mobilitatea invers prop. Cu 1/U,1/fc,lucrabilitatea→:1/U,1/fc “L”‐este massurabila det.practic de valoarea tasarii conului, a gradului de compactitate (Gc)si de remodelare VE‐BE(din tabelul STAS). “L”=>6 grade de lucrabilitate ale b. L0→L5 nu se lucreaza nici cu Lo(prea vascos) nici cu L5(prea fluid) d.p.d.v. tehnologic,‐ betonul proaspat=intre 1h si1/2 ‐2 h (nu incep reactiile chimice ) partile componente ale b.:‐ ciment(cu intarire lenta; cu intarire normala‐cu adaosuri 30%; cimenturi Portland‐adaosuri 15%) cu cat adaosurile cresc, rezi. b. e mai mica
51. Pregatirea agregatelor :extragerea se face din albia raurilor(balast‐piatra, nisip), cu excavatoare cu cupa inversa sau cu draglina; transportul se face cu mijl. auto pana la statia de sortare; sortarea se face cu 4 site de 4 dimensiuni; spalarea se face in clasor= ca o cuva cu un surub melcat, unde nisipul se spala in baie de apa, de argila si parti organice; concasarea – se sfarma piatra de refuz cu concasorul (cu falci, cu con, cu falturi, cu ciocane)
52.Centrala de preparare a betonului intr‐o treapta. ‐asigura economie de spatiu ,productivitate mare, automatizate complet ‐dificultati la montaj,(h ajunge la 30m),cheltuieli de instalare considerabile ‐schema de functionare a centralei de beton (intr‐o treapta):agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului 1,si distribuite cu palnia rotativa cu benzi de distributie 2,de aici agregatele ajung in compartimentele turnului de consum 3, acestea sunt extrase de aici cu alimentatoarele vibrante 4si introd. in dozatorul gravimetric 5 ,de aici ajung fie in malaxorul 6 fie in autobetoniera 7. Cimentul –luat din silozul 8 al dispozitivului de consum cu jgheaburi aerate 9 , si introdus in unul din dozatoarele gravimetrice10,pt. A fi descarcate ori in malaxorul 6 ori in betoniera 7. Procesul tehnologic este dirijat din cabina 15, unde se afla calculatorul de proces. In cazul in care se fac livrari de metin marfa ,b. din malaxorul 6 se rastoarna in auto betoniera 17.
53.Centrala de beton semimobila in doua trepte. ‐ la astfel de centrale depozitul de agregate1 se poate organiza in mai multe variante ,ce uzuala fiind in forma de stea,iar sorturile 4...6 sunt despartite prin pereti despartitori 2,draglina 3 apropie agregatele si incarca schipul dozator 4. agreg. dozate gravimetric cu dozatorul5,sunt ridicate utilizand schipul4si rasturnate in malaxorul 6.cimentul‐din silozurile de consum se preia cu transp. Elicooidal7, se dozeaza cu dozatorul gravimetric 8 si se rastoarna in malaxorul6.apa dozata automat cu dozatorul 9 se varsa tot in malaxorul 6 .comenzile sunt dirijate din camera de instalatii si comanda 10. corectia automata a dozajului de apa ,in functie de umiditatea naturala a agregatelor se face cu ajut traductorului 13. betonul preparat in malaxorul 6 se varsa prin palnia 11 in mijlocul de transport 12. Centralele mobile in doua trepte au de regula aceeasi conformatie diferenta fiind doar prin faptul ca draglina clasica este inlocuita cu alimentatorul cu racleti sau cupe.
54. Despre transportul betonului proaspat la distanta (conditii generale mijloace de ptansport). .Transportul auto – cu auto‐agitatoare sau autobetoniere. Durata de transport trebuie sa fie mai scurta vara pt ca la temp. ridicate apa se evapora si incepe fenomenul de priza.Oper. de transport trebuie sa se desfasoare astfel incat sa se evite scurgerea laptelui de ciment , folosindu‐se mijloace de transport etanse . Sa se evite segregarea betonului care este cu atat mai mare cu cat b. este mai fluid si totusi sa se respecte raportul A/C care sa nu conduca la o consistenta prea fluida sau foarte vascoasa a b., sa se foloseasca aditivi pt. imbunatatirea lucrabilitatii. Sa se aiba in vedere modul de malaxare cat si modul de manipulare si transport. Mijloacele auto utilizate pe distante mai mari de 0,5km.sunt: ‐autobetoniere care transporta betonul proaspat sau amestecul uscat urmand ca apa sa fie adaugata pe parcurs.La noi 3 variante de capacitate:3,20; 2,0 si 6,0mc. ‐autoagitatoare transp. b. proaspat de “L” =L3 sau L4 pe dist limitate san u inceapa priza cimentului ‐autobasculante transp b. de “L”=L1 sau L2 . La L3 se mai executa o reomogenizare a acestuia inainte de a fi folosit . 55.Transportul loco obiect si punerea in opera a betonului prin utilizarea gravitatiei si macaralelor Transportul pe distante scurte loco obiect pt. punerea in opera ,pot fi grupate in transp. orizontale , verticalesi, mixte (cu trasee combinate). ‐ tra. pe orizontala se face in functie de dis.de transp. (L)si de volumul de beton ce trebuie pus in lucrare, cu mijloace nespecifice ca :‐roabe,tomberoane ,vagoneti, dumpere pitice.
Transp. pe verticala :boburile(platforma, cu chilba , elevator),ascensoare si macarale (de fereastra si Pionier) Macaralele turn echipate cu bene . Benele folosite :benele basculante cu deschidere verticala ,bene bascu. cu deschidere laterala ,bene verticale cu furtun.Incarcarea lor se face de obicei din mijl. De trans.pe oriz.(autobasculanta, autonetoniera, autoagitator. In functie de cap lor benele se aseaza alaturate doua cate doua sau mai multe pe un teren nivelat in prealabil .Ridicarea lor se face lent pana se ajunge in pozitie verticala , pt. a evita deversarea betonului. Transp. cu banda rulanta Se util. atunci cand e de transp. pe dist. scurte(≤10m) si h pana la 11m, cantit. mari de b. –este alcatuit dintr‐o banda tranportoare din trei tronsoane erticulate, cu posibilitatea inclinarii pe verticala ‐ b. transp. prin acest procedeu , trebuie sa aiba consistenta plastic‐ vartoasa.(posibilitate de segregare dat. rolelor benzii, si pierderi de lapte de ciment). Jgheabuti si hoboti.Asigura trasp. Descendent al b. fara a‐i afecta calitatea. Jgheaburile sunt din tabla de 3mm rigidizate si se asambleaza pe tronsoane cu un unghi de inclinare mai mic de 30°.Hobotii sunt alcatuiti din tronsoane de burlan tronconice de 1m lungime.Incarcarea jgheaburilor si burlanelor se face cu palnie ce are la partea superioara o sita. 56.Transportul loco obiect si punerea in opera a betonuilui prin utilizarea pompelor. Utilaje folosite:‐pompe fixe tractate sau autopropulsate. Productivitatea este mare timpul pt. instalare si demontarea conductelor este lung.Alcatuirea autopompei:pompa de beton , bratul distribuitor , buncar de alimentare, instalatie de apa pentru golirea conductelor.Pt. a putea fi folosita b. ar trebui sa
aiba urmatoarele caract.: sa corespunda calitativ , in compozitia b. sa nu existe agregate de concasaj; ф agregat mai mic decat 1/3 din tubul pompei.Se pot folosi aditivi plastifianti sau superplastifianti.Compozitia b. sa fie perfect omogena incat sa existe suficiente componente de ungere(parte fina),pt. a mentine pe pertele conductei o pelicula.Recomandari:Pe caldura conductele sa fie etanse si acoperite cu prelate ude.Iarna sa se incalzeasca materialele de adaus si apa de pregatire(betonul la intrarea in pompa sa aiba minim 10° C. 57.Depre punerea in opera a betonului. I. Lucrari pregatitoare: 1. pt.fundatie:verificarea ternului de sub talpa fundatiei(str.geologica conform proiectului:verif. dim. fundatiei. 2.pt. elemente cofrate: verificarea cofrajului(montare la axe cote , verticalitate sau oriz., liniaritate /planeitate), verificarea etanseitatii cofrajului, a curateniei lui, verif. armarilor, (process verbal de lucrari ascunse),verif. pozitiei elementelor inglobate,sau a cutiilor pt. goluri(si a ancorajului) Pt.b. vereif. Suprafetelor rostului, verify. echipajelor si materialelor necesare betonarii. II. Compactarea Se face pt. eliminarea aerului inglobat in procesul de punere in opera.Se face manual cu ciocanul sau cu vergeaua sau mechanic cu vibratorul.se finiseaza. III.Protectia dupa turnare.Masuri organizatorice san u se calce pe b.vara sa fie protejat de soare si vant cald (nisip, rumegus),iarna protejat de inghet. Greseli si defecte la beton. Se interzice asezarea vibratorului pe armature, timpul de vibrare se calculeaza. Daca e prea scurt
rez. un beton necompactat cu rez. mica ,timp se vibrare prea lung rez. segregarea b. Sa nu existe zone din beton nevibrate. prin 3 sisteme‐descarcarea directa din autoagitator prin intermediul unor jgheaburi(fundatii ‐descarcarea cu macarale in bene ( la placi, grinzi, stalpi) ‐ cu ajutorul auto‐pompelor(pompa fixa montata pe un sasiu de masina, cu un brat ce se intinde 25‐30cm) restrictii privind betonul pompabil(pt. a nu infunda pompa, diametrul maxal agregatelor trebuie sa fie <1/3 din diam. tevii pompei, cantitatea de ciment si parti fine sa fie de minim 350kg/mc, lucrabilitatea b.sa fie cel putin L4 Imprastierea si compactarea dupa turnarea in cofraj Poate fi de 2 feluri: manual cu lopata sau mecanic prin vibrare ‐vibratorul cu butelie motor cu ax excentric ce genereaza vibratii laterale se introduce intr‐un strat de beton de circa 50‐60 cm si astfel se compacteaza strat cu strat. Se folosesc pentru fundatii, grinzi, pereti, nu pentru placi. ‐rigle vibrante/placi vibrante se folosesc pe santier ‐vibratoare de cofraj pe tipare metalice se folosesc la prefabricate Durata de vibrare 30sec.‐1min. Finisarea placilor de beton se face cu “elicopterul”, se slefuieste suprafata sa fie orizontala Rosturile de lucru la turnarea betonului=rosturi de oprire a betonarii. Se pot lasa doar: ‐la o structura in cadre:la baza stalpului, la baza grinzii ‐la o placa cu grinda la 3‐5cm de grinda ‐planseu cu grinda la 1/5 din deschidere ‐la arce, bolti‐ betonarea se face de la nastere spre chei
Caderea libera a betonului din cofraj <1.5m 58. Despre betonarea pet imp friguros si pe timp calduros si protejarea betonului dupa turnare. Betonarea pe timp de vara: ‐se poate evapora apa din amestec ‐apa va migra din interiorul betonului spre suprafata →creand mici canale Remedii: ‐trebuie scurtata durata de punere in opera ‐dupa punerea in opera suprafata se acopera ‐dupa 6‐8 ore se uda cu furtunul Betonarea pe timp de iarna:‐exista pericolul de inghet al apei rezulta ca nu intra in reactie chimica cu cimentul+se expandeaza cu 8%, rezulta ca fortele de coeziune sa fie mai mari decat forta de dilatatie a apei, dupa 3 zile betonul atinge o rezistenta la compresiune de 50daN/cm2 –apa nu mai poate expanda. Remedii:‐din reteta se reduce raportul apa ciment si se adauga plastifianti. ‐la preparare se incalzesc apa si agregatele ‐ transportul lui cat mai rapid si punerea lui rapida in cofraj’ ‐se izoleaza cofrajul cu saltele de vata minerala , ‐daca nici acest capital de caldura nu ajunge se se incalzeste cu abur cals si se pastreaza la aceasta temperature pana b. ajunge la rezistenta de 50daN/m² 9. TEHNOLOGIA MONTARII ELEMENTELOR PREFABRICATE 59. Transportul si depozitarea elementelor prefabricate din b.a si precomprimat
Transportul elementelor prefabricate se realizeaza cu :autocamioane, remorci, semiremorci, vagoane platforma curente, vagoane descoperite , remorci cu platforma joasa‐treilere (12t, 20t, 40t) ,vagoane paltforma speciale. Alegerea mijloacelor de transport depinde de:distanta de transport, dimensiunile si greutatea elem prefabricate, numarul elementelor prefabricate ce urmeaza a fi transportate, situatia cailor de comunicatii etc. Pt a evita degradarea prefabricatelor, trebuie respectate urmatoarele reguli: elem. prefabricate sa fie asezate in mijlocul de transport in pozitia prevazuta in proiect, sa fie bine fixate, sa se sprijine de podina mijlocului de transport prin intermediul unor talpi ,suporti de lemn sau metal, stelaje metalice. Elementele usoare vor fi transportate sub forma de pachete balotate. Depozitarea elem. prefabricate se face pe suprafete palne betonate,balastate sau pietruite cu macadam,pe sortimente si dimensiuni, in raza de actiune a utilajelor,pt a se putea permite manipularea lor. In pozitia orizontala elem prefabricate se aseaza pe reazeme din rigle de lemn sau alte materiale elastice dispuse cat mai apropiat de pozitia normala de rezemare.Cand stivuirea se face pe mai multe randuri,reazemele se aseaza strict pe aceeasi verticala. Inaltimea reazemelor de min 3cm trebuie sa asigure spatiu suficient intre elemente,pt a nu se deforma urechile de agatare,sau pt a nu se introduce sub elemente dispozitivul tip furca.Pt prefabricatele care se depoziteaza in pozitia verticala sau inclinata se amenajeaza stelaje ,prevazute cu dispozitive speciale care sa imobilizeze elem. prefabricate in pozitia de depozitare.
Intre stive trebuie sa existe o d=10‐20cm si de asemenea trebuiesc prevazute treceri longitudinale (indicate la fiecare 2 stive) si treceri transversale (la 25m) 60. Sisteme de prindere si dispozitive de manipulare si montaj a elementelor prefabricate Dispozitivele de manipulare si montaj elemente prefabricate sunt cele care fac legatura intre carligul macaralei si dispozitivul de agatare a elementului prefabricat si se aleg in functie de: tipul, forma, dimensiunile si greutatea prefabricatului, de tipul utilajului,de modul de depalsare a prefabricatului in timpul montajului. Ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii:sa prezinte siguranta in exploatare,o manipulare usoara,sa aiba h redusa,sa nu deterioreze elementele prefabricate, sa prezinte un grad mare de universalitate. *Dispozitive de agatare sunt confectionate din otel‐beton,sub forma de bucla (ureche de agatare),avand capetele ancorate in betonul elementului prefabricat,la pozitiile stabilite in proiect.
*Dispozitive de manipulare si montaj prefabricate:
a,b‐ dispozitiv cu cercel si cablu cu carlig cu 2,4 ramuri c‐ capac portanta a cablurilor in functie de unghiul de inclinare d‐dispozitiv pt elem. prefabricate liniare, usoare si mijlocii (<=3t) e‐dispozitiv pt elem. prefabricate liniare si suprafete grele5‐19t f‐dispozitiv cu role pt stalpi mijlocii g‐ dispozitiv cuole pt ferme h‐dispozitiv pt elem.prefabricate de suprafata mare<=5t i‐dispozitiv cleste pt panouri bca
j‐dispozitiv pt panouri prefabricate de scara k,l‐dispozitiv cu traverse si traverse autobalansoare pe elemente spatiale. 61. Operatiile necesare pt montarea unui stalp prefabricat Montarea elementelor prefabricate cuprinde o serie de operatii: lucrari pregatitoare, asezarea elementelor pe reazeme si fixarea provizorie, iar in final verificarea pozitiei elem. dupa asezare si fixarea definitiva. *Lucrari pregatitoare ‐pregatirea montajului:verificari‐cotele si axele elem anterior montate, daca exista sistem de prindere a elem‐lui;prefabricatul sa nu fie deteriorat;daca exista dispozitivele de montaj,de fixare provizorie;daca culoarul de deplasare a macaralei este liber. *Montajul stalpului se face de pe sol(coordonare intre transportsi montare) ‐ pozitionarea macaralei conform pozitiei de montaj si calarea. ‐prinderea prefabricatului in dispozitive de montaj :se verifica siguranta prinderii‐ se ridica 10‐20 cm de la sol) ‐ridicarea prefabricatului si aducerea lui in pozitia de montaj ‐se pozitioneaza, se verifica cotele, se fixeaza provizoriu (pane de lemn de esenta tare si tiranti de ancoraj) ‐se mai face o verificare, dupa care fixarea definitiva (monolitizare) 62. Operatiile necesare pt. montarea unei grinzi prefabricate *Lucrari pregatitoare ‐pregatirea montajului:verificari‐cotele si axele elem anterior montate, daca exista sistem de prindere a elem‐lui;prefabricatul sa nu fie deteriorat;daca exista dispozitivele de
montaj,de fixare provizorie;daca culoarul de deplasare a macaralei este liber *Montajul grinzii se face direct din masina (coordonare intre transportsi montare) ‐grinzile se prind de regula, in doua puncte asezate simetric fata de mijlocul lor, dispozitivul cel mai simplu fiind alcatuit dintr‐un cercel si doua cabluri cu ocheti si carlige. ‐ridicarea prefabricatului si aducerea lui in pozitia de montaj ‐se pozitioneaza, se verifica cotele, se fixeaza provizoriu (pane de lemn de esenta tare si tiranti de ancoraj) ‐se mai face o verificare, dupa care fixarea definitiva (monolitizare 10. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ZIDARIE 63. Prepararea si transportul mortarului necesar lucrarilor de zidarie.Schele utilizate la lucrarile de zidarie Mortarele ‐amestec omogen de nisip, apa si adaosuri+liant (ciment, argila sau var) Ele se pot prepara fie mecanizat cu ajutorul betonierelor sau malaxoarelor de mortar,fie manual pt volume mai mici de 2m3pe schimb. Prepararea mecanizata se poate realiza fie centralizat in instalatii complexe (statii de preparat mortar) situate in baze de productii sau statii de betoane, fie necentralizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar.
Prepararea manuala se realizeaza in lazi de lemn unde amestecarea componentilor introdusi volumetric (apa, pasta de var fluidificata ,nisip,ciment) se efectueaza cu sapa de var,pana la obtinerea consistentei dorite. Alegerea mijlocului si procedeelor tehnologice pt transportul mortarului se face in functie de locul de preparare,distanta si nivelul de transport,precum si de faza de executie a cladirii.
Transportul mortarului la distanta se realizeaza cu camioane sau cu autoagitatoare, durata maxima de transport fiind in functie de reteta.Transportul vertical se face cu pompe de mortar cu h<=15m, cu acensoare sau scripeti. Schelele sunt echipamente tehnologice tipizate, cu rolul de a asigura accesul muncitorilor la fronturi de lucru situate la inaltime. Schelele interioare sunt folosite la executarea zidariilor sau tencuielilor la pereti,pe inaltimea unui nivel,precum si a tencuielilor la placi si palansee a caror inaltime <4m. Acestea sunt: schela universala fixa,schela extensibila mobila, platforama suspendata, platforma mobila telescopica
Schele pt lucrari exterioare sunt folosite la execuatrea zidariilor si tencuielilor dispuse la orice regim de h cu suprafete de lucru mari. Acestea sunt: schela cu platforma autoridicatoare, sauschela tip S200
64. Executarea zidariilor (lucrari pregatitoare,reguli tehnologice, procedee de executie) *Lucrari pregatitoare:
Trebuie indeplinite conditiile : sa existe elemente structurale pe care sa stea zidaria; la pereti de compartimentare placa de acoperis trebuie sa fie gata (eventual izolata); trebuie asigurat un minim de materiale (pt cel putin o zi de lucru). Urmeaza operatii de masurare si trasare a axelor zidariei, a pozitiilor intersectiilor, a golurilor de usi si ferestre, precum si pregatirea schelelor pt nivelele de lucru mai inalte de 1,50 m.Se verifica prin sondaj calitatea materialelor. *Principiile si regulile de realizare a zidariei trebuiesc mentionate in caietul de sarcini si se refera la calitatea zidariei sau a mortarului, la dimens. rosturilor, abateri admisibile la pereti, la modul in care se face legatura intre zidarii, sau intre ziduri si elem structurale. Astfel :‐daca zidaria e mai groasa de 1 caramida, cele 2 randuri se pun ┴ ‐rosturile trebuie sa fie uniforme, bine umplute cu mortar (12 mm rost oriz,10mm cel vertical) ‐rosturile vericale nu trebuie sa fie colineare,trebuiesc decalate la fiecare rand cu ¼ din caramida ‐legatura dintre 2 pereti ┴ se face prin strepi.La stalpi din b.a legatura se face cu mustati din OB Φ6 din 6 in 6 rosturi. ‐maximul de caramide sparte 15%. Reguli majore: 1.zidaria trebuie astfel executata incat starturile sa aiba suprafete palne si sa fie orientate ┴ pe directia de aplicare a fortei sau usor inclinate (< 150) 2.zidaria trebuie sa fie impartita prin suprafete vericale paralele cu suprafata exterioara sau perpendiculara pe ea. 3.Pentru a asigura zidariei caracterul de monolit este necesara teserea rosturilor orizontale si verticale. *Procedee de executie
1.trasarea axelor+grosimea zidului 2.instalarea abstecurilor la colturile zidariei . 3 se asterne primul strat de mortar stratul de baza, ce se intinde uniform conform trasajului.Se pune primul rand de caramida, se pozitioneaza, se loveste cu ciocanul sau mistria a.i sa nu fie mai sus sau mai jos de sfoara dintre abstecuri. 4.se ridica sfoara cu o caramida s.a.m.d. 11. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE FINISAJ Inceperea oricarui tip de finisaj este conditionata de :terminarea principalelor lucrari de constructii‐montaj si de instalatii interioare; terminarea pardoselii reci,inclusiv finisarea acestora; fixarea definitiva a tamplariei de lemn sau metalice;astuparea gurilor de scurgere sau a sifoanelor de pardoseala cu hartie sau deseuri textile si ipsos; protejarea corpurilor de iluminat, a usilor; 65. Executarea lucrarilor de zugraveli *Conditii generale, materiale,scule Zugravelile sunt finisaje de ordinul II, avand o compozitie alcatuita dintr‐un amestec de lianti,pigmenti si apa. Liantii utilizati , in general,sunt laptele de var si cleiurile (animale,din oase sau piele), iar pigmentii: var, huma,oxizi,ocru,oxid de crom etc. Zugravelile pot fi: spoieli (varuieli) sau zugraveli cu apa si clei (simple,obisnuite sau superioare) Principalele materiale si unelte folosite pt executarea zugravelilor sunt: sapunul lichid, materiale de slefuit, de chituit, substante decapante (pentru grasimi), perii de sarma, razuitoare, perii de radacini, aparatul de sablat, aparat de slefuit electric, pensule, bidinele, trafalet, pistoale electrice.
* Lucrarile de pregatire a suprafetiei suport ,depind de materialul din care este realizat stratul suport, de natura si calitatea lucrarilor. Principalele operatii de pregatire: ‐inlaturarea asperitatilor,se poate face manual cu piatra ponce, spaclul sau peria de sarma,sau mecanizat cu aparate electrice de slefuit sau perii electrice. ‐repararea tencuielilor deteriorate se face cu pasta de ipsos sau mortar ‐inlaturarea petelor de noroi,grasimi sau rugina‐ periere,decapare cu acizi,ardere cu flacara lampii de benzina. *Lucrarile de prelucrare a suprafetei suport depind de natura suprafetei si a compozitiei,iar inceperea operatiilor se face la max 2‐4 ore dupa pregatire.Principalele operatii de prelucrare sunt: ‐grunduirea suprafetei cu apa si sapun, aplicate cu bidineaua. ‐chituirea fisurilor si adanciturilor cu pasta de ipsos‐var . ‐slefuirea si grunduirea din nou a zonelor chituite ‐netezirea suprafetei pt zugraveala prin spacluire,cu spaclul, sau prin pulverizare cu aparatele de zugravit. ‐slefuirea suprafetelor spacluite cu hartie sticlata *Aplicarea compozitiei de zugravit se face dupa uscarea completa a stratului suport. Operatii: ‐ trasarea liniilor de delimitare a culorilor cu ajutorul unei sfori trecuta prin praf de pigment ‐ executarea zugravelii, manual cu bidineaua, sau mecanizat cu aparatele Kalimax sau AEZ‐1. Operatia de zugravire incepe cu tavanul, de la coltul cel mai indepartat spre usa.. *Defecte
‐stergerea materialului‐ compozitia nu este destul de bine incheiata, nu are destul liant. ‐pete ‐prea mult liant (aracet) in compozitie, trebuie spalata zugraveala ‐crapaturi sau exfolieri‐stratul suport nu a fost bine pregatit, nu s‐a aplicat o amorsa sau compozitia a fost gresita (prea mult liant) ‐pete din infiltratii‐cand stratul suport nu este in regula, tencuieli uscate insuficient, instalatii defecte. 66. Executarea lucrarilor de vopsitorie *Conditii generale, materiale,scule Vopsitoriile sunt categorii de finisaje care au ca liant uleiuri vegetale sau rasini sintetice (epoxidice,alchidali,poliacetat de vinil),fiind produse industriale finite care nu mai necesita o preparare suplimentara inainte de aplicare,ci doar o diluare cu solventi(spirt, toluen, acetona)In compozitia de vopsit se utilizeaza si emailuri, pt asigurarea luciului. Vopsitoria se face la o tamplarie de lemn sau metalica, dar si la pereti. Alte materiale auxiliare folosite la executarea vopsitoriilor sunt: grundurile de imbibare sau acoperire, chituri pt astuparea discontinuitatilor cand startul suport este din lemn, egalizatori, pasta si lichidul de slefuit,lacuri,diluanti, decapanti. Scule: pensule,pistoale de pulverizat,aparatul Kalimax. Lucrarile se executa la min.150C si in conditii de umiditate relativa a aerului de max. 60%. * Lucrarile de pregatire a suprafetiei suport sunt identice cu cele folosite in cazul zugravelilor: inlaturarea asperitatilor,repararea tencuielilor, inlaturarea petelor de noroi,garsimi sau rugina.
*Lucrarile de prelucrare a suprafetei suport In cazul suprafetelor noi: ‐grunduirea suprafetei cu grund de imbibare (pt suprafete gletuite si lemn) sau cu grund anticorosiv (pt suprafete metalice) aplicat manual cu bidineaua si pensula. ‐chituirea cu chit de cutit a zgarieturilor, fisurilor sau adanciturilor‐ cu spaclul metalic ‐slefuirea locurilor chituite cu hartie sau panza de slefuit ‐grunduirea locurilor chituite ‐spacluirea generala cu chituri de cutit, pt netezirea suprafetei suport ,aplicate manual cu spaclul sau mecanizat cu pistolul de vopsit sau aparatul Kalimax. ‐slefuirea generala cu unelte electrice de slefuit cu disc de perie, pasla sau hartie de slefuit cu granulatie fina. In cazul suprafetelor vechi,se indeparteaza complet suprafata suport existenta cu spaclul de otel, prin ardere cu lampa de benzina sau cu paste decapanate,aplicate cu tamponul. *Aplicarea compozitiei de zugravit se face ,in general,mecanizat,cu instalatiile de vopsit si pistolul de pulverizat, in 2‐3 straturi.Fiecare start se aplica numai dupa uscare completa a celui precedent,pe directii perpendiculare una pe cealalta.Ultimul strat se intinde la pereti de jos in sus .Straturile intermediare se slefuiesc cu hartie de slefuit sau panza de slefuit. 67. Executarea lucrarilor de placaje interioare Placajele sunt categoria de finisaje realizate din placi sau panouri,de lemn sau piatra, aplicate pe pereti cu rol de protectie si decorativ. Ele pot fi realizate din: materiale lemnoase ameliorate sub forma de placi sau panouri
(PFL,PAL,LS); piatra artificiala (placi de faianta,placute glazurate) ;piatra naturala (placi de marmura sau tarvertin) Lucrarile de placare pot incepe la cel putin 30 de zile dupa solicitarea definitiva a peretilor suport. * Lucrarile de pregatire a suprafetieisuport sunt identice ca la zugraveli.(vezi 11.1) FAIANTA *Lucrarile de prelucrare a suprafetei ‐amorsarea suprafetelor suport,pt marirea aderentei intre palci si pereti, cu ajutorul unui strat de mortar de ciment fluid,aplicat prin stropire cu bidineaua sau canciocul. ‐materializarea reperelor de trasare,in vederea stabilirii orizontalitatii si verticalitatii suprafetei placilor de faianta. Reperul orizontal se realizeaza dintr‐un dreptar de lemn de 2m, rezemat la nivelul pardoselii finite.Repere verticale: bucati de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos. Firul de Pb coborat de la fetele acestor repere constitue linia suprafetei palcajului de faianta. *Aplicarea placilor de faianta Placile de faianta se aplica in randuri orizontale (sau diagonale) incepand de la o extremitate a peretelui,de la plinta in sus.Primele 2 placi de faianta reper,reazama pe dreptar si la nivelul lor se intinde o sfoara ce indica nivelul orizontal al placilor de faianta. Randurile superioare se realizeaza la fel, pozitia rosturilor verticale trebuie decalata cu o jumatate de placa, iar latimea acestora fiind de max 1mm. Montarea placilor se face dupa aplicarea pe dosul fiecareia a unui start de mortar de ciment de consistenta palstica ,de 2‐3 cm.,urmarindu‐se ca striurile de pe dosul acestora sa fie dispuse orizontal.Dupa montarea a 3,4 randuri se verifica
orizontalitatea si verticalitatea cu dreptarul,nivela cu bula de aer si firul de Pb. La cca 6‐8 ore de la montarea palcilor se umplu rosturile dintre palci cu mortar de ciment alb aplicat cu spaclu si o pensula moale. LAMBRIURI Principalele sortimente de produse din lemn utilizate pt palcaje sunt palcile tip PAL de grosime 12‐16mm si placile emailate sau melaminate din fibre de lemn cu grosimi de 3,2‐5mm,fixate de suport prin cuie,suruburi de lemn,bolturi cu piulita sau prin lipire cu prelandez. Rosturile dintre palci se acopera cu baghete de lemn profilate sau cu banda de mascare din PVC palstifiat,fixate cu suruburi in dibluri. *Pregatirea suprafetei suport: verificarea verticalitatii si planeitatii suprafetelor; trasarea suprafetelor conform palnului de montaj a placilor si marcarea pozitiei diblurilor si buloanelor cu piulita; montarea diblurilor in functie de perimetrul suprafetei de palcat si inaltimea placilor. Placile tip PAL se fixeaza de suprafata suport in diblurile dinainte aplicate prin cuie sau suruburi pt lemn cu cap ingropat, fie prin bolturi sau buloane cu piulita fixate in peretii de beton.Finisarea lor se face fie transparent (lacuri),fie opac(luciu semioglinda) sau mat (prin vopsire cu email alchidal ) Placile tip PFL se fixeaza prin lipire cu prelandez, aplicat cu spaclul atat pe startul suport cat si pe spatele placilor.Suprafetele palcate cu PFL email sau melaminat se curata de resturile de adeziv, prin frecare cu o carpa uscata. Nota:
1. trebuie schimbat contrastul la poze, inainte de a le lista ! (adica mai inchise, daca vrei sa se vada ceva) 2. Subiectele de la examen sunt exact cele facute pe fituici! (adica 67, din care fiecare primeste 6 intrebari) 3. la cap5, nu sunt toate chiar complete... pt ca erau mai mult desene decat scris! Te uiti in curs (mai ales la biletele de genul ‘executarea sapaturilor cu buldozerul screpar,excavator....sigur da asa ceva!) Restul sunt bine facute!