TABEL COMPARATIV - mts.romts.ro/wp-content/uploads/2016/06/Initativa-legislativa-Lege-69... · prin...
Transcript of TABEL COMPARATIV - mts.romts.ro/wp-content/uploads/2016/06/Initativa-legislativa-Lege-69... · prin...
1
TABEL COMPARATIV
lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000
Nr.
Crt.
Prevederi în vigoare Propunere de modificare Observaţii
1. Art. 1
(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi
sport se înţelege toate formele de activitate fizică
menite, printr-o participare organizată sau
independentă, să exprime sau să amelioreze
condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească
relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea
de rezultate în competiţii de orice nivel.
1. Alineatul (2) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se
înţelege toate formele de activitate fizică sau de activitate
intelectuală sportivă menite, printr-o participare organizată sau
independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi
psihică, confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi
să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.”
2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins: „(21) Educaţia fizică și sportul reprezintă un instrument
fundamental pentru dezvoltarea fizică și psihică, menţinerea și
îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.”
Noua definiţie cuprinde și
„sporturile minţii” (șah, bridge, go,
scrable) prin introducerea
sintagmelor „activitate intelectuală
sportivă” și „condiţie fizică și
psihică”.
Se subliniează rolul sportului în
societate, în acord cu prevederile
Carta Albă privind Sportul adoptată
prin Tratatul de la Lisabona și
asumată de statele membre UE
2. Art. 2
(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un
drept al persoanei, fără nici o discriminare,
garantat de stat. Exercitarea acestui drept este
libera şi voluntară şi se realizează independent sau
în cadrul structurilor sportive asociative.
3. Alineatul (5) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al
persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea
acestui drept este libera şi voluntară şi se realizează independent
sau în cadrul structurilor sportive de drept public sau de drept
privat.”
Formularea din actualul text de
lege, respectiv „în cadrul
structurilor sportive asociative”
exclude structurile sportive de drept
public.
Prin noul text acestea sunt
cuprinse, ca posibilitate de
practicare a sportului.
3. Art. 6
(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt
structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei
legi, a căror activitate este coordonată de
Federaţia Sportului Şcolar, respectiv de Federaţia
Sportului Universitar.
(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia
Sportului Universitar, înfiinţate în condiţiile legii,
au următoarele atribuţii:
a) promovarea valenţelor educative ale sportului;
4. Alineatul (2) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri
sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate se
desfășoară sub autoritatea Ministerul Educaţiei Naţionale și
Cercetării Știinţifice şi sub coordonarea Federaţiei Sportului
Şcolar și Universitar.”
5. Alineatul (3) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţată în
condiţiile legii, are următoarele atribuţii:”
S-a precizat rolul Ministerului
Educaţiei Naţionale și Cercetării
Știinţifice și s-a actualizat
denumirea Federaţiei Sportului
Școlar și Universitar.
S-a actualizat denumirea Federaţiei
Sportului Școlar și Universitar.
2
b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni
de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea
sportului;
c) coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate
în unităţile şi instituţiile de învăţământ,
organizate de asociaţiile sportive şcolare şi
universitare;
d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a
competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale
reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ;
e) deţinerea competenţei exclusive pentru
reprezentarea ţării la competiţiile oficiale
organizate.
6. La articolul 6, alineatul (3), după litera a) se introduce o literă nouă, litera a1),cu următorul cuprins: „a1) elaborarea și susţinerea strategiei organizării și dezvoltării
activităţii sportive școlare și universitare, reprezentarea
intereselor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării
Ştiinţifice în raport cu federaţiile sportive;”
S-au completat atribuţiile Federaţiei
Sportului Școlar și Universitar în
acord cu art. 6, alin.(2)
4. Art. 7
Educaţia fizică militară este disciplina obligatorie,
prevăzută în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea
se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga
perioada a săptămânii, a procesului de instrucţie şi
învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal,
fiind condusă de cadre militare sau civile de
specialitate.
7. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută
în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi
continuu, pe întreaga perioada a săptămânii din cadrul procesului
de instrucţie şi învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal,
fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.
(2) Managementul educaţiei fizice din reţeaua Ministerului
Apărării Naţionale, sub toate formele de organizare şi desfăşurare,
este asigurat de specialişti şi structuri de specialitate.
(3) Specialiştii în educaţie fizică şi sport din reţeaua Ministerului
Apărării Naţionale, respectiv ofiţerii/subofiţerii licenţiaţi în
domeniu, profesorii, antrenorii, instructorii sportivi de
performanţă şi instructorii de educaţie fizică militară, întocmesc
planuri de pregătire în concordanţă cu nivelul dezvoltării motrice
a grupei şi cu misiunile pe care aceasta le îndeplineşte.
(4) Ministerul Apărării Naţionale poate organiza competiţii
sportive și aplicativ-militare interne și internaţionale, prin
structurile de specialitate proprii și după caz, în colaborare cu
federaţiile sportive, cu organele administraţiei publice locale
și/sau direcţiile judeţene pentru sport și tineret respectiv a
municipiului București.”
S-a reactualizat cadrul de
organizare și desfășurare a educaţiei
fizice militare, conform propunerii
Ministerului Apărării Naţionale.
5. Art. 10
(3) Pentru coordonarea aplicării Programului
naţional <<Sportul pentru toţi>> se constituie
8. Alineatul (3) al articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Pentru coordonarea aplicării Programului naţional <<Sportul
S-a reactualizat cadrul organizatoric
pentru implementarea Programului
Naţional „Sportul pentru toţi”
3
Comitetul activităţilor fizice sportive pentru
sănătate, educaţie şi recreare, organism
consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Sport, a cărui organizare, funcţionare şi
componenta se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
pentru toţi>> se constituie Comitetul Activităţilor Fizice Sportive
pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, organism consultativ pe
lângă Secretariatul General al Guvernului, a cărui organizare,
funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.”
6.
9. Dupa articolul 13 se introduce un articol nou, articolul 131, cu următorul cuprins: „Art. 131
(1) Principalele drepturi ale sportivilor de performanţă sunt:
a) să li se asigure, de către structura sportivă pe care o reprezintă,
condiţii materiale, tehnice, organizatorice, precum și asistenţă
medicală, refacere și recuperare adecvate pentru antrenamente și
competiţii oficiale sau amicale;
b) să beneficieze de un proces fundamentat știinţific de selecţie,
pregătire și participare în competiţii, bazat pe nediscriminare,
egalitate de tratament și șanse;
c) să beneficieze, din partea structurii sportive pe care o
reprezintă, de sprijin pentru integrarea în sistemul de învăţământ,
integrarea socială și profesională pe întreaga durată a carierei
sportive;
d) să i se asigure, de către structura sportivă pe care o reprezintă,
asistenţă, consiliere și acces la programe educative privind
prevenirea și combaterea dopajului în sport.
(2) Principalele obligaţii ale sportivilor de performanţă sunt:
a) să respecte, în întreaga activitate, regulile de fair-play şi
reglementările privind prevenirea și combaterea violenţei în
sport;
b) să respecte întocmai regulile și reglementările interne și
internaţionale privind prevenirea și combaterea dopajului în
sport;
c) să respecte programul de pregătire sportivă și participare în
competiţii, stabilit de structura sportivă pe care o reprezintă,
inclusiv în cele în care sunt implicate reprezentativele naţionale;
d) să respecte statutul și regulamentele structurii sportive pe care
o reprezintă;
e) să notifice în scris clubul sportiv la care este legitimat, precum
și federaţia sportivă competentă, cu privire la retragerea din
Includerea, în lege, a principalelor
drepturi și obligaţii ale sportivilor
de performanţă este o necesitate
obiectivă rezultată din experienţa
practică. Această completare este
atât în sprijinul sportivilor cât și al
structurilor sportive. Astfel, se
consacră dreptul sportivilor de
performanţă de a beneficia de
condiţii materiale, tehnice,
organizatorice, precum şi de
asistenţă medicală, refacere şi
recuperare adecvate pentru
antrenamente şi exerciţii. De
asemenea, noul text de lege prevede
ca sportivilor să li se asigure un
tratament bazat pe nediscriminare
şi egalitate de şanse, precum şi
asistenţă, consiliere şi acces la
programe educative, de integrare
socială şi profesională pe întreaga
durată a carierei sportive.
În sfera obligaţiilor, sportivii de
performanţă trebuie să respecte, în
întreaga activitate, regulile de fair-
play, reglementările interne şi
internaţionale privind prevenirea şi
combaterea violenţei şi dopajului în
sport.
Introducerea acestor noi
reglementări este determinată atât
de necesitatea protejării sportivilor
4
activitatea sportivă oficială.
(3) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se
completează cu cele cuprinse în statutele şi regulamentele
structurilor sportive pe care sportivii de performanţă le
reprezintă.”
de performanţă faţă de unele
tendinţe de abuz şi, în egală măsură,
de nevoia conştientizării acestora
asupra imperativului respectării
regulilor de toleranţă, fair-play, de
prevenire şi combatere a dopajului
şi violenţei în sport.
7. Art. 14
(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu
prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele
federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale,
sportivii de performanţă pot fi:
a) amatori;
b) profesionişti.
10. Alineatul (1) al articolului 14 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse
în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive din ţară şi
internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:
a) amatori;
b) profesionişti.”
Se înlocuiește sintagma „federaţii
sportive naţionale” cu „federaţii
sportive” în acord cu celelalte
modificări, respectiv diferenţierea
federaţiilor în două categorii.
8. Art. 15
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea
în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi
profesională a sportivilor de performanta, după
caz, pe întreaga perioada a carierei sportive.
11. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină
pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ,
integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă,
după caz, pe durata carierei sportive, precum şi după încheierea
acesteia.”
Se precizează mai exact rolul
autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale privind sprijinul
acordat sportivilor de performanţă
pe durata carierei sportive, precum
şi după încheierea acesteia.
9. Art. 18
c) elaborează normele generale de folosire a
mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi
a mijloacelor financiare pentru activitatea
sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de
stat;
...................................................................................
h) propune structura anuala a alocaţiilor de la
bugetul de stat;
...................................................................................
i) repartizează bugetul activităţii sportive,
constituit potrivit prezentei legi, pentru:
- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din
subordinea sa;
- federaţiile sportive naţionale, în baza
contractelor de finanţare a programelor sportive
ale acestora;
12. La articolul 18, alineatul (1), literele c), h), i), ţ), se modifică şi vor avea următorul cuprins: „c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale
aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru
activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat şi
din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;
...................................................................................................
h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat şi
din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;
...................................................................................................
i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit
prezentei legi, pentru:
- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;
- federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a
programelor sportive ale acestora;
- premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile
sportive internaţionale oficiale la care participă federaţiile
Se completează prevederea actuală
şi cu „veniturile proprii ale
Ministerului Tineretului şi
Sportului” ţinând cont de faptul că
ministerul beneficiază de venituri
proprii pentru finanţarea activităţii
sportive
Se face precizarea că se pot premia
numai performanţele deosebite
obţinute la competiţiile sportive
oficiale la care participă federaţiile
sportive naţionale, în contextul în
care în noul text de lege se
introduce diferenţierea federaţiilor
5
- premierea performanţelor deosebite obţinute la
competiţiile sportive internaţionale oficiale;
...................................................................................
ţ) colaborează cu celelalte organe ale
administraţiei publice centrale cu atribuţii în
domeniul sportului, pentru susţinerea sportului
pentru toţi şi de performanţă, asigurarea unei
eficienţe sporite pe linia supravegherii şi
controlului, exercitării autorităţii disciplinare,
formării şi perfecţionării specialiştilor din
domeniul sportului, pentru corelarea finanţării
activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi
combaterea dopajului.
sportive naţionale;
...................................................................................................
ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice
centrale cu atribuţii în domeniul sportului, precum şi cu
autorităţile administraţiei publice locale pentru susţinerea
sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi, pentru
asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi
controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi
perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru
corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în
sport şi combaterea dopajului;”.
13. La articolul 18, alineatul (1), după litera j) se introduce o literă nouă, litera j1), cu următorul cuprins: „(j1) autorizează participarea federaţiilor sportive, ca membri
fondatori, la constituirea unor federaţii sau altor organisme
sportive internaţionale;”
14. La articolul 18, alineatul (1), după litera t) se introduce o literă nouă, t1), cu următorul cuprins: „t1) colaborează cu Agenţia Naţională Anti-Doping și cu
Comitetul Olimpic și Sportiv Român în vederea implementării
politicilor antidoping la nivel naţional;”
15. La articolul 18, alineatul (1), după litera ţ) se introduce o literă nouă, u), cu următorul cuprins: „u) recunoaște, în sensul prezentei legi, practicarea oficială a unei
ramuri de sport în România.”
în două categorii, respectiv federaţii
sportive naţionale şi federaţii
sportive
Se introduc şi autorităţile
administraţiei publice locale în
acord cu celelalte propuneri de
modificare şi completare
Autorizarea participării federaţiilor
sportive, ca membri fondatori la
constituirea unor federaţii
internaţionale, este necesară pentru
a preveni riscul ca România, prin
federaţiile sportive, să încalce unele
acorduri internaţionale.
Colaborarea cu Agenţia Naţionali
Anti-Doping în vederea
implementării politicilor antidoping
în România armonizează
prevederile Legii educaţiei fizice şi
sportului cu dispoziţiile Legii nr.
227/2006 privind prevenirea şi
combaterea dopajului în sport,
republicată cu modificările şi
completările ulterioare.
Recunoaşterea practicării oficiale a
unei ramuri de sport în România
este un proces care se derulează şi
în prezent, dar nu are un
fundament legal bine precizat.
6
10. Art. 181
(1) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului
judeţean, se pot repartiza sume din bugetul local
pentru:
a) finanţarea activităţii instituţiilor cu specific
sportiv din subordinea sa;
b) finanţarea activităţii structurilor sportive
locale, constituite ca structuri nonprofit în
condiţiile legii, participante la competiţiile
sportive locale, regionale, naţionale şi
internaţionale, organizate în conformitate cu
statutul şi regulamentele federaţiilor sportive
naţionale pe ramură de sport, în baza contractelor
şi a programelor sportive ale acestora care prevăd
promovare, selecţie, participare, pregătire,
organizare de competiţii şi evenimente sportive.
Din sumele alocate pot fi finanţate toate tipurile
de cheltuieli aferente contractelor şi programelor
sportive, inclusiv cele de natură salarială.
c) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor
deosebite obţinute la competiţiile sportive
internaţionale oficiale.
(2) Prevederile prezentului articol se aplică
începând cu anul competiţional următor intrării
în vigoare a prezentei legi.
16. Articolul 181 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 181
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii
specifice în domeniul sportului:
a) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale,
instituţiile publice din subordinea acestora, Comitetul Olimpic și
Sportiv Român și cu structurile sportive în vederea punerii în
aplicare a strategiei generale a organizării și dezvoltării activităţii
sportive din România;
b) elaborează și susţin planuri proprii de dezvoltare a sportului în
unitatea administrativ-teritorială;
c) asigură funcţionarea, modernizarea și dezvoltarea bazei
materiale sportive proprii din unitatea administrativ-teritorială;
d) adoptă măsuri privind organizarea și promovarea cercetării
știinţifice și a asistenţei medicale în domeniul sportului din
unitatea administrativ-teritorială;
e) încheie acorduri, înţelegeri, protocoale și alte documente de
colaborare, în domeniul sportului, cu structuri similare din alte
ţări.”
Textul propus stabileşte în mod clar
principalele atribuţii specifice ale
autorităţilor administraţiei publice
locale în domeniul sportului,
precum şi structurile sportive şi
programele sportive de interes
public care pot fi finanţate din sume
de la bugetele locale/judeţene,
categoriile de cheltuieli eligibile.
Modificările şi completările
introduse sunt de natură să clarifice
rolul şi atribuţiile autorităţilor
administraţiei publice locale în
sport, fără să contravină
principiului autonomiei locale
11. 17. Dupa articolul 181 se introduce un articol nou, articolul 182, cu următorul cuprins: „Art. 182
(1) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot
repartiza sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii
instituţiilor cu specific sportiv din subordinea sa.
(2) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot
repartiza sume din bugetul local/judeţean şi pentru:
a) finanţarea programelor sportive de interes public ale cluburilor
sportive de drept public din unitatea administrativ-teritorială;
b) finanţarea programelor sportive de interes public ale
cluburilor sportive de drept privat din unitatea administrativ-
teritorială, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial,
7
deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;
c) finanţarea programelor sportive de interes public organizate în
unitatea administrativ-teritorială de către asociaţiile
judeţene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la
federaţiile sportive corespondente;
d) finanţarea programelor sportive de interes public desfășurate
în unitatea administrativ-teritorială de către federaţiile sportive
ori de direcţiile judeţene pentru sport și tineret, respectiv a
municipiului București;
e) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite
obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale
oficiale.”
12. 18. Dupa articolul 182 se introduce un articol nou, articolul 183, cu următorul cuprins: „Art. 183
Din sumele repartizate conform art. 182, alin.(2) se pot finanţa
următoarele categorii de cheltuieli eligibile:
a) cheltuieli ocazionate de cazarea, transportul şi masa sportivilor
şi oficialilor participanţi;
b) cheltuieli de transport internaţional pentru sportivii și oficialii
structurilor sportive din unitatea administrativ-teritorială care
participă la competiţii sportive internaţionale oficiale;
c) cheltuieli privind plata arbitrilor, serviciilor medicale și a celor
auxiliare necesare organizării și desfășurării unei competiţii
sportive și prevăzute în regulamentul de desfășurare al acesteia;
d) cheltuieli pentru achiziţionarea de materiale și echipament
sportiv;
e) alte cheltuieli pentru realizarea programelor sportive de
interes public: închirierea de spaţii și aparatură necesară
organizării competiţiei, contractarea de servicii de promovare și
publicitate, acordarea de premii în bani și/sau obiecte, plata
taxelor de înscriere și/sau de participare ori a taxelor de
organizare percepute de federaţiile sportive internaţionale la care
organizatorul programului sportiv este afiliat, realizarea de studii
și cercetări în domeniul sportului, de materiale promoţionale,
editarea şi tipărirea materialelor necesare desfășurării competiţiei
conform regulamentului acesteia;
f) indemnizaţii sportive.”
Precizarea categoriilor de cheltuieli
ce pot fi finanţate din sume de la
bugetele locale/judeţene este
necesară pentru a elimina confuziile
şi liberul arbitru şi vine în
întâmpinarea dorinţelor exprimate
de autorităţile administraţiei
publice locale
8
13. Art. 20
(1) Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii
principale în domeniul sportului:
a) ţin evidenţa structurilor sportive fără
personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea
acestora în Registrul sportiv;
b) finanţează, pe bază de contract, programele
sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale
municipiului Bucureşti pe ramuri de sport şi ale
cluburilor sportive de drept privat, aflate în raza
administrativ-teritorială respectivă, în limita
sumei prevăzute în bugetul de venituri şi
cheltuieli cu această destinaţie;
c) colaborează cu consiliile locale, în scopul
utilizării eficiente a sumelor acordate de la
bugetele locale pentru activitatea sportivă de
performanţă în teritoriu;
d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare
cu autorităţile administraţiei publice locale,
planurile de construire şi de îmbunătăţire a
bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea
dezvoltării sportului în general şi a sportului de
performanţă în teritoriu, finanţează unele
programe speciale pentru sportivi, secţii sau
echipe din raza administrativ-teritorială;
e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile
de învăţământ şi cu instituţiile de învăţământ
superior pentru organizarea şi dezvoltarea
sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru
formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale
a instructorilor sportivi;
f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea
violenţei la manifestările sportive organizate în
raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;
g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare
practicarea sportului pentru toţi;
19. Alineatul (1) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a
municipiului Bucureşti, sunt servicii publice deconcentrate ale
Ministerului Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridică.”
În textul propus, denumirea de
„direcţii judeţene pentru sport şi
tineret, respectiv a municipiului
Bucureşti” este definită prin servicii
publice deconcentrate ale
Ministerului Tineretului şi
Sportului, cu personalitate juridică.
Titlul propus se bazează pe definiţia
serviciului public din Legea
nr.554/2004, cu modificările şi
completările în vigoare.
9
h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere
tehnico-metodic şi de specialitate, structurile
sportive din judeţ;
i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor
sportive din domeniul public sau privat al statului
sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi a celor care au aparţinut domeniului public şi
au intrat în circuitul privat.
(2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi
alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate
de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte
normative specifice domeniului lor de activitate.
20. Alineatul (2) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul
cuprins: „(2) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a
municipiului Bucureşti sunt finanţate de la bugetul de stat şi din
alte venituri.”
21. La articolul 20,după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile direcţiilor judeţene
pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, se
stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului”
14. Art. 202
(2) Comitetul Olimpic Român susţine financiar,
pe bază de contracte de finanţare, activitatea
centrelor naţionale de pregătire a juniorilor.
Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează
şi coordonează activitatea acestor centre. Agenţia
Naţională pentru Sport, Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale colaborează şi sprijină
activitatea centrelor olimpice naţionale de
pregătire a juniorilor.
22. La articolul 202, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român susţine financiar, pe
bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale
olimpice de pregătire a juniorilor și a centrelor naţionale
olimpice de pregătire pentru tineret. Federaţiile sportive
naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor
centre. Ministerul Tineretului şi Sportului şi autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină
activitatea centrelor naţionale olimpice de pregătire a juniorilor
și activitatea centrelor naţionale olimpice de pregătire pentru
tineret.”
Se introduc şi „centrele naţionale
olimpice de pregătire pentru
tineret” în plus faţă de „centrele
naţionale olimpice de pregătire
pentru juniori” care sunt susţinute
financiar de Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român. Experienţa practică
a demonstrat că aceste centre
pentru categoria de vârstă tineret
sunt necesare în vederea asigurării
continuităţii pregătirii sportivilor
de performanţă de la nivel de
juniori la nivel de seniori.
Modificarea s-a făcut la propunerea
Comitetului Olimpic şi Sportiv
Român.
10
15. Art. 21
(3) Ministerul Tineretului şi Sportului
organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta
lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul
sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un
număr de identificare şi Certificatul de identitate
sportivă.
23. Alineatul (3) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile
stabilite prin prezenta lege, evidenţa structurilor sportive prin
Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr
de identificare şi Certificatul de identitate sportivă. Suplimentar,
federaţiilor sportive naţionale li se acordă Brevetul de Federaţie
Sportivă Naţională.”
Textul propus este în acrod cu noua
formă a Capitolului 5 din cadrul
Titlului IV
16. Art. 22
(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive
sunt asociaţii de drept privat sau instituţii de
drept public, constituite sau înfiinţate, după caz,
în scopul organizării şi administrării unei
activităţi sportive şi care au drept obiectiv
promovarea uneia sau mai multor discipline
sportive, practicarea acestora de către membrii lor
şi participarea la activităţile şi competiţiile
sportive.
24. Alineatul (1) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt entităţi de
drept privat sau instituţii de drept public, constituite sau
înfiinţate, după caz, în scopul organizării şi administrării unei
activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau
mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către
membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive.”
25. La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Structurile sportive au obligaţia de a respecta drepturile
sportivilor de performanţă prevăzute la art. 131 alin. (1).”
Introducerea în noul text de lege a
drepturilor sportivilor de
performanţă presupune şi
includerea obligaţiei structurilor
sportive de a respecta aceste
drepturi
17. Art. 23:
Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor
specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul
sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire
a Certificatului de identitate sportivă şi a
numărului de identificare se stabilesc prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
26. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 23
(1) Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi
de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv.
(2) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi,
se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă. Suplimentar,
recunoaşterea statutului de federaţie sportivă naţională se
dovedeşte cu Brevetul de Federaţie Sportivă Naţională, eliberat
potrivit dispoziţiilor art. 35.
(3) Procedurile de înregistrare şi de atribuire a numărului de
Textul propus este în acord cu
modificarea Capitolului 5 din Titlul
IV. Diferenţierea federaţiilor în
două categorii implică şi atribuirea
Brevetului de Federaţie Sportivă
Naţională în plus faţă de Certificatul
de identitate sportivă
11
identificare, a Certificatului de identitate sportivă şi, după caz, a
Brevetului de Federaţie Sportivă Naţională se stabilesc prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.”
18. Art. 24
(1) Recunoaşterea unei structuri sportive, în
sensul prezentei legi, se dovedeşte prin
Certificatul de identitate sportivă, eliberat în
condiţiile prezentei legi.
(2)
............................................................
b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare,
constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru
participarea la competiţiile oficiale naţionale sau
internaţionale.
27. Alineatul (1) al art. 24 se abrogă.
28. La articolul 24, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) la federaţia sportivă corespunzătoare, constituită în condiţiile
prezentei legi, pentru participarea la competiţiile oficiale
naţionale sau internaţionale.”
Textul propus este în acord cu
modificarea Capitolului 5 din Titlul
IV
19. Art. 27
Cluburile sportive de drept privat, fără scop
lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit,
constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono-
sau polisportive.
29. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 27
Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt
persoane juridice constituite ca structuri mono- sau polisportive.”
Textul propus îmbunătăţeşte şi
clarifică definirea cluburilor
sportive de drept privat
20. Art. 28
(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de
organizare prevăzută de prezenta lege, vor
respecta prevederile specifice din normele şi
regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi,
după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de
sport respectiva.
30. Alineatul (6) al articolului 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare
prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din
normele şi regulamentele federaţiilor sportive şi, după caz, ale
ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.”
31. La articolul 28, după alineatul (6) se introduce un alineat nou, alineatul (7), cu următorul cuprins: „(7) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare şi de
apartenenţa la federaţiile sportive, pot organiza competiţii
sportive proprii, cu obligaţia respectării regulamentelor
federaţiilor sportive de specialitate, a prevederilor legale privind
prevenirea și combaterea dopajului în sport și celor referitoare la
prevenirea și combaterea violenţei în sport.”
Se înlocuieşte sintagma „federaţii
sportive naţionale” cu „federaţii
sportive” în acord cu modificarea
Capitolului 5 din Titlul IV
Se introduce posibilitatea cluburilor
sportive, indiferent de forma lor de
organizare şi de afilierea sau nu la
federaţiile sportive, de a organiza
competiţii sportive proprii cu
obligativitatea respectării
regulamentelor federaţiilor sportive
de specialitate şi a prevederilor
legale privind prevenirea şi
combaterea dopajului şi a violenţei
în sport. Această prevedere permite
12
extinderea ariei de practicare a
sportului competiţional şi asigură
garanţia respectării prevederilor
legale specifice
21. Art. 29
(1) Cluburile sportive de drept public sunt
persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în
subordinea organelor administraţiei de stat sau a
instituţiilor de învăţământ superior de stat şi au
drept obiect de activitate performanţa, selecţia,
pregătirea şi participarea la competiţii interne şi
internaţionale.
(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
cluburilor sportive de drept public în subordinea
instituţiilor de învăţământ superior de stat se face
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la
solicitarea acestora.
32. Alineatul (1) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice,
înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor
administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale sau a
instituţiilor de învăţământ superior de stat şi au drept obiect de
activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la
competiţii interne şi internaţionale.”
33. La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Cluburile sportive de drept public din subordinea
administraţiei publice centrale se pot constitui și funcţiona
numai pentru disciplinele sportive/ramurile de sport cuprinse în
obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale.”
34. Alineatul (3) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive de
drept public în subordinea instituţiilor de învăţământ superior de
stat se face prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice, la solicitarea acestora.”
Noul text include explicit şi
posibilitatea înfiinţării cluburilor
sportive de drept public în
subordinea autorităţilor
administraţiei publice locale
Pentru ca măsura de diferenţiere a
federaţiilor în două categorii să fie
eficientă şi să asigure atingerea
obiectivului propus, se propune ca
cluburile sportive de drept public
din subordinea autorităţilor
administraţiei publice centrale să se
poată constitui şi funcţiona numai
pentru disciplinele
sportive/ramurile de sport cuprinse
în obiectul de activitate al
federaţiilor sportive naţionale.
Astfel, se asigură o politică coerentă
de promovare, cu prioritate, a
sporturilor cuprinse în programul
jocurilor olimpice
22. CAP. V
Federaţiile sportive naţionale
35. Titlul IV, Cap. V – „Federaţiile sportive naţionale” se modifică și va avea următorul cumprins: „Cap. V – Federaţiile sportive”
Prin noul text se stabileşte
diferenţierea federaţiilor în două
categorii : „federaţii sportive” şi
23. 36. Dupa articolul 34 se introduce un articol nou, articolul 341, cu următorul cuprins: „Art. 341
(1) Federaţiile sportive sunt structuri sportive constituite prin
asocierea cluburilor și asociaţiilor judeţene și ale municipiului
București, pe ramuri de sport.
„federaţii sportive naţionale”. În
prezent, în România sunt
constituite şi funcţionează 73 de
federaţii sportive naţionale cu o
mare diversitate, cuprinzând atât
sporturi olimpice, consacrate şi cu
13
(2) Federaţiile sportive sunt persoane juridice de drept privat,
autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.
(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4) Federaţiile sportive se constituie numai cu avizul expres şi
prealabil al Ministerului Tineretului şi Sportului.
(5) Înfiinţarea federaţiilor sportive fără respectarea dispoziţiilor
alin. (4) este nulă de drept.
(6) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii,
o singură federaţie sportivă.
notorietate, cât şi sporturi
neolimpice mai puţin cunoscute şi
dezvoltate. Menţionăm, în acest
sens, sporturi olimpice ca atletism,
gimnastică, fotbal, handbal,
comparativ cu sporturi neolimpice
cum sunt powerlifteing, vovinam-
viet-vodao, table sau karate
kyokushin iko . Conform actualelor
prevederi legale, toate cele 73 de
federaţii sportive naţionale au
acelaşi statut juridic, aceleaşi
drepturi şi obligaţii, indiferent că
24. 37. Dupa articolul 341 se introduce un articol nou, articolul 342, cu următorul cuprins: „Art. 342
(1) Federaţiile sportive se organizează şi funcţionează în baza
statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile
prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale
corespondente.
(2) Participarea federaţiilor sportive, ca membri fondatori, la
constituirea unor federaţii/organisme sportive internaţionale sau
afilierea lor la acestea ori la alte foruri europene sau mondiale
este permisă numai cu autorizarea prealabilă a Ministerului
Tineretului şi Sportului. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage
nulitatea de drept a participării sau afilierii şi la suspendarea
temporară, pe durata stabilită prin ordin al ministrului
tineretului si sportului, a Certificatului de identitate sportivă.
(3) Orice modificare a statutelor sau a actelor constitutive ale
federaţiior sportive se face cu respectarea procedurilor prevăzute
de lege, în baza avizului expres şi prealabil al Ministerului
Tineretului și Sportului și se înregistrează în Registrul Sportiv.
(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale
federaţiilor sportive fără respectarea dispoziţiilor alin. (3) este
nulă de drept și conduce la suspendarea temporară a
Certificatului de identitate sportivă.”
este vorba de Federaţia Română de
Handbal sau Federaţia Române de
Karate Kyokushin IKO 2, ori
Federaţia Română de Table. Prin
efectul Legii educaţiei fizice şi
sportului nr. 69/2000, toate
federaţiile sunt de utilitate publică
şi de interes naţional şi au acces la
finanţare de la bugetul de stat prin
Ministerul Tineretului şi Sportului.
În fapt, valoarea, amploarea şi
importanţa activităţii celor 73 de
federaţii diferă foarte mult. Din
acest punct de vedere nu pot fi
comparate sporturile cuprinse în
programul jocurilor olimpice sau
recunoscute de Comitetul
Internaţional Olimpic cu sporturile
neolimpice. Pe plan internaţional se
aplică un tratament diferenţiat,
respectiv sporturile dezvoltate, cu
arie mare de răspândire, cu o bună
guvernanţă dovedită, cu un sistem
25. 38. Dupa articolul 342 se introduce un articol nou, articolul 343, cu următorul cuprins:
competiţional bine organizat şi cu
grad de concurenţă ridicat sunt
14
„Art. 343
(1) Federaţiile sportive au următoarele atribuţii principale:
a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport
şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;
b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile
şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza
statutelor şi regulamentelor adoptate;
c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe
disciplină/ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea
continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui
regulament propriu de funcţionare;
d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare
a sportivilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor
naţionale la competiţiile internaţionale;
e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta
lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter
internaţional care au loc pe teritoriul României, cu autorizarea
Ministerului Tineretului şi Sportului;
g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi/sau cu
instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi
perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;
h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii
substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate
să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să
modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel
naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor
internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale
Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin
reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept;
i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei,
precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei
în activitatea sportivă.
(2) Federaţiile sportive asigură reprezentarea României în
competiţiile sportive și în organismele internaţionale la care sunt
afiliate, numai după ce s-a obţinut autorizaţia Ministerului
Tineretului și Sportului.”
recunoscute de Comitetul
Internaţional Olimpic, iar celelalte
sporturi nu. Faţă de această situaţie
se introducere diferenţierea
federaţiilor în două categorii,
respectiv :
a) federaţiile sportive naţionale,
care pot funcţiona numai la
discipline sportive/ramuri de sport
recunoscute de Comitetul
Internaţional Olimpic şi care au un
nivel de performanţă şi dezvoltare
semnificative în România, conform
condiţiilor stabilite prin noul articol
35, alin. (1). Acestea îşi păstrează
toate drepturile şi obligaţiile
prevăzute în forma actuală a legii şi
primesc, în plus, faţă de Certificatul
de identitate sportivă, Brevetul de
Federaţie Sportivă Naţională;
b) federaţii sportive, care pot
funcţiona la discipline
sportive/ramuri de sport a căror
practicare este oficial recunoscută
în România, dar care nu îndeplinesc
condiţiile pentru a fi federaţie
sportivă naţională. Federaţiile
sportive nu mai au calitatea de
utilitate publică şi de interes
naţional şi nu pot accesa fonduri de
la bugetul de stat prin Ministerul
Tineretului şi Sportului.
Apartenenţa la una dintre cele două
categorii este un proces deschis,
respectiv, o federaţie sportivă poate
deveni federaţie sportivă naţională
dacă îndeplineşte condiţiile
specifice sau, o federaţie sportivă
15
26. 39. Dupa articolul 343 se introduce un articol nou, articolul 344, cu
următorul cuprins:
„Art. 344
(1) Federaţiile sportive au organisme proprii de administrare şi
gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii,
precum şi propriilor statute şi regulamente.
(2) Federaţiile sportive se supun verificărilor financiare, potrivit
legii şi statutelor proprii.
(3) Federaţiile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea
lor, pot încheia contracte de împrumut cu condiţia ca aceste acte
juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.
naţională poate trece în categoria
federaţiilor sportive dacă nu mai
îndeplineşte condiţiile.
Această modificare urmăreşte
creşterea potenţialului de
reprezentare a României la
sporturile consacrate şi de
notorietate pe plan internaţional,
mai ales cele cuprinse în programul
jocurilor olimpice şi care au tradiţie
şi potenţial de performanţă în ţara
noastră. Scopul principal este, ca
într-un interval de 8-12 ani,
România să revină între primele 10-
15 naţiuni la jocurile olimpice.
27. 40. Dupa articolul 344 se introduce un articol nou, articolul 345, cu
următorul cuprins:
„Art. 344
În cazul dizolvării unei federaţii sportive lichidarea patrimoniului
se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.”
28. Art. 35
(1) Federaţiile sportive naţionale sunt structuri
sportive de interes naţional, constituite prin
asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri
de sport.
(2) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive
naţionale sunt persoane juridice de drept privat,
de utilitate publică, autonome,
neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.
(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în
41. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:: „Art. 35
(1) O federaţie sportivă poate dobândi statut de federaţie sportivă
naţională dacă funcţionează pentru o disciplină/ramură de sport
recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic şi dacă
îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
a) are ca membri cel puţin 30 de cluburi sportive active și cel
puţin 600 de sportivi legitimaţi activi;
b) a participat la una dintre ultimele trei ediţii ale Jocurilor
Olimpice sau Jocurilor Olimpice de Tineret.
(2) Potrivit prezentei legi, federaţiile sportive naţionale sunt
structuri sportive de interes naţional și de utilitate publică.
(3) Data dobândirii statutului de federaţie sportivă naţională este
data emiterii de către Ministerul Tineretului şi Sportului a
Brevetului de Federaţie Sportivă Naţională.
16
condiţiile legii.
(4) Brevetul de Federaţie Sportivă Naţională se înregistrează într-
o secţiune specială a Registrului Sportiv.
(5) Statutul de federaţie naţională este supus confirmării anuale
din partea Ministerului Tineretului şi Sportului. Refuzul
confirmării statului de federaţie sportivă naţională şi retragerea
Brevetului de Federaţie Sportivă Naţională se face atunci când
federaţia sportivă nu mai întruneşte una dintre condiţiile
prevăzute la alin. (1), litera a) şi litera b). De asemenea, statutul
de federaţie sportivă naţională se pierde oricând în cazul în care
disciplina/ramura de sport pentru care funcţionează federaţia
sportivă naţională încetează să mai fie recunoscută de Comitetul
Internaţional Olimpic.
(5) Procedura emiterii, confirmării şi retragerii Brevetului de
Federaţie Sportivă Naţională se stabileşte prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi.”
29. Art. 36
(1) Federaţiile sportive naţionale se vor
constitui numai cu avizul expres al
Ministerului Tineretului şi Sportului.
(2) Pentru o ramura de sport se poate
constitui, în condiţiile legii, o singura
federaţie sportivă naţională.
(3) Prin excepţie, se pot constitui Federaţia
sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi
Comitetul Naţional Paralimpic, pentru
persoanele cu nevoi speciale, ca persoane
juridice de drept privat, de utilitate publică,
având ca membri persoane fizice şi persoane
juridice cu activitate specifică în domeniu.
(4) Modificarea statutelor sau a actelor
constitutive ale federaţiilor sportive naţionale
este supusă procedurilor prevăzute de lege,
după ce s-a obţinut avizul expres al
Ministerului Tineretului şi Sportului.
(5) Federaţiile sportive naţionale se
organizează şi funcţionează în baza statutului
42. Articolul 36 se abrogă.
17
propriu elaborat în conformitate cu
prevederile prezentei legi şi cu statutele
federaţiilor internaţionale corespondente.
(6) Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale
sau modificarea statutelor şi a actelor
constitutive ale acestora, fără respectarea
dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.
30. Art. 37
(1) Federaţiile sportive naţionale au următoarele
atribuţii principale:
a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a
ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia
de către membrii afiliaţi;
b) organizează, conduc, controlează şi
supraveghează activităţile şi competiţiile sportive
oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi
regulamentelor adoptate;
c) organizează şi coordonează întreaga activitate a
arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea,
perfecţionarea continuă, clasificarea şi
promovarea acestora, pe baza unui regulament
propriu de funcţionare;
d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi
de participare a sportivilor de performanta români
din cadrul reprezentativelor naţionale la
competiţiile internaţionale;
e) exercită puterea disciplinară în termenii
prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi
regulamentelor proprii;
f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale
cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul
României, cu avizul Ministerului Tineretului şi
Sportului;
g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi
Sportului, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării şi/sau cu instituţiile din structurile
acestora pentru formarea şi perfecţionarea
43. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 37
Pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 343, federaţile sportive
naţionale sunt autorităţi competente, acolo unde legea specifică și
au atribuţii în ceea ce privește formarea, pregătirea și
perfecţionarea specialiștilor, indiferent de forma de exercitare a
profesiei, pe ramuri de sport.”
18
specialiştilor din domeniul sportului;
h) promovează măsurile de prevenire şi control al
folosirii substanţelor interzise şi al metodelor
neregulamentare, destinate să mărească în mod
artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să
modifice rezultatele competiţiilor organizate
direct la nivel naţional, în concordanţă cu
reglementările federaţiilor internaţionale, ale
Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei
Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce
contravin reglementărilor mai sus menţionate
sunt nule de drept;
i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi
combaterea violenţei, precum şi pentru
promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei
în activitatea sportivă.
(2) Federaţiile sportive naţionale asigura
reprezentarea României în competiţiile sportive şi
în organismele internaţionale la care sunt afiliate.
31. Art. 38
(1) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în
Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului
de identitate sportivă.
(2) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la
federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri
europene sau mondiale, pe baza avizului dat de
Ministerul Tineretului şi Sportului.
44. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.38
(1) Prin excepţie de la prevederile prezentei legi, sunt asimilate
federaţiilor sportive naţionale Federaţia sportivă naţională
«Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru
persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat,
de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane
juridice cu activitate specifică în domeniu.”
(2) Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul
Naţional Paralimpic îşi desfăşoară activitatea pe bază de
programe naţionale, finanţate prioritar de la Guvern.”
32. Art. 39
(1) Federaţiile sportive naţionale au organisme
proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi
patrimoniului, constituite conform legii, precum
şi propriilor statute şi regulamente.
(2) Federaţiile sportive naţionale se supun
verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor
45. Articolul 39 se abrogă.
19
proprii.
(3) Federaţiile sportive naţionale dispun de
bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia
contracte de împrumut şi pot elibera titluri de
credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie
încheiate pentru realizarea obiectului de
activitate.
(4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau
înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate
total sau parţial din fonduri publice, prin
programe, sau pot schimba destinaţia acestora
numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi
Sportului.
33. Art. 40
În cazul dizolvării unei federaţii sportive
naţionale lichidarea patrimoniului se face potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare.
46. Articolul 40 se abrogă.
34. Art. 41
Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi»
şi Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de
drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive
naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de
programe naţionale, finanţate prioritar de la
Guvern.
47. Articolul 41 se abrogă.
35. Art. 46
(1) ............................................................................
a) competenţelor date de lege pentru exercitarea
dreptului de supraveghere şi control al
structurilor sportive de către organul
administraţiei publice centrale de specialitate
pentru sport;
48. La articolul 46, alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: „a) competenţelor date de lege Ministerului Tineretului şi
Sportului pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control
cu privire la structurile sportive”;
36. Art. 48
(1) Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei
structuri sportive este de competenţa Agenţiei
Naţionale pentru Sport şi se va produce în
următoarele cazuri:
a) scopul sau obiectul de activitate al structurii
sportive respective a devenit ilicit, contrar
49. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 48
(1) Suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă
se dispune, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, în
următoarele cazuri:
a) cazul prevăzut la art. 342 alin. (2);
b) cazul prevăzut la art. 342 alin. (4);
textul propus precizează, fără
echivoc, condiţiile de suspendare
temporară a Certificatului de
identitate sportivă, respectiv a
Brevetului de Federaţie Sportivă
Naţională. De asemenea, se stabilesc
condiţiile de revocare a
20
bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei
naţionale;
b) structura sportivă, fără a fi autorizată,
urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a
constituit şi pe care l-a declarat;
c) deciziile adunării generale sunt luate cu
încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor
constitutive şi ale legii;
d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionarii,
ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri
sportive.
(2) Revocarea recunoaşterii funcţionarii unei
structuri sportive se face prin ordin al ministrului
tineretului şi sportului, pe baza constatărilor
rezultate din supravegherea şi controlul organelor
enunţate la art. 46 şi are ca efect, după caz,
suspendarea temporară a Certificatului de
identitate sportivă sau radierea din Registrul
sportiv a structurii sportive respective.
(3) Împotriva ordinului de revocare a
recunoaşterii funcţionarii unei structuri sportive,
cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d),
cel care se considera nedreptăţit se poate adresa
instanţei de judecata în termen de 30 de zile.
(4) De la data declanşării acţiunii de atac
menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea
hotărârii definitive a instanţei de judecata ordinul
de suspendare temporară a Certificatului de
identitate sportivă sau de revocare a structurii
sportive în cauza se suspenda.
(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul
Tineretului şi Sportului sesizează instanţa
competenta, în vederea pierderii personalităţii
juridice a structurii sportive.
c) hotărârile adunării generale sunt luate cu încălcarea
dispoziţiilor statutare, actelor constitutive sau ale legii;
d) structura sportivă îşi desfăşoară activitatea cu nerespectarea
prevederilor propriului statut sau ale dispoziţiilor prezentei legi;
e) structura sportivă nu respectă sau nu pune în aplicare
prevederile legale privind prevenirea şi combaterea dopajului în
sport.
(2) Pe durata suspendării Certificatului de identitate sportivă se
suspendă orice sprijin financiar de la bugetul de stat sau de la
bugetul local, după caz, și nu se mai autorizează participarea la
competiţiile internaţionale oficiale.
(3) Pentru federaţiile sportive naţionale, suspendarea
Certificatului de identitate sportivă are drept consecinţă și
suspendarea, pe aceeaşi durată, a Brevetului de Federaţie Sportivă
Naţională.”
Certificatului de identitate sportivă.
Modalităţile de suspendare,
respectiv de revocare a
Certificatului de identitate sportivă
şi a Brevetului de Federaţie Sportivă
Naţională sunt armonizate cu
celelalte modificări şi completări
introduse.
37. 50. Dupa articolul 48 se introduce un articol nou, articolul 481, cu următorul cuprins: „Art. 481
(1) Ordinul de suspendare temporară a Certificatului de
21
identitate sportivă al unei structuri sportive se emite în baza
constatărilor rezultate în urma supravegherii şi controlului
organelor menţionate la art. 46 sau, după caz, la solicitarea
motivată a Agenţiei Naţionale Antidoping.
(2) Durata suspendării Certificatului de identitate sportivă nu
poate fi mai mică de 30 de zile şi mai mare de 90 de zile.
(3) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a),
suspendarea Certificatului de identitate sportivă al unei structuri
sportive poate înceta anterior duratei dispuse prin ordinul
ministrului tineretului şi sportului, dacă structura sportivă face
dovada înlăturării cauzei care a determinat suspendarea.
(4) Certificatul de identitate sportivă al structurii sportive se
revocă de drept în cazul în care suspendarea a fost dispusă pentru
unul dintre motivele prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. b)-e), iar
structura sportivă nu comunică Ministerului Tineretului şi
Sportului, până la data expirării termenului suspendării, dovada
înlăturării cauzei care a determinat suspendarea.”
38. 51. Dupa articolul 481 se introduce un articol nou, articolul 482, cu următorul cuprins: „Art. 482
(1) Măsura suspendării temporare a Certificatului de identitate
sportivă, dispusă în condiţiile art. 48 şi art. 481, poate fi contestată
la instanţa competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Contestaţia suspendă executarea măsurii dispuse până la data
soluţionării definitive a acesteia.”
39. 52. Dupa articolul 482 se introduce un articol nou, articolul 483, cu următorul cuprins: „Art. 483
(1) În cazul dizolvării unei structuri sportive, radierea din
Registrul sportiv operează de drept.
(2) O structură sportivă se dizolvă, prin hotărâre judecătorească,
la cererea Ministerului Tineretului şi Sportului, în cazul prevăzut
la art. 481 alin. (4).
(3) O structură sportivă se dizolvă prin hotărâre judecătorească,
la cererea oricărei persoane interesate, în cazul în care scopul sau
obiectul de activitate al structurii sportive a devenit ilicit, contrar
bunelor moravuri, ordinii publice sau siguranţei naţionale.”
22
40. Art. 49
(2)
............................................................
b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile
sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului
Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste
şi cluburile sportive profesioniste din ramura de
sport respectiva.
53. La articolul 49, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) federaţiile sportive, pentru cluburile sportive, asociaţiile
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile
profesioniste şi cluburile sportive profesioniste sau pentru orice
altă formă de exercitare a profesiei din cadrul ramurii de sport
respective.”
41. Art. 59
(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul
liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii.
Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri
organizate de direcţiile pentru tineret şi sport
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de
alte persoane juridice interesate, în condiţiile
legii.
54. Alineatul (3) al articolului 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu
program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot
forma şi prin cursuri organizate de alte persoane juridice
interesate, în condiţiile legii.”
42. Art. 60
55. La articolul 60, după alineatul (2) se introduce un alineat nou,
alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Reglementarea calificării de instructor sportiv se face prin
ordin al ministrului tineretului și sportului.”
43. Art. 64
(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o
medalie de aur, de argint sau de bronz în probele
individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor
Olimpice, al Jocurilor Paralimpice sau o medalie
de aur la campionatele mondiale şi europene de
seniori, probe olimpice ori paralimpice, are
dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului
Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.
(11) Sportivul de performanţă care a obţinut o
medalie de aur la campionatele mondiale şi/sau
campionatele europene de seniori, la o probă
sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în
programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor
Paralimpice, are dreptul, la cerere, la o rentă
viageră.
56. Alineatul (1) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, de
argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe
din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o
medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori
la o probă sportivă individuală sau pe echipe ce a fost inclusă cel
puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor
Paralimpice, are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.”
57. Alineatul (11) al art. 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(11) Poate beneficia de rentă viageră în condiţiile alin. (1)
sportivul de performanţă care îndeplinește cumulativ
următoarele condiţii:
a) s-a retras din activitatea sportivă;
b) a împlinit vârsta de 30 de ani, cu excepţia celor aflaţi în
incapacitate de muncă, dovedită în condiţiile legii;
c) are cetăţenie română, atât la data obţinerii performanţelor
Actualele prevederi ale Legii nr.
69/2000 privind modul de calcul al
rentei viagere sunt neclare, lăsând
loc la diferite interpretări.
Modificările propuse stabilesc un
mod de calcul clar, precis, fără
echivoc şi plafonează nivelul maxim
al rentei viagere la 5 salarii medii
brute. Astfel, modificarea propusă
elimină orice neclaritate privind
modul de calcul, precum şi unele
inechităţi privind nivelul rentei
viagere raportat la performanţele
obţinute.
Se introduc şi condiţiile cumulative
pe care trebuie să le îndeplinească
un sportiv de performanţă care a
obţinut rezultate deosebite pentru a
23
(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive,
din renta viageră, calculată potrivit prevederilor
alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii
medii brute pe economie, după cum urmează:
a) - 100% pentru prima medalie de aur obţinută la
jocurile olimpice sau la jocurile paralimpice;
- 80% pentru prima medalie de argint obţinută la
jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau
pentru prima medalie de aur obţinută la
campionatele mondiale;
- 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la
jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau
pentru prima medalie de aur obţinută la
campionatele europene;
b) 50% din valoarea indemnizaţiei
corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru
medaliile de aur şi argint obţinute la jocurile
olimpice, la jocurile paralimpice şi pentru
medaliile de aur obţinute la campionatele
mondiale sau la campionatele europene.
(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de
campion sau vicecampion olimpic ori paralimpic
cu cel de campion mondial sau european ori titlul
de campion mondial cu cel european, renta
viageră acordată pentru cea mai bună performanţă
se cumulează cu cea pentru performanţa
inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin.
(5) lit. b).
sportive cât și la data solicitării și acordării rentei viagere;
d) performanţele sportive pentru care solicită rentă viageră au
fost obţinute concurând pentru România.”
58. Alineatul (5) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta
viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare
se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum
urmează:
a) - 100% pentru o medalie de aur obţinută la jocurile olimpice
sau la jocurile paralimpice;
- 80% pentru o medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice
sau Jocurile Paralimpice ori pentru o medalie de aur obţinută la
campionatele mondiale;
- 70% pentru o medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice
sau Jocurile Paralimpice ori pentru o medalie de aur obţinută la
campionatele europene;
b) Pentru sportivii care cumulează două sau mai multe medalii
dintre cele prevăzute la litera a) renta viageră se calculează astfel:
- pentru prima cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul
prevăzut la litera a)
- pentru fiecare dintre celelalte medalii, de valoare egală și/sau
inferioară, se acordă 50% din cuantumul prevăzut la litera a).
c) Valoarea maximă a rentei viagere calculată potrivit literei b)
nu poate depăși echivalentul a cinci câștiguri salariale medii
brute.”
59. Alineatul (6) al articolului 64 se abrogă.
beneficia de rentă viageră, respectiv
s-a retras din activitatea sportivă, a
împlinit vârsta de 30 de ani, are
cetăţenie română, atât la data
obţinerii performanţelor sportive
cât şi la data solicitării şi acordării
rentei, iar performanţele sportive
pentru care solicită rentă viageră au
fost obţinute concurând pentru
România. Toate aceste completări
nu sunt prevăzute în actualul text
de lege, fapt ce poate genera
confuzii. Introducerea limitei de
vârstă pentru acordarea rentei
viagere, cu excepţia situaţiilor de
incapacitate de muncă, dovedită în
condiţiile legii, urmăreşte
stimularea sportivilor de
performanţă să-şi construiască o
carieră profesională după retragerea
din activitatea sportivă, precum şi
descurajarea retragerii premature
din activitatea de performanţă.
24
44. 60. Dupa articolul 64 se introduce un articol nou, articolul 641, cu următorul cuprins: „Art. 641
(1) În cazul retragerii de către organismul internaţional
competent, din orice cauză, a medaliei sau a medaliilor în
considerarea căreia/cărora sportivului i-a fost acordată sau, după
caz, majorată renta viageră, dreptul la rentă viageră încetează sau,
după caz, se recalculează de drept cu începere de la data primirii
de către Ministerul Tineretului şi Sportului a comunicării oficiale
din partea federaţiei sportive pe care sportivul o reprezintă. Sub
sancţiunea suportării de către federaţia sportivă a daunelor
cauzate prin întârziere, comunicarea către Ministerul Tineretului
şi Sportului se face în termen de cel mult 5 zile de la data la care
federaţia sportivă este înştiinţată de federaţia sportivă
internaţională asupra retragerii medaliei/medaliilor. În acest caz,
sportivul are obligaţia restituirii, cu începere de la aceeaşi dată, a
tuturor sumelor încasate cu titlu de rentă viageră pentru
medalia/medaliile retrasă/retrase.
(2) De asemenea, dreptul la rentă viageră încetează în cazul:
a) pierderii de către sportiv a cetăţeniei române, cu începere de la
data pierderii acesteia;
b) decesului sportivului, cu începere de la data decesului.
(3) Intervenirea situaţiilor prevăzute la alin. (2) se comunică în
scris, în termen de 15 zile, Ministerului Tineretului şi Sportului
de către sportiv sau, respectiv, moştenitorii acestuia, împreună cu
copia dovezii pierderii cetăţeniei sau, respectiv, certificatului de
deces. Sumele încasate cu titlu de rentă viageră după data
prevăzută la alin. 2 sunt supuse restituirii.”
Prin noul text se stabilesc şi
situaţiile de încetare a dreptului de
rentă viageră, aspect nereglementat
în prezent.
45. Art. 66
Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe
ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte
drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire
la sindicate.
61. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 66
Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport,
beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de Legea 62/2011 a
dialogului social.”
46. Art. 67
(5) Structurile sportive fără scop lucrativ sunt
scutite de impozite şi taxe locale.
62. Alineatul (5) al articolului 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) Structurile sportive fără scop lucrativ de drept public, de
drept privat și Comitetul Olimpic și Sportiv Român sunt scutite
de impozite şi taxe locale.”
Se introduce şi Comitetul Olimpic
şi Sportiv Român
25
47. 63. Dupa articolul 70 se introduce un articol nou, articolul 701, cu următorul cuprins: „Art. 701
(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive provin din:
a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi
înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei
publice locale;
b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură
cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;
c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor
statutelor şi regulamentelor proprii;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne și internaţionale
ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii
sportive pentru copii și juniori, inclusiv a celor din cluburile
școlare
f) alte venituri, în condiţiile legii;
g) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.
h) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în
patrimoniul acestora.
(2) Pe lângă sursele de finanţare prevăzute la alin. (1), federaţiile
sportive naţionale beneficiază de sume destinate finanţării
programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate
cu organele administraţiei publice centrale.”
Se armonizează cu celelalte
prevederi privind federaţiile
sportive şi federaţiile sportive
naţionale
48. Art. 71
(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive
naţionale provin din:
a) sume destinate finanţării programelor sportive
proprii şi înscrise în contractele încheiate cu
organele administraţiei publice centrale sau
locale, după caz;
b) venituri obţinute din activităţi economice
realizate în legătura cu scopul şi obiectul de
activitate ale acestora;
c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit
prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) abrogată;
64. Alineatul (1) al art. 71 se abrogă.
26
f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi
internaţionale ale sportivilor, care se constituie în
sursă de finanţare a activităţii sportive pentru
copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile
şcolare;
g) alte venituri, în condiţiile legii;
h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.
i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor
aflate în patrimoniul acestora.
49. Art. 73
(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca
societăţi comerciale sportive pe acţiuni realizează
venituri proprii din activităţile prevăzute la art.
31 alin. (1).
65. Alineatul (1) al articolului 73 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi
comerciale sportive pe acţiuni realizează venituri proprii
conform prevederilor art. 31 alin. (3).”
Se armonizează cu celelalte
modificări şi completări
50. Art. 86
(2) Pentru punerea în aplicare a politicii şi
acţiunilor cuprinse în Programul naţional
antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională
Antidoping, instituţie publică cu personalitate
juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de
primul-ministru, prin Cancelaria Primului-
Ministru, finanţată din venituri proprii şi
subvenţii acordate de la bugetul de stat.
(3) Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi
pune în aplicare Programul naţional antidoping,
conform prevederilor Convenţiei antidoping a
Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale
Antidoping şi Codului mondial antidoping.
Programul naţional antidoping se aprobă prin
ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru
Sport.
(4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
(5) Normele tehnice privind organizarea şi
desfăşurarea controlului doping şi sancţiunile care
se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite că
sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în
66. Alineatul (2) al articolului 86 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Toate structurile sportive au obligaţia să întreprindă măsuri
pentru prevenirea dopajului în sport și să respecte toate
reglementările legale privind prevenirea și combaterea dopajului
în sport.”
67. La articolul 86, alineatele 3-5 se abrogă
Se armonizează cu prevederile Legii
nr. 227/2006 privind prevenirea şi
combaterea dopajului în sport,
republicată cu modificările şi
completările ulterioare
27
conformitate cu reglementările federaţiilor
sportive internaţionale, ale Comitetului
Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale
Antidoping.
51. Art. 89
a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei,
pentru persoane juridice, şi cu amendă de la
3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane
fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);
.........................................................................
c) cu amendă de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei,
pentru persoane juridice, şi cu amendă de la
3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane
fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);
68. La articolul 89, alineatul (1), literele a) și c), se modifică şi vor avea următorul cuprins: „a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru persoane juridice,
şi cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, pentru persoane fizice,
faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);
..............................................................................
c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru persoane juridice, şi
cu amendă de la 300 lei la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele
prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);”
Se actualizează sumele
52. Art. 93
Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art.
36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7) determina
nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive
în culpa.
69. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 93
Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6), ale art. 341 alin. (6) şi
ale art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înfiinţare a
structurii sportive în culpa.”
Art. II. La articolul 13 alineatul (4) și alineatul (5), articolul 14 alineatul (21), alineatul (4), alineatul (6), alineatul (7), alineatul (8), alineatul (9) și alineatul (10), articolul 16,
articolul 18 alineatul (1) litera j), articolul 21 alineat 1 lit. e), articolul 31 alineatul (1), articolul 34 alineatul (1), și alineatul (5), articolul 42 alineatul (4), alineatul (5),
alineatul (6) și alineatul (9), articolul 46 alineatul (1), articolul 50, articolul 60 alineatul (1), articolul 65 alineatul (3), articolul 80 alineatul (14), articolul 82, articolul 85
alineatul (1) și articolul 88, literele a) și e), sintagmele „federaţie sportivă naţională” şi, respectiv, „federaţii sportive naţionale” se înlocuiesc cu sintagmele „federaţie
sportivă” şi, respectiv, „federaţii sportive”.
Art. III. În tot cuprinsul Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare:
Sintagma „Agenţia Naţională pentru Sport” se înlocuieşte cu „Ministerul Tineretului şi Sportului”;
Sintagma „Federaţia Sportului Şcolar şi Fereraţia Sportului Universitar” se înlocuieşte cu „Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar”;
Sintagma „Ministerul Educaţiei, Cercetării Ştiinţifice şi Inovării” se înlocuieşte cu „Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Știinţifice”;
Sintagma „Comitetul Olimpic Român” se înlocuieşte cu „Comitetul Olimpic şi Sportiv Român”;
Sintagma „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale” se înlocuieşte cu „Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”.
Art. IV. În termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr.
69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului modificarea şi completarea
corespunzătoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001.
28
Art. V. În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr.
69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se iniţiază procedura de preschimbare a Certificatelor de identitate sportivă ale federaţiilor sportive şi de acordare a
Brevetelor de Federaţie Sportivă Naţională.
Art. VI. Rentele viagere aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi de modificare și completare a Legii educaţiei fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și
completările ulterioare, se recalculează în conformitate cu dispoziţiile articolului 64. Renta viageră rezultată în urma recalculării nu poate fi mai mică decât cea aflată în
plată la data intrării în vigoare a prezentei legi de modificare și completare a Legii educaţiei fizice și sportului nr. 69/2000.
Art. VII. Dispoziţiile alineatului 11 litera b) al art. 64 nu se aplică sportivului de performanţă care, în mod întemeiat, a formulat cerere pentru acordarea rentei viagere
anterior intrării în vigoare a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă
plata acesteia nu a avut loc sau a fost suspendată ca urmare a revenirii titularului în activitatea sportivă.
Art. VIII. În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 se republică, dându-se
textelor o nouă renumerotare.